Strategia din 3 iunie 2004
privind alimentarea cu energie termica a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Republică 1
- OG nr. 73/2002 29 august 2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica p…
Are ca temei 5
- Legea nr. 199/2000 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficientă a energiei
- Legea nr. 215/2001 23 aprilie 2001 administrației publice locale
- Legea nr. 326/2001 28 iunie 2001 a serviciilor publice de gospodărie comunală
- Legea nr. 318/2003 8 iulie 2003 energiei electrice
- OUG nr. 81/2003 18 septembrie 2003 pentru modificarea unor reglementări privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locui…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
------------
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 8 iulie 2004
ANEXĂ")
*)
Anexa
este
reprodusă
în
facsimil.
Capitolul 1. - Introducere
1.1.
Scopul și necesitatea elaborării unei strategii privind alimentarea cu energie termică a localităților. Principii.
Sectorul
alimentării
cu
energie
termică
a
localităților
a
suferit transformări importante după decembrie 1989 din punct de vedere tehnic, organizatoric și instituțional. Până în anul 2001 aceste transformări s-au produs în mod aleator și conjunctural fără să aibă la bază o strategie sectorială adoptată de Guvern sau de autoritățile administrației publice locale. În perspectiva integrării în Uniunea Europeană, România se află într-un moment decisiv pentru viitorul acestui domeniu, acela al elaborării și adoptării unei
strategii
naționale
privind
alimentarea
cu
energie
termică
a localităților
care să definească obiectivele, să identifice soluțiile și să stabilească politicile apte să asigure atingerea scopului fundamental:
crearea acelor condiții prin care fiecărui cetățean sa-i fie asigurat accesul, într:-o manieră performantă și nediscriminatorie, la o formă de alimentare cu energie termică pentru încălzirea locuinței și pentru prepararea apei
calde de consum.
Legislația actuală definește rolul și responsabilitățile Guvernului, ale autorităților
administrației
publice
centrale,
respectiv
ale
autorităților administrației publice locale cu privire la asigurarea alimentării cu energie termică a localităților și clarifică competențele și atribuțiile ce revin fiecărui factor implicat în realizarea acesteia .
Pachetul de acte normative adoptate până în prezent, precum și seturile de acte normative în curs de elaborare și adoptare, creează un cadru legislativ
coerent,
de
concepție
modernă,
europeană,
care
permite dezvoltarea
sectorului
alimentării
cu energie
termică
a
localităților
în concordanță cu prevederile directivelor europene și care are ca finalitate asigurarea alimentării cu energie termică a localităților în condiții optime, la prețuri
accesibile
și cu respectarea
principiului
autonomiei
locale,
al dezvoltării durabile, al economisirii resurselor și al protecției mediului.
La
nivel
central
sarcina
coordonării
din
punct
de
vedere
organizatoric și metodologic a sectorului alimentării cu energie termică a localităt . ilor revine Ministerului Administra . tiei și Internelor.
Pentru motivele prezentate
mai sus, Ministerul Administrației și
Internelor supune spre aprobare o strategie pe termen scurt cu orizont 2007 și pe termen lung cu orizont 2017 în domeniul alimentării cu energie termică a localităților care, plecând de la analiza situației existente, identifică direcțiile de acțiune, creioneză scenariile posibile pentru modernizarea și dezvoltarea acestui domeniu în contextul integrării României în Uniunea Europeană și contribuie astfel la adoptarea unor decizii majore cu privire la politicile și măsurile ce urmează a fi adoptate și implementate în etapele ce vor urma.
•
dezvoltarea durabilă.
Serviciile publice de alimentare cu energie termică în concepția europeană trebuie să aibă următoarele caracteristici:
•
universalitate;
•
egalitatea tratamentului;
•
continuitate;
•
siguranța persoanelor și a serviciului;
•
adaptabilitate și gestiune pe termen lung;
•
transparență.
Actualele evoluții de pe piața europeană a serviciilor publice de interes general, implicit și a serviciilor de alimentare cu energie termică a localităților, marchează două
tendințe
majore, respectiv:
tendința de globalizare a serviciilor publice și de deschidere a pieței, însoțită de apariția și dezvoltarea
unor mari companii transnaționale; acest proces poate conduce, dacă nu este bine stăpânit,
la
transformarea
vechilor
monopoluri
de
stat
în monopoluri private;
tendint , a de ment , inere a acestor servicii sub autoritatea statului sau a autorităților administrației publice locale, tendință dezbătută pe larg în țările U.E. și încă foarte controversată.
1.2.
Alimentarea cu energie termică - procedee de obținere a energiei termice
Alimentarea cu energie termică este activitatea prin care se asigură energia necesară pentru prepararea
hranei,
pentru
încălzirea
spațiilor construite indiferent de destinație (locuințe, instituții publice, social-culturale, sedii administrative, spații de producție) și pentru prepararea apei calde de consum.
Necesarul de energie termică se obține prin arderea combustibililor
fosili (cărbune, păcură, gaze naturale), a altor resurse energetice (lemn, deșeuri menajere, agricole, industriale, biomasă) sau prin captarea și conversia altor forme de energie (energie solară, energie geotermală, energie electrică ș.a.).
Combustibilii fosili, denumiți și combustibili clasici, dețin ponderea în
producția de energie termică.
Arderea acestor combustibili evacuează în atmosferă dioxid de carbon (C0 2 ), dioxid de sulf (S02), oxizi de azot (NOx), pulberi și alte substanțe poluante care afectează echilibrul mediului ambiant.
Asigurarea necesarului propriu de energie termică și a resurselor primare de energie termică a fost, din cele mai vechi timpuri, o preocupare a indivizilor și a comunităților locale.
Multă vreme producerea energiei termice a fost o problemă a fiecăruia și a avut în vedere numai satisfacerea propriilor nevoi, obținerea energie termice făcându-se prin utilizarea unor
soluții/ sisteme individuale.
Soluțiile/ sistemele individuale - tradiționale - pentru încălzire și pentru prepararea apei calde menajere au fost supuse permanent unui proces de perfecționare și reevaluare, rezultatele obținute fiind spectaculoase sub aspectul performanțelor tehnico-economice atinse.
Explozia demografică și dezvoltarea economică au determinat însă, la nivel planetar, un consum de energie termică mereu în creștere ,
ceea ce a generat și a agravat continuu poluarea mediului ,
în special prin acumularea în atmosferă a dioxidului de carbon și a altor gaze de ardere care provoacă efectul de seră și încălzirea globală. În prezent,
protecția și conservarea mediului
a devenit, prin implicațiile ei ce depășesc frontierele unui stat, o problemă planetară și o potențială sursă de conflicte interstatale, impunând cu necesitate găsirea unor soluții.
Conceptul
dezvoltării durabile
în domeniul alimentării cu energie termică a localităților presupune aplicarea unor soluții tehnice performante capabile să asigure ,
pe de o parte, condiții normale de viață și de muncă comunităților locale și satisfacerea nevoilor sociale ale acestora în condiții de rentabilitate
economică
și
eficiență
energetică
și ,
pe
de
altă
parte, conservarea resurselor primare, protecția și conservarea mediului, fără a afecta
echilibrul
ecosferei
și accesul
generațiilor
viitoare
la
resursele energetice primare.
Evoluția demografică, dezvoltarea economică, tehnologică și socială, urbanizarea și constrângerile generate de modul de viață modern în mari aglomerări urbane, au condus la apariția și generalizarea unor sisteme de alimentare cu energie termică din ce în ce mai complexe și mai eficiente. S-a ajuns, astfel, la actualele
sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termică a localităților,
pe scurt
sisteme centralizate de încălzire urbană - SCIU.
Sistemele
I
soluțiile individuale de producere a energiei termice pentru încălzirea locuințelor și pentru prepararea apei calde de consum (încălzire cu sobe, încălzire electrică, centrale de bloc, centrale de apartament), din ce în ce mai performante ,
vor continua
să fie utilizate pentru a răspunde necesităților de energie termică ale locuințelor/ clădirilor izolate sau situate în zone cu densitate redusă a populației.
Pentru zonele urbane aglomerate, cu densitate mare de locuire, toate studii realizate la nivel național și internațional au condus la concluzia că„ din punct de vedere al eficienței energetice și al protecției mediului, sistemele centralizate de alimentare cu energie termică sunt mai avantajoase. Din punct de vedere funcțional, componentele acestor sisteme, legate prin procesul tehnologic comun, sunt: sursa de producere a energiei termice (CT, CTZ, CET), rețeaua de transport a agentului termic primar, stații intermediare de transformare (PT), rețeaua de distribuție a agentului termic secundar pentru încălzire și a apei calde pentru consum și branșamentele către utiIizatori.
Trebuie
menționat
faptul
că,
pe
lângă
utilizarea
eficientă
a
combustibililor, producerea combinată a energiei termice și electrice
cogenerarea - are și alte consecințe foarte importante ,
cum ar fi :
reducerea substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră ,
posibilitatea controlului strict al emisiilor poluante 1
reducerea poluării directe a orașelor prin faptul că aceste instalații sunt situate de obicei la marginea orașelor.
Analiza
situației existente la nivel european
scoate în evidență următoarele:
•
sectorul serviciilor publice de alimentare cu energie termică în sistem centralizat trece printr-o per i oadă de schimbări majore în întreaga Europă ;
•
deschiderea pieței serviciilor și globalizarea sunt două provocări de mare actualitate, la care fiecare țară membră ,
sau în curs de aderare ,
trebuie să dea un răspuns ;
•
serviciile publice de alimentare
cu energie termică
produsă centralizat au o importantă dimensiune socială și un impact major asupra menținerii coeziunii sociale ;
•
necesitatea
înființării,
•• acolo unde piața concurențială
a fost deschisă și unde procesul de privatizare s-a finalizat ,
a unor autorități de reglementare la nivel central care să elaboreze norme și reglementări specifice și care să organizeze monitorizarea și controlul implementării acestora ;
•
menținerea caracterului de piață locală sau regională al serviciile publice de alimentare cu energie termică în sistem centralizat ;
•
functionarea eficientă a sectorului de alimentare centralizată cu ener ' gie termică a lo '
calităților este singura în măsură să stopeze
continuarea debranșărilor de la sistemele existente și utilizarea unor soluții individuale de încălzire.
Concluzii:
În contextul actual, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat a localității a devenit una din preocupările majore ale autorităților administrației publice centrale și locale întrucât această activitate are o importantă dimensiune socială și un rol esențial în menținerea coeziunii sociale, în îmbunătățirea condițiilor de viață și în lupta pentru evitarea excluderii și marginalizării sociale.
În abordarea
acestei strategii s-a ținut seama de faptul -
că responsabilitatea asigurării
resurselor energetice primare
necesare la nivelul întregii țări, atât pentru sectorul rezidențial
-
prepararea hranei, încălzire și prepararea apei calde de consum
-
cât și pentru celelalte sectoare ale economiei naționale revine Ministerului
Economiei și Comerțului.
De asemenea, la
elaborarea
strategiei
s-a
ținut
seama
de prevederile legale în vigoare potrivit cărora
sistemele centralizate de Încălzire urbană
sunt proprietate a unităților administrativ-teritoriale și sunt administrate și gestionate de autorităților administrației publice
locale cărora le revine responsabilitatea asigurării cu energie termică a localităților și care, în funcție de mărimea localităților, de particularitățile acestora și accesul la resursele energetice primare, trebuie să adopte acel set de măsuri capabile să asigure liberul acces al oricărui membru al comunității la o formă de energie.
În acest context, Ministerul Administrației și Internelor, în calitatea sa de coordonator al administrației publice locale, și-a asumat sarcina de a elabora
Strategia națională privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate.
Scopul acestei strategii constă în:
•
stabilirea, la nivel național, a politicilor și orientărilor generale cu
privire
la
organizarea,
funcționarea
și
reglementarea
serviciilor publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat
a
localităților,
•
trasarea obiectivelor și direcțiilor de acțiune pentru elaborarea programelor
de
dezvoltare
și
modernizare
a
sistemelor centralizate
de
Încălzire
urbană
(infrastructura
aferentă acestor servicii);
•
identificarea
căilor,
mijloacelor
și
modalităților
de implementare a programelor de investiții și a posibilelor surse de finanțare a acestora.
În
ceea
ce
privește
asigurarea
resurselor
energetice
primare necesare alimentării cu energie termică în sistem individual -
sobe cu lemn sau gaze naturale, mcălzire electrică, centrale termice de imobil sau
de
apartament
ș.a.
-
s-a
considerat
că
aceasta
constituie
o problemă ce ține de politica energetică „generală a țării și care revine Ministerului Economiei și
Comerțului.
ln ceea ce privește alegerea soluției efective de încălzire și prepare a apei calde de consum în sistem individual, aceasta revine fiecărui utilizator în parte, funcție de resursele energetice primare disponibile pe plan local la care aceasta are acces.
Capitolul 2. - Situația actuală a alimentării cu energie termică produsă centralizat in localitățile din România
2.1. Aspecte generale. Prezentarea sumară a climei din România România este situată în emisfera nordică - paralela 45° latitudine
nordică străbate teritoriul țării prin nordul Olteniei, pe lângă Ploiești și pe la
Gurile Dunării - în plină zonă temperată, având un climat temperat - continental, pe alocuri excesiv - continental.
Analiza sumară a unei hărți arată o mare varietate a formelor de relief, de la înălțimi care depășesc 2000 m, până la câmpii cu înălțimi de 100-200 m și 1O - 20 m în Delta Dunării. La nivelul întregii țări clima depinde de două categorii de factori: generali și locali, ceea ce face ca, în detaliu, climatul României să fie de o mare varietate de nuanțe.
unele centralele electrice de termoficare (CTE) din administrarea autorităților
administrației publice
locale să
apeleze
la huilă energetică din import cu putere calorifică de 5.500-6000 kcal/kg;
b)
Lignitul și cărbunele brun
- reprezintă rezerva sigură a României; însă, cea mai mare parte (88%) a rezervelor confirmate de lignit (2.800 mii. tone) și cărbune brun (20 mii. tone) sunt situate în Oltenia;
c)
Petrolul (țițeiul)
- ultima valoare estimată a rezervelor de țiței recuperabile este de cca. 90 mii. tone; termocentralele utilizează pentru acoperirea cererii de energie electrică și termică 65-70% din producția
de păcură
al țării;
deoarece
păcura
rezultată
din rafinarea țițeiului din producția internă este insuficientă, pentru acoperirea necesarului de păcură CET - urile din administrarea consiliilor locale sau județene apelează la importuri
;
d)
Gazele naturale
- rezerva de gaze naturale a fost estimată la cca. 407 miliarde m 3
;
în prezent se face import masiv de gaze din CSI (cca. 30%); capacitatea de depozitare este de 4 , 2% din consum față
de
un
necesar
de
cca.
25%
dimensionat
pentru
a preîntâmpina
scăderea
presiunii
și
respectiv
a
debitului
la consumatori pe timp friguros.
Elementul determinant pentru analiza programelor de reabilitare și dezvoltare cu costuri minime ale capacităților de producere a energiei electrice și termice este evoluția prețurilor combustibililor. Pe de altă parte ,
se constată că prețul mediu (fără transport) al combustibililor clasici este supus unor oscilații imprevizibile funcție de calitățile acestora, de conjunctura pieței și de factori politici .
2.2.2.
Utilizarea energiilor neconvenționale - energia nucleară
în viitorul nu prea îndepărtat (cca. 3 ani), pe lângă grupul nr. 1 de 700 MW ,
la CNE Cernavodă va intra în exploatare încă un grup similar ,
cu reactor canadian tip CANDU .
Valorificarea energiei termice reziduale s-a limitat deocamdată la orașul Cernavodă. Considerăm că se impune un studiu de fezabilitate care să analizeze oportunitatea extinderii acestei soluții pentru alimentarea cu energie termică a municipiilor Fetești și Medgidia ca și a altor
localităti limitrofe.
'
2.2.3.
Utilizarea energiilor regenerabile - geotermală, solară, gaz de fermentație
Resurselor energetice regenerabile sunt puțin utilizate, existând puține aplicații bazate pe aceste tehnologii, cu excepția preparării apei calde de consum din energie solară sau din energie geotermală.
Energia geotermală este disponibilă în special în vestul țării unde există rezerve însemnate de apă geotermală. Spre exemplu, orașul Beiuș utilizează în prezent această resursă energetică, iar în municipiul Oradea există o instalație
. de captare. -
preparare care deservește un întreg cartier de
locuințe. Deasemenea ,
în localitățile Jimbolia și Nădlac ,
pentru prepararea apei
calde
menajere,
și parțial pentru
încălzire,
se folosește
energia geotermală. Există un potențial însemnat de energie geotermală, și chiar instalații în funcțiune, în zona de nord a municipiului București (cartier Băneasa, Otopeni, Balotești). O problemă importantă, care îngreunează utilizarea pe scară mai largă a acestei energii, o constituie duritatea și mineralizarea foarte mare a apei geotermale.
În ceea ce privește gazul de fermentație rezultat de la tratarea nămolurilor în stațiile de epurare a apelor uzate orășenești și de la depozitelor de deșeuri menajere și orășenești se constată că acesta nu au încă o pondere semnificativă în aplicațiile existente din cauze tehnice și economice. Recuperarea gazului de fermentație și utilizarea lui în instalații de cogenerare ar contribui, în plus, la reducerea poluării atmosferei cu gaze cu efect seră, cunoscut fiind faptul că metanul din componența gazului de fermentație este de 21 de ori mai poluant din acest punct de vedere comparativ cu bioxidul de carbon .
Utilizarea tehnologiilor de gazeificare și de produ . cere a gazelor combustibile din deșeurile biodegradabile este o soluție mai puțin folosită în prezent dar reprezintă o altă direcție de acțiune în viitor.
Energia solară este disponibilă mai ales în sudul țării unde gradul de
insolație este maxim. Menționăm că în municipiul Giurgiu a fost realizată și pusă în funcțiune, cu consultanță daneză, o instalație de furnizare a apei calde menajere și parțial a încălzirii pentru un cvartal de locuințe care utilizează energia solară.
Este
important
de
menționat
interesul
actual
pentru
sursele regenerabile de energie. Încă din decembrie 1997,
Cartea Albă pentru
o
Strategie Comunitară și un Plan de Acțiune "Energie pentru viitor: sursele regenerabile"
a definit strategia în domeniu și a lansat
"Campania de demarare"
a investițiilor. Obiectivul strategic propus de Cartea Albă este dublarea
până
în 201 O
a
contribuției
surselor
regenerabile
la
totalul consumului de energie din țările Uniunii Europene, și anume de la 6% la 12%.
2.2.4.
Folosirea deșeurilor menajere, a deșeurilor agricole și a lemnului combustibil
Arderea directă (incinerarea) a deșeurilor menajere, a deșeurilor de lemn (rumeguș) și a deșeurilor vegetale (coji de semințe etc.) reprezintă o altă soluție care în viitorul apropiat va fi utilizată și la noi întrucât asigură rezolvarea simultană atât a problemelor de mediu generate de depozitarea deșeurilor, cît și valorificarea potențialului energetic al acestora pentru producerea de energie termică.
În țară funcționează deja, sau sunt în curs de realizare, centrale termice care folosesc deșeuri de lemn și rumegușul drept combustibil la Baia-Mare și Bicaz, respectiv la Gheorghieni, Vlăhița, Huedin, Întorsura Buzăului, Vatra Dornei.
Concluzii
►
cărbunele inferior (lignit, cărbune brun) existent în țara noastră
este
utilizabil
cu
bune
rezultate
tehnico economice de marile centrale termoelectrice (CTE) ale sistemului
energetic
național,
dotate
cu
instalații performante pentru producerea de energie electrică;
►
gazele naturale din țară și din import, adică combustibilul de bază avut în vedere pentru asigurarea energiei primare pe
termen
scurt
și
mediu
În
România,
presupun extinderea
și
dezvoltarea
rețelelor
de
transport
și distribuție, a spațiilor de depozitare subterană;
►
importul de păcură este o problemă de conjunctură grevată de oscilația costului acestui tip de combustibil pe o piață destul de agitată și imprevizibilă.
►
energiile neconvenționale și/sau regenerabile constituie o
- alternativă viabilă din punct de vedere tehnico-economic care trebuie Încurajată și aplicată local în măsura în care asigură economii reale de energie.
2.3.
Alimentarea cu energie termică produsă centralizat. Situația SCIU în Europa
Actualele sisteme centralizate de alimentare cu energie termică a localităților, bazate în special pe producerea combinată a energiei electrice și termice (cogenerare), s-au dezvoltat în România, în principal, din următoarele rațiuni:
•
construirea
unor
mari
platforme
industriale
și
a
unor
mari ansambluri
de locuințe care
au avantajat,
în
mod
evident, alimentarea centralizată cu energie termică;
•
cogenerarea, ca tehnologie de producere combinată a energie, electrice și termice, are cele mai bune randamente energetice globale;
•
centralele mari de cogenerare, amplasate în general la marginea orașelor, pe marile platforme industriale, pot utiliza combustibili inferiori (lignit, păcură) disponibili pe plan național;
•
în centralele mari de cogenerare se pot utiliza cel puțin două combinații de tipuri de combustibil (păcură cu gaze naturale ,
lignit cu păcură), reducând pericolul major al dependenței față de un anumit tip de combustibil;
•
instalațiile mari de ardere permit adoptarea unor măsuri mai eficiente din punct de vedere tehnico-economic pentru reducerea emisiilor de gaze de ardere și de pulberi în atmosferă.
în timp, însă, efectul acestor elemente favorizante s-a redus treptat, în principal datorită neglijării investițiilor și sumelor mici alocate lucrărilor de mentenantă și modernizare. Acest lucru a condus la uzura fizică și morală
treptată
a
instalațiilor
și
a
echipamentelor,
la
reducerea
continuă
a performanțelor
și
randamentelor
acestora,
la
creșterea
permanentă
a pierderilor de energie termică pe lanțul producere - transport - distribuție și, implicit, la creșterea facturii plătite de consumatori. În cazul consumatorilor casnici, fenomenul s-a suprapus cu scăderea capacității de plată a acestora și a condus la introducerea
prețului național de referință, a subvențiilor și a ajutoarelor sociale pentru încălzire,
acordate de stat producătorilor și distribuitorilor de energie termică, respectiv familiilor cu venituri reduse.
Distribuitorul / furnizorul de energie termică se găsește într-o relație comercială
contractuală
cu
consumatorii
individuali
sau
cu
asociațiile acestora. Livrarea energiei termice, fie sub formă de agent termic pentru încălzire, fie înglobată în apă caldă de consum, se face pe bază de
contract de furnizare.
În principiu, stabilirea cantităților efectiv livrate se face prin
măsurare directă
cu ajutorul contoarelor de energie termică, respectiv a contoarelor de apă caldă, iar contavaloarea acestora se plătește prin
factură.
Montarea .
echipamentelor de măsurare -
înregistrare a cantităților consumate se face, de regulă, la limita de proprietate a consumatorului sau în alt punct convenit de părți prin contractul de furnizare (în punctul de delimitare /separare a instalațiilor din punct de vedere al proprietății sau la
intrarea în subsolul tehnic al clădirii).
Toate aceste activități comerciale sunt reglementate de către două autorități de reglementare naționale: Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală -
ANRSC
pentru energia termică produsă prin centrale de termoficare sau centrale termice de cvartal și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei -
ANRE
pentru energia termică produsă în cogenerare.
în prezent în sfera serviciilor publice de alimentare cu energie termică în sistem centralizat din România își desfășoară activitatea un număr de
184 operatori,
din care
159 operatori
furnizează energie termică produsă în centrale de termoficare (CT, CTZ) iar
25 operatori
furnizează
.
energie termică produsă în centrale electrice de termoficare (CET).
Acești operatori sunt organizați sub formă de regii autonome, societăți comerciale sau servicii publice cu personalitate juridică în structura consiliilor locale. Ca formă juridică de organizare deosebim:
•
regiile autonome și servicii publice
- definite ca persoane juridice ce funcționează
pe bază de gestiune economică și autonomie
financiară,
înființate
prin
hotărâre
a
autorităților administrației publice locale. Ele dobândesc calitatea de persoane juridice de drept public, acționând în numele unității administrativ teritoriale, sub autoritatea și controlul autorităților administrației publice locale.
•
societățile comerciale pe acțiuni
- cu capital public, privat sau mixt. Potrivit Legii administrației publice locale nr. 215/2001, consiliul local / județean poate înființa societăți comerciale în scopul executării unor lucrări și servicii de interes local, cu capital
•
asigurarea unui climat sănătos ,
nepoluat ,
în ariile locuite ,
prin reducerea .
gurilor de emisie, amplasarea centralelor la marginea orașelor și dispersia emisiilor poluante asigurată de coșuri de fum suficient de înalte;
•
evitarea depozitării și manipulării combustibililor și a produselor de ardere în zone intens populate;
•
posibilitatea utilizării tehnologiilor cu eficiență energetică ridicată;
•
posibilitatea folosirii combustibililor inferiori, inclusiv a deșeurilor cu potențial energetic;
•
posibilitatea
utilizării
resurselor
energetice
alternative
la combustibili fosili;
Toate acestea fac din sistemele centralizate de încălzire urbană un factor important în implementarea politicilor energetice naționale și locale, prin care se asigură:
•
siguranța alimentării cu energie;
•
utilizarea pe scară largă a resurselor locale;
•
accesul populației la energie în condiții acceptabile de preț;
•
reducerea impactului asupra mediului generat de activitatea de producere a energiei;
•
asocierea cogenerării cu conceptul de
„producere distribuită"
a energiei electrice.
Producerea energiei termice în cogenerare asociată cu SCIU este recunoscută de asemenea ca un factor de creștere a eficienței energetice, de economisire a resurselor energetice și de reducere a emisiilor de CO 2
.
În comparație cu 1999, producția de energie în SCIU bazată pe cogenerare a crescut anual în majoritatea statelor europene (Italia 7,4%, Austria 7,4%).
2.4.
Analiza soluțiilor utilizate în România pentru alimentarea cu energie termică produsă centralizat a localităților
Prezentul subcapitol constituie o prezentare foarte succintă a situației actuale și a soluțiilor utilizate în prezent în țara noastră pentru alimentarea cu energie termică în sistem centralizat a localităților, prezentare în care se încearcă sublinierea atât a avantajelor cât și a dezavantajelor legate de aceste soluții.
2.4.1.
Producerea energiei termice în centrale electrice de termoficare (cogenerare). Situația cogenerării în Europa.
În prezent ,
în București și în principalele orașe din țară, energia termică este produsă în centrale electrice de termoficare (CET - uri) ce utilizează grupuri de cogenerare cu cazane și turbine cu abur, în contrapresiune sau în condensație.
Actualul sistem de producție în cogenerare are la bază producția simultană a energiei electrice și a energiei termice într-o instalație
"
tehnologică special proiect.ată în acest scop.
Centralele electrice de termoficare (CET), dotate cu instalații energetice clasice (cazane energetice pe cărbune, gaze naturale sau păcură), sunt situate de obicei în ;:ifara localităților și necesită un sistem de transport în circuit închis - bifilar - a agentului termic de înaltă temperatură - apă fierbinte
-
de la sursă la stațiile de transformare și distribuție (punctele termice) situate în cvartalele de locuinte.
în aceste punct termice (PT) se transferă căldura de la agentul termic primar către agentul termic secundar de încălzire care la rândul lui cedează căldura
înmagazinată
instalațiilor
de
utilizare
din
locuințe
(corpuri
de încălzire). De asemenea, prin intermediul schimbătoarelor de căldură, agentul termic primar asigură prepararea apei calde menajere.
Producerea combinată a energiei termice și electrice (cogenerarea) are următoarele avantaje:
•
economie de combustibil primar față de producerea acelorași cantități de energie electrică și căldură separat în centrale electrice (CTE) și centrale termice clasice - -(CT ,
CTZ);
•
poluare redusă, cu posibilitatea de control și reducere a noxelor;
•
posibilitatea planificării achizițiilor de combustibili și a stocării combustibilului, rezolvându-se astfel vârfurile de consum;
•
simplificarea achiziției și plații combustibililor primari necesari;
•
programarea și urmărirea ușoară a reparațiilor ce se execută la cazane și turbine;
•
cogenerarea asigură implementarea conceptului de
„
producere distribuită a energiei electrice";
•
micșorarea
pericolelor
de
accidente
prin
concentrarea echipamentelor cu grad ridicat de periculozitate în câteva puncte precum și prin aplicarea unor regulamente de exploatare specifice;
•
costul redus al energiei, comparativ cu alte sisteme de producție a energiei termice (fără cogenerare);
•
creșterea lentă a costului energiei termice în viitor, chiar în cazul în care costul gazului natural va fi adus la nivelul impus de Uniunea Europeană .
Este important de observat că, pentru marile centrale electrice de termoficare, renunțarea la cogenerare și funcționarea în condensație atrage după sine următoarele probleme:
•
creșterea costului energiei electrice produse;
•
apariția unui cost tehnologic suplimentar datorat necesitații răcirii agentului energetic ce iese din turbina;
•
necesitatea unor investiții în echipamente suplimentare pentru răcirea agentului energetic;
Actualele instalații de producere în cogenerare prezintă următoarele probleme:
•
performanțe scăzute datorită funcționării cu sarcină parțială;
•
necorelare
cu sarcina
termică
urbană
și supradimensinarea necesarului de energie termică;
•
costurile mari de reabilitare a componentelor sistemelor (surse, rețele de transport primare și secundare, puncte termice);
Pentru creșterea randamentelor centralelor sunt necesare următoarele acțiuni:
•
redimensionarea acestora în funcție de necesarul termic urban actual;
•
modernizare și retehnologizarea centralelor;
•
echiparea acestora cu dispozitive de reglare, măsurare și control performante, inclusiv la interfața dintre CET-uri și magistralele primare de transport.
