Decizia nr. 356/2002

Costica Bulai - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de primarul municipiului Brașov, Ioan Ghise, în dosarele nr. 147/R/C/2002 și, respectiv, nr. 157/R/C/2002 ale Curții de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ, dosare conexate în ședința publică din 3 decembrie 2002.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 3 decembrie 2002 și au fost consemnate în încheierea din aceeași dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la 10 decembrie 2002.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierile din 20 iunie 2002 Curtea de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de primarul municipiului Brașov în dosarele nr. 147/R/C/2002 și nr. 157/R/C/2002 ale acelei instanțe.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia a arătat ca

art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

încalcă dispozițiile art. 21 din Constituție privind liberul acces la justiție. În acest sens s-a arătat ca, potrivit textului criticat, primarul nu poate ataca în fața instanțelor de contencios administrativ hotărârile consiliului local pe care le considera ilegale, având numai posibilitatea de a se adresa prefectului, care, la rândul sau, are facultatea, dar nu și obligația, de a sesiza instanța de contencios administrativ. De asemenea, autorul excepției a susținut ca, asa cum a decis și Tribunalul Brașov, imposibilitatea primarului de a se adresa justiției pe calea

Legii nr. 215/2001

este însoțită de imposibilitatea de a promova o acțiune în contencios administrativ, în baza

Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificările ulterioare. În acest sens s-a arătat ca primarul nu are calitate procesuala activa în contencios administrativ, întrucât nu este o persoană vătămată în drepturile sale de o autoritate publică, ci, potrivit

Legii nr. 215/2001 , acesta reprezintă el însuși o autoritate publică locală.

Curtea de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază ca dispoziția criticata este constituțională, întrucât "prevederile constituționale ale art. 21 se referă la liberul acces la justiție al persoanei fizice sau juridice și nicidecum al vreunei autorități".

În conformitate cu dispozițiile

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozițiilor

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, a fost solicitat și punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul considera ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În esenta, se arata ca "dispozițiile

art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001

care prevăd, pentru primar, numai dreptul de a sesiza prefectul în legătură cu existenta unei hotărâri ilegale a consiliului local, nu și dreptul de a ataca el însuși actul în fața instanțelor judecătorești, au la baza diferența de natura juridică pe care legea o stabilește între consiliul local și primar; astfel, potrivit

art. 21 din Legea nr. 215/2001 , consiliul local este autoritatea deliberativa, iar primarul este autoritatea executivă a administrației publice locale. Poziția primarului este de autoritate publică, obligată sa îndeplinească acele atribuții pe care i le acorda legea, fără a putea, însă, sa acționeze ca persoana fizica sau juridică - legea neacordandu-i aceasta calitate, astfel încât nu se pune problema aplicabilitatii dispozițiilor art. 21 din Constituție".

Avocatul Poporului considera ca textele atacate sunt constituționale, întrucât, potrivit art. 120 alin. (1) și (2) din Constituție și

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , "primarul nu exercita competența în nume propriu, ci în numele colectivității care l-a ales, în scopul realizării autonomiei locale"; asadar, calitatea primarului, de autoritate executivă, este distinctă de calitatea de persoana fizica, titulara de drepturi și ținuta de obligații, iar art. 21 din Constituție nu se referă la liberul acces la justiție al unei autorități a administrației publice, ci al persoanelor fizice sau juridice.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispoziția legală criticata, raportată la prevederile Constituției, precum și prevederile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției îl constituie dispozițiile

art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , text care are următorul cuprins:

"(1) Primarul îndeplinește următoarele atribuții principale:

[...] b) asigura aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situația în care apreciază ca o hotărâre este ilegala, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect."

În opinia autorului excepției textele criticate contravin prevederilor art. 21 din Constituție, potrivit cărora:

"(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."

Examinând critica de neconstituționalitate, Curtea constata ca posibilitatea primarului de a se adresa justiției depinde de calitatea în care acesta acționează în instanța. Astfel, potrivit art. 120 din Constituție și

art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 , primarul reprezintă autoritatea executivă a administrației publice locale; în același timp însă, conform art. 67 din același act normativ, primarul este reprezentantul în justiție al colectivității locale, ca persoana juridică de drept public.

Curtea constata ca, în calitate de autoritate executivă a administrației publice locale, primarul exercita doar acele atribuții care îi sunt conferite de lege. În acest sens

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 215/2001

prevede: "Competentele și atribuțiile autorităților administrației publice locale se stabilesc numai prin lege. Aceste competente sunt depline și exclusive, cu excepția cazurilor prevăzute de lege."

Pe de altă parte însă, autorul excepției a arătat ca primarul poate acționa și în calitate de reprezentant al unității administrativ-teritoriale, care este un subiect de drept public. Din aceasta perspectiva autorul excepției a susținut ca, datorită nerecunoasterii dreptului primarului de a se adresa direct instanțelor de judecată, se restrânge, pe cale de consecința, accesul liber la justiție al comunității locale pe care acesta o reprezintă. Astfel, potrivit

art. 19 din Legea nr. 215/2001 , "Comunele, orașele și județele sunt persoane juridice de drept public [...]", iar conform art. 67 alin. (1) din aceeași lege, "Primarul reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție".

Din prevederile art. 67 din Legea nr. 215/200 reiese ca primarul este abilitat sa reprezinte în justiție unitatea administrativ-teritorială, dar aceasta dispoziție vizează numai raporturile colectivității locale cu terții, nu și pe cele cu consiliul local, care este un organ al unității administrativ-teritoriale ca și primarul și are aceeași legitimitate cu acesta.

Având aceeași legitimitate, cele doua autorități locale emit acte cu efecte similare. Astfel, potrivit art. 46 și, respectiv,

art. 71 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 , atât hotărârile consiliului local, cat și dispozițiile primarului sunt fie acte cu caracter normativ, fie cu caracter individual. Aceste acte sunt supuse unui control judecătoresc simetric, nici una dintre cele doua autorități neputând ataca, în mod direct, în contencios administrativ, actele emise de cealaltă. Autoritatea căreia îi incumba sarcina de a veghea la respectarea legii în desfășurarea activităților aferente exercitării autonomiei locale este prefectul, care acționează în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, în vederea sesizării instanței judecătorești cu privire la pretinsa ilegalitate a unui act al consiliului local. Aceasta competența este, de altfel, prevăzută de art. 27 alin. (1) din lege, potrivit căruia: "Prefectul poate ataca, în total sau în parte, în fața instanței de contencios administrativ, hotărârile adoptate de consiliul local sau de consiliul județean, precum și dispozițiile emise de primar sau de președintele consiliului județean, în cazul în care considera aceste acte sau prevederi din ele ca fiind ilegale [...]."

Faptul ca primarul nu dispune de o cale de atac directa împotriva hotărârilor consiliului local pe care le considera ilegale nu echivaleaza însă cu excluderea posibilității ca aceste acte să fie deduse controlului instanțelor de judecată. Pe lângă posibilitatea generală a prefectului de a ataca asemenea acte în contencios administrativ, exista și situații specifice în care controlul judecătoresc poate fi declansat la inițiativa altor persoane, spre exemplu, în cazul prevăzut la

art. 47 din Legea nr. 215/2001 , când "acțiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată".

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) și (4) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de primarul municipiului Brașov, Ioan Ghise, în dosarele nr. 147/R/C/2002 și nr. 157/R/C/2002 ale Curții de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 decembrie 2002.