Situația cogenerării în Europa
Principalul
argument
în
favoarea
cogenerarn
este
reducerea consumului de combustibil primar și, implicit, a emisiilor de gaze cu efect de seră. Promovarea cogenerării este una din căile prin care țările din UE caută să
îndeplinească
obiectivele
pe
care
și le-au
asumat
prin
semnarea
Protocolului de la Kyoto privind schimbările climatice
la care și România este parte. În acest context au fost adoptate
Directiva 93/76/CE
privind limitarea
emisiilor
poluante prin
îmbunătățirea
randamentului
energetic,
Directiva 2003/87/CE
referitoare la stabilirea unei scheme de schimburi admisibile de emisii de gaze cu efect de seră
în
cadrul Comunității și
Directiva 2000/80/CE
privind reducerea emisiilor la coș.
Pe ansamblul Uniunii Europene, ponderea instalațiilor de cogenerare
în
producția totală de energie electrică era, în anul 2000, de
7%.
Directiva Comisiei Europene din 2002 fixează pentru 201O un obiectiv de
20%.
Redăm în continuare situația cogenerării în câteva țări europene:
•
Danemarca.
În anul 1999 ponderea instalațiilor de cogenerare în producția totală de energie electrică a fost 54%. Aceasta pondere va ajunge, în 2006, la 60%. Capacitățile instalate în unitățile de cogenerare au crescut, între 1995 și 2000, cu peste 700 MW. Se așteaptă pentru 2005 o putere instalată, pentru toate tipurile de unități în cogenerare, de peste 2300 MW;
•
Olanda.
Capacitatea instalațiilor de cogenerare a crescut de la 2000 MWe, în 1980, la 9600 MWe în 2000, adică la peste 47%
_ din capacitatea totală;
•
Spania.
Capacitatea instalațiilor de cogenerare a crescut de la 374 MWe în 1990, la 4256 MWe în 1999, adică la o pondere de 12% din producția energiei electrice a țării;
•
Italia.
În 1998 instalațiile de cogenerare produceau 18% din totalul energiei electrice. Puterea lor instalată era de 1O.OOO MWe. Creșterea a fost, în perioada 1993-1998, de 3938 MWe, majoritatea în ciclu combinat;
•
Germania.
Instalațiile de cogenerare au o pondere de 18% în producția țării de energie electrică;
•
Marea Britanie.
Între anii 1996 și 2000, capacitatea instalațiilor de cogenerare a crescut cu 40,3%, atingând circa 8% din totalul energiei electrice produse;
•
Polonia.
Ponderea instalațiilor de cogenerare a crescut în totalul producției de energie electrică de la 11% la 16% între anii 1988 și 1999. Se prevede, pentru 201 O,
o valoare de 20% și o creștere a consumului de gaz metan cu 30%;
•
Ungaria.
Ponderea instalațiilor de cogenerare în producția totală de energie electrică este de 13%. Peste 74% din energia lor termică este utilizată în sistemele de încălzire centralizată;
•
Japonia.
În
1995
capacitățile
instalate
în
instalațiile
de cogenerare erau de 3400 MWe. Obiectiv pentru anul 201 O
este o valoare de
19.000 MWe.
Obiectivele majore ale politicii Uniunii Europene în domeniul energiei
sunt:
•
siguranța -alimentării cu energie, cu utilizarea pe scară din ce în ce nai largă a resurselor alternative de energie;
•
eficientizarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică;
•
accesul consumatorilor la energie în condiții acceptabile de preț;
•
utilizarea eficientă a energiei și conservarea resurselor;
•
reducerea impactului asupra mediului generat de activitatea de producere a energiei și reducerea emisiilor poluante.
Din cele prezentate mai sus rezultă că, în Europa, tendința pentru
alimentarea cu energie termică a localităților este:
a)
în marile orașe, de regulă alimentate prin CET- uri, soluția alimentării centralizate conduce la economii de combustibili;
b)
la exploatarea CET- urilor se pot utiliza și combustibili inferiori (cărbune), reziduuri de combustibili lichizi (păcură);
c)
prin utilizarea în CET- uri a mai multor tipuri de combustibil (cărbune, păcură, gaze) se mărește gradul de elasticitate și posibilitatea de a asigura o siguranță a alimentării consumatorului final (populația);
d)
retehnologizarea blocurilor existente (cazan-turbină) din CET- uri și modernizarea acestora utilizând cogenerarea în ciclul mixt abur-gaze, ceea ce conduce obținerea unor randamente de peste
80%;
e)
folosirea unor instalații din CET- urile existente (cazanele de apă fierbinte care pot fi utilizate drept cazane recuperatoare ale căldurii evacuate din instalații cu turbine cu gaze - ITG), duce la obținerea simultană a energiei electrice și a energiei termice (cogenerare) cu randamente ridicate;
f)
realizarea
contorizării energiei
termice pe întregul lanț
al sistemelor centralizate de încălzire urbană: contoare la interfața
dintre CET- uri și magistralele de transport, în punctele critice ale rețelei primare de transport, la intrarea și ieșirea în / din punctele termice,
. pe rețeaua
secundară de transport
(distribuție), pe branșamente
la limita de proprietate,
respectiv
contoare
de energie
termică
sau
repartitoare
de
costuri
la
nivelul consumatorilor;
g)
pentru
economisirea
resurselor
de
energie
primară
din combustibili
fosili
se apelează la energia neconvențională și la resursele energetice regenerabile;
h)
nu trebuie eliminată nici o soluție posibilă, opțiunea între acestea făcându-se pe baza indicatorilor tehnico-economici stabiliți prin studii de fezabilitate care trebuie să conducă la alegerea soluțiilor optime pentru fiecare caz în parte în funcție de caracteristicile fiecărei localități sau zone, pentru perioade de timp determinate;
i)
evoluția unor tehnologii avansate poate modifica actualele puncte de vedere având la bază sursele și resursele de combustibil precum și prețul tehnologiilor folosite pentru utilizarea energiei.
2.4.2.
Producerea energiei termice În centrale de termoficare
în cazul centralelor termice (CT și CTZ) echipate cu cazane de apă caldă și cazane de abur se produce numai abur tehnologic, agent termic pentru încălzire și apă caldă de consum. De regulă aceste centrale sunt amplasate în centrul de greutate al cvartalului de blocuri de locuințe deservit sau pe platforme industriale. Legătura cu consumatorii se face fie prin intermediul unui sistem de transport a agentului termic primar și stații de transformare locale situate în cvartalele de locuințe, fie direct prin rețeaua termică secundară de distribuție agent termic pentru încălzire și apă caldă de consum.
Avantaje:
;;
•
reglarea automată a procesului termic în funcție de temperatura exterioară și în funcție de consum;
•
posibilitatea utilizării structurilor de PT - urile existente;
•
personal de urmărire/ supraveghere existent.
Dezavantaje:
_
•
investiție mare pentru realizarea unei asemenea centrale termice, inclusiv a instalațiilor de automatizare și a rețelelor de transport și distribuție;
•
costuri mari de producție datorită combustibililor folosiți (gaze naturale, CLU);
•
probleme de urbanism legate de amplasament și de poluare;
•
probleme referitoare la construcțiile anexe ce trebuiesc realizate (inclusiv coșul de fum);
a.
Contorizare:
■
parțial. pe primar;
■
parțial pe apa rece;
■
lipsa pe secundar (apa caldă menajeră și încălzire);
b.
Schimbătoare de căldură:
■
parțial schimbătoare de căldură în plăci;
■
parțial schimbătoare de căldura tubulare în contracurent;
c.
Reglaje de pompe în frecvență, automatizări - practic inexistente.
în aceste condiții, randamentele energetice ale punctelor termice au de suferit datorită:
•
pierderilor masice și de energie în schimbătoarele de căldură tubulare în contracurent (sparturi);
•
randament energetic scăzut al schimbătoarelor de căldură tubulare în contracurent și pierderi de sarcină mare;
•
lipsa reglajelor corespunzătoare pe magistralele de transport astfel încât transferul termic în schimbătoare nu se face în punctul de randament maxim al acestora și nu este corelat cu temperatura exterioară;
•
pierderi de energie datorate pompării unor debite pe circuitul secundar necorelate cu caracteristicile ret , elei secundare.
Soluțiile ce se impun pentru creșterea randamentelor punctelor termice sunt următoarele:
a)
montarea de schimbătoare de căldură în placi;
b)
montarea de pompe cu turație variabilă comandate în frecvență;
c)
automatizarea propriu-zisă a punctelor termice;
d)
contorizarea la intrarea și ieșirea din PT.
2.4.5. Distribuția energiei termice
Distribuția energiei termice sub formă de agent secundar pentru încălzire și apă caldă de consum este asigurată prin intermediul unui sistem de conducte tur-retur între punctele termice și consumatori denumit
rețelele termice secundare.
Și acest sistem trebuie reglat astfel încât să se obțină un optim din punctul de vedere al randamentului energetic. Factorii care determina acest optim sunt viteza de curgere în conducte și calitatea izolației termice a conductelor.
Pierderile de energie din sistemul de distribuție secundar sunt:
•
pierderi de presiune locale și liniare proporționale cu viteza de curgere, tipul și vechimea conductelor;
•
pierderi de volum (masice) (și implicit de energie) datorate spărturilor în conducte;
•
pierderi de energie termică datorate radiației termice; factorii ce determina mărimea pierderilor de energie sunt calitatea izolației conductelor și viteza de curgere a agentului termic în conducte.
În
concluzie,
pentru
creșterea
randamentelor
sunt
necesare următoarele actiuni:
•
măsu '
rarea integrală a consumurilor;
•
reabilitarea rețelelor termice secundare (conducte preizolate cu fir de control, elemente de secționare,
conducere automată de proces);
•
montarea robineților de echilibrare pe instalația interioară de utilizare (coloanele) aparținând consumatorilor.
2.4.6. Furnizarea și facturarea energiei termice
Potrivit legislației în vigoare, furnizarea energiei termice sub formă de agent termic pentru încălzire și apă caldă de consum se face pe bază de
contract-abonament de furnizare.
În cazul imobilelor de locuit cu mai multe apartamente, datorită sistemului în care acestea au fost proiectate și realizate (având branșamente și instalații interioare de utilizare comune), calitatea de abonat revine asociației de proprietari / locatari. Deși legislația specifică în vigoare
prevede
obligativitatea
contorizării
la
nivelul
branșamentului consumatorului, determinarea cantităților de energie termică furnizate în vederea facturării și repartizarea pe consumatorii individuali a cheltuielilor aferente se face, în majoritatea localităților, încă prin metode indirecte bazate pe măsurători și calcule.
Gradul de contorizare la branșament de imobil sau scară este de numai 55% la nivelul întregii țări, iar pe județe este conform situației prezentate în anexa 1.
Măsurarea consumurilor de energie termică (contorizarea) la nivelul de branșament este
primul pas
spre reducerea consumurilor și deci a facturii energetice întrucât fiecare consumator (asociație de proprietari / locatari) se ,
va gospodări și va consuma în conformitate cu nevoile și cu puterea financiară a membrilor săi.
La celalalt pol, lipsa contorizării și
"plata in paușal"
determină creșterea consumurilor și, automat, creșterea presiunilor asupra bugetelor datorită creșterii sumelor pe care autoritățile trebuie să le asigure sub formă de subvenție. Este de preferat ca o parte din subvenție să fie investită în montarea de contoare la nivel de branșament întrucât aceasta investiție va determina imediat o micșorare a consumurilor și deci implicit o diminuare a sumei necesare ca subvenției.
Practica
a
demonstrat
că
montarea
sistemelor
de
măsurare, reglare
și
control,
inclusiv
a
contoarelor
de
energie
termică
pe branșamentul
consumatorului,
este
singura
modalitate
eficientă
de îmbunătățire a randamentului unui sistem de termoficare prin intervenții la consumator
Repartizarea consumurilor totale înregistrate la nivel de branșament între membrii asociației
prin intermediul
contoarelor
individuale
sau al repartitoarelor de energie termică montate pe corpurile de încălzire este
al doilea pas
spre reducerea consumurilor și deci a facturilor și înseamnă de fapt a conștientiza în rândul membrilor asociației nevoia de a economisi.
În concluzie, la nivelul consumatorului sunt necesare măsuri urgente
pentru
introducerea
contractelor
individuale,
pentru generalizarea contorizării la nivel de branșament și pentru stimularea contorizării la nivel de apartament, întrucât prin efectul de reducere a facturii energetice individuale, acestea sunt singurele acțiuni capabile să genereze o schimbare comportamentală a consumatorului vis-a-vis de utilizarea eficientă a energie termice și de nevoia economisirii resurselor, precum și responsabilizarea acestuia cu privire la achitarea facturii energetice.
Capitolul 3.
-
Analiza serviciilor publice de alimentare _
.
cu energie termică produsă centralizat
3.1.
Aspecte generale
La nivelul anului 2001 cantitatea de energie primară consumată în CET-uri a fost de 8.857 mii tep, iar cantitatea de energie transformată (energia utilă) a fost de 5.174 mii tep.
Diferența dintre cantitatea de energie primară consumată și cantitatea de energie transformată - 3.683 mii tep, reprezentând 41,6% - reflectă gradul de imperfecțiune al conversiei resurselor primare în energie electrică și termică și scoate în evidență importanța cogenerării în valorificarea parțială a disponibilului de resurse energetice primare (respectiv de 58,4% în 2001). Dacă se ia în considerare faptul că, raportat la anul 1999, consumul total a scăzut cu 2,9% iar producția totală cu 6,1%, se constată că o scădere a producției nu atrage după sine o scădere la fel de mare a consumului de resurse primare. Acest fapt este datorat scăderii randamentelor prin utilizarea capacităților de producție la sarcini parțiale.
În mod similar, la nivelul anului 2001, cantitatea de energie primară consumată în CT - uri a fost de 1.739 mii tep, iar cantitatea de energie transformată în energie utilă a fost de 1.486 mii tep (respectiv 85,4%).
Situația din sectorul de producere a energiei în centralele termice arată că aceste diferențe, exprimate procentual din consumurile totale, au fost, în anul în anul 2001, de 254 mii tep (14,5% din total).
Raportat la 1999, consumul total a scăzut cu 11,6% iar producția totală, cu 12,9% .
Diferența dintre consum și producție este mai mică decât în cazul cogenerării ceea ce scoate în evidență și faptul că sistemele de cogenerare au funcționat în afara regimului optim (număr redus de ore de funcționare, încărcare sub sarcina optimă).
Pe ansamblul clădirilor de locuit, eficiența utilizării energiei termice pentru încălzire, apă caldă și prepararea hranei, este de 43% din cantitatea
de energie termică furnizată de surse; pentru municipiul București, aceasta este de 63%. Valorile indicilor de consum pentru asigurarea confortului termic în spațiile locuite, atestă caracterul puternic disipativ al clădirilor existente dar și potențialul ridicat al soluțiilor de modernizare energetică a clădirilor.
Datorită problemelor legate de starea precară a unor sisteme de alimentare centralizată cu energie termică și a lipsei contorizării la nivel de scară / bloc și individual, în ultimul timp s-a înregistrat o creștere a numărului de consumatori care renunță la serviciile sistemelor centralizate în favoarea sistemelor individuale de încălzire.
Astfel, sunt orașe în care mai mult de 50% din consumatori s-au deconectat, aceștia utilizând alte forme de încălzire. În unele cazuri, numărul consumatorilor deconectați depășește 90%.
3.2.
Starea actuală a serviciilor publice de alimentare cu energie
termică produsă centralizat
3.2.1.
Accesul consumatorilor la serviciile publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat
În România există cca. 250 de localități care au dispus, până în anii '90, de sisteme de alimentare centralizată cu energie termică - denumite și sisteme
centralizate
de încălzire
urbană
sau
sisteme
centralizate
de producere și distribuție a energiei termice - aflate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale. Marea parte a acestor
sisteme
sunt
sisteme complete
care dispun
de infrastructura necesară întregului lanț tehnologic, de la producție până la furnizare, iar altele asigură numai distribuția energiei termice preluată de la terți, în special de la
S . C. Termoelectrica SA.
Conform
datelor
obținute
în urma
recensământului populației
și locuințelor
din data
de 18 martie
2002,
sectorul rezidențial
cuprinde
8.110.407 locuinte situate în 4.846.572 clădiri, din care 4.260.752 locuinte în mediul urban situ ' ate în 1.141.687 clădiri și 3.849.655 l , ocuințe în mediul r ' ural situate în 3 . 704 . 885 clădiri.
Dintre acestea, 53% sunt mai vechi de 40 ani, 37% au o vechime cuprinsă între 20 și 40 ani, iar 10% sunt sub 20 ani vechime. Locuințele individuale reprezintă în mod preponderent soluția locativă pentru familiile din zonele rurale (91,5%), iar apartamentele în blocuri, pentru cele din zonele urbane (81,5%). Clădirile cu destinație birouri sunt incluse în sectorul terțiar.
Populația care beneficia de încălzire și apă caldă menajeră prin intermediul sistemelor publice centralizate de alimentare cu energie termică era, la recensământul din martie 2002, de 6 . 229 . 793 locuitori reprezentând
28,7%
din populația țării, din care 6.175 . 634 locuitori în mediul urban reprezentând 54% din populația urbană și 54.150 locuitori în mediul rural reprezentând 0,53% din populația rurală.
Conform aceleiași surse, numărul locuințelor racordate la sistemele centralizate de termoficare era, în iarna 2001-2002, de
2.485.295
din
care 2.464.898 locuințe în mediul urban și 20.397 locuințe în mediul rural, iar
numărul localităților în care aceste sisteme erau în funcțiune era de 214, din care 185 municipii și orașe.
în
iarna
2002-2003,
numărul
locuințelor
racordate
la
sistemele
centralizate de producere și distribuție a energiei termice era de
2.353.506,
din care
2.330.012
locuințe în mediul urban - ceea ce reprezintă
54,7%
din totalul locuințelor din mediul urban și
28,7%
din totalul locuințelor recenzate la recensământul populației și locuințelor din
martie 2002.
Numărul
de
familii
care
primeau
energie
termică
prin
sistemele centralizate de producere și distribuție, la data de
01 septembrie 2003,
era de cca.
1.950.000
familii, reprezentând cca.
5,5 milioane de locuitori.
Sectorul rezidențial este al doilea mare sector din punct de vedere al consumului energetic (cca.
7200 mii tep
la nivelul
anului 2001,
reprezentând
32,1 % din consumul total) cu un consum lunar - mediu anual - de energie termică pe familie:
1,03 Gcal,
structura acestuia în funcție de destinație fiind:
•
57%
pentru încălzire.;
•
25%
pentru apă caldă menajeră;
•
11 % pentru electricitate;
•
7%
pentru prepararea hranei.
Din punctul de vedere al sistemelor de încălzire, ponderea diverselor modalități de încălzire raportată la numărul de locuințe este de:
•
57%
sobe cu combustibil solid;
•
29%
SCIU;
•
12%
CT de bloc sau individuale;
•
2%
încălzire electrică și altele.
PONDEREA DIVERSELOR MODALITATI DE INCALZIRE RAPORTATA LA NUMARUL D
LOCUINTE
Cu pnvrre la situația debranșărilor de la sistemele centralizate de alimentare cu energie termică, potrivit unei analize efectuate la data de
01.09.2003
de Ministerul Administrației și Internelor împreună ,cu consiliile județene, au rezultat următoarele:
•
numărul de unități locative (apartamente) racordate din construcție la sistemele centralizate de alimentare centralizată cu energie termică este de
2.696.360;
•
număr de unități locative rămase în sistem:
2.115.186;
•
număr de apartamente debranșate:
581.174.
În ultimii 4 ani aproximativ 21% din apartamente s-au debranșat de la sistemele centralizate de încălzire urbană. Fenomenul debranșărilor este în curs de stabilizare datorită unui complex de factori obiectivi și subiectivi, printre care: creșterea prețului gazelor naturale, măsurile luate la nivel central și local care au asigurat funcționarea în condiții mult mai bune a sistemelor centralizate
de producere și distribuție a energie termice și creșterea calitativă și cantitativă a serviciilor de încălzire și, nu în ultimul rând, a măsurilor adoptate pe plan social pentru acordarea unor ajutoare de încălzire familiilor cu venituri reduse.
3.2.2.
Starea actuală a infrastructurii serviciilor publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat
3.2.2.1.
Piața de energie termică și rolul sistemelor de termoficare
România are un sector de termoficare bine dezvoltat. Aproximativ
29%
din fondul total de locuințe al României, primește căldură și apă caldă de la sistemele de termoficare, o cifră care se ridică la
55%
din zonele urbane. Sistemele de termoficare furnizează aproximativ
60%
din necesarul total de căldură și apă caldă al țării.
În 2003, piața finală de energie termică era aprovizionată de către 179 de operatori de termoficare, din care 7 companii doar achiziționau energia termică de la alți producători și o distribuiau la consumatorii finali.
Pe
lângă
companiile
specificate
mai
sus
există
5
companii producătoare de energie termică care nu au relații directe cu beneficiarii de căldură.
Îndeosebi în orașele mai mici, termoficarea face parte dintr-un serviciu
public municipal integrat care furnizează
de asemenea
apă potabilă, administrează sistemele de canalizare, fondul de locuințe, transportul public, etc.
Energia termică totală produsă și achiziționată în 2003 de către aceste
companii este arătată în următorul tabel:
Companii de termoficare reprezentând sectorul de termoficare
Achiziționare energie termică
Producție energie termică
Energie termică pentru consum final înainte de
distributie
Tipul de exploatare termoficare
Număr de companii
Gcal /an 2003
Producție si vânzări de energie termica la alți operatori de energie termică fără
vânzări la consumatorii finali
5
o
14 . 082.916
o
Achiziționare energie termică si distribuție la consumatorii finali
7
1.752.942
o
1.752.942
Producție energie termică si achiziționare energie termică și distribuție la consumatorii finali
172
12 . 329 . 974
12.702 . 377
25 . 032 . 351
Total
184
26.785.293
Toate cele 184 de companii de energie termică reprezentante în prezent ale sectorului, operează sub îndrumarea Ministerului Administrației și Internelor, a autorităților administrației publice locale și a autorităților de reglementare A.N.R.E. și A.N.R.S.C. (vezi mai jos în acest raport).
Trebuie să fie luată în considerare
o particularitate a pieței de termoficare din România. Cel mai mare producător de energie termică din România,
este
încă
furnizorul
principal
de
energie
electrică:
S.C. Termoelectrica S.A.
În anul
2003
energia
termică
produsă
de
către Termoelectrica a fost de 8.662.636 Gcal, care echivalează cu 32,2% din totalul producției de energie termică din România.
FIG. 5. PRINCIPALII FURNIZORI DE CALDURA SI SEGMENTELE DE PIATA
l
, 'i , i
' e E
100
90
so
70
60
" „ "
50
40
: "'
30
20
10
o
Curba de saturație de mai jos oferă o idee a pieței de energie termică în care RADET București deține o cotă -
parte de 33,4%, în timp de 38 de operatori
de energie
termică
din principalele
orașe
și municipii
acoperă diferența până la 90,36% din piață.
Figura 1. Piața de energie termică în România 2003
Piața
de
energie
termică
din
România
se
concentrează
asupra termoficării prin centrale electrice de termoficare (CET), centralele termice (CT) care furnizează energie termică fie pentru o zona a orașului, fie pentru un cartier (grup de locuințe).
3.2.2.2.
Necesarul de energie termică, consumul și evoluția pieței de energie termică
în medie, doar 15% din totalul de energie termică facturată de către cele 179 de companii de termoficare, este folosit de consumatorii necasnici cum ar fi
întreprinderile mici și mijlocii (!MM-urile),
clădirile
deținute
de autoritățile locale și instituțiile publice.
Caracteristicile consumului de energie termică sunt arătate în tabelul de mai jos:
Caracteristicile consumului de energie termica
Total energie termică înaintea distributiei
26.785.293 Gcal
100,00%
Numărul de apartamente încălzite
îotal distributie si pierderi la facturare
5.144.082 Gcal
19,20%
La începutul anului (31.12.2002)
La sfârșitul anului (31.12.2003)
Total energie termica facturata
21.641.210 Gcal1
100,00%
Din aceasta către alți beneficiari ai termoficări
I
3.219.137 Gcal/
14,88%
Din aceasta la consumatori casnici
18.422.073 Gcal
85,12%
2.090.799
1.918.222
Debranșări în timpul anului 2003
172.577 apartamente
Procent debranșare
8,25%
Consumul de căldura specific bazat pe energia termică distribuită
10,96 Gcal /apartament
Preturi de vânzare căldură pe Gcal în functie de tipul combustibilului inel. TVA
Sursa de căldură /tip de combustibil
Gaze naturale
Păcură - medie
Cărbune
Căldura achiziționată de la producător
Nr. de prețuri individuale predate de furnizorii de termoficare
68
30
12
40
Pret maxim de căldură (ROL)
3.676.000
3.749.000
1.239.000
3.200.000
Pret minim de căldură (ROL)
659.000
1.550.000
885.000
518.000
Pret mediu de căldură (ROL)
1.333.000
2.551.000
1.128.000
1.349.000
Rata de schimb: 1 EUR = 40.000,00 ROL
Pret mediu de căldură (EUR)
33,33 €
63,78 €
28,20 €
33,73 €
Pret căldură
RADET București (ROL)
722.000
nn
nn
1.057.000
3.2.3.
Structuri de piață, cadru instituțional și participarea sectorului particular
Participanți importanți pe piață
Grupurile importante participante pe piața de căldură din România sunt companiile de termoficare, asociațiile de proprietari de locuințe, consumatorii de energie, promotorii de sisteme de termoficare și mass-media.
Companii de exploatare a sistemelor de termoficare:
5 companii de termoficare sunt producători de căldura dar ei doar livrează energia termică la o companie de servicii de termoficare;
7 companii de termoficare sunt doar distribuitori de energie termică și achiziționează energia termică de la alți producători;
172 companii de termoficare
care au propria lor producție de energie termica dar și achiziționează energie termică de la alți producători.
Producător principal de căldură (2003)
Producție de căldură
Gcal
I
an
Segmente de piață
%
SE București (Termoelectrica)
8.626.636
32,2
CET Ploiești
1.809.044
6,8
CET Govora
1.201.280
4,5
CET lași
1.020.136
3,8
Electrocentrale Galati
891.481
3,3
RAT Cluj
817.036
3,1
Colterm Timișoara
774.778
2,9
Electrocentrale Oradea
759.301
2,8
CET Brașov
749.880
4,8
Termoficare 2000 Pitești
673.894
2,5
CET Arad
536.972
2,0
CET Brăila
451.841
1,7
Termica Suceava
380.129
1,4
RAM Buzău
361.371
1,3
Termica Botoșani
351.528
1,3
CET Bacău
351.036
1,3
ENET Focșani
332.138
1,2
RADET București
319.225
1,2
SC AquaCalor SA Brad
262.147
1,0
Principalii producători de energie termică de pe piață
3.3.2. Subvențiile de stat pentru energia termică furnizată prin SCIU
Prețul național· de referință net pentru energia termică (PNR) pentru populație a atins în prezent valoarea de
21,30 USD/Gcal.
Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Finanțelor Publice în colaborare cu autoritățile de reglementare (ANRE, ANRSC) fixează volumul subvențiilor pentru diferența între PNR și costurile locale de termoficare.
Prețul de vânzare pentru energia termică este stabilit de către ANRE și ANRSC pe baza de preț de cost plus o cotă marginală fixă. Diferența față de PNR se suportă de către stat și autoritățile locale așa cum s-a specificat mai sus. Pentru anul 2003 subvențiile necesare au atins un volum de
180,3
mii. USD. Luând în considerare plățile TVA către stat, ajutorul financiar total acordat către sectorul de termoficare se ridică la
100,6
mii. USD în anul acesta (vezi tabelul de mai jos).
Prezentăm mai jos o analiză a efectelor economice a subvenției acordate pentru încălzire în anul 2003:
!Volumul vânzărilor din sectorul de termoficare, facturare și subventii anul 2003
Numărul de servicii publice de termoficare
184
trotal energie termică înaintea distribuției
26.785.293 Gcal
din care către consumatori casnici
22.669.589 Gcal
84,63%
!Total energie termica facturată
21.641.210 Gcal
80,80%
din care către consumatori casnici
18.422.073 Gcal
din care către alți beneficiari ai termoficării
3.219.137 Gcal
85,12%
Total distribuție și pierderi facturare
5.144.082 Gcal
19,20%
Toate preturile include
Rata de schimb:
TVA
1 EUR = 40.000
!Total energie termică facturată (inel. subvenție)
27.502.543 m ROL
687.563.578 €
Din care către consumatori casnici (excl. subventii)
15.159.529 m ROL
378.988.231 €
55,12%
Din aceasta rezultă:
Preț unitar mediu energie termică (inel. subvenție
1.270.841 ROL/Gcal
inel. TVA)
Preț unitar mediu energie termică pt. consumatori
822.900 ROL/Gcal casnici (inel. subvenție inel. TVA)
excl. TVA I
Preț unitar mediu net pentru consumatori casnici
691.513 ROL/Gcal Comparație preț național de referința energie termică :
Pret unitar mediu net
1.067.934 ROL/Gcal
0
Dife rența intre prețul unitar mediu net și tariful net
376.421 ROL/Gcal
care trebuie plătit de locatar
31,77 €/Gcal
20,57 €/Gcal
64,75%
Rata de schimb:
1 EUR=
1,04
USD
17,98 USD/Gcal
17,90 USD/Gcal
27,77 USD/Gcal
9,79 USD/Gcal
povara pentru bugetul de stat (subventii, ajutoare pentru încălzire)
Consum energie termică /plata neta de locatar
18.422.073 Gcal
329.739.626 USD
p.a.
Plata TVA de către locatari către bugetul public
62.650.529 USD
p.a.
Plata TVA de către alți beneficiari termoficare
16.982.859 USD
p.a.
Subventii la locatari
180.295.825 USD
p.a.
Subven.ții, ajutoare pentru încălzire
100.662.437 USD
p.a.
3.3.3. Performanța financiară
Sistemele de termoficare nu recuperează în întregime costurile, din cauza sistemului existent de stabilire a tarifelor. Există problema unei rate slabe a încasării veniturilor, a plăților fără numerar și necorelarea obligațiilor
fiscale (ex. impozitul pe profit) cu caracterul ciclic al activității de trermoficare care înregistrază profit iarna și pierderi vara. Drept rezultat al facturării sub valoare și a neplății de către consumatori, în multe orașe serviciile publice de termoficare produc flux monetar insuficient pentru a plăti investițiile extrem de necesare în reabilitarea sistemului și pentru îmbunătățirea randamentului energetic.
Performanța financiară a companiilor de termoficare poate fi analizată pe baza datoriilor neachitate, singurele raportate, și "creditele" furnizorului la sfârșitul anulunrecut (vezi tabelul de mai jos).
Datorii neachitate la 31.12.2003
Rata de schimb: 1 EUR= 41.000 ROL
%
mii ROL
EUR
Buqetul de stat și administratia locală
18,67%
3.146.935
76.754.512
genti economici și institutii publice
26,72%
4.503.063
109.830.805
Populatie
54,60%
9.201.961
224.438.073
Total datorii neachitate
16.851.959
411.023.390
Total datorii ("creditul furnizorului")
24.677.716
601.895.512
din care: furnizor qaze
'
10,49%
2.588.513
63.134.468
furnizor cărbune
9,08%
2.241.887
54.680.171
furnizor enerqie termica
47,42%
11.701.809
285.409.984
altii
..
33,01%
8.145.506
198.670.889
Observațn: datele raportate de către 129 operaton de termoficare mclus1v toți operatorii principali
Datoriile neachitate în 2003 însumează mai mult de 411 milioane EURO din care aproape 55% (224 milioane EURO) erau din cauza neplății subvențiilor operaționale.
Outstanding debts (31.12.2003) as reported by 126 companies
representing 96% of the final heat market
(mioROL)
9.201.961
D State budget and local administration
11
Economic agents and public institutions
o
Population
Figura 7. Structura datoriilor neachitate
Comparată cu anul 2001, când datoriile neachitate de la populație erau de aproximativ 105 milioane EUR (4.300 miliarde ROL), această cifră
prezintă o creștere peste dublu. Aceasta arată ca respectivele companii de termoficare au un procent foarte scăzut de încasare a banilor care indică perioada de timp medie pentru care sumele de încasat sunt neplătite.
Se poate aprecia că neplata de către populație este de aproximativ 60 mii. USD în 2003. Volumul facturat pe baza PNR a fost de aproximativ 230 mii. USD din care rezultă un procent de încasare de aproximativ 74%.
Rezultă că o problemă fundamentală a companiilor de termoficare este creșterea ratei încasărilor.
3.4. Aspecte instituționale. Reglementarea sectorului.
Conform reglementărilor în vigoare,
serviciile publice de Încălzire urbană,
denumite și
servicii de alimentare cu energie termică produsă centralizat,
fac
parte
din
domeniul
serviciilor
publice
de
gospodărie comunală, fiind reglementate prin
Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001.
Potrivit prevederilor acestei legii și în spiritul principiilor autonomiei locale și al descentralizării serviciilor publice, autoritățile administrației publice locale au deplina competență, responsabilitate și libertate de decizie în ceea ce privește înființarea, organizarea, administrarea și funcționarea serviciilor publice de gospodărie comunală, deci și a serviciilor de încălzire urbană. Particularizarea acestei reglementări-cadru la specificul serviciilor de încălzire urbană s-a concretizat prin adoptarea
Ordonanței Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor de alimentare cu energie termică produsă centralizat.
În acest context este necesar ca
autoritățile administrației publice din fiecare municipiu, oraș sau comună
care dispune în prezent de infrastructura necesară -
sistemul centralizat de producere și distribuție a energiei termice
-
sau care dorește, din considerente tehnico-economice și de mediu, să înființeze unul în viitorii ani,
să-și elaboreze propria strategie de încălzire,
plecând de la principiile și conceptele enunțate în strategia națională și cu respectarea legislației în vigoare.
Pe linia acestor preocupări, se înscrie și inițiativa Guvernului de a
transfera din patrimoniul statului în proprietatea publică sau privată a unităților
administrativ-teritoriale
centralele
termice
și
electrice
de termoficare care asigura producerea energiei termice pentru un număr de 25 orașe și municipii și trecerea acestora în administrarea consiliilor județene sau locale. Această inițiativă s-a concretizat prin adoptarea
Ordonanței Guvernului nr. 78/2002 privind asigurarea condițiilor de funcționare a unor centrale termice și electrice de termoficare aflate în proprietatea consiliilor județene sau locale,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 643/2003.
Sectorul serviciilor publice de încălzire urbană este reglementat prin următoarele acte normative:
1.
Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, cu modificările și completărHe ulterioare;
14.
Hotărârea Guvernului nr. 1206/2003 privind aprobarea Normelor metodologice a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2003.
Baza legală a politicii energetice în Uniunea Europeană
Baza legală a implementării Politicii Energetice a UE este formată din pachete de Directive - CE. Toate statele membre UE sunt obligate să preia aceste directive în propriile sistemele legislative naționale. Câteva exemple sunt:
•
Directiva 96/92/CE a Parlamentului și a Consiliului European referitoare
la reglementările comune
pentru piața internă
de energie electrică și consum;
•
Directiva
Consiliului
UE 90/377/CEE referitoare
la procedura Comunității de a îmbunătății transparenta prețurilor la energia electrică;
•
Directiva 90/547/CEE a Parlamentului și a Consiliului European referitoare
la
tranzitul
de
energie
electrică
prin
rețelele
de transmisie
•
Directiva 2001/77/CE (din 27 Septembrie 2001) referitoare la promovarea energiei electrice produsă din resurse de energie regenerabile pe piața internă de energie electrică;
•
Directiva 98/30/CE referitoare la reglementările de pe piața interna de gaze naturale,
•
Directiva 93/76/CE limitarea emisiilor poluante (emisiile de bioxid de
carbon)
prin
îmbunătățirea
randamentului
energetic, metodologia pentru revizia energetică a clădirilor, examinarea regulată a randamentului energetic a echipamentului de încălzire de peste 15 KW
•
Directiva 96/391/CE referitoare la reglementările pentru notificarea Comisiei de proiecte de investiții
•
Directiva
92/75/CEE
referitoare
la
randamentul
energetic
și indicarea prin denumire a produsului și informații standard despre produse, a consumului de energie și alte resurse ale aparaturii de uz casnic,
•
Directiva 96/737/CE referitoare la programe care privesc politica randamentului energetic,
•
Directiva 98/181/CE referitoare la implementarea Protocolului Oficial al Energiei referitor la randamentul energetic și problemele legate de protecția mediului ambiant,
•
Directiva 92/42 referitoare la cerințele de eficiență pentru noile cazane de apă fierbinte cu aprindere de combustibili lichizi sau gazoși,
•
Directiva 78/170/CEE referitoare la performanța generatoarelor de căldură pentru încălzirea camerelor și producerea de apa caldă de
consum în clădirile neindustriale noi și existente și izolația rețelei de distribuție a căldurii și apei calde de consum în noile clădiri neindustriale,
•
Directiva 2003/87/CE referitoare la stabilirea unei scheme de schimburi admisibile de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității;
•
Directiva 2004/8/CE privind promovarea cogenerării pe baza cererii de căldură pe piața internă a energiei;
•
Directiva 2001/80/CE privind reducerea emisiilor la coș.
3.5. Prognoză asupra cererii și producției de energie termică
În această prognoză se pleacă de la ipoteza că la finele perioadei
2004
-
2017
se va menține numărul de consumatori de
2.350.000 unități locative
(apartamente) și că, prin măsuri de eficientizarea energetică în sistemele de producere și distribuție a energiei termice, se vor reduce pierderile și se vor îmbunătăți randamentele cu cca.
30%
pe total SCIU, de la producere până la utilizare.
După un asemenea scenariu, dacă se ia ca bază anul
2003,
respectiv un consum de cca.
23.000.000 Gcal,
înseamnă că în anul
2017
se poate atinge o țintă pentru același număr de consumatori, evaluată la cca.
16
-
17.000.000 Gcal
energie consumată în condiții de confort echivalent.
Un scenariu optimist ar putea fi gândit plecând de la ipoteza că, datorită măsurilor de reabilitare și contorizare din primii 3 ani
(2004, 2005 și 2006),
factura la consumatorul final să scadă în termeni reali, iar numărul de consumatori să crească prin rebranșări, înființări de noi sisteme și extinderi, în această situație fiind posibil ca energia economisită prin îmbunătățirea performanțelor tehnologice ale sistemelor să fie folosită de noii consumatori, respectiv diferența de
6 - 7.000.000 Gcal
să fie solicitată cu începere din
2006 - 2007.
Evoluția necesarului de energie termică
Anul
Număr locuințe
Energie termică consumată
(mii Tep / mii Gcal /an)
2004
cca. 1.950.000
2.300
I
23.000/an
2007
cca. 2.100.000
2.000
I
20.000/an
2017
cca. 2.350.000
1.600
I
16.000/an
-
se observă că pentru 20 de centrale producerea de energie termică pentru încălzire reprezintă cea mai mare pondere în activitatea acestora; se evidențiază CET Govora și CET Onești, pentru care producerea de energie termică pentru încălzire reprezintă sub 50% din cantitatea totală de energie produsă anual.
2 ,
500
H I
f
2.000 - . w i---::::---- - - ---
-----
---- - -----;= = ==---1
I
§
i a
0
1,500
.
I\
I m
EJectricity
J
m Steam
I
■
- He _ at
-lli!I--Blllll-----l
'-
I
tti
,,M
••
-----'
i
11 1 ,000
· ..
',
-
----
■■ -J ------ ---- - - - -
"::_ -- · --- - ----------tttJ -
I
111u_
-
.
_
1
---1
Figura 9. Producția anuală de energie
Figura 1O. Consumul anual de combustibil
3.6.1.2. Analiza de mediu
Pentru fiecare centrală au fost calculate emisiile de sulf, NOx și particule; rezultatele obținute sunt prezentate în fig. 11, 12 și 13. Principalele concluzii sunt :
I
li
I
I
I
I
li'.lli
-
I
40 OOO
35 OOO
I
30 OOO
25 OOO
2
i
(.!) 20 OOO
u
ăl
..
,, :: , ,
e
15 OOO
. C , .
C.
C
- 10 OOO
1/1
5 OOO
Figura 11. Emisiile specifice de sulf
2500 +-------------------------------
. (. . !)
l
2 OOO +---"'i----------1\i----- -1---;.----------------
g
.c:
1
500
J-ț?---------
------n---,,1-------- -------
"'
::,
'O e
1 OOO a-, ------
" C.
" C.
. ; o ; , ;
]
C
500 +-,;,--....--
,-
o
L
L
I
.
'
1
J
LL
I
·
Figura 12. Emisiile specifice de NOx și de particule
centrale cu cele mai mari emisii specifice de sulf sunt: Brașov, Govora, Gurabarza și Zalău (toate centrale ce folosesc prioritar cărbune). Brașov are emisii extreme de ridicate de sulf pe MWh produs datorită calității cărbunelui utilizat. De asemenea Oradea, Arad și Bacău au emisii de sulf ridicate, cauzate de combinația
între conținut ridicat de sulf al cărbunelui și o slabă eficiență a producției centralelor.
-
CET Bacău are cea mai mare emisie specifică de oxid de azot; Govora, Suceava, Brașov și Ploiești au de asemenea emisii specifice ridicate.
-
CET Oradea și CT Gurabarza sunt centralele cu cea mai mare
emisie de praf.
Din punctul de vedere al emisiilor totale, se pot face următoarele afirmații :
-
centralele cu cele mai mari emisii de sulf sunt Govora, Brașov, Oradea și Arad (toate centrale ce folosesc prioritar cărbune și au producții mari de energie);
-
centralele cu cele mai mari emisii de NOx sunt Ploiești, Govora, Oradea și Arad;
-
centrala cu cea mai mare emisie de praf (particule) este Oradea.
3.6.2.
Evaluare financiară
Evaluarea financiară a urmărit: analiza structurii costurilor;
analiza cererii de căldură și a lipsurilor privind consumul eficient de căldură;
comparația costurilor cu PNR (prețul național de referință);
evaluarea aranjamentelor existente pentru preluarea energiei termice și electrice produse;
analiza situației financiare existente.
3.6.2.1.
Structura costurilor
Figura 13 prezintă costul energiei produse de centralele evaluate în 2002 și 2003. Se poate vedea că majoritatea centralelor care raportează costuri mari în anul 2003 (Gurabarza, Giurgiu, Suceava, Bacău) sunt centrale ce folosesc cărbunele drept combustibil principal.
En e rgy cost
'.c
3 . 00
::;;
3:
:a o ,
cr:
2 . 50
1
2.0 0
1 . 50
f-
1 .
00
..
.
1- f - - •
, _
1--
-
-
0 . 50
1--
1--
1--
1--
-
-
-
-
-
- -
-
i--
i--
0.00
02 00 2
I
I
r
■
2003
_=-i
F j gura 13 .
Costul energiei produse
Pentru toate centralele ,
mai mult de 70% din costurile de producție sunt reprezentate de combustibil, salarii și amortismente. Pentru anul 2003, din această valoare totală :
pentru 15 centrale costul combustibilului reprezintă peste 60% .
Pentru cele 7 centrale aflate sub acest plafon, cauza principală o reprezintă costurile ridicate cu amortizarea și cu forța de muncă; este mai ales cazul centralelor care nu produc energie termică pe durata sezonului cald ,
dar trebuie să acopere toate costurile fixe de funcționare;
pentru 5 centrale amortizarea reprezintă peste 15 .
.. 20%: Brașov, Onești ,
Timișoara, Zalău, Giurgiu și Calafat;
pentru 3 centrale costul forței de muncă reprezintă peste 30%: Comănești ,
Zalău și Gurabarza .
3.6.2.2.
Decalajele față de consumul real de căldură
Studiile existente arată că apartamentele tip de 2 sau 3 camere acoperă 82% din consumul de căldură al tuturor apartamentelor conectate la termoficare. 84% din blocuri au fost construite înainte de 1985. Cererea anuală de energie pentru un apartament de 60 m 2
este de aproximativ 25 MWh. Această valoare este foarte ridicată în comparație cu standardele din UE unde cererea anuală tipică este de 5-1 O
MWh .
Toate cele 22 de centrale evaluate se confruntă cu decalaje ale consumului
de căldură
din cauza următoarelor
motive :
rate mari
de debranșare (1 O
.
.. 70% în ultimii 3 ani) ,
putere instalată supra-dimensionată (13 centrale - de două ori ,
9 centrale de 5 ori), eficiență mică, pierderi în rețelele de transport și distribuție (20 .. .40%) ,
lipsă de repartitoare de costuri, termostate și alte dispozitive similare ,
lipsa izolației clădirilor .
Consumul de căldură în blocurile de apartamente poate fi redus cu 15....30% prin introducerea unor noi măsuri de economisire a energiei precum: contoare de energie, instalații noi în subsol, inclusiv controlul temperaturii,
robineți de echilibrare la coloane,
ventile cu termostat la radiatoare, repartitoare de costuri la radiatoare, contoare individuale de apă caldă.
Reduceri estimate la 15-20% ale consumului de căldură pot fi obținute
prin ameliorarea izolației termice a clădirilor: etanșarea ferestrelor și ușilor, schimbarea ferestrelor cu unele noi cu 2 sau 3 straturi de sticlă, izolarea pereților și a tavanului.
3.6.2.3.
Prețul național de referință și sistemul de subvenții
Prețul căldurii pentru consumatori finali e stabilit de Guvern, fiind cunoscut drept
prețul național de referință
(PNR). Diferența dintre prețurile energiei termice la consumatorii finali și PNR e acoperită printr-un sistem de subvenționare.
Actualmente valoarea PNR este cea stabilită în august 2002, având valoarea de 800 OOO lei / Gcal, inclusiv TVA, ceea ce corespunde la 688 OOO lei/MWh; toate centralele evaluate au în prezent un preț la consumatorul final mai mare decât PNR. Se prognozează o creștere cu 12% a PNR începând cu 1 august 2004.
2.5
1. 5
-------------- -----•------wq--1rnn----- .fw>------:,
;><;> ,
---.-----
,-"J>-(-,)>
j
7
0
;l
s
,,
80%
70%
:c'
:ii:
-
60%
50%
>,
40%
:E
tfl
-§
=-
1 .
o
-----------------------+in---jIJ!I-----IEIE--ji'lU----------1%t----+W+-----•-----1a·1------1tII------I-------F
_
,n,-----
------------..-.----l
t/)
"""' ""'
;.
, .
,.,,
'
30%
20%
10%
O.O
0%
ro
t;
·c
Cil
Cil
::,
::,
·5
::,
::,
'E
J!!
ro
>
·;;;
ro
u
Cil
t:!
.e>
ro
ro
(J)
Cil
Cil
ro
(J)
ti
o
ti
ro
.!11
<fi
iii
ro
o
C
<ii
N
(J
<fi
-
u
(J)
<fi
<fi
Ei
(J)
ci
ro
o
o
. C a il
(J)
::,
N
<fi
ro
::,
ro
(J
co
,te
(!)
ro
C
>
()
o:
(J
0
co co
o
Cl..
o::
o
o
c o o
::,
::,
E
E
ll.
o
ai
(./)
i=
o
(!)
(!)
()
City
Combustibil pnmar
'"'·"'I
Price
-National
Reference Price
Subsidy (%)
păcură cărbune gaze
Figura 14. Nivelul subvenției în prețul la consumatorul final (prețurile includ TVA)
3.6.3.
Costuri de mediu
Pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană a fost adoptată
Hotărârea Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți proveniți din instalații mari de ardere,
care transpune în legislația internă prevederile Directivei Europene 2001/80/EC.
Ministerului Administrației și Internelor îi revine sarcina de a coordona implementarea
prevederilor
acestui
act
normativ
la
nivelul
unităților administrativ-teritoriale.
Obligațiile privind reducerea emisiilor la coș a instalațiilor mari de ardere
și încadrarea în prevederile Directivei Europene 2001/80/EC, respectiv H.G. nr. 541/2003, revin deținătorilor de astfel de instalații. Prin urmare, procesul de modernizare a acestor instalații trebuie inițiat și condus de autoritățile administrației publice locale.
în prezent, autoritățile administrației publice locale dețin în proprietate publică sau privată 129 de instalații mari de ardere, din care :
•
35 de instalații vor fi oprite după ianuarie 2007;
•
87 de instalații vor fi menținute în funcțiune și după anul 2007.
Din evaluarea lucrărilor de modernizare a centralelor ce vor rămâne în funcțiune după 2007 a rezultat un volum de investiții de circa
570 milioane Euro.
Costuri totale de investiții - defalcarea costurilor totale pe tipuri de combustibili:
COSTURI
VALOARE
(€)
Costuri pentru reducerea emisiilor provenite din utilizarea combustibililor solizi
Costuri pentru reducerea emisiilor provenite din utilizarea combustibililor lichizi
(€)
Costuri pentru reducerea emisiilor provenite din utilizarea combustibililor gazoși
(€)
lignit
(€)
huilă
(€)
Monitorizare
emisii IMA
23 . 700.000
141.650 . 000
15 . 500 . 000
144.100 . 000
245.430.000
Conformare tehnică
546 . 680 . 000
Măsurile
întreprinse
pana
în
prezent
pentru
implementarea prevederilor acestor acte normative, sunt:
•
s-a efectuat inventarul instalațiilor mari de ardere deținute de autoritățile administrației publice locale;
•
s-au stabilit termene precise privind:
-
efectuarea măsurătorii emisiilor la coș (1 martie 2004);
-
întocmirea studiilor de impact (30 aprilie 2004);
-
întocmirea programelor de reducere progresivă a emisiilor la coș (30 aprilie 2004).
•
dotarea cu aparatură de monitorizare continuă a emisiilor la coș (31 decembrie 2006);
•
s-a aprobat "Ghidul privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresivă a emisiilor anuale de CO 2
,
NOx și pulberi.
Concluzii
•
Actualele sisteme de producere și furnizare a energiei termice asigură serviciul de încălzire și apă caldă de consum pentru aproape 29% din populația țării și respectiv pentru 55% din populația urbană.
•
Sistemele
sunt realizate
după
tehnologii
anterioare
crizei energetice din 1972, au randamente scăzute, pierderi foarte mari între 25-35% și costuri ridicate de producție.
•
Costurile de producere, transport și distribuție foarte ridicate nu pot fi suportate de utilizatori în marea lor majoritate.
•
Datorită
soluțiilor
constructive
și
a
lipsei
fondurilor
de reparații,
imobilele
introduc,
la
rândul
lor,
pierderi suplimentare mari de energie termică (10-15%) și nu permit separarea
consumurilor
individuale
de
căldură
pe apartamente.
Capitolul 4. Restructurarea serviciilor publice de încălzire
urbană
4.1.
Premizele restructurării serviciilor publice de încălzire urbană
Serviciile publice de încălzire urbană în sistem centralizat trebuie menținute și dezvoltate întrucât, în condițiile specifice României și ale tehnologiilor actuale, acestea pot asigura alimentarea cu energie termică pentru sectorul rezidențial în condiții de siguranță, eficiență energetică și performanță economică ridicată, având totodată un impact pozitiv asupra protecției și conservării mediului ambiant prin controlul strict al emisiilor poluante.
Premizele
de la care s-a plecat pentru elaborarea propunerilor de restructurare
a
serviciilor
de
alimentare
cu
energie
termică
produsă centralizat sunt:
a)
serviciul public de alimentare cu căldură poate deveni o activitate rentabilă, sigură și performantă dacă este realizat de operatori specializați care integrează la nivelul localităților și alte servicii publice adiacente cum ar fi: furnizarea apei potabile și industriale, a energiei electrice, a gazelor naturale, recuperarea și utilizarea în scop energetic a deșeurilor menajere etc.;
b)
necesitatea
promovării
și
aplicării
soluțiilor
care
asigură econom1s1rea
resurselor
energetice
clasice
și
respectarea principiului dezvoltării durabile în toate situațiile: de la înființarea unor
sisteme
noi,
până
la
modernizarea,
dezvoltarea
sau reabilitarea unor sisteme existente;
c)
necesitatea
promovării
și aplicării
tehnologiilor
care
asigură protejarea
si
conservarea
mediului
ambiant
prin
utilizarea tehnologiilor cu impact minim asupra acestuia;
d)
termoficarea
asociată
cu
cogenerarea,
asigură
producerea energiei termice la cele mai scăzute prețuri și cu impactul cel mai redus asupra mediului, la cele mai bune randamente globale și cu cel mai scăzut consum de resurse energetice primare;
e)
asigurarea accesului la serviciile de termoficare pentru clienții potențiali prin corelarea tarifelor cu gradul de suportabilitate al acestora;
f)
prioritizarea finanțării și execuției proiectelor de reabilitare prin
dirijarea și concentrarea efortului investițional acolo unde
eficiența acestuia este maximă,
și anume dinspre consumatori spre surse;
g)
generalizarea serviciului public de încălzire centralizată în toate localitățile unde studiile de specialitate demonstrează că acesta este viabil și eficient economic.
Obiectivele
majore
ale
politicii
Guvernului
în
domeniul
serviciilor publice centralizate de alimentare cu energie termică a localităților sunt:
•
siguranța alimentării cu energie termică a localităților;
•
generalizarea producerii energiei termice în cogenerare cu energia electrică
în toate
situațiile rațional
posibile,
în conformitate
cu Directiva
2004/8/CE
a Parlamentului
european
și a
Consiliului privind promovarea cogenerării pe baza cererii de căldură utilă pe piața internă;
•
implementarea Directivei UE 93/76/EEC privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin îmbunătățirea eficienței energetice și a Directivei 2001/80/EC privind reducerea emisiilor la coș;
•
producerea și distribuția competitivă a energiei termice, la prețuri accesibile utilizatorilor;
•
promovarea principiilor economiei de piață, deschiderea pieței și diminuarea gradului de monopol;
•
creșterea
eficienței
energetice
a
sistemelor
și
promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă;
•
respectarea
prevederilor
directivelor
Uniunii
Europene
privind calitatea serviciile de încălzire urbană și protecția mediului;
•
atragerea
participării
capitalului
privat
la finanțarea
investițiilor aferente serviciilor energetice de interes local.
Direc . tii de act . iune:
•
scăderea costurilor de producție prin modernizarea sistemelor de
producere și distribuție a energiei termice și reducerea pierderilor;
•
încurajarea investițiilor pentru reabilitarea SCIU pentru creșterea eficienței energetice, reducerea corespunzătoare a consumurilor de resurse primare și diminuarea emisiilor poluante în atmosferă;
•
orientarea
investițiilor
pentru
producerea
energiei
termice
prin soluții de cogenerare,
în conformitate
cu directiva
2004/8/EC privind promovarea cogenerării pe baza cererii interne de căldură;
•
implementarea unor sisteme automatizate de măsurare, reglare și control de tip dispecer, de la sursă până la nivelul consumatorului final,
pentru
conducerea
„on-line"
a
proceselor
tehnologice
și întocmirea bilanțurilor lunare;
•
modernizarea capacităților existente sau înlocuirea lor și corelarea acestora cu necesarul de energie termică al localităților;
•
înlocuirea combustibililor solizi și lichizi, acolo unde este posibil, cu gaze naturale;
•
diversificarea
resurselor
energetice
primare
utilizate
pentru producerea energiei termice și promovarea soluțiilor optime sub raport cost
I
calitate;
•
introducerea contorizării energiei termice livrate la nivel de imobil și la nivel de apartament;
•
introducerea tarifului binom și a contractelor sau convențiilor de furnizare individuale;
•
eliminarea treptată, într-un interval de 4 ani a prețului național de referință și a subvenției la producător pentru energia termică livrată populației prin SCIU și înlocuirea acestora cu ajutoare sociale pentru încălzire acordate familiilor și persoanelor venituri reduse;
•
încurajarea
apariției
operatorilor
unici (producere,
transport, distribuție, furnizare) și privatizarea acestora;
•
promovarea gestiunii delegate prin concesionarea serviciilor și a infrastructurii aferente și prin contracte de parteneriat public-privat;
•
obligativitatea autorizării / atestării agenților economici specializați în proiectarea și execuția lucrărilor din infrastructura aferentă serviciilor de alimentare cu energie termică, în funcție de categoria lucrărilor de construcții - montaj - instalații ce urmează a fi executate,
de
către
operatori,
respectiv
autoritățile
de reglementare competente;
•
stimularea reabilitării termice a clădirilor prin facilități fiscale și simplificarea procedurilor de acces a proprietarilor la fondurile destinate reabilitării termice a imobilelor în vederea reducerii pierderilor de căldură și a necesarului termic printr-un pachet de reglementări tehnice și economice coerent.
4.2.
Politici și priorități
4.2.1.
Continuarea perfecționării cadrului legislativ
Actele normative pentru reglementarea serviciul de încălzire în sistem centralizat, elaborate în baza Legii nr. 326/2001, Legii nr. 318/2003, Legii nr. 199/2000, republicată și a O.G. nr. 73/2002 și aflate în curs de avizare și aprobare, vor conține prevederi prin care să se asigure:
•
reglementarea procedurii de deconectare a consumatorilor / clădirilor în caz de neplată sau plata parțială a facturilor;
•
introducerea
tarifului
binom
având
o
parte
fixă
constantă determinată în funcție de capacitatea instalată și o parte variabilă calculată în funcție de consumul efectiv de energie termică;
•
instalarea în apartamentele situate în imobilele condominiale a repartitoarelor de costuri și a robinetelor cu reglaj termostatic pentru reglarea, măsurarea și controlul cantităților de energie termică consumate;
•
introducerea contractelor individuale sau a convențiilor individuale
_de furnizare a energiei termice;
•
introducerea
obligativității
atestării
și
licențierii
societăților comerciale care furnizează echipamente de contorizare individuală ca
și
a
societăților
comerciale
specializate
în
montarea, întreținerea și exploatarea sistemelor individuale de repartizare a costurilor;
•
promovarea gestiunii delegate a serviciilor de încălzire urbană bazate pe contracte de concesiune și de parteneriat public - privat pentru atragerea investițiilor private în managementul capacităților de cogenerare;
•
actualizarea normelor pentru proiectarea instalațiilor de încălzire, ventilație și aer - condiționat;
•
întocmirea programelor de eficiență energetică în corelare cu programele de investiții, la nivelul tuturor localităților cu o populație mai mare de 20.000 de locuitori;
•
introducerea conceptelor de:
,,planificare energetică la nivel local",
,,insule de energie", ,,orașe energetice" ,,zone prioritare de termoficare", s. a.
4.2.2.
Politica de investiții. Necesități imediate pentru îmbunătățirea randamentului consumului și livrării de energie termică prin sisteme de termoficare
4.2.2.1.
Planificarea energetică la nivel local
La nivel național, principiile strategice relevante ale dezvoltării regionale sunt următoarele:
-
promovarea mecanismelor de piață în scopul de a îmbunătăți competitivitatea și de a realiza o creștere economică durabilă;
-
creșterea
capacității
regiunilor
pentru
a
susține
propria
lor dezvoltare în ceea ce privește formarea instituțiilor, utilizarea resurse financiare și luarea deciziilor;
-
promovarea principiilor de dezvoltare durabilă.
Evaluarea de bază a necesarului de energie este întemeiată pe consum. Principiile de consum trebuie să fie fundamentate pe evaluarea necesarului de energie care să susțină tendința de dezvoltare a țării precum și pe necesitatea de a îmbunătăți randamentul energetic, protecția mediului și a consumatorului.
Domeniile țintă ale planificării energetice la nivel local corespunde cu trei axe principale:
•
elaborarea politicii locale,
•
caracterul cetățenesc al energiei termice și
•
caracteristica de piață locală a pieței energiei termice.
The three axes of Sustainable Energy Comn1unities
l
Figura 15. Domeniile țintă ale planificării energetice
Obiectivele ce trebuie abordate:
1.
promovarea caracterului cetățenesc al energiei și mobilizarea participanților locali din sectorul energetic;
2.
planificarea la nivelul comunității locale privind utilizarea eficientă a surselor de energie regenerabilă și a energiei convenționale, administrarea cererii și mobilitatea asociată;
3.
crearea de condiții favorabile pentru piețele și serviciile energetice locale pentru accesul la grupurile de consumatori cei mai defavorizați.
Scopurile tipice pentru
(1) Promovarea caracterului cetățenesc al energiei și mobilizarea participanților locali din sectorul energiei,
sunt:
-
promovarea pe scara largă a conștientizării sociale necesară pentru abordarea problemelor energiei pe termen mediu și lung și necesitatea unei dezvoltări durabile, prin programe și campanii informaționale și educațioale la nivelul consumatorului;
-
crearea de parteneriate locale în sectorul energetic care să implice sectorul public, reprezentanții consumatorilor (locatari, IMM - uri) și furnizori de energie convențională;
-
efectuarea de studii de fezabilitate multicriteriale referitoare la aspectele formelor multiple de energie: administrarea sistemului, calitate și fiabilitate, politici, tehnologie, socio-economie, finanțare;
-
introducerea
conceptului
de
"noua
administrare"
în domeniul energiei, folosind o "abordare ascendenta, de jos in sus", (de la nivelul local) pentru a întări rolul consumatorului pe piața de energie (energia ca un serviciu pentru cetățean și administrarea cererii pentru a satisface nevoile reale ale consumatorilor) și de asemenea pentru a consolida rolul altor noi participanți în sectorul de energie (ONG ale consumatorilor, autoritățile locale, cooperative de
servIc11
și
mIcI
producători
de
energie
din
resursele regenerabile) prin promovarea unui nou caracter cetățenesc al energiei.
Scopurile tipice pentru
(2) Planificarea la nivelul comunității locale privind utilizarea eficientă
a
surselor de energie regenerabilă și
a
energiei convenționale, administrarea cererii și mobilitatea asociată,
sunt:
-
stimularea
planificării
locale
de
energie
inclusiv
integrarea planurilor de energie în planificarea dezvoltării locale, inventare de energie, bilanțuri energetice și programare de energie;
-
întreprinderea
de
acțiuni
ce
au
drept
scop
consolidarea angajamentelor factorilor cheie de decizie și a participanților pe piață pentru comunități utilizatoare de energie durabilă;
-
întărirea componentei de energie a planurilor de dezvoltare durabile ce au drept obiectiv dezvoltarea la nivel local;
-
inițierea unui domeniu de reflectare pentru posibilele inițiative de politică de viitor, de ex. un cadru de reglementări pentru politicile locale de planificare a energiei. Astfel de inițiative de politică trebuie să fie create pe politicile energetice locale existente;
-
lansarea de măsuri concrete de implementare.
Scopurile tipice pentru
(3) Crearea de condiții favorabile pentru piețele și serviciile energetice locale pentru accesul la grupurile de consumatori cei mai defavorizați,
sunt:
-
facilitarea
transferurilor
de
tehnologii
pentru
producția descentralizată a energiei termice și de administrare a cererii, prin implementarea cunoștințelor tehnice corespunzătoare la nivel local; dezvoltarea
condițiilor
tehnice
și
normalizarea
situației (îmbunătățirea accesibilității la sursele de energie regenerabilă, la rețelele electrice locale, cadru de reglementar adecvat);
-
dezvoltarea și promovarea bunelor practici pentru reglementarea și dezvoltarea
piețelor
locale de energie
(calcularea
prețurilor, sisteme de garanție, autorizațiile publice, sisteme de finanțare ca
,,finanțare terți",
lansarea de noi servicii energetice);
-
stimularea
unei
abordări
inovatoare
referitoare
la
reducerea costurilor
pentru
implementarea
măsurilor
privind
utilizarea rațională a energiei și a surselor de energie regenerabilă (grupare pentru
achiziții
și
contracte
colective
pentru
întreținere echipamente),
costuri
care
sunt
influiențate
de
barierele netehnologice cum ar fi: proceduri de aplicație și procedee de aprobare a planificării exagerat de dificile;
-
încercarea de a rezolva problemele legate de barierele pe termen scurt
care
îi
opresc
pe
principalii
participanți
(politicieni, planificatori, proiectanți și cetățeni) de a lucra la proiectele de economisire și conservare a energiei cu aceeași abordare pozitivă pe care ei o adoptă la proiectele standard, de exemplu, în ceea ce privește planuri inovatoare de finanțare, coduri adaptate de clădiri, mecanisme ale controlului calității și rețelele utilizatorilor.
4 2.2.2. Măsuri prioritare de economisire a energiei la consumatorii racordați la SCIU
4.2.2.2.1.
Contorizarea și controlul energiei termice, repartitoare de costuri de căldură, robinete de reglaj termostatic
Practica în toate țările din Europa Centrala și de Est, unde au fost instalate robinete de reglaj termostatic și repartitoare de costuri de caldură, a demonstrat efecte din care au rezultat reduceri ale consumului de energie termică de 15-25%.
Aproximativ
55%
din
apartamentele
conectate
la
sistemele
de termoficare nu sunt echipate cu dispozitive similare. Potențialul anual de economisire a consumului de energie termică este de aproximativ 1,5 mii. Gcal.
Luând
în considerare
pierderile
medii pe distribuție,
producția
de energie termică poate scădea cu 1,7 mii. Gcal/an (6,4%).
sunt:
Rezultatele viitoare preconizate din implementarea acestui concept
-
economii de energie în fiecare apartament;
-
creșterea
nivelului
de
încasări
prin
reducerea
costurilor
la consumatori;
-
reducerea subvențiilor plătite din buget pentru a acoperi diferența între costul care poate fi cerut (bazat pe capacitatea populației de a plăti) și costul real al căldurii și apei calde de consum;
Un
„efect demonstrativ"
cu privire la viabilitatea tehnică și financiară a
acestei
abordări
pentru
îmbunătățirea
calității
serviciilor
de termoficare în România.
Investiția estimată este prezentată în tabelul următor:
Reabilitarea apartamentelor
(1) Repartitoare de cost
a
căldurii și robineti termostatati
Număr total de apt. conectate la SCIU
1.918.222
unit.
Din care ne
echipate cf. presupunerii
.99%
Număr de apt. care trebuie echipate
1.899.040
unit.
Număr mediu de echipamente
pe apt.
2,8
Numărul total max. de echipament
5.317.311
unit.
Repartitor de caldură cu citire automată + robinet termostatat (3/8" și 1/2"; corp
+ cap) + montaj și garanție
Preț unitar al echipamentului
produs în România
28,00
EUR inel. TVA
lnvestitia medie pe apt.
78,40
EUR inel. TVA
Total investitie (1)
148.884.719
EUR inel. TVA
(2) Contoare de apa calclă și rece
Număr total de apf conectate la SCIU
1.918.222
unit
Din care ne
echipate cf. presupunerii
100%
Număr de apt. care trebuie echipate
1.918.222
unit
Număr mediu de echipamente
pe apartament.
2,0
Numărul total max. de echipament
3.836.444
unit
contor de apă caldă + contor de apă rece + montare și garanții
(DN 15 mm, Omin=0,03 m 3 /h, Omax=3,0 m 3 /h)
Preț unitar al echipamentului produs in România
10,50
EUR inel. TVA
lnvestitia medie pe apt.
21,00
EUR inel. TVA
Total investitie (2)
40.282.662
EUR inel. TVA
(3) Refacerea conductelor de distributie a căldurii și apei calde
Număr total de apt. conectate la SCIU
1.918.222
unit
Din care neechipate cf. presupunerii
100%
Număr de apt. care trebuie echipate
1.918.222
unit
Număr mediu de echipamente
pe apt.
1,0
lnvestitia medie pe apt.
946,00
EUR inel. TVA
Reabilitarea și reproiectarea distribuției de caldură și apa caldă din apt.
Total investiție (3)
1.814.638.012
EUR inel. TVA
Descreșterea costurilor de ca/dură pe apartament
Consumul mediu de caldură
pe apartament
9,174
Gcal/an
Scăderea consumului de caldură după instalarea echipamentului
1,376
Gcal/an
15%
Economii de cost presupuse
29,31
EUR/an
21,30
EUR /Gcal NRP inel. TVA
Costuri de reabilitare
78,40
EUR
Numai repartitoare de caldură și robineți termostatati
Timpul de recuperate simplu
2,7
ani
Este acceptabil
considerând prețul de caldură din următorii ani
Reabilitarea la nivel de apartament
4.2.2.2.2.
lzolat . ia termică a clădirilor
Reducerea consumului de energie pentru încălzirea locuințelor, care este pe departe principala utilizare finală a energiei în cazul consumatorilor casnici din statele membre UE (57% față de 25% pentru încălzirea apei sau 11% pentru aparate electrocasnice și iluminat) este direct condiționată de performanța energetică a clădirilor.
Consumul total de energie finală în UE în 1997 a fost de aproximativ 930 Mtone. O defalcare simplificată a acestei cereri arată importanța clădirilor în acest context: 40,7% din totalul cererii de energie este folosit în sectoarele de locuințe și terțiar, cea mai mare parte pentru servicii de energie la clădiri. Trebuie de asemenea să se evidențieze ca aproximativ 10% din energia consumată
în clădiri provine de la sursele de energie
regenerabilă, producerea combinată de energie electrică și termică prin cogenerare și încălzirea / răcirea prin sisteme de termoficare sau pompe de caldură (numai în cazuri specifice și în anumite condiții). Pentru sectorul terțiar, importanța încălzirii spațiilor este într-o oarecare măsură mai scăzută (52% din consumul total al sectorului).
Aceasta problemă este de importanță deosebită pentru România. Noi presupunem că în România procentajul consumului de energie folosit pentru încălzirea locuințelor este mai mare de 70% din totalul consumului de energie la consumatorii casnici. În special clădirile realizate din panouri mari de beton prefabricate, care au fost construite în cea mai mare parte de la sfârșitul anilor '60 până în anii '90, sunt caracterizate de o foarte mare cerere de caldură care este de 2 până la 3 ori mai mare pe metru pătrat decât cea din UE, în principal din cauza tipurilor de izolație necorespunzătoare.
Un program național de măsuri pentru izolația termică a clădirilor trebuie sa fie inițiat imediat. Programul va avea ca rezultat o reducere a consumului de energie termică cu cca. 50% pănă la sfârșitul implementării sale.
Aceasta va atenua impactul social negativ și de asemenea nu va
permite investițiile neviabile în sectorul de termoficare.
Redăm mai jos o schemă de finanțare simplă precum și efectele izolației clădirilor asupra funcționării SCIU:
Anul
1
2
3
Investiție/ Credit 100% garantat de stat
4.550,00 €
4.550,00 €
4.322,50 €
4.095,00 €
Timp de recuperare
20 ani
Principal
5,00%
227,50 €
227,50 €
227,50 €
Dobânda comercială pe an
9,00%
409,50 €
389,03 €
368,55 €
Serviciul datoriei
637,00 €
616,53 €
596,05 €
Economie la costul căldurii pe an
95,87 €
95,87 €
95,87 €
95,87 €
Economii din reabilitare
875,00 €
43,75 €
43,75 €
43,75 €
43,75 €
Total economii
139,62 €
139,62 €
139,62 €
Total costuri adiționale
497,38 €
476,91 €
456,43 €
Diferența dintre dobândă si economii
269,88 €
249,41 €
228,93 €
;
Statul va suporta o parte din dobândă
Subvenții maxime pe an
250,00 €
250,00 €
249,41 €
228,93
€
Costuri anuale adiționale pentru proprietar
247,38 €
227,50 €
227,50 €
Costuri adiționale lunare pentru proprietar
20,62
€
18,96
€
18,96
€
Plata totală a proprietarului pe lună
52,87 €
49,55 €
49,55 €
Economia anuală de caldură
4,501 Gcal
4,501 Gcal
4,501 Gcal
4,501 Gcal
Economia de caldură cumulată
5 Gcal
9 Gcal
14 Gcal
Schema de finanțare a izolării clădirilor
4.2.2.2.3.
Calitatea serviciilor și conștientizarea publică
În scopul de a asigura un serviciu durabil al energiei termice, trebuie să ne concentrăm
atenția asupra reabilitării
sistemelor
și a relațiilor cu beneficiarii precum și asupra unei politici active de relații cu publicul.
Companiile de termoficare trebuie să țină sub control toate activitățile care sunt hotărâtoare pentru asigurarea calității serviciilor, pe baza unui plan de control al calității serviciilor.
Companiile de termoficare trebuie să implementeze un sistem activ și eficient
de
primire,
înregistrare,
evidență
și
urmărire
a
reclamațiilor beneficiarilor în scopul de a asigura rezolvarea operativă a acestora, dirijarea lor către compartimentele vizate și de a valorifica fluxurile informaționale privind calitatea serviciilor.
Bazându-se pe o procedură de aprobare a licenței la perioade regulate, autoritățile naționale de reglementare trebuie sa încerce să influențeze calitatea serviciilor mult mai pregnant decât în prezent.
4.2.2.3.
Îmbunătățirea competitivității companiilor de termoficare prin reducerea costurilor de furnizare a energiei termice
4.2.2.3.1.
Măsuri urgente pentru reabilitarea capacităților de producție și de distribuție a energiei termice
În scopul de a determina și stabili prioritățile de investiții în sectorul de termoficare, trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte:
•
evoluția necesarului de căldură în viitor (începerea planificării energetice la nivel local, luarea de decizii politice referitoare la o zonă dimensionată optim de prioritate a termoficării, analizarea posibilităților pentru noi servicii de energie termică, începerea atragerii de noi beneficiari dintre consumatorii industriali);
•
efectele economisirii de energie (începerea reabilitării rețelelor termice și reducerea pierderilor de caldură);
•
•
securitatea alimentării 'cu energie termică și eficiența convers1e1 (începerea testării câtorva opțiuni privind combustibili, inclusiv a surselor de energie regenerabilă și incinerarea deșeurilor, folosirea resursele locale);
•
reflectarea
opțiunilor
în valoarea
de investiții
necesară
ș1 posibilitățile de finanțare a proiectelor;
•
considerații din punct de vedere al protecției mediului.
Ca rezultat al celor de mai sus, trebuie să se formuleze o strategie de reabilitare și de investiții privind:
•
îmbunătățirile care se pot face imediat cu investiții puține sau fără investiții și influență mică sau inexistentă asupra performanței tehnice a altor părți a centralei sau a rețelei de termoficare și care trebuie să fie executate imediat;
•
toate celelalte îmbunătățiri care trebuie să fie ordonate conform rentabilității lor și executate conform unui plan de investiții financiar și a unui grafic - program cu perioade și activităti coordonate pentru întregul sistem.
Îmbunătățirile care afectea ă în mod decisiv performanța optimă a altor părți ale sistemului, vor trebui să aștepte până modificările acelor părți din sistem reclamă introducerea acestor îmbunătățiri.
4.2.2.3.2.
Reabilitarea rețelei, reducerea pierderilor de căldură și necesarul de investiții
Îmbunătățiri imediate
Trebuie să fie analizate următoarele îmbunătățiri imediate, cu costuri minime:
•
eliminarea pierderile de apă din cauza rețelei și a componentelor avariate
prin
campanii
de
detectare
a
scurgerilor,
inspecția planificată
a rețelei și a instalațiilor
și prin reparații curente (temporare);
•
trebuie să fie introduse instrumente de planificare îmbunătățite pentru planificarea costului minim al lucrărilor de reparație și renovare;
•
achiziționarea
și
utilizarea
echipamentelor
avansate
pentru detectarea scurgerilor în canale de conducte îngvste, cum ar fi camere foto,
termografice,
camere
video mobile,
teleghidate, detectoare
ultrasonice
de scurgeri
sau echipament
analizare zgomot.
Îmbunătățirile
imediate
trebuie
să
aibă
drept
scop
reducerea
consumului de apă de adaos și îmbunătățirea calității apei. Investițiile în rețea sunt în general foarte costisitoare în comparație cu economiile posibile și de aceea numai investitiile în înlocuirea retelei care necesită renovare imediată
pentru siguranța alim ' entării, pot fi recoma '
ndate pe un termen scurt.
Recomandări pe termen medh.1
Acolo unde obiectivul recomandărilor pe termen scurt este să se mărească randamentul energetic al centralelor cu resurse financiare limitate, recomandările pe termen mediu se bazează pe profitabilitatea investițiilor într un cadru de timp mai îndelungat. În consecință, recomandările pe termen mediu se bazează pe o rentabilitate a costurilor și o decizie a strategiei viitoare. Îmbunătățirile recomandate pe termen mediu cuprind:
•
înlocuirea celor mai vechi și mai corodate părți ale rețelei;
•
înlocuirea componentelor avariate, în special a compensatorilor și vanelor defecte.
Recomandări pe termen lung
Pe termen lung, se recomandă să se modernizeze treptat întreaga rețea cu conducte preizolate. Totuși, din cauza prețurilor foarte mari a conductelor, trebuie să se ia în considerare producerea pe plan local a conductelor preizolate de înalta calitate.
În scopul de a asigura o durată de exploatare lungă pentru rețeaua modernizată trebuie să se asigure calitatea îmbunătățită a agentului termic prin rețeua de termoficare prin investiții în echipament nou pentru tratarea apei. Economia realizată prin modernizarea cu conducte preizolate este cea mai favorabilă pentru dimensiuni mici de conducte.
Costul reabilitării
Costul reabilitării conductelor de termoficare cu conducte preizolate cu o secțiune a conductei de 100 mm și 500 mm (atât conducta tur cât și cea retur), estimat pe baza conductelor standard importate și personal local este:
•
pentru d=100 mm
97,78€/m;
•
pentru d=500 mm
327,80 €/m.
Din analizarea Bazei de date 2003 actuale și luând în considerare costurile de mai sus, ipoteza noastră de investiții se bazează pe următoarele:
Rețea termoficare, pierderi căldură, costuri reabilitare
Lungime totală rețea, raportată
Din care:
11.901km
Rețea primară 28,93%
Rețea
secundară 71,07%
Pierderi de caldura specifice medii
orin sparturi și izolatie
0,5160Gcal/m/an
Total pierderi caldură
6.140.552Gcal/an
Costuri medii de reabilitare
din care:
164EUR
Im
327,80 € /m
97,78 € /m
Pierderi de caldură specifice calculate după reabilitare
0,227Gcal/m/an
Se pot obtine economii sub forma pierderilor reduse de apă și caldură. În consecință, t ate rețelele de termoficare au fost împărțite în trei grupe în funcție de scăderea pierderilor de caldură după reabilitare:
Prioritatea de·Investiții 1A:
reducerea pferderilor de caldură mai mari de 70%
Prioritatea de Investiții 1B:
reducerea pierderilor de caldură = 63% RADET București
Prioritatea de Investiții 2:
reducerea pierderilor cuprinse între 30% și 70% Prioritatea de Investiții 3:
reducerea pierderilor mai mici de 30% Rezultatele calculelor sunt prezentate mai jos:
Necesar reabilitare retea de termoficare
Prioritate investitii 1
Investiții
Număr total proiecte de reabilitare (1 proiect pe operator din 186 operatori
energie termică)
34
Prioritatea 1A: reducerea pierderilor de caldura> 70% Prioritatea 1B: (RADET) reducerea pierderilor de
caldură 63%
2.049 km
3.369 km
336.738.529 EUR
553.563.044 EUR
Economie caldură
3.293.762 Gcal/an
890.301.573 EUR
45,5%
din sistemele de transport și distribuție trebuie să fie reabilitate imediat.
Aceasta va conduce la:
53,6%
Scădere a pierderilor de caldură existente.
Pierderile de caldură existente vor scădea de la 19,2% la
8,9%
Economii de costuri calculate
Perioada unică de recuperare a banilor
17 23
EUR /Gcal
'
NRP excl. TVA
15,7 ani
56.751.527 EUR
Aceasta este acceptabil datorită efectelor interne și externe ale reducerii
suplimentare de costuri
Prioritate investitii 2 si 3
lnvestitii
Prioritatea 2: reducerea pierderilor de caldură între 30% și 70%
Prioritatea 3: reducerea
pierderilor de caldura <30%
1.213 km
1.784 km
199.308.986 EUR
293.191.241 EUR
Economii caldură
348.877 Gcal/an
492.500.226 EUR
Economii costuri calculate
Perioada unică de recuperare a banilor
17 23
EUR /Gcal
'
PNR excl. TVA
81,9 ani
6.011.146 EUR
Aceasta nu este considerabilă
4.2.2.3.3.
Reabilitarea punctelor termice și necesarul de investiție
Capacitatea termică a punctelor termice și deci sumele necesare pentru investitiții pot fi determinate numai pe baza schemei individuale a SCIU, a topologiei
optime
a
rețelei,
a
structurii
clădirilor
ca
și
a
distribuției consumatorilor de caldură.
Astfel, pentru a determina valoarea 'Învestiției a trebuit să facem presupunerile date în tabelul următor. Capacitatea totală instalată a punctelor termice se bazează pe capacitatea totală calculată a centralelor de producție după reabilitare. Estimam că aproximativ 2500 puncte termice vor trebui înlocuite cu un efort de circa 240 mii. EURO. Mare parte dintre cele circa 32000 de puncte termice la nivelul clădirilor vor trebui înnoite cu un efort financiar de 940 mii. EURO. Aceste investiții includ tehnologie de ultimă oră, contoare și echipament de control automat după standardele din UE.
Investiția totală este de circa 1.180 mii. EURO și poate fi redusă la 400 mii. EURO pe baza optimizării zonelor de IU și a măsurilor de reducere a consumului (ex. izolarea termică a clădirilor).
Capacitatea termică instalată va fi importantă pentru ambele tipuri de puncte termice. Pe de o parte dacă se va introduce un tarif cu două componente, cea fixă va depinde de capacitatea termică instalată și va influența costurile consumatorilor. Pe de alta parte operatorul de IU va putea să factureze numai acele capacități instalate care vor corespunde cererii reale, inclusiv rezerva de vârf de sarcină. De aici apare necesitatea unei planificări exacte a investiției altfel apare pericolul unor investiții nefezabile. În Germania există de circa 1 an noi puncte termice de clădire care pot descrește capacitatea termică instalată cu 20% la 30% pe baza unui sistem de control sofisticat și a stocării căldurii.
Calculul investiției pentru punctele termice este prezentat în tabelul de mai jos:
Puncte termice și costuri de reabilitare
Capacitatea termică la vârf de sarcină, calculată
13.255
Gcal/h
Puncte termice mari (sistem cu 4 conducte)
Puncte termice de clădire (sistem cu 2 conducte)
Numărul total de puncte termice presupus
35.000
unități
Din care
Procentual
unităti
7,00%
93,00%
Nr. unități
2.450
32.550
Procentual caldură
furnizată
30%
70%
Capacitatea medie termică la vârf de sarcina
Gcal/h
1,623
0,285
Număr de apt. conectate la SCIU
1.918.222
unit.
Nr. mediu de apt. alimentate pe tip de PT
unit.
235
41
Costuri de reabilitare specifice excl. TVA
EUR
/Gcal/h
60.000
EUR/apt.
700
Costuri totale de reabilitare fără masuri de
izolare clădiri
1.178.516.730
EUR
238.587.848
939.928.882
Investiția redusă considerând izolarea clădirilor
412.480.856
EUR
35%
Costuri totale de reabilitare pentru PT
766.035.875
EUR
155.082.101
610.953.773
Costul mediu al reabilitării pe stație
EUR/PT
63.299
18.770
Pierderi totale de caldură
6.140.552
Gcal/an
Scăderea pierderilor de
căldură după reabilitarea statiei
1.842.166
Gcal/an
30%
Economii de cost presupuse
31.740.515
EURO /an
17,23
EURO /Gcal NRP excl. TVA
Costuri de reabilitare
766.035.875
EUR
Perioada de recuperare simplă
24,1
ani
Aceasta este acceptabilă datorită efectelor adiționale de reducere de costuri
Puncte termice și costuri de reabilitare
4.2.2.3.4.
Reabilitarea producerii de energie termică prin sistemele de termoficare și creșterea aportului CET-urilor
Sunt necesare măsuri urgente pentru reabilitarea capacităților de producție a energiei termice. Principalul obiectiv al acestui raport este o ipoteză referitoare la volumul necesar de investiții. Pe cât posibil aceasta ar trebui să include o mărime optimă a capacităților de producție de energie electrică și termică, prin cogenerare, care trebuie să fie reabilitate. în plus, aceste cazane numai pentru încălzire trebuie să fie transformate în CET-uri.
Noi am identificat capacitățile necesare ce au producție de energie electrică și termică de bază împreună cu capacitățile suplimentare de cazane numai pentru încălzire pentru a acoperi cererea de căldură existentă și preconizată
Pe aceasta bază a fost calculat volumul de investitii.
În calcule nu au fost luate în considerare diferite pțiuni de combustibil. Este normal să se întocmească un studiu de fezabilitate detaliat, ca bază pentru investiția individuală, în fiecare caz în parte.
Există patru tipuri de investiții:
I.
Reabilitarea CET- urilor marie existente;
li.
Reabilitarea centralelor termice mari existente unde sunt cazane numai pentru încălzire și transformarea în CET-uri;
III.
Reabilitarea centralelor de dimensiuni medii cu cazane numai pentru încălzire și transformare lor în CET-uri mai mici;
IV.
Reabilitarea centralelor existente cu cazane numai pentru încălzire, unde este preconizat că cogenerare nu este fezabilă din punct de vedere economic.
Ca un criteriu de bază la calcularea capacității de energie electrică a CET- ului, s-a luat sarcina termică de bază pe timpul unui an întreg, care este de cca. 18-19% din totalul cererii de caldură anuală a populației (pe baza informațiilor din Baza de date 2003). Cererea trebuie să fie acoperită din caldura reziduală de la generatorul de energie electrică care funcționează minimum 6.000 ore pe an. Raportul între energia electrică și capacitatea calorică au fost propuse ca 1 la 1,3.
Costurile specifice ale reabilitării capacităților de producere a energiei sunt presupuse după cum urmează:
Costul reabilitării capacității de producție
Producere energie electrică
€/KW el
Producere energie termică € / Gcal/h
Cazane numai pentru încălzire
200.000
CET-uri (existente, la scară mare)
300
100.000
CET (conversie de la cazane numai pentru încălzire
350
165.000
CET (scară mică, conversie de la cazane numai pentru încălzire
500
200.000
Centralele a căror randamente trebuie să fie reabilitate și volumul de investiții sunt prezentate în tabelele de mai jos:
Tipul proiectului de investiție pt. reabilitării
Producere energie termică
Producere energie electrică
Observații:
Cazane numai pentru
Capacităti de productie
încălzire
Cazane
255 Gcal/h
Număr de proiecte individuale 29
Investiție
51.087.172€
51.087.172 €
lnvestitie medie pe proiect
1.761.627 €
CET-uri
Capacităti de productie
Cogenerare
501 Gcal/h
385 MW
Cazane pentru sarcini de vârf
5.591 Gcal/h
Număr de proiecte
individuale 20
Investiție
559.124.036 €
115.506.876 €
674.630.912 €
lnvestitie medie pe proiect
33.731.546 €
(1)
Acest calcul se bazează pe consumul de caldură existent.
(2)
Calculul capacității energiei electrice se bazează pe 19% din consumul existent de energie termică al populației cu presupunerea ca acest consum se repartizează uniform pe întregul an.
CET
Capacități de Producție
Cogenerare
419 Gcal/h
322MW
Cazane pt. Sarcini de vârf
6.218 Gcal/h
Număr de proiecte individuale 30
Investiție
1.026.033.860 €
112.785.119 €
1.138.818.980 €
lnvestitie medie de proiect
37.960.633 €
CET scară mica
Capacităti de Productie
Cogenerare
24 Gcal/h
19 MW
Cazane pt. sarcini de
vârf
378 Gcal/h
Număr de proiecte individuale 29
Investiții
75.660.996 €
9.362.597 €
85.023.593 €
lnvestitie medie pe proiect
2.931.848 €
Total capacități de producție după reabilitare
108
rTotal capacitate de furnizare după reabilitare
13.387 Gcal/h
726MW
Suma de investiții împărțită in producție de en. termică și en. electrică
1.711.906.065
€
237.654.593
€
Suma totală de investitii
1.949.560.657
€
Pe fiecare tip de proiect de reabilitare, investiția totală de 1,95 mild. € pentru un număr de 108 operatori se împarte după cum urmează:
Total investment for generation plants
□ 85,0
rn€
□ 51,0
m€
OHOB ECHPP OCHP OSSCHP
01.138,8 m€
Figura 16. Investiție în producția de energie termică pe fiecare tip de proiect
Tabelul de mai jos arată că noile capacități de producție a energiei sunt calculate într-o maniera optimă și că ele acoperă cererea de energie termică existentă și prevăzută:
Producția anuală de energie termică de către capacitățile reabilitate de producere a energiei
Capacitatea calorica
Capacitate sarcina de baza energie termica cogenerare
Puncte termice (HOB)
200 Gcal/h
300.000 Gcal/an.
O Gcal/an
Instalații de
cogenerare (CHPP)
5.500 Gcal/h
9.600.000 Gcal/an
500 Gcal/h
3.000.000 Gcal/an
Cogenerare (CHP)
6.200 Gcal/h
10.800.000 Gcal/an
400 Gcal/h
2.400.000 Gcal/an
Instalații de
cogenerare de mică putere (SSCHP)
300 Gcal/h
500.000 Gcal/an
O Gcal/h
O Gcal/an
Total
12.200
Gcal/h
21.300.000 Gcal/an
900 Gcal/h
5.400.000 Gcal/an
Total producție caldură
26.700.000 Gcal/an
79,8%
20,2%
!
Observatii:
(1)
(2)
(3)
În 2003 producția de energie termică a atins aproximativ 26,7 Gcal/an. Capacitățile reabilitate de producție pot acoperi această cerere.
După implementarea proiectelor de reabilitare a rețelelor de primă prioritate, producția de caldură va scădea cu 3,3 mii. Gcal/an.
Până în anul 2030 consumul de caldură la consumatorii casnici va scădea continuu și va conduce la economii de energie termică de 8-1 O
mii. Gcal/an la sfârșitul acestei perioade. Pentru aceeași perioadă noi presupunem o creștere economică în România și reușirea atragerii consumatorilor industriali de energie termică de către operatorii de energie termică.
4.2.2.3.5.
Utilizarea surselor de energie regenerabilă ca o sursă de energie locală pentru producerea de energie termică pentru sistemele de termoficare
Cel mai important act legislativ în domeniu este
Directiva 2001177/EC din 27 septembrie 2001 privind promovarea energiei electrice produsă din surse regenerabile, pe piața internă de energie.
Directiva impune statelor membre o serie de măsuri de încurajare a
producției de energie electrică din surse regenerabile și crearea de facilități pentru agenții economici ce valorifică astfel de surse.
Principalele prevederi ale Directivei sunt:
•
stabilirea unei cote-țintă pentru fiecare țară privind consumul de energie electrică produsă din surse regenerabile;
•
introducerea unor scheme financiare de suport;
•
simplificarea procedurilor
administrative pentru proiectele care valorifică sursele regenerabile;
•
acces garantat și prioritar la rețelele de transport și distribuție;
•
garantarea originii energiei electrice produse din surse regenerabile.
Potențialul estimat de surse de energie regenerabilă în România este după cum urmează:
Tip de SER
Producere energie, Potentiala pe an
Tip de energie
Solară
50
PJ
Caldură
1
TWh
Electricitate
Eoliană
4
TWh
Electricitate
Microhidrocentrale
5,5 TWh
Electricitate
Biomasă
220
PJ
Caldură
nn
Electricitate
Geotermală
7
PJ
Caldură
România a adoptat un număr de acte legislative pentru apropierea politicii sale de directivele de energie și protecția mediului care ar putea deveni una din principalele forțe motrice în restructurarea sectorului de termoficare.
Referitor la utilizarea energiei regenerabile, cum ar fi biomasa, energia hidraulică, energia geotermală, energia solară și cea eoliană, România intenționează să dezvolte o serie de proiecte care folosesc aceste surse. În aceasta privință, datorită rezultatelor pozitive obținute în doua proiecte Phare pentru biomasă și energie geotermală, ARCE implementează alte cinci proiecte pentru biomasă în cooperare cu Agenția Daneză pentru Protecția Mediului.
Cota
parte
de energie
electrică
produsă
din surse
de energie regenerabilă va atinge 30% din consumul național global de electricitate până în 201O, iar cota-parte de energie electrică produsă din surse de energie regenerabilă va atinge 11% din consumul național global de energie electrica pana în 201O.
Cu toate acestea,
în prezent,
cea mai mare atenție se • acorda centralelor CET, cogenerării industriale în centralele pe cărbune, ca priorități pentru a scoate în evidență utilizarea cea mai eficientă a resurselor de energie regenerabilă interne de la începutul eforturilor reînnoite de a promova și a extinde aplicațiile energiei obținută din biomasă.
Important pentru îmbunătățirea serviciilor de termoficare este în primul rând că sistemele de termoficare folosesc o tehnologie de conservare a energiei ce este
prietenoasă
pentru protecția mediului, în comparație cu alți combustibili concurenți și, în al doilea rând, că sistemele de termoficare care se bazează pe cogenerare și biomasă reduc emisiile poluante de aer și pentru acest motiv în viitor vor fi promovate mai mult.
Sursa principală de energie regenerabilă folosită pentru scopuri de încălzire în UE ·este biomasa, în formele sale variate. Totuși, încălzirea pe baza de energie solară și geotermală pot de asemenea să asigure o contribuție de importanță tot mai mare în majoritatea țărilor europene.
Măsurile ce se vor implementa trebuie să încurajeze extinderea mai largă a încălzirii ce utilizează surse de energie regenerabilă în mediul construcțiilor, inclusiv în centralele de cogenerare a energiei electrice și termice, precum și în sistemele de termoficare.
În multe clădiri se poate economisi energie cu ajutorul unei abordări integrate prin care economiile de energie tradiționale pentru învelișul clădirii sunt combinate cu producerea ecologică de energie, de ex. energia solară și cea a apei calde pentru sistemele de încălzire a spațiilor, centrale de producere combinată a energiei la scară mică și pompe de caldură care utilizează surse de energie regenerabilă,
îndeosebi pompe de caldură conectate la pământ care în multe cazuri funcționează pe șantier.
După cum s-a observat mai sus, România are un potențial foarte mare de surse de energie regenerabilă. Logistica asociată cu colectarea de materii prime, de exemplu, lemne deșeuri, pelete, aschiile de lemn sau producția de biocombustibil vor conduce la crearea de noi locuri de muncă și la cicluri economice care vor menține banii plătiți pentru caldură în regiune sau oraș, astfel sporind puterea de cumpărare a locatarilor.
Sunt necesare acțiuni pregătitoare imediate pentru utilizarea acestui tip de energie primară și pentru a reduce dependența de
"importurile de combustibili"
din afara regiunii:
■
trebuie dezvoltate noi instrumente politice și legislative la nivelul local și regional;
■
factorii
de
decizie
trebuie
să
fie convinși
de
avantajele
economice și tehnice pe termen lung a sistemelor de producere combinată prin cogenerare a energiei electrice și termice și a sistemelor de termoficare care se bazează pe combustibili din biomasă;
■
consumatorii
trebuie
sa
fie
convinși
că
sistemele
sau combustibilii din biomasă le vor furniza energie la prețuri care sunt competitive;
■
trebuie să fie făcute eforturi sporite pentu conștientizarea publică a încălzirii pe baza de surse de energie regenerabilă;
■
trebuie să fie implementate acțiuni pentru încălzirea și răcirea cu surse de energie regenerabile și instalații de cogenerare ce utilizează aceste resurse de energie regenerabile;
■
planuri de sprijin și stimulente pentru încălzirea cu biomasă, folosind
biocombustibil lichid și tehnologii
ce au la bază materialul lemnos;
■
dezvoltarea lanțului de aprovizionare și a rețelor de instalatori pentru
manevrarea
automată
a
peletelor
de
biomasă
și tehnologii de instalații pentru combustie;
■
planuri financiare inovatoare trebuie să fie elaborate cum ar fi: finanțare
terți,
contractare
performantă,
fonduri
de
investiții pentru energie, capital / risc, finanțare proiect, asociate la alte surse de capital mai convenționale, proiectate special pentru diferite tipuri de investitori / proprietari de instalații de încălzire și răcire ce utilizează surse de energie regenerabile și CET-uri utilizând aceste surse.
4.2.2.4.
Acțiuni pregătitoare pentru a Îmbunătăți formarea instituțiilor la nivel municipal
Pentru elaborarea
strategiilor locale,
aplicate la municipii
și orașe, referitoare la modernizarea și reabilitarea serviciilor de termoficare urbană, Legea nr. 326/2001, oferă autorităților administrației publice locale o libertate totală de decizie referitoare la organizarea și conducerea serviciilor publice de gospodărie comunală, așadar și a serviciilor de termoficare urbană.
În acest context este necesar ca autoritățile administrației publice locale din fiecare municipiu sau oraș, care are deja disponibil un sistem centralizat de producție si distribuție a energiei termice, sau intenționează să aibă unul în
următorii
ani,
trebuie
să-și
elaboreze
propria
lor
strategie
pe
baza principiilor declarate în strategia națională și cu respectarea legilor in vigoare.
Strategia trebuie să se bazeze pe un studiu de specialitate prin care se vor fundamenta și stabili următoarele:
■
soluțiile tehnice ce se vor folosi în scopul de a asigura servicii de livrare a energiei termice prin sistemele de termoficare urbană;
■
evaluarea numărului prezent și viitor de consumatori;
■
cantitatea de caldura necesară pentru încălzire și pentru apa caldă de consum;
■
alternativele referitoare la tipul de combustibil ce se va folosi;
■
costurile pentru modernizarea și reabilitarea sistemului existent, dacă este necesar;
■
soluțiile posibile de finanțare
În acest context se propune elaborarea unei legi speciale în scopul de a reglementa aspectele legate de modalitatea organizării serviciilor, problemele referitoare la proprietate, de reprezentare a autorităților administrației publice
locale, de relatii contractuale, etc.
'
4.2.2.5.
Acțiuni pregătitoare pentru găsirea unor alternative la actualul sistem de termoficare
Una din problemele majore care periclitează funcționarea sistemelor de termoficare existente este procentajul extrem de mare de debranșări observate aproape în toată tara.
În unele cazuri livrarea energiei termice prin sistemele de termoficare este periclitată din cauza lipsei de resurse financiare ale societăților și regiilor
care prestează acest serviciu. Aceste societăți sunt debitoare de arierate din perioada anterioară procesului de externalizare din Termoelectrica când ele au fost trecute în proprietatea unităților administrativ-teritoriale sau a procesului de unificare cu distribuitorul. Altele nu au încasat facturile pentru căldura livrată și s-a creat un blocaj în lanț care afectează și pe furnizorii de combustibili și/sau energie primară.
În acest context, este necesar ca autoritățile administrație publice locale
din
fiecare
municipiu
sau oraș
care
dispune
de
un
sistem centralizat de producție și distribuție a energiei termice să analizeze situația reală a pieței și a cererii de energie termică și să hotărască care sunt soluțiile pentru asigurarea populație cu energiei termică pentru Încălzirea locuintei și prepararea apei calde de consum.
În aceste an.alize se vor lua în calcul:
■
soluțiile alternative pe care le oferă infrastructura locală (existența rețelelor de gaze naturale sau alte surse locale provenite din deșeuri sau masă lemnoasă);
■
posibilitatea înlocuirii actualului sistem cu centrale de bloc sau de scară;
■
posibilitatea
asigurării
serviciilor
de termoficare
cu ajutorul echipamentelor mobile
■
posibilitățile de plată ale consumatorilor.
■
îndeplinirea
angajamentele
financiare
ale
statului
si municipalitățile
față
de
furnizorii
de
caldură
(vezi
datoriile neachitate din anii precedenți în contul subvenției și al serviciilor prestate);
■
oportunitatea menținerii în funcțiune a unui sistem centralizat care este dictată de cerere și de numărul de consumatori; în paralel trebuie avute în vedere și aspectele sociale pe care le implică renunțarea la asigurarea serviciului de încălzire către locatarii condominiilor
care nu își pot permite să suporte costurile transformării unui sistem de încălzire în alt sistem.
4.2.2.6.
Dezvoltarea pieței de termoficare
Politica UE este îndreptată spre promovarea sistemelor de termoficare ca o soluție optimă pentru economia de resurse și pentru protecția mediului, în condițiile în care energia termică este produsă în cogenerare împreună cu energia electrică.
.
.
•
Ca o premiză pentru recunoașterea priorității și rentabilității SCIU este nevoie de:
■
o ancorare puternica a legislației privind protecția climei si a mediului in hotărârile emise de autoritățile locale in baza legii, precum si in conceptele de planificare ale orașului si în strategia energetică locală adoptată.
■
clădirile noi construite pe străzi publice care nu au instalate încă respectivele
conducte
de
termoficare,
trebuie
sa
aibă
echipamentul necesar pentru o racordare ulterioara la rețeaua de termoficare dacă este necesar;
■
termoficarea trebuie privită și analizată nu din perspectiva unei
constrângeri impuse consumatorilor ci ca o soluție viabilă pusă în slujba consumatorilor pe termen mediu și lung, în perspectiva creșterii prețului cu amănuntul pentru gazele naturale așa cum se întâmplă în toate țările membre UE.
4.2.3. Politica privind subvențiile și ajutoarele pentru Încălzire
Politica promovată în prezent de Guvernul României cu privire la subvenții și ajutoare sociale, are în vedere următoarele:
•
modernizarea instalațiilor de producere și distribuție a energIeI termice, în vederea scăderii costurilor de producție și aducerii acestor costuri la nivelul prețului național de referință;
•
reducerea treptată în următorii ani a fondurilor alocate în prezent ca
subvențiilor
și
utilizarea
acestora
pentru
modernizarea, retehnologizarea
și
eficientizarea
sistemelor
centralizate
de alimentare cu energie termică;
•
reducerea graduală a subvențiilor și susținerea prin ajutoare pentru încălzire numai a categoriilor defavorizate ale populației;
•
creșterea cuantumului ajutoarelor pentru încălzire concomitent cu reducerea
numărului
beneficiarilor de asistență
socială
prin ridicarea generală a nivelului de trai.
4.2.4. Politica privind creșterea gradului de Încasare a facturilor, reducerea arieratelor și Încasarea creanțelor
Pentru îmbunătățirea ratei de colectare și încasare a facturilor la energia
termică
livrată
consumatorilor
sunt
în
curs
de
adoptare
și implementare o serie de măsuri legislative, din care amintim:
•
introducerea unor sisteme noi de tarifare în rate egale pe întregul an calendaristic;
•
introducerea unui sistem de corelare a tarifelor cu nivelul de calitate a serviciului furnizat/ prestat;
•
reeșalonarea la plată a datoriilor;
•
introducerea sistemului de contracte /convenții individuale pentru furnizarea energiei termice;
•
generalizarea contorizării individuale la nivel de apartament.
Prin
O.G. nr. 73/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice
de
alimentare
cu
energie
termică
produsă
centralizat
s-a prevăzut
ca,
până
la 31.12.2004,
operatorii
să
finalizeze
acțiunea
de contorizare a imobilelor cu destinație de locuințe pe baza unor programe elaborate și aprobate de autoritățile administrației publice locale, prevedere devenită între timp caducă, fiind necesară actualizarea termenului. Ordonanța mai prevede că utilizatorii de tip condominial care doresc contorizare în
sistem integrat - contor general de branșament și contoare secundare pe racordurile propr1i, repartitoare (alocatoare) de costuri și robinete termostatate
- pot achiziționa și monta aceste dispozitive pe cheltuială proprie, în vederea individualizării consumurilor.
Această prevedere trebuie corelată cu prevederile
Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei,
republicată, care instituie, atât pentru persoanele
juridice cât și pentru persoanele
fizice,
obligativitatea dotării instalațiilor proprii cu aparate de măsură și control individuale și completată cu măsuri de sprijinire a persoanelor cu venituri reduse stabilite potrivit Legii venitului minim garantat nr. 416/2001 pentru dotarea cu aparate de măsură și control individuale.
Capitolul 5. Obiective și direcții de acțiune pentru restructurarea strategică a sectorului de Încălzire urbană.
5.1.
Adaptarea, completarea și modificarea cadrului legislativ in vigoare privind serviciile publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat
Principalele măsuri necesare în această direcție sunt listate în tabelul următor:
74
Nr.
MĂSURA
ACT NORMATIV
AUTORITATEA COMPETENTA
TERMEN ADOPT ARE
TERMEN REALIZARE
1.
Finalizarea contorizării la branșamentul consumatorului ,
nivel de imobil (bloc) sau scară
Revizirea Ordonanței Guvernului nr .
73/2002 privind organizarea si funcționarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat +
HG privind finalizarea contorizării la nivel de branșament.
MAI
iunie 2004
pentru
HG
privind finalizarea contorizării
30 iunie
2006
2.
Introducerea contractelor individuale sau a convențiilor individuale pentru furnizarea energiei termice și a apei calde de consum ,
respectiv a facturii individuale pentru consumul de energie termică și apă
caldă de
consum
Este necesară adaptarea legislației actuale cu privire la organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari (Legea locuinței nr .
114/1996, cu modificările și completările ulterioare ,
HG nr .
400/2003)
+
HG
privind
contractele individuale
.
MAI
iunie 2004
pentru
HG
privind contractele individuale
31 iulie
2007
3.
Individualizarea consumurilor la nivel de apartament prin
instalarea
contoarelor de energie termică și de apă caldă individuale sau prin sisteme
de măsurare ,
control ,
reglare și
repartizare a costurilor
Este necesară finalizarea elaborării și aprobării Normativului privind condițiile de montare și exploatare a sistemelor de repartizare a
costurilor pentru
încălzire și apă caldă de consum.
ANRSC
+
MAl+ANRE
august2004
31 iulie
2007
4.
Introducerea tarifului binom
Este necesară elaborarea și aprobarea
prin HG a Metodologiei de stabilire a componentelor tarifului binom .
ANRSC
+
ANRE
septembrie 2004
noiembrie 2005
5.
Actualizarea prețului
național de
referință
Este necesar adoptarea prin HG a noului plafon al prețului național de referință .
MAI+ MFP
+
ANRE
15 iulie 2004
1 august
2004
,.
6.
Eliminarea treptată a subvențiilor la producător și utilizare fondurilor disponibilizate pentru modernizarea, retehnologizarea și eficientizarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică.
Sistarea subvențiilor și a creditelor cu garanția statului pentru achiziția de combustibili pentru 15 din cei mai ineficienți producători de energie termică
Este necesară modificarea și completarea cadrului legislativ în vigoare.
La nivelul primăriilor se vor organiza noi servicii de asistență pentru încălzire.
Beneficiarii de ajutoare de încălzire în sistem centralizat se vor încadra în alte scheme de acordare de ajutoare de încălzire +
OUG privind diminuarea treptată
a
subvențiilor și sistarea subvențiilor de la bugetul de stat pentru operatorii ineficienți.
MAI+ MFP
iunie 2004
pentru OUG privind eliminarea subvențiilor de la bugetul de stat până in 2007 și sistarea subvențiilor de la bugetul de stat pentru operatorii ineficienți
ianuarie 2007
7.
Revizuirea
anuală
a
criteriilor
și
nivelelor de venituri pentru acordarea
ajutoarelor de încălzire categoriilor de
populație
defavorizate
Modificarea și completarea legislației specifice în vigoare
MAI+ MFP
+
MMSS
permanent
până la 01 octombrie a fiecărui an.
permanent
8.
Introducerea în legislație a dreptului de sistare a furnizării energiei termice
și deconectării consumatorilor „rău e_latnici"
Este necesară o HG privind condițiile de deconectare
MAI
iunie 2004
pentru HG privind condițiile de deconectare
noiembrie 2004
9.
Executarea silită în justiție de către
asociațiile de proprietari sau de către furnizori, după caz, a „rău platnicilor"
Este necesară o HG privind condițiile de deconectare
MAI
iunie 2004
pentru HG privind executatea silită a „rau j)latnicilor"
noiembrie 2004
10.
Adoptarea
unei
strategii
privind
distribuția energiei termice în următorii 5 ani
HG pentru aprobarea strategiei naționale privind alimentarea cu energie termică prin SCIU
MAI
mai 2004
pentru HG privind aprobarea strategiei de încălzire urbană
mai 2004
75
Ritm contoriza.re Bucuresti
2.500
2.000
1.500
1.000
76
MĂSURA 1
500
o
oct.03
nov.03
dec.03
ian.04
feb.04
mar.04
oct.03
nov.03
dec.03
ian.04
feb.04
mar.04
I ■
nr. bransamente
contorizate
237
495
765
960
1.659
2.105
30
iunie
2006
Dec -05
Oct -05
Evolutia estimata a contorizarii in Bucuresti la bransamentul consumatorului, nivel de imobil (bloc) sau scara
..............................................................................
•••• •u• =•g-• ==*••g= mc• M•# •'•ffl=•• •••a•n••••s ••
Iarna
2005 - 2006
Iarna
2004 - 2005
TOTAL bransamente BUCURESTI - 12.072
Mar-OS
Oct-04
Ma r-04
Oct-03
bransamente
77
237
2.105
12.0
72
79
Finalizarea contorizării la branșamentul consumatorului, nivel de imobil (bloc) sau scara
80
MĂSURA4
Introducerea tarifului binom
Functie de consum
'
/
' '
/
' '
-
.....
/
/
/
Cota fixa
pret
sezon rece
sezon cald
sezon rece
MĂSURA6
7600
5700
3800
1900
o
2004
2005
2006
2007
□
investitii si ajutor social (mld. lei)
□
subventii (mld. lei)
81
Eliminarea treptata a subvențiilor la producător,
5.2.
Reorganizarea operatorilor și îmbunătățirea performanțelor operaționale și financiare ale acestora
În următoarea perioadă se impune reorganizarea tuturor operatorilor - regii autonome
și/sau societăți de comerciale infinitate de autoritățile administrației publice locale - care au ca obiect de activitate serviciile de încălzire urbană, acțiune care trebuie să se desfășoare în baza următoarele criterii:
•
Separarea
clară,
pe
baze
contractuale,
a
atribuțiilor
și responsabilităților, a drepturilor și obligațiilor între autoritățile administrației publice
locale
în calitate
de reprezentanți
ai comunitarilor locale și de administratori ai patrimoniului public și/sau privat al unităților administrativ-teritoriale și operatori, în calitate de gestionari și furnizori ai serviciului public de încălzire urbană, indiferent de natura capitalului care poate fi 100% public, mixt sau 100% privat;
•
Indiferent de statutul juridic al operatorului, gestiunea serviciului va
fi
delegată
de
autoritatea
administrației
publice
locale competente numai pe baza de contract - de concesiune sau de parteneriat public-privat - iar operatorul va fi desemnat numai prin procedurile legale în vigoare, specifice fiecărui tip de contract;
•
Procedurile, regulamentele și contractele de delegare a gestiunii serviciilor de încălzire urbană vor avea la bază modelele - cadru elaborate de Ministerul Administrației și Internelor și ANRSC și aprobate prin hotărâre a Guvernului;
•
Toți operatorii, indiferent de statutul lor juridic, vor fi supuși procedurilor de licențiere și autorizare de către ANRSC sau ANRE.
În vederea atingerii obiectivului fundamental - asigurarea unor servicii de calitate către consumatori și la prețuri accesibile acestora - procesul de reformă prezentat în aceasta strategie va trebui să înceapă cu îmbunătățirea performantelor operaționale ale operatorilor plecând de la următoarele principii:
•
autoritățile administrației publice locale au în administrare·bunurile proprietate
publică
sau
privată
ale
unităților
administrativ teritoriale
care
constituie
infrastructura
specifică
necesară realizării serviciilor;
•
operatorii, indiferent de statutul lor juridic, forma de proprietate sau mod de organizare, primesc dreptul de a opera în baza unui contract de delegare de gestiune atribuit potrivit procedurilor legale în vigoare;
•
contractele de delegare a gestiunii pentru operarea serviciului vor fi monitorizate de autoritățile administrației publice locale și supervizare de autoritatea de reglementare competentă;
•
tarifele și ajustarea acestora vor fi calculate de către operatori conform unor metodologii -
cadru elaborate în comun de autoritățile de reglementare (ANRSC și ANRE) și aprobate prin hotărâre a Guvernului, vor fi verificate și avizate de autoritatea națională de reglementare competentă și aprobate de autoritățile administrației publice locale responsabile;
•
activitatea managerială va fi evaluată în baza unor contracte de management și a criteriilor de performanță definite în acestea.
Pentru a se obține performanțele dorite sub raportul cost / calitate este necesar să se generalizeze metoda evaluării performanțelor operatoriilor în domeniul serviciilor publice de încălzire urbană și în acest scop se va instituționaliza procedura de
benchmarking.
Aceasta înseamnă introducerea unor indicatori statistici de evaluare a performanțelor tehnice și operaționale - analiza comparată a performanțelor tehnice, economice, financiare ale fiecărui operator - și compararea acestora, la sfârșitul unor etape stabilite anterior, cu performanțele impuse prin contractul de management pentru momentul respectiv, cu performanțele altor operatori sau cu performantele medii din sector pentru aceeași perioadă.
5.3.
Elaborarea unor strategii proprii de alimentare cu energie termică la nivelul fiecărei localități
Legea 326
I
2001 conferă autorităților administrației publice locale o totală libertate de decizie în ceea ce privește organizarea, administrarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat a localitătilor.
În acest cont xt, este necesar ca autoritățile administrației publice locale din fiecare localitate - comună, oraș, municipiu - care dispune de un sistem centralizat de producere și distribuție a energiei termice, sau care dorește să înființeze unul în viitor, să-și elaboreze, cu respectarea legislației în vigoare, propria strategie plecând de principiile enunțate în strategia natională.
'
Această strategie va trebui să aibă la bază un studiu de specialitate prin care să fundamenteze:
•
necesitatea și oportunitatea păstrării / înființării unui -serviciu public de alimentare cu energie termica produsă centralizat;
•
soluțiile
tehnice
ce
vor
fi
adoptate
pentru
modernizarea
I
înființarea
unui sistem centralizat
de alimentare
cu energie termică;
•
necesarul urban de energie termică pentru încălzire și pentru prepararea apei calde de consum și prognoza privind evoluția viitoare a acestuia;
•
evaluarea numărului de consumatori în prezent și în viitor;
•
costurile de modernizare și/sau înființare a sistemelor existente sau noi;
•
identificarea surselor de finanțare a investițiilor.
De asemenea, în conformitate cu Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, republicată, în scopul realizării politicii naționale de utilizare eficientă a energiei, autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de 20.000 de locuitori au obligația de să întocmească
programe de eficiență energetică
proprii care vor include și investițiile pe termen lung (3 până la 6 ani). Agenția Română pentru Conservarea Energiei și Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului acordă consultanță gratuită pentru întocmirea acestor programe.
5.4.
Creșterea implicării autorităților administrației publice locale în modernizarea sistemelor de încălzire urbană
•
crearea condițiilor pentru atragerea capitalului privat în finanțarea investițiilor pentru reabilitarea și eficientizarea sistemelor publice centralizate de alimentare cu energie termică;
•
utilizarea resurselor financiare proprii și garantarea creditelor;
•
utilizarea emisiilor de obligațiunilor municipale pentru asigurarea fondurilor de investiții;
•
restructurarea
mecanismelor
de
subvenționare
și
utilizarea resurselor eliberate pentru finanțarea proiectelor de reabilitare și modernizare a sistemelor;
•
pregătirea studiilor de fezabilitate și a documentațiilor de execuție.
5.5.
Stabilizarea și extinderea pieței sistemelor de încălzire urbană
•
implicarea operatorului în reabilitarea infrastructurii tehnice a imobilelor și în reabilitarea termică a acestora;
•
generalizarea contorizării individuale și, pe această bază, a contractelor individuale;
•
sprijinirea consumatorilor individuali pentru procurarea și montarea dispozitivelor de contorizare individuală;
•
flexibilizarea metodelor de tarifare și facturare a energiei termice și a apei calde de consum, introducerea tarifului binom;
•
legiferarea achitării facturii de încălzire corespunzătoare unei asociații de proprietari (bloc, scară) diferențiat: o cotă fixe (30 - 50%) din valoarea
facturii
proporțional
cu suprafața
utilă
a apartamentelor, iar penfru diferență proporțional cu •
consumul individual;
•
eliminarea graduală a subvenției la producător pentru energia termică
livrată
populației
prin
sisteme
centralizate,
respectiv renunțarea treptată în interval de 4 ani la prețul național de referință
în
favoarea
ajutoarelor
sociale
direcționate
spre categoriile sociale defavorizate.
•
legiferarea dreptului operatorilor, de a deconecta de la rețelele publice de distribuție a utilizatorilor „răi platnici";
•
executarea silită a consumatorilor cu datorii la plata facturii energetice de către asociațiile de proprietari, respectiv de către operatori, după caz.
5.6.
Reducerea consumului de energie termică prin micșorarea pierderilor de căldură din imobile
•
acordarea deducerilor fiscale pentru investițiile ne-guvernamentale destinate reabilitării termice a imobilelor;
•
acordarea unor facilități pentru asociațiile de proprietari care realizează proiecte de reabilitare termică a locuințelor: scutirea de taxe la eliberarea certificatului energetic al clădirii și a autorizației de construire pentru lucrările de reabilitare termică, coparticiparea autorităților la finanțarea elaborării proiectelor, scutire de impozit pe locuința pe care o dețin, pe perioada de rambursare a creditului obținut pentru reabilitarea termică;
•
întocmirea
de
studii
și
proiecte
tip,
finanțate
din
fonduri guvernamentale sau ne-rambusabile, pentru popularizarea celor mai eficiente soluții posibile de aplicat la apartamentele
din România;
•
crearea prin ANL a unui fond locativ de necesitate
pentru transferarea temporară a locuitorilor până la finalizarea lucrărilor de reabilitare termică.
5.7.
Promovarea utilizării resurselor energetice regenerabile și neconven . tionale
•
energie eoliană;
•
energie solară;
•
energie geotermală;
•
energie obținută din biomasă;
•
energie obținută din gazul de fermentare;
•
energie obținută din gazul de depozit;
•
energie obținută din biogaz.
5.8.
Etapizarea implementării proiectelor
Respectarea
principiilor
care
stau
la
baza
strategiei
presupune realizarea unor lucrări de mare anvergură pe întregul lanț de la producătorul de energie termică până la consumatorul final de energie termică.
În consecința, realizarea acestor lucrări presupune un efort financiar deosebit și impune etapizarea realizării lor.
Prin aceasta trebuie să se asigure, gradual, două obiective principale și anume:
•
introducerea conceptului de
„gestiune
a
consumului de energie termică la consumatorul final";
•
creșterea randamentului global al sistemelor, Aceasta se realizează prin:
•
Proiecte pe termen scurt și mediu (2004 - 2007):
-
finalizarea contorizării consumatorilor de energiei termică la branșament - la nivel de incintă, imobil, scară;
-
generalizarea utilizării sistemelor de repartizare a costurilor care permit introducerea contractelor individuale de furnizare a energiei termice;
-
reabilitarea punctelor termice și a rețelelor secundare de distribuție adiacente.
•
Proiecte pe termen lung (2007 - 2017):
reabilitarea surselor de producere a energiei termice (CET, CT) și introducerea cogenerării de medie și mică putere (CT); reabilitarea rețelelor termice primare de transport a energiei termice;
reabilitarea termică clădirilor.
Capitolul 6. Scenarii de dezvoltare ale sectorului de Încălzire urbană În România
6.1
Modelul de prognoză pentru dezvoltarea sistemelor de încălzire urbană
S-a
făcut o analiză de identificare a posibilelor beneficii în scenariul
„nici o acțiune"
în vederea comparării acestuia cu situația scenariilor în care se execută investiții de îmbunătățire a sistemului. Pentru aceasta ultimă categorie de scenarii s-a făcut de asemenea o evaluare pentru a determina dacă suma de investiții necesară pentru reabilitarea SCIU poate fi absorbită de economie în sectorul IU (adică returnată pe baza beneficiilor obținute) în proiecte având IRR peste 15% care sunt atractive pentru investitori. În plus, s-a arătat că lipsa investițiilor în SCIU în această etapă conduce la apariția de deficite în sectorul IU. Aceste deficite nu pot fi evitate din cauza unor limite naturale și comerciale care, odată depășite, generează consecințe cu o importanță semnificativă. Liniile de acțiune recomandate în strategie rezultă din aceasta analiză așa cum sunt:
►
elaborarea unei strategii pentru SCIU la nivelul întregii țări bazată pe planuri energetice strategice locale;
►
îmbunătățirea
politicii
fiscale
(ex.
eliminarea
subvențiilor comerciale în scopul creșterii responsabilității factorilor locali de decizie și a operatilor pentru reducerea costurilor și promovarea unui managenent eficient);
►
stabilirea unei piețe a energiei termice transparente și bine reglementată;
►
pregătirea SCIU pentru privatizare (pregătirea atât a unui bun cash flow cât și a unei structuri de finanțare care să atragă investiții);
►
întărirea capacității instituționale la nivel municipal (modelul ajută la luarea deciziilor de către consiliul local și de compania de IU);
►
definirea politicii de investiții în SCIU (analizarea scenariilor corespunzătoare pentru stabilirea investițiilor);
►
diminuarea impactului social negativ (prin posibilitatea de a acorda ajutoare sociale semnificative și pentru perioada în care este necesar);
►
îndeplinirea cerințelor de protecție a mediului (și folosirea mecanismelor de transfer credite de emisie din Protocolul Kyoto).
În plus, eliminarea subvențiilor comerciale rezultă în mod natural ca o necesitatea de a creste prețul de referință în conformitate cu paritatea puterii de
cumpărare,
cu
9%
până
la
12%
(valoarea
acestuia
a
rămas neschimbată în ultimii 2 ani).
Cel mai important rezultat îl reprezintă instrumentul și metodologia care pot fi utilizate la nivel local pentru a evalua oportunitatea executării unor proiecte
durabile
precum
și
posibilitatea
de
a
clasifica
performanța operatorilor IU astfel încât să se poată lua decizii asupra dezvoltării sau închiderii și restructurării SCIU.
6.1.1.
Structura generală a modelului
Modelul este construit ca un instrument de decizie pentru a trata evoluția SCIU. El include toți parametrii importanți fizici și financiari care contribuie la obținerea de cash flow-uri acceptabile și care permit calculul subvențiilor
și taxelor ca o măsură a situației costurilor
și beneficiilor Guvernului. Modelul este un model tipic de
„venituri minus cheltuieli"
(V-C).
S-a făcut presupunerea ca subvențiile sunt rezultatul diferenței dintre
venituri și cheltuieli
astfel încât sa aducă la zero profitul atunci când acesta este negativ. Daca V-Ceste pozitiv nu sunt necesare subvenții.
Conform celor prezentate în Anexa 1 sunt luate în considerare. diverse ipoteze; menționam pe scurt numai câteva dintre acestea:
prețul căldurii la paritatea puterii de cumpărare crește la fel cu creșterea PIB / cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare pentru a ține cont de creșterea puterii de cumpărare a populației; (paritatea puterii de cumpărare are sensul folosit de Banca Mondială ex. World Bank Atlas 2003).
prețurile electricității și ale combustibililor cresc la fel ca valoarea nominală a PIB/ cap de locuitor;
subvenții pentru a compensa profitul dacă acesta este negativ; ajutoare sociale pentru a menține ponderea cheltuielilor pentru caldură în bugetul familiei la un nivel selectat din valoarea PIB /
familie (în condiția o familie pe apartament); vezi punctul subvenții mai jos pentru detalii;
includerea impactului ERU (unități de reducere de emisii) în cash flow-ul investițiilor.
curbe de evoluție (modificabile după caz) a pierderilor, a eficienței de generare, a cheltuielilor de reparație și operare, ca și a evoluției numărului de apartamente conectate la SCIU.
Orizontul de timp al modelului este 2017 asigurând o perioadă de cel puțin 15 ani pentru a acoperi timpii de recuperare uzuali pentru credite de investiție în sector. Mai mult, acest termen acoperă o perioada de 1 O
ani după 2007, an în care România va accede la UE. Consideram ca 1 O
ani este o perioada suficient de lungă pentru ca beneficiile investițiilor în SCIU să se facă simt , ite.
Pentru a evalua strategia din punctul de vedere al Guvernului am inclus un calcul al diferenței
taxe minus subvenții
(T-S) astfel încât să se vizualizeze câștigul total net al Guvernului. De exemplu, cu creșterea prețurilor energiei termice și a energiei electrice, cresc și veniturile ceea ce dă un profit mai mare care, taxat, asigură un mai mare venit pentru Guvern și reduce (elimină) nevoia de subvenții comerciale. Dar ajutorul social crește, lucru care erodează venitul Guvernului. Prin contrast, dacă prețurile sunt mici, taxele și ajutorul social sunt mici dar subvențiile comerciale cresc semnificativ pentru a atrage investiție. În ambele situații masurile legislative sunt importante deoarece la prețuri mari crește numărul de apartamente deconectate de la SCIU, diminuând astfel veniturile provenite dintr-o piață în descreștere (trebuie analizată oportunitatea introducerii zonelor prioritare de IU); în timp ce la prețuri mici se poate inversa procesul de deconectare dar trebuie alocate ajutoare sociale în mod corespunzător.
Atragerea de investiții constituie un alt aspect important considerat în studiu și am aplicat modelul pentru a determina valoarea estimativă a sumei maxime de investiție care poate fi absorbită de sector (adică să poată fi recuperată în orizontul de timp considerat și în condițiile reale de preț al căldurii, consum etc.) astfel încât să asigure o IRR mai mare de 15%, limita selectată din motiv de atractivitate a investiției pentru entități de finanțare străine. În acest scop s-au considerat 16 scenarii pentru diferite preîuri ale căldurii și energiei electrice. Detaliile și rezultatele sunt prezentate mai jos:
Structura generală a datelor modelului este prezentată în tabelul de mai
JOS:
Intrări
Curbe de evoluție
Date singulare
Date fizice
Pierderi Consum de combustibil
Capacități
(electrice, termice, CET/CT) Randamente
' Date
comerciale
Întreținere
Preturi el.
I
căldură (nominale și PPC) și coeficienții lor de creștere
Costuri de întreținere și reparații Coeficienți de emisie și preturi ERU
Prețul combustibilului și rata sa de creștere
Date
Deprecierea
financiare
Taxa
Rata de scont
Dobânda
Suma investită
Ieșiri
Curbe de evoluție
Date singulare
Financiare
Cash flow (DCF și cu ERU)
IRR% NPV PBT
Venit total din vânzarea de ERU
Deficit
Subvenții comerciale și ajutoare sociale
Taxe
Total subvenții comerciale și ajutoare sociale
Vom prezenta în continuare tendințele majore și rezultatele care justifică măsurile propuse în strategie pentru SCIU din România.
6.2.
Scenarii și rezultate
6.2.1.
Subvențiile
Subvențiile considerate în model corespund structurii subvențiilor alocate sectorului de IU. Exista două tipuri de subvenții: acelea comerciale (la producători și /sau distribuitori) și cele sociale pentru ajutor de încălzire.
6.2.1.1.
Subvențiile comerciale
Fondurile alocate pentru a compensa costurile de restructurare a sectorului energetic au rezultat din separarea GET-urilor de Termoelectrica și transferarea lor la consiliile locale sau județene, ca de exemplu participarea statului la capitalul social care contribuie la o posibilă structurare a investiției cu participare locală.
Fondurile folosite pentru a garanta creditele, a acoperi dobânzile în vederea atragerii investitorilor prin ameliorarea cash flow - lui în prima parte a ciclului de investiție sau, fonduri destinate să compenseze politica de preț scăzut a guvernului bazată pe motive în special sociale. De asemenea, sume pierdute din motiv de reducere a arieratelor și a serviciului datoriilor vechi sunt incluse în aceasta categorie. în model aceste fonduri sunt considerate ca sumele care aduc la zero pierderile de profit care pot apare în primii ani ai investiției.
6.2.1.2.
Ajutoarele sociale
I
I
Ajutoarele sociale au fost considerate ca sume plătite de Guvern pentru a menține procentul costului căldurii din PIB / familie la o valoare suportabilă (aceasta valoare a rezultat a fi 2%-4%). Aceste subvenții sunt considerate în raport cu venitul familiei așa cum sunt specificate în OUG nr. 81/2003. Dacă ajutorul social local (ex. rezultat din rata mare a șomajului) ar fi luat în considerare, atunci este necesar să se facă o analiză mai profundă pentru fiecare oraș. Figura de mai jos dă, în % din venitul apartamentelor (familiei), pentru treptele de venit ale familiilor, costul căldurii, ajutorul social și costul rezultat al căldurii după acordarea ajutorului a cărui valoare medie este 5,3%. Am reprezentat de asemenea separat și ponderea costului căldurii din venitul familiei pentru familiile foarte sărace ajutate conform OUG nr. 81/2003 - se pot observa nivele de ordinul 20%. Pentru a explica de ce am ales valoarea de 2% în calculele din model ca o limită peste care se acorda ajutor social, trebuie să mentionam că există o diferentă între PIB / familie considerat în model și venitul familiei. Din datele disponibile pentru anul 2000, venitul total pe familii în România reprezintă 46,4% din PIB - ul acelui an. În mod corespunzător, făcând comparația cu o bază lărgită, vom avea un procent mai mic al costului căldurii care pe medie da 5,3% x 46,4%
=
2,4%. Acesta este motivul pentru care am considerat, în mod conservativ, valoarea de 2% în calcule. Mai mult, folosind această valoare nivelul ajutorului social ajunge să fie apropiat de valoarea reală din anul 2003. Pentru a estima și numărul de apartamente care beneficiază de ajutor am reprezentat numărul cumulat de apartamente pe aceeași figură dar la o alta scara. Numărul aproximativ de apartamente care beneficiază de ajutor este de 1.375.000 din cele circa
1.920.000 de apartamente sunt conectate la sistemele de încălzire urbană.
State aid for DH apartments
-
%Aid
-+--
%cost heat în hh income
%cost with aid
avg
%cost with aid -;)(-- DH apartments
14.00%
2500000
apartments
12.00%
10.00%
8.00%
6.00%
4.00%
2.00%
0.00%
14801711 18461986 2182 2305 2571 3064 3605 5779
family re\€nue $/y by deciles
2000000
1500000
1000000
- 500000
o
%cost of heat in aidedfamily revenue
25.00%
20.00%
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
952
1266
1580 1904
2218
2661
$/y/family
Figura 17. Sursa: Anuarul Statistic al României, OUG nr. 81/2003
O imagine generală a subvențiilor este dată în tabelul de mai jos pentru 2001 care acoperă atât caldura cât și energia electrică. Structura subvențiilor este data pentru 2001.
Tipul de ajutor
Procent
Fonduri
[mii.€]
Subvenții, alocații, facilități fiscale, acoperirea dobânzii, alte ajutoare
27.57%
48.11
Reducerea fiscalității
0.16%
0.28
Capital de stat
20.07%
35.02
Exceptarea și reducerea arieratelor și a penalitătilor
5.55%
9.68
Garantii de stat
46.65%
81.4
Total
100.00%
174.49
Ajutor pentru energie electrică și termică în 2001.
Sursa: Monitorul Oficial al României nr. 625 bis/2003, Partea I
Resursele financiare reprezentate de subvenții sunt semnificative și folosirea lor în cadrul structurii financiare a investițiilor poate fi benefică. Oe exemplu, putem considera ca fondurile de garantare sunt alocate 50% (adică 40 mii. Euro) pentru garantarea creditelor de combustibil iar restul de 50% pentru a garanta investiția. Cele 40 mii. Euro vor acoperi, luând ca ex. rata Băncii Mondiale de 0,5%/an o garanție pentru un credit pe 8 ani de 1.000 mii. Euro (=40 mii. euro/0,5%/8). Un milion de Euro participare locală la investiție poate aduce alte doua milioane de investiție străină dacă sunt îndeplinite și alte condiții specifice. Cu o participare locală de 33% sindicalizarea restului până la 100% este posibil de realizat asigurând o evoluție promițătoare a economiei și capabilitatea sa de a returna creditul conform celor arătate în model. Returnarea creditului depinde de preț și de mărimea pieței de IU.
6.2.2.
Evoluția numărului de apartamente conectate la SCIU În funcție de prețul căldurii și prețul gazelor
Pornind
de la cifrele privind numărul
considerat
de apartamente conectate la SCIU în fiecare oraș am trasat o curbă de tendință la nivel național care este reprezentată alături de curba de evoluție a prețului căldurii (valori medii luate pentru anii considerați în Euro /Gcal); preturile echivalente la paritatea puterii de cumpărare variază de la 35 la 39 la 45 și la 63 Euro PPP/ Gcal). Graficul de mai jos arată o scădere a numărului de apartamente conectate odată cu creșterea prețului. Aceasta tendința este influențată și de un alt factor adică presiunea
de piața a promotorilor
de centrale de apartament folosind drept combustibil gazul metan. Dependența crescândă a apartamentului mediu de gazele naturale este rezultatul acestei tendințe.
Evolution of appartments connected to OH and of the price of heat in Euro/Gcal
3,000,000
25
2,500,000
20
2,000,000
15
1,500,000
10
1,000,000
500,000
5
2000
2001
2002
2003
f-+-:-Apartments
DH -
Price
I
Figura 18. Evoluția apartamentelor conectate în funcție de prețul căldurii
Modul în care numărul de apartamente conectate variază cu prețul căldurii este dat în figura următoare; dependența este o funcție putere cu coeficient negativ.
Evoluția apartamentelor conectate este influențată și de prețul gazelor naturale, care va crește în următorii ani în parte din cauza creșterii ponderii importului și, de asemenea, ca rezultat al politicii Guvernului de a crește prețul gazelor la valori apropiate de cele din UE. Alături de (i) creșterea prețului gazelor, care îndepărtează consumatorii de folosirea centralelor pe gaze pot fi luați în considerare alți doi factori: (ii) acțiuni legale de stabilire a unor zone prioritare pentru IU și (iii) îmbunătățirea
percepției prețului
/confortului /capacității de control datorită investițiilor în tehnologie (ex. utilizarea robinetelor termostatate și contoarelor individuale) precum și a efectelor ajutoarelor sociale.
Graficul
de
mai
jos
prezintă
evoluția
generală
simulată
a apartamentelor conectate la SCIU descrisă de funcția de mai sus cu o corecție a evoluției bazată pe saturarea numărului de apartamente la numărul acestora din anul 2001 când au început deconectările masive. (aceasta ipoteză poate fi schimbată dacă există condiții locale diferite, ca de exemplu investiții de dezvoltare de noi s·isteme de încălzire urbană).
OH apartments evolution
310000
290000
270000
~
250000
-+- apartments
-
oH
evolutio
230000
210000
190000
170000
150000
o
5
10
15
20
1=2003
Figura 19. Evoluția apartamentelor conectate la SCIU în funcție de prețul căldurii și prețul gazelor naturale
6.2.3.
Evitarea deficitului guvernamental și atragerea investitorilor
6.2.3.1.
Scenarii pentru Guvern și investitori
Pentru determinarea parametrilor de bază ai modelului bazat pe date și tendințe reale, vezi mai sus și Anexa 1, consideram în continuare că variabilele de control, prețul căldurii și cel al energiei electrice, sunt cele pe care guvernul le poate schimba în situația în care toate celelalte rămân constante fiind fixate pentru un proiect de investiție la nivelul întregii țări.
Schimbarea
de prețuri
conduce
la scenarii
în care fiecare
este caracterizat de o pereche de prețuri, respectiv pentru caldură și pentru energia electrică. Am considerat 5 prețuri ale căldurii, de la 13 la 29 Euro/Gcal și trei prețuri ale energiei electrice, de la 45 la 65 Euro/MWh. Definind aceste domenii de prețuri am determinat 15 scenarii pentru care am calculat valorile T-S (Taxe - Subvenții), IRR și NVP (valoare prezentă neta) în fiecare scenariu.
Cele 15 scenarii considerate sunt rezumate în tabelul de mai jos. Repetăm ca singurii parametri variabili sunt prețurile căldurii și respectiv ale energiei electrice. Ceilalți parametri sunt menținuți constanți cu valorile date în Anexa 1. Subliniem ca suma de 3.000 mii. Euro investiție reprezintă o valoare pentru care cash flow-ul prezintă valori ale IRR în jurul a 15%. Aceasta sumă poate fi subiectul unei analize de sensitivitate separată pe care nu am făcut-o având în vedere faptul ca ea trebuie efectuată la nivel local pentru fiecare companie de IU în parte, cu toate datele schimbate pentru a reflecta condițiile locale. La nivelul întregii țări calculele arată ca 3.000 mii. Euro reprezintă o sumă potențială de investiție care poate fi returnată în condiții bune.
6
7
8
9
10
13
17
21
25
29
55
55
55
55
55
3282
3046
2045
823
-399
10% 1845
13% 2444
16% 3023
19% 3598
22% 4173
Această sumă rezultă de asemenea din evaluările necesarului de investiții în SCIU·făcute pe baza datelor din 2003.
Valorile rezultate vor fi folosite pentru a determina dacă există un scenariu în care atât Guvernul cât și investitorul să-și atingă obiectivele într un mod care asigură un câștig acceptabil pentru fiecare dintre ei. Deoarece aceasta este o situație tipică de teoria jocurilor, o vom aborda în acest mod pentru găsi un răspuns.
Situația creată confrunta Guvernul cu un "investitor", fiecare având matricea sa de câștiguri și încercând să aleagă o strategie care să le îndeplinească obiectivele stabilite.
Pentru
Guvern:
Matricea
de
câștiguri
prezintă
pentru
prețurile considerate ale căldurii și energiei electrice, valorile corespunzătoare ale paramentrului Taxe- Subventii în valori nominale.
Valori nominale în matricea strategiei Guvernului mii.
$
(Taxe
-
Subvenții)
17
21
25
29
2043
3046
4049
,t
1
'
Venit Guvern $/Gcal
45
55
65
$/MWh
13
2279
3282
4284
Obiectivul este de a selecta prețul maxim al căldurii care evită deficitul (pentru perioada considerată până în 2017) la prețul minim al energiei electrice care va rezulta acceptabil pentru investitor din motive de cash flow. Prețul minim al energiei electrice este considerat și din motive de piață a energiei electrice, adică de a asigura posibilitatea pentru CET de a-și vinde energia electrică.
În prezent, numai energia electrică ce corespunde căldurii generate este preluată obligatoriu de distribuitorul de energie electrică în timp ce restul energiei electrice poate fi oferită în conformitate cu mecanismele pieței.
Observăm că veniturile Guvernului care nu prezintă deficit sunt obținute pentru prețul căldurii de 21 Euro/Gcal, banda verde pentru fiecare preț al energiei electrice. Aceasta arata ca guvernul are o strategie pentru SCIU (să mențină prețul inițial al căldurii la 21 Euro/Gcal în condițiile de creștere din model). Dacă investitorul va avea o strategie corespunzătoare în matricea sa de câștiguri, atunci vom putea găsi prețuri acceptabile pentru caldură și energia electrică care să îndeplinească atât obiectivele Guvernului cât și pe cele ale investitorului (soluția se găsește în intersecția setului de elemente corespunzătoare ale celor două matrici)
Pentru investitor.
Matricea de câștiguri prezintă pentru aceleași prețuri ale căldurii și energiei electrice valorile IRR pentru cash flow-ul investiției. Într-o matrice separata
am calculat și NPV pentru a evalua câștigul investitorului în valori scontate.
Matricea strategiei investitorului
IRRși NPV
IRR
45
55
65
$/MWh
$/Gcal 13
2%
10%
17%
17
6%
13%
20%
21
9%
25
12%
29
15%
Obiectivul investitorului: IRR>15%
NPV
45
55
65
$/MWh
$/Gcal 13
330
1845
3283
17
965
2444
3858
21
1579
4433
25
2177
3598
4993
29
2764
4173
5550
Obiectivul investitorului este de a păstra IRR peste 15% pentru ca proiectul să fie suficient de atractiv pentru orice entitate de finanțare (pentru perioada până în 2017).
Observam
ca
obiectivul
investitorului definește
zona
infer_ioară
a metricei IRR care conține și rândul corespunzător prețului căldurii de 21 Euro/Gcal unde Guvernul evită deficitul. Pentru a respecta și prețul minim al energiei electrice și IRR peste 15% pe acest rând avem un element unic identificat de prețul căldurii de 21 Euro/Gcal și de prețul energiei electrice de 53 Euro/Gcal. Acest scenariu arată pentru guvern un câștig de 2.045 mii. Euro, iar pentru investitor
o NPV de 3.023 mii. Euro pentru perioada considerată în model.
Capitolul 7. - Finanțarea proiectelor de reabilitare a sistemelor de Încălzire urbană
7. 1. Pregătirea, evaluarea și implementarea proiectelor de reabilitare.
Masurile organizatorice, tehnice și legislative propuse prin prezenta strategie trebuie să fie acompaniate și de programe de investiții prin care să se realizeze următoarele:
•
creșterea performantelor instalațiilor și aducerea lor la nivelul standardelor europene;
•
reducerea pierderilor pe întregul ciclu de producție, transport și distribuție;
•
scăderea costurilor de producție și a tarifelor de distribuție a energiei termice și obținerea unor prețuri de livrare la consumatorul final accesibile acestora;
•
măsurarea prin contorizare a cantităților de energie termica livrata și facturarea în funcție de consumul individual al fiecărui apartament;
•
introducerea sistemelor de automatizare și dispecerizare astfel încât să poată fi asigurată monitorizarea și controlul permanent al funcționarii instalațiilor în cadrul parametrilor optimi, de la producere până la utilizator;
•
asigurarea posibilității consumatorilor de a-și regla și adapta consumul în funcție de nevoi și de capacitatea de plată.
Realizarea obiectivelor de mai sus se poate obține prin programe de investiții concepute la nivel zonal care să grupeze mai multe localități cu specific asemănător și pentru care să se poată asigura asistența tehnică de pregătire și implementare a proiectelor necesară.
Gruparea mai multor localități în cadrul unor programe de modernizare și dezvoltare a infrastructurii este necesară deoarece:
•
băncile și în general instituțiile internaționale de credit preferă să negocieze și să finanțeze proiecte de valori mari;
•
companiile internaționale interesate să intre pe piața românească a serviciilor de încălzire urbană doresc să dialogheze cu parteneri români puternici;
•
•
pentru pregătirea și finanțarea proiectelor cu valori mari pot fi utilizate mai eficient cadrele tehnice și economice specializate.
Ministerul Administrației și Internelor își propune să asigure interfața necesară pentru lansarea unor astfel de programe bazate pe propuneri venite
de la municipii și orașe, coroborate cu ofertele venite din partea unor investitori / finantatori externi.
'
La stabilirea necesarului de investiții pentru serviciile de producere, transport și distribuție a energiei termice s-au avut în vedere următoarele ipoteze:
•
perioada de aliniere la nivelul parametrilor stabiliți prin directivele Uniuni-i Europene a serviciului public de încălzire urbană va fi de 15 ani cu începere din 2004;
•
populația care va beneficia de aceste servicii va fi de 6,5 milioane de locuitori repartizata în 2.335.000 de apartamente
•
procesul de modernizare și retehnologizarea va cuprinde toate capacitățile de producție,
sistemele de transport și distribuție a energiei termice care aparțin
autorităților
administrației publice locale
și
acele
capacități
care
în
prezent
aparțin
S.C. Termoelectrica S.A.
și care urmează
să treacă
în patrimoniul autorităților locale;
•
în procesul de modernizare 50 % din capacitățile de producere a energiei termice vor fi transformate pentru a produce în regim de cogenerare;
•
costurile de investiții au fost evaluate pe baza unor indicatori specifici ale căror valori sunt următoarele:
retele de distributie
'
'
rețele primare de transport centrale termice
centrale termice de cogenerare
transformare CT în CET
costuri pentru modernizarea IMA
97,8 €/m (d=100 mm);
327,8 €/m (d=500mm);
32 7,8 €/m (d=500 mm);
200 €/Gcal/h;
300 €/kWel;
100 €/Gcal/h;
350 €/kWel;
165.000 €/Gcal/h;
570 mii.€
Așa cum rezultă din datele analitice, necesarul total de investiții pentru reabilitarea și modernizarea sistemelor de producere, transport și distribuție a energiei termice este de
6,797 mld. USD.
În condițiile unei rate constante anuale a investițiilor, efortul investițional anual este evaluat la cca.
453 mii. USD/an
și va putea fi asigurat din următoarele surse:
•
surse proprii ale operatorilor;
•
credite (alocații) bugetare;
•
credite bancare;
•
fonduri nerambursabile;
•
capital privat.
7. 2. Considerații privind sursele alternative de finanțare
Bugetul de stat se confruntă în această perioadă, și probabil ș1
in
următorii ani, cu constrângeri mari încât apreciem că finanțarea investițiilor aferente serviciilor de încălzire urbana din această sursa va continua să se reducă.
Pe de altă parte, autoritățile administrației publice locale nu au încă suficiente resurse proprii pentru acoperirea necesarului de investiții din bugetele locale. De aceea trebuie avute în vedere surse alternative de finanțare, și anume:
•
stimularea implicării capitalului privat prin utilizarea
contractelor de parteneriat public-privat;
•
atragerea și utilizarea de
fonduri nerambursabile;
•
utilizarea
creditelor bancare
în baza garanțiilor de stat sau a garanțiilor proprii ale autorităților administrației publice locale;
•
venituri proprii
ale utilizatorilor.
7.2.1.
Capital privat
Capitalul privat trebuie implicat în sfera serviciilor de încălzire urbană, sub forma contractelor de parteneriat public-privat, pentru ca:
•
interesul privat disciplinează autoritatea din punct de vedere bugetar și crește eficiența economică a operatorului;
•
concentrează capital pe termen lung în sfera serviciilor publice de încălzire urbană;
•
introduce elemente de concurență într-un domeniu caracterizat în
h
general ca monopolist, iar concurența determină creșterea calității. ln perioada următoare Ministerul Administrației Publice va sprijini
implicarea capitalului privat în investițiile din infrastructura aferentă serviciilor publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat a localităților, în principal
prin
promovarea
gestiunii
delegate
a serviciilor
În baza contractelor de concesiune și/sau de parteneriat public-privat.
Investițiile mari și costisitoare, necesare pentru construirea unor centrale de cogenerare pentru asigurarea
energiei termice,
se vor putea realiza
în perioada următoare cu predilecție prin aranjamente contractuale de aceasta formă.
De asemenea va fi deschisă mai mult piața serviciilor de încălzire urbană pentru operatorii cu capital privat sau mixt. Procesul de licențiere, obligativitatea îndeplinirii unor criterii de performanță, scoaterea la licitație
- publică a serviciilor prestate de operatorii care nu au obținut licența, sunt căile avute în vedere pentru deschiderea pietei serviciilor către operatorii strategici. În acest scop legislația secundară, aflată în faza finală de elaborare și adoptare,
va trebui să dea soluții cu privire la modul de selecție al partenerilor, la conținutul contractelor de delegare a serviciului, la condițiile de
derulare și garantare a investiției etc.
Foarte important este ca mesajul autorităților locale și centrale cu privire la interesul pentru astfel de aranjamente să fie transparent, riguros și
profesionist, în așa fel încât să fie încurajați parteneri serioși cu potențial economic și tehnic.
Valoarea mare a efortul investițional nu poate fi acoperită integral din surse ale bugetelor locale sau ale bugetului de stat. Este necesar de aceea să se apeleze la investitori privați care să aducă capital pentru investiții. Formele oferite în prezent de legislația românească pentru atragerea / participarea capitalului în acest sector sunt:
•
crearea de societăți joint-venture cu participarea autorităților locale și respectiv a investitorilor privați;
•
privatizarea operatorilor și concesionarea serviciilor cu condiția modernizării infrastructurii aferente;
•
delegarea gestiunii pe baza contractelor de parteneriat public-privat;
•
operațiuni de investiții prin credit furnizor.
Pentru a deschide piața serviciilor de încălzire urbană și a stimula atragerea investitorilor străini și a capitalului privat în sector sunt necesare o serie de măsuri după cum urmează:
•
garantarea de către stat a creditelor externe pentru proiectele importante din domeniu;
•
recunoașterea prin lege a dreptului de proprietate asupra bunurilor realizate cu capital propriu al investitorului în cadrul contractelor de delegare a gestiunii, până la expirarea contractelor;
•
reglementari mai flexibile privind modul de aprobare a tarifelor; legislație mai dură pentru sancționarea răilor platnici;
•
scutirea de taxe vamale, comisioane vamale și TVA la importul de echipamente destinate sectorului încălzirii urbane;
•
scutirea
la plata impozitului
pe profit pe durata rambursării creditelor;
•
reeșalonarea datoriilor acumulate de
, către operatorii din sistem;
•
asigurarea unor condiții echitabile de vânzare a energiei electrice produsă în sistem de cogenerare.
7.2.2.
Fonduri nerambursabile
Scenariile de finanțare a proiectelor de investiții din infrastructura urbană a României trebuie să aibă în vedere și
sursele de finanțare nerambursabile provenite de la Uniunea Europeană,
de la alte state europene
sau
din ···afara
continentului
european
pentru
următoarele argumente:
•
este o țară candidată la integrare;
•
este parte a ecosistemului european, ca poluator și în același timp ca receptor de poluare;
•
este o țară care a aderat la majoritatea convențiilor de mediu și dezvoltare durabilă.
În această perioadă se află în diferite faze de pregătire programe de investiții în infrastructura locală, finanțate parțial din credite nerambursabile de la U.E:
•
Programul ISPA, componenta - mediu;
•
Programele de coeziune economică și socială finanțate din Fondul de dezvoltare regională (Phare);
•
Programul RICOP - componenta Lucrări Publice.
Aceste programe sunt avansate din punctul de vedere al pregătirii tehnice și al aranjamentelor financiare, fiind deja stabilite comitetele de coordonare și agențiile de implementare.
7.2.3.
Credite interne sau externe
Finanțarea infrastructurii aferente serviciilor de încălzire urbană prin utilizarea creditelor bancare trebuie extinsă pentru ca:
•
alocațiile de la bugetul statului
sunt reduse,
ca urmare
a constrângerilor bugetare;
•
interesul capitalului privat este încă mic, comparativ cu nevoile de investiții ale acestui sector;
•
creditul impune eficiența economică
și disciplină
financiară, caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector;
•
creditul
permite
împărțirea
poverii
investițiilor
urgente
din infrastructură dar generatoare de beneficii pe termen lung, pe mai multe generații de viitori beneficiari.
De aceea, în prezent sunt în curs de pregătire mai multe programe de investiții
care
se
adresează
reabilitării,
modernizării
și
eficientizării infrastructurii serviciilor de încălzire, în principal din mediul urban. Schema de finanțare are în vedere pe lângă credite bancare pe termen lung de la instituții financiare internaționale și atragerea unor granturi de la Uniunea Europeană, precum și facilități al
programelor de joint - implementation, credit furnizor, etc.
Capitolul 8. Plan de acțiune pentru implementarea strategiei naționale privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate
8.1. Liniile de acțiune și elemente de monitorizare a implementării
Linia de acțiune 1: Îmbunătățirea cadrului legislativ
România are nevoie de un cadru legal consistent pentru sectorul energiei termice. Cu toate că Guvernul a adoptat, în vederea aderării la UE,
„Foaia
de parcurs
din
domeniul
energetic
din România"
(prin HG 890/2003) și
„Strategia națională în domeniul eficienței energetice"
(prin HG nr. 163/2004), în ambele documente problemelor referitoare la energia termică sunt relativ reprezentate.
În „Strategia națională în domeniul eficienței energetice" energia termică este considerată legat de centralele electrice de termoficare, iar în
„Foaia de parcurs din domeniul energetic din România" deasemenea nu are o dezvoltare suficientă. Motivul principal pentru această situație fiind, desigur, caracterul local al pieței de energie termică, prin contrast cu sistemul interconectat de energie electrică și acela al rețelelor de gaz metan.
În plus, la nivel local nu există strategii energetice în care încălzirea să aibă o poziție importantă, fie ea încălzire centralizată sau distribuită și să acopere toată piața de energie termică. Elaborarea unui plan de furnizare de energie la nivel local poate contribui la evitarea situațiilor în care de exemplu cărbunele și deșeurile locale de lemn sunt neglijate în favoarea aducerii gazului din conducte aflate la distante mari. Piața energiei termice este o piața locală dar ea are o influenta semnificativă asupra economiei în mai multe feluri (locuri de muncă, importuri de combustibil, eficiență, tehnologii etc.).
La nivel local este imperios necesară declanșarea unor acțiuni pentru formarea unei viziuni cu privire la viitorul încălzirii urbane urmate de elaborarea, aprobarea și implementarea unor strategii energetice locale adaptate specificului local, posibilităților și nevoilor comunităților locale.
Elaborarea,
adoptarea,
gestionarea
și
controlul
implementării
„Strategiei
naționale
privind
alimentarea
cu
energie
termică
a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate":
Acțiunea 1.
Elaborarea Strategiei naționale privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate.
Acțiunea 2.
Îmbunătățirea cadrului legislativ pentru IU.
Acțiunea 3.
Adoptarea Legii energiei termice.
Acțiunea 4.
Elaborarea legislației secundare necesare.
Acțiunea 5.
Adoptarea unei HG privind relațiile contractuale și introducerea contractelor individuale.
Acțiunea 6.
Adoptarea unei HG privind repartizarea costurilor de incălzire.
Acțiunea 7.
Adoptarea unei OG privind zonele prioritare pentru IU.
Acțiunea 8.
Elaborarea unor hotărâri ale consiliilor locale pentru funcționarea asociațiilor de proprietari.
Acțiunea 9.
Dezvoltarea strategiilor locale cu privire la încălzirea urbană.
Acțiunea 10.
Crearea zonelor prioritare pentru IU.
Rezultate principale:
•
Strategia naționala de IU;
•
Legea energiei termice;
•
Strategiile energetice locale.
Linia de Acțiune 2: Îmbunătățirea politicii fiscale
Multe din sistemele de IU au zeci de ani de operare iar aducerea lor la nivelul tehnologic prezent necesită investiții. În plus, măsurile de creștere a eficienței, a nivelului de confort și a capacității de monitorizare și control a producerii, transportului, distribuției și consumurilor
de energie termică necesită finanțări care nu pot fi cerute numai de la clienți, ci și de la administrația locală și de la Guvern. Politica fiscală necesită prețuri reale ale energiei termice, eliminarea subvențiilor către producători, utilizare adecvată a instrumentelor de taxare și de amortizare pentru atragerea de investiții și încurajarea măsurilor de economisire a energiei.
Îmbunătățirea politicii fiscale relevante pentru IU: Acțiunea 11.
Implementarea unei politici fiscale atractive pentru IU.
Acțiunea 12.
Promovarea investițiilor în IU prin mecanisme ale economiei de piață (contracte de PPP, PPI).
Acțiunea 13.
Crearea unui mediu favorabil pentru companiile specializate în servicii de eficiență energetică.
Acțiunea 14.
Aducerea prețurilor la nivelul real.
Acțiunea 15.
lnternalizarea costurilor de mediu
Acțiunea 16.
Eliminarea subvențiilor de producție directe și indirecte.
Acțiunea
17.
Sprijinirea implementării
investițiilor pentru economisirea energiei
Acțiunea 18.
Stabilirea unor reguli și responsabilități clare de separare între companiile de IU și municipalitatea în proprietatea și/sau coordonarea căreia se găsesc.
Acțiunea 19.
Creșterea volumului de finanțare mobilizat din surse interne și externe
Rezultate principale:
•
Eliminarea pe termen mediu a prețului de referință;
•
Eliminarea subvențiilor operaționale.
Linia de acțiune 3 Îmbunătățirea capacităților de reglementare
Cu un nou cadru legal și o politică fiscală mai bună autoritățile de reglementare vor trebui să ia în considerare îmbunătățirea metodelor de determinare a tarifului și să introducă un tarif cu doua componente. Va trebui elaborată o metodologie clară pentru stabilirea prețului național de referință care să ia în considerare puterea de cumpărare a clienților rezidențiali. De fapt, în timp, prețul de referință va trebui eliminat și înlocuit cu ajutoare sociale mai bine orientate și alocate. Facilitarea implementării tehnologiilor energiilor
alternative
și internalizarea unor
externalități
importante
(ex. costurile de mediu), pentru a crea o buna competiție, va trebui sa devină o parte componentă a activității de reglementare.
Îmbunătățirea activității de reglementare:
Acțiunea 20.
Întărirea rolului, autonomiei și competențelor autorităților de reglementare.
Acțiunea 21.
Introducerea tarifului cu doua componente (binom).
Acțiunea 22.
Elaborarea unei metodologii clare pentru stabilirea prețului national de referintă.
Ac ' țiunea 23.
Revi
'
zuirea metodologiei generale de calcul a tarifului.
Acțiunea 24.
Masuri de promovare a companiilor private de colectare a plății energiei termice.
Acțiunea
25.
Promovarea
tehnologiei
SCIU
asociată
cu
tehnologia cogenerării.
Acțiunea 26.
Introducerea metodelor și dispozitivelor de măsurare a energiei termice livrate la branșament.
Acțiunea 27.
Introducerea sistemelor de măsurare la nivel de apartament.
Acțiunea 28.
Verificarea funcțiunilor si responsabilităților de reglementare.
Rezultate principale:
•
Separare
/corelare
clară
a
sarcinilor
între
autoritățile
de reglementare;
•
Codul comercial al sectorului IU;
•
Creșterea prețului de referință cu 9%-12%;
•
Implementarea tarifului cu două componente.
Linia de acțiune 4 Stabilirea unei piețe transparente de energie primară
În prezent diverse tehnologii intră în competiție pe piața de energie termică iar prețurile lor prezintă distorsiuni rezultate din nevoile lor de combustibil,
costuri
ascunse
sociale
și
economice
(ca
de
exemplu întreruperea ciclurilor economice rezultate din schimbarea de tehnologie pe partea de distribuție a căldurii) precum și costuri de mediu. Aceste distorsiuni trebuie eliminate. Necesitatea implementării directivelor EU conduce de asemenea
la acest rezultat.
În plus, subvențiile
încrucișate
vor trebui analizate pe o bază mai largă și eliminate (adică unele subvenții pot rezulta în afara sectorului IU la nivelul întregii economii ca de exemplu scutirea de taxe vamale pentru importurile de centrale termice de apartament). Pe de alta parte dacă fabricația cazanelor mici este făcută în România efectul benefic de creare de locuri de muncă nu va trebui neglijat în raport cu acela de distrugere de locuri de muncă prin închiderea sistemelor de IU.
Stabilirea de piețe transparente și libere pentru surse de energie primară:
Acțiunea 29.
Eliminarea distorsiunilor de preț pentru diferite tipuri de energie folosită pentru încălzire.
Acțiunea 30.
Eliminarea tuturor subvențiilor încrucișate și a acelora directe din preț.
Rezultate principale:
•
Analiza și elaborarea unui plan de eliminare a distorsiunilor de preț.
Linia de acțiune 5 Pregătirea SC IU pentru privatizare
Cadrul legal de reglementare adecvat susținut de politica fiscală corespunzătoare într-o piață transparentă și competitivă trebuie să conducă la atragerea investitorilor privați. Pot exista diverse niveluri de implicare a acestora și trebuie acordată mai multa atenție părților din active și din pasive care sunt păstrate și care sunt transferate investitorilor privați. Ultimii ani au arătat ca în sectorul energetic investitiile mari (presupuse a fi aduse de investitorii privați) și liberalizarea piețe'i nu sunt evenimente simultane. În acest context, pregătirea privatizării SCIU presupune folosirea avantajelor unor investiții făcute înainte de privatizare astfel ca folosind gestiunea privată să se reducă componentele de costuri pe perioada plății serviciului datoriei. Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie elaborată o strategie separată de privatizare a SCIU care să folosească și avantajul de scală (adică al grupării mai multor utilități) și care să permită acordarea de garanții pentru riscuri necomerciale de către Guvern și/sau administrația publică locală.
Pregătirea infrastructurii de IU pentru privatizare:
Acțiunea 31.
Elaborarea unei strategii separate de privatizare a operatorilor de IU.
Acțiunea 32.
Pregătirea operatorilor pentru privatizare.
Acțiunea 33.
Gruparea mai multor SCIU în programe de modernizare agreate cu IFI.
Acțiunea 34.
Creșterea valorii garanțiilor de riscuri necomerciale acordate investitorilor privați.
Acțiunea
35.
Facilitarea implicării companiilor
de energie private din străinătate.
Acțiunea 36.
Transformarea sectorului IU într-un sector cu o participare privată mare.
Rezultate principale:
•
Elaborarea planului de privatizare (gruparea companiilor, deciderea zonelor prioritare pentru IU și a altor zone economice de încălzire, selectarea nivelului de implicare pentru investitorii privați etc.).
Linia de acțiune 6. Întărirea capacității instituționale la nivel municipal
Furnizarea energiei termice constituie o piață locală și, oricât de bună ar fi strategia guvernamentală și măsurile legale financiare etc., dacă la nivel municipal
nu
exista
capacitate
institutională
atunci
implementarea
și susținerea strategiei vor fi o problemă.
Fiecare municipalitate trebuie să înființeze o direcție de gestiune energetică. Aceasta va aduna date credibile și va elabora Planul de opțiuni pentru furnizarea de energie la nivel municipal și va genera indicatorii statistici pentru urmărirea implementării acestor planuri. În plus, se va elabora un plan de recuperare financiară bazat pe îmbunătățirea ratei de colectare
I
încasare a facturilor, corelat cu ridicarea calitătii serviciului, diminuarea ratei de devalorizare a patrimoniului, opțiuni alternat ' ive de locuri de muncă și de asistență
financiară
de la Guvern.
Reducerea
poluării
va
trebui
să constituie,deasemenea, o alta preocupare continua a acestora.
Creșterea capacității instituționale la nivel municipal: Acțiunea 37.
Pregătirea planurilor de IU.
Acțiunea 38.
Introducerea indicatorilor statistici de evaluare.
'
Ac . tiunea 39.
Îmbunatăt
'
irea calitătii serviciului.
Acțiunea 40.
Creșterea procentului de conectări.
Acțiunea 41.
Oprirea devalorizării patrimoniului.
Acțiunea 42.
Elaborarea Planului de recuperare financiară și eficientizare a serviciului.
Acțiunea 43.
Creșterea volumului de încasare a facturilor.
Acțiunea 44.
Dezvoltarea de programe alternative de locuri de muncă și pentru asistență financiară pentru angajații companiilor de IU care își pierd locurile de muncă din cauza restructurării și retehnologizării.
Acțiunea 45.
Reducerea poluării.
Acțiunea
46.
Elaborarea
de planuri de furnizare de energie la nivel municipal.
Rezultate principale:
•
Plan de IU;
•
Plan de recuperare financiară;
•
Plan de alimentare cu energie la nivel municipal;
•
Program de pregătire pentru administrația publică locală .
Linia de acțiune 7 Definirea politicii de investiții pentru IU
Nu există o soluție unică miracol pentru IU, ci un pachet de măsuri pornind de la
consumator
(izolare termică la clădiri, contorizare, robinete termostatate etc.) în amonte către
distribuție
( conducte preizolate, urmărirea și controlul pierderilor),
transport
(izolare conducte,
puncte termice cu schimbătoare termice în placi și dispozitive de urmărire și control sau chiar transferarea punctelor termice mai aproape de consumatori pentru a scurta lungimea rețelelor de distribuție) și
generare
(redimensionarea generării bazat pe scăderea consumului din cauza creșterii eficienței, o alegere mai buna a tehnologiei pentru a optimiza portofoliul de combustibil etc.).
O analiză profundă a rețelei este necesară pentru stabilirea zonelor de prioritate pentru IU bazat pe densitatea de apartamente, configurația rețelei
etc. În plus, eficiența energetică generează reduceri de emisii de C02 care poate
aduce
mai
multe
fonduri
pentru
proiectele
de
investiție
(prin mecanismele
Protocolului
Kyoto).
De
asemenea
folosirea
energiilor alternative trebuie să aibă o componentă separate în Planul de eficienta energetică. Pe aceeași linie, pentru a asigura beneficiile investiției, ca parte a politici locale se vor desemna zone prioritate pentru IU, si se vor elimina zonele neeficiente ale SCIU unde poate fi făcută schimbarea de tehnologie. Mai mult, în zonele de IU cu blocuri care au atât apartamente conectate la sistem cât și apartamente deconectate, implementarea tarifului cu doua componente va acorda un termen de grație de doi ani pentru apartamentele deconectate de a decide reconectarea sau a începe să plătească oricum partea fixă. Aceasta măsură urmărește să crească reconectarea astfel ca să aducă densitatea de apartamente la nivel economic.
Definirea politicii de investiții pentru SCIU: Acțiunea 47.
Plan de acțiune pentru eficiența energetică.
Acțiunea 48.
Adoptarea unui program de izolație termică a clădirilor.
Acțiunea 49.
Optimizarea zonelor de IU.
Acțiunea 50.
Reducerea costurilor de producere și distribuție a căldurii.
Acțiunea 51.
Economisirea energiei primare și reducerea emisiilor de C0 2 .
Acțiunea 52.
Reabilitarea și îmbunătățirea SCIU.
Acțiunea 53.
Alocarea de fonduri guvernamentale pentru investiții urgente in proiecte de eficienta energetica.
Acțiunea 54.
Plan de acțiune pentru surse de energie alternativă.
Acțiunea 55.
Reducerea poluării.
Acțiunea
56.
Elaborarea
de planuri de furnizare de energie la nivel municipal.
Rezultate principale:
•
Selectarea grupului de prioritate 1 al orașelor și pregătirea Planului de investiții la clienți (incluzând contoare, robinete termostatate, izolație termică etc.); Planul de investiții în rețele; Planul de investiții în generare; Planul de resurse financiare pentru fiecare oraș și lansarea investițiilor în aceasta ordine;
•
Selectarea zonelor prioritare pentru IU si pentru sisteme de încălzire alternative;
•
Plan de eficiență energetică și energii alternative.
Linia de acțiune 8 Eliminarea impacturilor sociale negative
Diverse
impacturi
sociale
pot
fi
luate
în
considerare
când
se implementează strategia de energie termică. Eliminarea subvențiilor către furnizorii de energie, combinată cu introducerea în tarif a componentei de serviciului
datoriei după executarea investiției,
poate produce impacturi sociale negative în special pentru clienții rezidențiali săraci.
Diverse măsuri
pot fi luate în acest caz începând cu suportul guvernamental
pentru
investiția
de economisire
de energie
la
nivelul apartamentului, introducerea de tarife orientate social și, posibil, cote de ajutor pentru a ajunge în final la reducerea procentului cheltuielilor pentru energie în venitul familiei.
Un alt tip de impact este reprezentat de apariția șomajului, care scade puterea de cumpărare a clienților SCIU și apariția de arierate. Aici vor trebui considerate doua aspecte (i) restructurarea SCIU nu trebuie sa conducă la distrugerea bruscă a ciclurilor economice (ex. închiderea minei adiacente din cauza închiderii GET din lipsa de clienți) și (ii) locurile de muncă distruse la generarea energiei, datorate creării unor unități mai eficiente și mai mici, vor trebui compensate cu locuri de muncă create datorită programelor de creștere a eficienței la consumatori.
Componenta
de timp este de asemenea importantă:
schimbarea sistemului de încălzire într-un oraș nu trebuie sș fie discontinuă, ci bine pregătită,
pentru
a
permite
clienților
să
absoarbă
socul
fără
daune nenecesare și fără presiune inutilă asupra bugetelor locale.
Eliminarea impactului social negativ a restructurării sectorului IU: Acțiunea 57.
Eliminarea subvențiilor operaționale către furnizorul de IU.
Acțiunea 58.
Sprijinirea măsurilor de economie de energie la consumatori.
Acțiunea 59.
Introducerea tarifelor orientate social.
Acțiunea 60.
Reașezarea ajutoarelor pentru încălzire acordate familiilor cu venituri reduse.
Acțiunea
61.
Dezvoltarea
unui
program
de
scădere
a
procentului reprezentând cheltuielile pentru încălzire în venitul apartamentului la nivele acceptabile.
Rezultate principale:
•
Decizie a Guvernului de eliminare a subvențiilor operaționale;
•
Selectarea companiilor care trebuie să fie închise și elaborarea planului de reorientare socială;
•
Decizie
a
Guvernului
asupra
ajutoarelor
către
consumatorii rezidențiali săraci.
Linia de ac . tiune 9. Protect . ia mediului
Mediul trebuie să constituie o componentă permanentă în strategia de IU. Pe lângă măsurile directe de reducere a poluării, diverse alte acțiuni produc efecte benefice de mediu. Printre cele mai importante menționăm: structurarea portofoliului de combustibil pentru a minimiza poluarea, inclusiv folosirea surselor alternative; creșterea eficienței energetice ceea ce conduce la reducerea emisiilor popuante; sistemele de monitorizare
a agenților poluanți. Utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto poate ușura finanțarea costurilor asociate acestor măsuri.
Protecția mediului:
Acțiunea 62.
Stabilirea unui procent de energie alternativă pentru România.
Acțiunea 63.
Implementarea combustibililor și tehnologiilor nepoluante.
Rezultate principale:
•
Elaborarea unui plan de costuri și beneficii de mediu pentru investițiile în SCIU cu identificarea posibilităților de folosirea a finanțării prin mecanismele protocolului de la Kyoto.
Linia de acțiune 1O Conștientizarea publicului
Decizia de schimbare a sistemului de încălzire este luată de fiecare consumator bazat pe cunoștințele sale, pe percepția calității serviciului și a capabilităților de a controla consumul (factura). Am menționat cunoștințele consumatorilor ca un factor cheie de decizie. În multe cazuri însă, aceste cunoștințe lipsesc sau, mai periculos,
sunt incomplete sau deformate. Creșterea nivelului de conștientizare a publicului devine în aceste situații o componenta cheie pentru implementarea strategiei de IU. Mijloacele de a realiza acest lucru variază de la campanii periodice în mass media, la organizarea unor centre de servicii pentru consumatori până la promovarea inițiativelor regionale. În final se cere crearea unei infrastructuri permanente de conștientizare a publicului.
Conștientizarea publicului:
Acțiunea 64.
Executarea de campanii în mass media.
Acțiunea
65.
Stabilirea
infrastructurii
tehnice
și
instituționale
pentru informarea permanentă a publicului.
Acțiunea 66.
Promovarea inițiativelor regionale.
Rezultate principale:
•
Stabilirea centrelor de servicii și informare a consumatorilor în fiecare oraș.
Task Name
Elaborarea, adoptarea, gestionarea Strategiei Nationale privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin Act. 1. Elaborarea SNIU privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sisteme de producere si distr
2004
2005
12006
..
Otr1 I Otr2
I
Otr3
Otr4
Otrt
Otr 2 I Otr 3
I
Qtr 4
I
Otr 1 I Otr 2 I Otr 3 I Otr 4
♦
..
ANEXA 1
2007
12008
Otr1 I Otr2 I Otr3 I Otr4 I Otrt
Act. 2. lmbunatatirea cadrului legislativ pentru IU Act. 3. Adoptarea Legii Energiei Termice
Act
4. Elaborarea legislatiei secundare necesare
Act
5. Adoptarea unei HG privind relatiile contractuale si introducerea contractelor individuale
Act
6. Adoptarea unei HG privind repartizarea costurilor de incalzire
Act
7. Adoptarea unei OG privind zonele prioritare pentru IU
Act.
8. Elaborarea unor hotarari ale consiliilor locale pentru functionarea asociatiilor de proprietari Act. 9. Dezvoltarea strategiilor locale cu privire la IU
Act. 1 O.
Crearea zonelor prioritare pentru IU lmbunatatirea Politicii fiscale relevante pentru IU
Act. 11. Implementarea unei politici fiscale atractive pentru IU
Act. 12. Promovarea investitiilor in IU prin mecanisme ale economiei de piata (contracte de PPP, PPI) Act. 13. Crearea unui mediu favorabil pentru companiile specializate in servicii de eficienta energetica Act. 14. Aducerea preturilor la nivelul real
Act. 15. lnternalizarea costurilor de mediu
Act. 16. Eliminarea subventiilor de productie directe si indirecte
Act 17. Sprijinirea implementarii investitiilor pentru economisirea energiei
T
rZJ
◄
♦
,
I
'
,,,
±
♦
>+,,.,
□
..,....
,
' '
< ''', ''
I
! ...... ,
I
....... ,
1
....
..
Act 18. Stabilirea unor reguli si responsabilitati clare de separare intre companiile de IU si municipalitatea in pr Act. 19. Cresterea volumului de finantare mobilizat din surse interne si externe
lmbunatatirea activitatii de reglementare
Act. 20. lntarirea rolului, autonomiei si influentei autoritatii de reglementare Act. 21 Introducerea tarifului cu doua componente (binom)
♦
n
....
r//
1/////
'/ '/////////////////// "//////
/////A
..
..
,==,
"""'
109
'
Act. 22. Elaborarea unei metodologii clare pentru pretul de referinta Act. 23 Revizuirea metodologiei generale de calcul a tarifului
''
=1
Paoe 1
Task Name
-
2004
12005
2006
2007
ANEXA 1
110
2008
Act. 24. Masuri de promovare a companiilor private de colectare a platii energiei termice
Act. 25. Promovarea tehnologiei IU
Qtr1 I Otr2
_I
Otr3 I Qtr4 I Qtr1 I Qtr2
Qtr3 I Qtr4
Qtr1 I Qtr2
I,
Qtr3 I Otr4
Qtr1
I
Qtr2
I
Otr3
I
Otr4
Qtr1
Act. 26. Introducerea metodelor si dispozitivelor de masurare a energiei termice livrate la bransament Act. 27. Introducerea sistemelor de masurare la nivel de apatament
Act. 28. Verificarea functiunilor si responsabilitatilor de reglementare Stabilirea de piele transparente si libere pentru surse de energie primara
Act. 29. Eliminarea distorsiunilor de pret pentru diferite tipuri de energie folosita pentru incalzire Act. 30. Eliminarea tuturor subsidiilor incrucisate si a acelora directe din pret
Pregatirea utilitatilor IU pentru privatizare
Act. 31. Elaborarea unei strategii separate de privatizare a operatorilor de IU
'>,,.;
-
llll
.
,i,.,
.,.\"'.L.
\ ;1
fl'U•;;JI
.... ,,,
..
-
,-
.
Act. 32. Pregatirea operatorilor pentru privatizare
Act. 33. Gruparea mai multor sisteme de IU in programe de modernizare agreate cu IFI Act. 34. Cresterea valorii garantiilor de riscuri necomerciale acordate investitorilor privati Act. 35. Facilitarea implicarii companiilor de energie private din strainatate
Act. 36. Transformarea sectorului IU într-un sector cu o participare privata mare Cresterea capacitatii institutionale la nivel municipal
Act. 37. Pregatirea planurilor de IC
Act. 38. Introducerea indicatorilor statistici de evaluare Act. 39. lmbunatatirea calitatii serviciului
....
:
"""""
-- :
Act. 40. Cresterea procentului de conectari Act. 41. Oprirea devalorizarii patrimoniului
Act. 42. Elaborarea Planului de recuperare financiara Act. 43. Cresterea volumului de facturi încasate
Act. 44. Dezvoltarea de programe alternative de locuri de munca si pentru asistenta financiara pentru angajatii Act. 45. Reducerea poluarii
Act. 46. Elaborarea de planuri de furnizare de energie la nivel municipal
-
--
,,;mit'
:
•
l 'ș ii - ! - ! !W i1 l l < ! i t i • " ' "'°· '
....
i:
•
li
I
Task
Name
2004
1 200 5
1200 6
2007
ANEXA
1
2008
Definirea politicii de investitii
pentru
IU
Act. 47 .
Plan de
actiune
pentru eficienta energetica
Act. 48. Adoptarea unui program de izolatie termica a cladirilor Act.
49.
Optimizarea zonelor de IU
Otr1 I
O1r2
I
Qtr3
I
Otr4
I
Qtr1
I
Otr2
I
Otr3
I
Ot r4
I Qtr1
I
Qlr2
I Ot r 3
I
Qtr4
Qtr1
I
Qt
r
2
Qtr3
T Otr
4
i
◄-
"1 '
:
Qlr1
i
Act. 50. Reducerea costurilor de producere si distributie a calciurii
Id
Act. 51. Economisirea energiei primare si reducerea emisiilor de CO2
Act. 52 .
Reabilitarea si
imbunatatirea
instalatiilor de IU
I
Act. 53. Alocarea de fonduri guvernamentale pentru investitii urgente in proiecte de eficienta energetica
I
Act.
54. Plan de
actiune
pentru surse de
energie
alternativa
7
Act. 55 .
Reducerea poluarii
Act.
56. Elaborarea de planuri de furnizare de energie la nivel municipal
I
i
'
Eliminarea
impactului social
negati v
a restructurarii sectorului IU
"'
Act. 57. Eliminarea subventiilor operationale catre furnizorul de IU
Act. 58 .
Sprijinirea masurilor de
economie
de energie la
consumatori
L
A c t. 59 .
I nt roducerea tarifelor
orientate
social
Act. 60. Reasezarea ajutoarelor pentru incalzire acordate familiilor cu venituri reduse
.'*I
'
.
Act.
61.
Dezvoltarea unui program de scadere a procentului reprezentand cheltuielile pentru
incalzire
in venitul Protectia mediului
.
l
'
,,
Act. 62 .
Stabi l irea unui procent de energie alternativa pentru Remania Act. 63 .
Implementarea ut i lizarii combustibililor si tehnologiilor nepoluante
Constientizarea publ ic ului
'
:
....
li!
Act.
64.
Desfasurarea de
campanii
in mass media
"l";
f:
-,,
,. UtWs):.1ttJ ,
3
Act. 65. Stabilirea infrastructurii tehnice si institutionale pentru informarea permanenta a publicului
.
Act. 66. Promovarea initiativelor
regionale
.
.
111
'
ANEXA
1
lli/:'6---B I
♦
iti i
PZZ777//1
•
Pro ject
:
AN E XA 01
Date
:
F rî 04
J un '04
Ta
sk
Milestone
•
Rolled
Up C r
ca
Tas
k
Split
Group By Summary
•
Critica
i
Ta
sk
fZZZ7ZZJ
Sum
mary
Iii,
R o lled
Up Mi
l
estone
E xt ernai Tas ks
_-.-·:>tF
Deadline
J'L
P
rogress
Rolled
U p
Ta
sk
,!fîl,B'/ij
Rolled
U
p Progress
Project
Summary
• Y
;1'=
112
Page4
ANEXA 2
Situația apartamentelor din municipii racordate la sistemele centralizate de încălzire la data de 01.09.2003
Nr. crt
JUDETUL
Număr total de apartamente existente
Număr de apartamente branșate la SCIU
la 01.09.2003
Număr de apartamente debranșate până la
01.09.2003
Număr estimat de apartamente ce se vor debranșa
1
ALBA
26977
8393
18584
930
2
ARAD
40294
39200
1094
o
3
ARGES
84131
61017
23114
1100
4
BACAU
81253
48661
32592
1580
5
BIHOR
60890
59832
1058
400
6
BISTRITA-NASAUD
20500
14500
6000
600
7
BOTOSANI
47483
39555
7928
1300
8
BRASOV
92905
69360
23545
3378
9
BRAILA
60867
51867
9000
500
10
BUZAU
41603
30482
11121
2522
11
CARAS-SEVERIN
26300
10299
16001
100
12
CALARASI
24677
6158
18519
550
13
CLUJ
113637
82487
31150
8180
14
CONSTANTA
127302
115616
11686
650
15
COVASNA
11567
4030
7537
527
16
DAMBOVITA
17600
13000
4600
2200
17
DOLJ
85435
80940
4495
595
18
GALATI
158772
124633
34139
964
19
GIURGIU
22240
15227
7013
o
20
GORJ
28783
9797
18986
790
21
HARGHITA
23260
18977
4283
400
22
HUNEDOARA
70018
44030
25988
19010
23
IALOMITA
32538
23698
8840
12098
24
IASI
101770
82845
18925
600
25
ILFOV
o
o
o
o
26
MARAMURES
7523
1632
5891
710
27
MEHEDINTI
26787
26779
8
216
28
MURES
57032
40226
16806
1800
29
NEAMT
56000
22950
33050
1630
30
OLT
32156
6950
25206
7
31
PRAHOVA
69564
64264
5300
1400
32
SATU MARE
34441
o
34441
o
33
SALAJ
19687
7687
12000
1500
34
SIBIU
36110
22550
13560
900
35
SUCEAVA
57488
40846
16642
590
36
TELEORMAN
31741
28228
3513
1740
37
TIMIS
109762
102912
6850
1400
38
TULCEA
20974
15145
5829
593
39
VASLUI
58819
37636
21183
179
40
VALCEA
35352
32946
2406
300
41
VRANCEA
39769
32949
6820
1218
42
MUN. BUCURESTI
602353
576882
25471
8800
TOTAL
2.696.360
2.115.186
581.174
81.957
Situația contorizării la nivel de branșament (de imobil sau de scară) și la nivel individual la 31.03.2004
Nr. crt.
Denumire operator
Nr. total apartamente branșate, din care
Total
cu contor Ia branșament
cu contor individual
1
RATCJuj
60.690
59.698
14
2
CET Braila
51.876
41.057
o
3
CET Arad
35.780
4.510
o
4
Proditerm Bistrita
3.882
1.750
3.200
5
CET Targoviste
15.162
15.089
o
6
CET Zalau
19.275
9.156
19.275
7
CET lasi
89.142
2.357
111
8
CET Resita
26.300
21.986
9
CET Timisoara
92.000
92.000
IO
CET Giur2:iu
15.227
3.698
880
11
CET Botosani
22.245
10.900
600
12
CET Calafat
3.300
141
2.700
13
CET Oradea
55.975
55.675
o
14
CET Pitesti
47.926
47.922
o
15
ENET Focsani
29.438
639
19.356
16
CET Govora
33.516
33.516
9
17
CET Bacau
27.238
22.346
o
18
CETVaslui
9.303
524
19
CET Gurabarza
3.579
3.561
18
20
CET Ploiesti
61.223
61.223
21
RAM Buzau
34.034
32.877
5.01 I
22
CET Brasov
54.295
47.200
23
CET Onesti
9.931
9.668
9.931
24
CET Suceava
27.961
1.200
o
25
RATCraiova
72.300
18.798
26
Apaterm Galati
87.000
66.120
11.034
27
RADET Constanta
88.085
88.085
28
Radet Bucuresti
586.700
303.266
TOTAL
1.663.383
1.054.962
72.139
OBS.
Extrapolând la nivelul întregii țări se poate estima că numărul apartamentelor racordate în prezent la SCIU este de cca. 1.950.000.
ANEXA 3
Inventar al instalațiilor mari de ardere din subordinea autorităților publice locale și evaluarea necesarului de investiții pentru încadrarea în
115
prevederile directivei 80/2001/EC
2
CET ARAD-CET
j Industrial steam boiler 100 t/h nr .
1 I
1981
I
Type I
I
80
I
2011
I
0.275
I
2011
I
0.275
I
I
I
0.551
2011
LIGNIT
3
Boiler 100 t/h no .
2
1981
Type I
80
0.275
0 . 275
0 . 55
2011
4
C ET ARAD
Boiler type BKZ - 75 t/h
1964
Type I
57
2007
0 . 5
0 . 5
200 7
5
CET ARAD
Boiler type ȚKTI - 73 t/h
1966
Type I
73
2007
0 . 5
0.5
2007
6
CET ARAD
Hot water boiler no . 1 100 Gcal/h
1964
Type I
116
2007
0 . 04
0 . 04
2007
7
CET ARAD
Hot water boiler no . 1 100 Gcal/h
1963
Type I
116
2007
0 . 04
0 . 04
2007
8
CETARAD
Hot water boiler no . 3 100 Gcal/h
1971
Type I
116
2005
3
3
2005
9
CET ARAD
Hot water boiler no.4 100 Gcal/h
1977
Type I
116
2006
3
3
2006
10
CETARAD
Hot water boiler no . 5 100 Gcal/h
1977
Type I
116
2006
3
3
2006
11
CET ARAD
Hot water boiler no . 6 100 Gcal/h
1980
Type I
116
2007
3
3
2007
CET BACAU
Steam boiler CRG 1870 . 00 (420
1985
Type I
343
2009
20
2007
4
24
2009
t/h)
2000
Type
li
7 6 . 5
o
2003
CET BACAU
Steam boiler Babcock 100 t/h
CET Onesti
C 4 - Boiler 420 t/h TGM 85
1960
Type I
286
2010
2
2
2010
CET Onesti
C 5 - Boiler 420 t/h TGM 86
1964
Type I
286
2010
2
2
2010
CET Onesti
C 6 - Boiler 420 t/h TGM 84 A
1966
Type I
286
2010
2
2
2010
C . T.BISTRITA
Hot water boiler CAF no . 1
1980
Type I
116
o
2007
-
19
Steam boiler 105 to/h no.2
1981
Type I
69.0
o
2007
20
Steam boiler 105 to/h no.3
1984
Type I
69.0
2008
4
4
2008
21
SC CET
- Boiler 420 t/h, type CR 1244, no.
1983
Type I
337
2011
20
2007
2.5
2008
4
26.5
2011
18
22
-
23
24
25
26
27
28
30
31
•
32
33
34
35
36
'""
!I! !
1
1:'I:ir
!I
37
r1!0Iîw
1
.::1 ! 1 :!11:l.'l:! i ln
BRASOV SA
SCCET BRASOVSA
SCCET BRASOV SA
SC TERMICA SA
Regia Autonoma de Termoficare
CET ENERGOTERM SA REȘITA,
CET ENERGOTERM SA REȘITA, CET ENERGOTERM SA REȘITA, CET ENERGOTERM SA REȘITA, TERMICA
Targoviste
Hot water boiler CAF no.2
1
- Boiler 420 t/h, type CR 1244, no.2
Hot water boiler CAF 100
Hot water boiler CAF 100 no. 1
Hot water boiler CAF 100 no. 2 Hot water boiler CAF 100 no. 3 Steam boiler no. 1
Steam boiler no.2
Hot water boiler CAF 8 no.1
Hot water boiler CAF 8 no.2 Boiler type 1.P. 01 no. 1
Boiler type 1.P. 01 no. 2 Hot water boiler CAF 1
Hot water boiler CAF 2
Hot water boiler CAF 3
Hot water boiler CAF no 3
Energetic steam boiler no.3 420 t/h
1981
1984
1984
1978
1979
1981
1978
1979
1981
1981
1966
1965
1964
1973
1978
1977
1986
Type I
Type I Type I Type I
Type I Type I Type I Type I Type I
Type I Type I
Type I Type I
Type I
Type I
Type I Type I
116
337
133
116
116
116
84
84
116
116
39.65
39.65
58
116
58
58.15
285
2011
2010
20
2007
2011
2011
2011
2011
2011
2005
2008
2010
2007
2008
2009
2009
20
2.5
2
2
2
1
1
1
1
4
2.5
2.5
2.5
2
2011
4
2009
4
o
116
26.5
o
2
2
2
1
1
1
1
2
2
2.5
2.5
2.5
2
24
2007
2011
2015
2011
2011
2011
2011
2011
2005
2008
2010
2010
2007
2008
2009
2009
2010
38
TERMOELECTR Industrial steam boiler no.1 -105t/h ICAGIURGIU
1980
Type I
72
2008
2
2
2008
39
Industrial steam boiler no.2 -1051/h
1980
Type I
72
2008
2
2
2008
40
Industrial steam boiler no.5 -1051/h
1980
Type I
72
o
2007
41
Industrial steam boiler no.6 -1051/h
1980
Type I
72
o
2007
42
lll1ll:l1i!:li1!lil1II
S.C. Uzina
Electrica Zalau
Industrial steam boiler no.1 -1201/h
1983
Type I
85.4
o
2007
43
Industrial steam boiler no.2 -1201/h
1983
Type I
85.4
2009
1.3
1.3
2011
44
Industrial steam boiler no.3 -1201/h
1985
Type I
85.4
2011
15
2009
0.5
2011
2.5
18
2011
45
Industrial steam boiler no.4 -1201/h
1985
Type I
85.4
2011
15
2009
0.5
2011
2.5
18
2011
46
S.C. Uzina Electrica Zalau
Hot water boiler CAF
1982
Type I
230
o
2007
47
S.C. Uzina Electrica Zalau
Hot water boiler CAF2
1982
Type I
83.7
o
2007
48
S.C. Uzina Electrica Zalau
Hot water boiler CAF 100 G
1982
Type I
116.2
o
2007
49
S.C. Uzina Electrica Zalau
Steam boiler C 105
1981
Type I
72.3
2009
1
1
2009
50
•••••
iV
i/!l1!: ii i1I
S.C.TERMICA S.ASUCEAVA
Boiler type CRG-1244 , no. 1
1984
Type I
296
2011
20
2011
4
24
2011
+;m:·+,r+\N::+•+:
51
Boilertype CRG-1244, no. 2
1984
Type I
296
2011
4
4
2011
52
S.C.TERMICA S.ASUCEAVA
Boiler type PTVM - 50, no. 3 + Hot water boiler CAF-100, no.
4
1974
Type I
58
o
2015
53
S.C.TERMICA S.ASUCEAVA
Steam boiler CR - 105, no. 5
1982
Type I
116
o
2015
54
S.C.TERMICA S.ASUCEAVA
Steam boiler CR -105, no.6
1982
Type I
72
o
2015
55
Steam boiler CR - 105, no.7
1983
Type I
72
o
2015
56
<,iii'
'/,,,,,.,,,x,,,,,,,, ::::::::,:
Hot water boiler CAF3
1976
Type I
58
2007
o
o
2007
57
Hot water boiler CAF5
1980
Type I
116.3
o
2007
58
Hor water boiler CAF6
1981
Type I
116.3
2007
4.5
4.5
2007
59
SC ENET SA
Boiler CR1
1969
Type I
18.5
o
2007
60
Boiler CR2
1969
Type I
18.5
o
2007
61
Boiler CR3
1970
Type I
18.5
o
2007
62
1
1;1:1!1•· 1 r
,•!i,,:
I+
+
SC TERMICA VASLUI SA
Steam boiler K 1(401/h)
1984
Type I
28.51
o
2007
63
Steam boiler K 2(401/h)
1985
Type I
28.51
o
2007
117
Steam boiler K 3(40t/h)
1984
Type I
28.51
o
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
4
4
4
o
o
o o
2
2007
2004
2004
2004
2004
2004
2004
2004
2004
2004
2004
2004
2006
2005
2003
2007
2007
2007
2007
2009
65
CETGAVANA
Hot water boiler CAF 1
1968
Type I
116
2004
2.5
66
Hot water boiler CAF 2
1970
Type I
116
2004
2.5
67
Hot water boiler CAF 3
1971
Type I
116
2004
2.5
68
Hot water boiler CAF 4
1979
Type I
116
2004
2.5
69
Hot water boiler CAF 5
1964
Type I
58
2004
2.5
70
GET PITESTI SUD
Boiler no. 1 type C2-PG -boilers group no.1
1969
Type I
204.6
2004
2.5
71
Boiler no. 2 type C2-PG- boilers group no.1
1969
Type I
204.6
2004
2.5
72
Boiler no.3 type C2-PG- Boilers group no.1
1970
Type I
204.6
2004
2.5
73
CETPITESTI SUD
Boiler no.4 type C4-PG-boilers group no.2
1973
Type I
212.8
2004
2.5
74
Boiler no.5 type C4-PG-Boilers group no.2
1974
Type I
425.6
2004
2.5
75
Boiler no.6 type C4-PG-Boilers group no.2
1975
Type I
425.6
2004
2.5
76.
SC TERMOELECTR
ICA PLOIESTI
Steam boiler no.7-Group no. 2 - 420 t/h
1978
Type I
286
2006
4
SA
77
Steam boiler no..6-type TGM84B- Group no. 2 - 420 t/h
1973
Type I
286
2005
4
78
Steam boiler no.5-type TGM84B- Group no. 2 - 420 t/h
1973
Type I
286
2003
4
79
se
Hot water boiler CAF 1-type C4P-
1969
Type I
116
TERMOELECTR
Group no.4
ICA PLOIESTI
SA
80
Hot water boiler CAF 2 -type C4P-
1969
Type I
116
Group no.4
81
CAI 5 105 t/h
1982
Type I
72
82
Hot water boiler CAF 6 - type C4P
1970
Type I
116
- Group no. 4 - 100 gcal/h
83-
SC TERMA
Hot water boiler CAF 5M
1983
Type I
56.5
2009
2
SERV
118
84
SC TURNU SA
TURNU MAGURELE
Hot water boiler CAF 1 type PTMV
1970
Type I
58
2010
2
2
2010
85
I--
SC TURNU SA TURNU MAGURELE
Hot water boiler CAF 2 type PTMV
1982
Type I
58
2010
2
2
2010
86
S.C.
TERMOCET
,.
2002 SA
Hot water boiler CAF 1-type PTVM1-CET CENTRU
1963
Type I
58.1
2007
2.5
2.5
2007
87
S.C.
TERMOCET 2002 SA
Hot water boiler CAF 2-type PTVM1-CET CENTRU
1969
Type I
58.1
2008
2.5
2.5
2008
88
S.C. TERMOC_ET 2002 SA
Hot water boiler CAF 3
1973
Type I
116,3
ANR
0.2
0.2
2006
89
S.C. TERMOCET
2002 SA
Hot water boiler CAF 4
1977
Type I
116.3
2011
2.5
2.5
2011
90
S.C. TERMOCET
2002 SA
Hot water boiler CAF 5-type CAF 4
1981
Type I
116.3
2011
2.5
2.5
2011
91
S.C. TERMOCET
2002 SA
Steam boiler CA 1 - CET SUD - 100 1/h
1981
Type I
81.4
2011
6.66
2011
2.5
2011
1.33
10.5
2011
92
S.C. TERMOCET
2002 SA
Steam boiler CA 2- CET SUD - 100 1/h
1981
Type I
81.4
2011
6.66
2011
2.5
2011
1.33
10.5
2011
93
S.C. TERMOCET
2002 SA
Steam boiler CA 3- CET SUD - 100 1/h
1981
Type I
81.4
2011
6.66
2011
2.5
2011
1.33
10.5
2011
94
S.C. TERMOCET 2002 SA
Hot water boiler CAF 1 CET SUD
1984
Type I
116.3
2010
10
2.5
2005
2
14.5
2010
95
S.C. TERMOCET 2002 SA
Hot water boiler CAF 2 CET SUD
1985
Type I
116
2010
10
2.5
2005
2
14.5
2010
9611
S.C.
Steam group boilers no. 1
1966
Type I
127
2008
5
5
2008
ELECTROCENT
RALE ORADEA
S.A
97
Steam group boilers no. 2
1966
Type I
127
2009
5
5
2009
98
Steam 9roup boilers no. 3
1968
Type I
269
2010
10
10
2010
119
121
118
S . C . C.E.T. BoiloerCR1244 no .
5 GOVORAS.A.
1986
Type I
285
2010
20
2009
4
24
2010
119
Boiler CR1244 no .
6
1987
Type I
285
2011
10
2011
2
12
2011
120
S . C .
C.E.T. Steam boiler type CR1244 no. 7 GOVORAS.A.
1981
Type I
285
2011
10
2011
2
12
2011
EIII
SC CETSA
Boiler 21
1966
Typel
142
2011
4
4
2011
122
Boiler 22
1966
Type I
142
2011
4
4
2011
123
SC CETSA
Boiler 23 BRAILA
1966
Type I
142
2010
4
4
2010
124
Boiler 24
1966
Type I
142
2009
4
4
2009
125
SC CETSA
Boiler 42 type Vulcan BRAILA
1983
Type I
85
o
2007
BRAILA
SC CET BRASOV SA
I
SC TERMICA SA
I
Hot
water boiler CAF
1984
Type I
133
2015
I
I
100
I
I
2011
Hot
water boiler CAF
1978
Type I
116
100 no. 1
Hot water boiler CAF
1979
Type I
100
no.
2
116
I
2011
Hot water boiler CAF
1981
Type I
116
100 no. 3
2011
Steam boiler no. 1
1978
Type I
84
2011
Steam boiler no.2
1979
Type I
84
2011
Termoficare
no.1
1981
Type I
I
116
I
2005
Regia Autonoma de
I Hot water boiler CAF 8
CET ENERGOTERM SA
Hot water boiler CAF 8
1981
Type I
116
no.2
2008
l
1
î
î
1
iîJIlii
I
I
I
I
I
I
REȘIȚA,
Boiler type \.P. 0î no.
1966
Type I
39,65
2010
Boilertype !.P. 01 no. 2
1965
I
Type I
I
39,65
2010
Hot water boiler CAF 1
1964
Type I
58
2007
1it®§.t%:
Hot water boiler CAF 2
1973
Type I
116
2008
Hot water boiler CAF 3 Hot water b iler CAF n I o
1978
1977
I
Type I
Type I
I
58
58,15
2009
2009
I
CET ENERGOTERM SA REȘIȚA,
CET ENERGOTERM SA REȘIȚA,
CET ENERGOTERM SA REȘIȚA,
TERMlCA Targoviste
I
1986
I
Type I
I
285
I
2010
1980
I
Type I
I
72
I
2008
1980
Type I
I
72
I
2008
1980
Type I
I
72
2007
Energetic stea boiler I
iiiii
no.3 -
420 t/h
TERMOELECTRICA GIURGIU
I
1n cius :a;
hboiler /
Industrial steam boiler
no.2-105t/h
Industrial steam boiler
123
no.5-1D5t/h
124
S.C. Uzina Electrica Zalau
I
!ndustrial steam boiler I
1983
I
Type I
I
85,4
I
2007
Industrial steam boiler
no.2-120t/h
1983
Type I
85,4
I
2011
Industrial steam boiler
no.3 -120tih
1985
Type I
85,4
I
2011
Industrial steam boiler
no4-120t/h
1985
Type I
85,4
2011
S.C. Uzina Electrica Zalau
Hot water boiler CAF
1982
Type I
I
230
2007
S.C. Uzina Electrica Zalau
Hot water boiler CAF2
1982
Type I
I
83,7
2007
S.C Uzina Electrica ZaIau I Hot wat ;g ler CAF
1982
Type I
I
116,2
I
2007
S.C.
Uzina Electrica Zalau
I
Steam boiler C 105
1981
I
Type I
72,3
I
2009
S.C.TERMICA S.A SUCEAVA
j
Boiler typ:oC G- 1244 '
1984
I
Type I
I
296
I
2011
no.1-120t/h
--
1984
I
Type I
I
296
I
2011
1974
I
Type I
I
58
2015
1982
I
Type I
I
115
I
2015
Boiler typ: c;G-1244, I
0
Boiler type PTVM - 50, S.C.TERMICA S.A SUCEAVA
f
no. 3 + Hot water boiler!
S.C.TERMICA S.A SUCEAVA
I
Steam boiler6CR- 105 I , no.
Hot water boil r CAF3
Hot water boiler CAF5 Har water boiler CAF6
1982
1983
1976
1980
1981
Type I
Type I Type I
Type I
Type I
72
2015
72
2015
58
2007
116,3
2007
116,3
2007
SC ENET SA
I
Boiler CR1
1969
Type I
18,5
2007
Boiler CR2
1969
Type I
18,5
2007
CAF-100, no. 4 S.C.TERMICA S.A SUCEAVA
I
Steam bo er5CR- 105, I
se TERMICA VASLUI SA
I
Steam boiler K 1(40t/h)
1984
Type I
28,51
2007
Steam boiler K 2(40t/h)
1985
Type I
28,51
2007
Steam boiler K 3(40t/h)
1984
CETGAVANA
I
Hot water boiler CAF 1
1968
Hot water boiler CAF 2
1970
Type I Type I Type I
28,51
116
116
2007
2004
2004
Hot water boiler CAF 3
1971
Type I
116
2004
Hot water boiler CAF 4
1979
Type I
116
2004
Hot water boiler CAF 5
1964
GET P!TESTI SUD
I
Boiler no 1 type C2-PG
1969
bo1!ers group no.1
Type I Type I
58
204,6
2004
2004
Boiler no. 2 type C2-PG-
1969
boilers group no.1
Boiler no.3 type C2-PG-
1970
Boilers group no.1
GET PITESTI SUD
I
Boiler. no.4 type C4-PG-
1973
bo1lers group no.2
Boiler no.5 type C4-PG-
1974
Boilers group no.2
Boiler no.6 type C4-PG-
1975
Botlers group no.2
Type I Type I Type I Type I Type I
204,6
I
2004
204,6
I
2004
212,8
I
2004
425,6
I
2004
425,6
I
2004
se TERMOELECTRICA PLOIESTI SA
Steam boiler no.7-
I
Group no. 2 - 420 t/h
1978
I
Type I
I
286
I
2006
SC TERMOELECTRICA PLOIESTI SA
Steam boiler no.. 6-type
TGM84B-Group no. 2 -
I
1973
Type I
286
I
2005
420 t/h
Steam boiler no.5-type
TGM84B-Group no. 2
-
I
1973
I
Type I
I
286
I
2003
420 t/h
I
type C4P-Gro p no.4
Hot water boiler CAF
1-
I
1969
Type I
I
116
I
2007
Hot water boiler CAF
2 -
type C4P-Group no.4 CAl5105t/h
1969
1982
Type I
116
2007
Type I
72
2007
Hot water boiler CAF 6
-
type C4P - Group no. 4
-
1970 100 gcal/h
Type I
I
116
I
2007
125
P
R
E
Ț
U
R
I
L
E
publicațiilor
legislative
pentru
anul
2004
-
pe
suport
tradițional
-
Valoarea
Valoarea
crt.
anual
-
lei
-
Nr.
Denumirea
publicației
abonamentului
abonamentului
trimestrial
-
lei
-
Trim.
I
Trim.
II
Trim.
III
Trim.
IV
1.
Monitorul
Oficial,
Partea
I,
în
limba
română
9.875.000
2.468.750
2.715.750
2.987.500
3.286.000
2.
Monitorul
Oficial,
Partea
I,
în
limba
română,
numere
bis*)
1.780.000
-
-
-
-
3.
Monitorul
Oficial,
Partea
I,
în
limba
maghiară
7.900.000
1.975.000
1.975.000
1.975.000
1.975.000
4.
Monitorul
Oficial,
Partea
a
II-a
12.500.000
3.125.000
3.125.000
3.125.000
3.125.000
5.
Monitorul
Oficial,
Partea
a
III-a
2.530.000
632.500
632.500
632.500
632.500
6.
Monitorul
Oficial,
Partea
a
IV-a
10.680.000
2.670.000
2.670.000
2.670.000
2.670.000
7.
Monitorul
Oficial,
Partea
a
VI-a
9.850.000
2.462.500
2.462.500
2.462.500
2.462.500
8.
Colecția
Legislația
României
2.500.000
625.000
687.500
756.500
832.500
9.
Colecția
de
hotărâri
ale
Guvernului
și
alte
acte
normative
4.150.000
1.038.000
1.141.500
1.255.500
1.381.500
10.
Repertoriul
actelor
normative
625.000
-
-
-
-
11.
Decizii
ale
Curții
Constituționale
470.000
-
-
-
-
12.
Ediții
trilingve
2.500.000
-
-
-
-
*)
Cu
excepția
numerelor
bis
în
care
se
publică
acte
cu
un
volum
extins
și
care
interesează
doar
un
număr
restrâns
de
utilizatori.
Toate
publicațiile
Regiei
Autonome
„Monitorul
Oficial"
sunt
purtătoare
de
T.V.A.
în
cotă
de
9%,
aceasta
fiind
inclusă
în
prețul
de
abonament.
Pentru
siguranța
clienților,
abonamentele
la
publicațiile
Regiei
Autonome
„Monitorul
Oficial"
se
pot
efectua
prin
următorii
difuzori:
◆
COMPANIA
NAȚIONALĂ
„POȘTA
ROMÂNĂ"
-
S.A.
-
prin
oficiile
sale
poștale
◆
RODIPET
-
S.A.
-
prin
toate
filialele
◆
INTERPRESS
SPORT
-
S.R.L.
-
București,
str.
Hristo
Botev
nr.
6
(telefon/fax:
313.85.07;
313.85.08;
313.85.09)
◆
PRESS
EXPRES
-
S.R.L.
-
Otopeni,
str.
Flori
de
Câmp
nr.
9
(telefon/fax:
221.05.37;
0745.133.712)
◆
M.T.
PRESS
IMPEX
-
S.R.L.
-
București,
bd.
Basarabia
nr.
256
(telefon/fax:
255.48.15;
255.48.16)
◆
INFO
EUROTRADING
-
S.A.
-
București,
Splaiul
Independenței
nr.202A
(telefon/fax:
212.73.54)
◆
ACTA
LEGIS
-
S.R.L.
-
București,
str.
Banul
Udrea
nr.
10,
(telefon/fax:
411.91.79)
◆
CURIER
PRESS
-
S.A.
-
Brașov,
str.
Traian
Grozăvescu
nr.
7
(telefon/fax:
0268/47.05.96)
◆
MIMPEX
-
S.R.L.
-
Hunedoara,
str.
Ion
Creangă
nr.
2,
bl.
2,
ap.
1
(telefon/fax:
0254/71.92.43)
◆
CALLIOPE
-
S.R.L.
-
Ploiești,
str.
Candiano
Popescu
nr.
36
(telefon/fax:
0244/51.40.52,
0244/51.48.01)
◆
ASTOR-MED
-
S.R.L.
-
Iași,
str.
Sucidava
nr.
2,
bl.
U2,
sc.
C,
ap.
2
(telefon/fax:
0232/27.91.76,
0232/25.84.27)
*) Aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 882 din 03.06.2004
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.