Legea nr. 35/1997

Instituția Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor în raporturile acestora cu autoritățile publice.

Sediul instituției Avocatul Poporului este în municipiul București.

În activitatea sa, avocatul poporului este independent față de orice autoritate publică.

În exercitarea atribuțiilor sale, avocatul poporului nu se substituie autorităților publice.

Avocatul poporului nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ. Numeni nu îl poate obliga pe avocatul poporului să se supună instrucțiunilor sau dispozițiilor sale.

Activitatea avocatului poporului, a adjunctilor săi și a salariaților care lucrează sub autoritatea acestora are caracter public.

La cererea persoanelor lezate în drepturile și libertățile lor sau datorită unor motive întemeiate, avocatul poporului poate decide asupra caracterului confidențial al activității sale.

Avocatul poporului prezintă, în ședința comuna a celor două Camere ale Parlamentului, rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele trebuie să cuprindă informații cu privire la activitatea instituției Avocatul Poporului. Ele pot conține recomandări privind modificarea legislației sau măsuri de alta natura pentru ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor.

Raportul anual vizează activitatea instituției pe un an calendaristic și se înaintează Parlamentului până la data de 1 februarie a anului următor, în vederea dezbaterii acestuia în ședința comuna a celor două Camere. Raportul anual se da publicității.

Avocatul poporului este numit de Senat pe o durată de 4 ani. Mandatul avocatului poporului poate fi reînnoit o singură dată.

Poate fi numit avocat al poporului orice cetățean român care îndeplinește condițiile de numire prevăzute pentru judecători la Curtea Constituțională.

Propunerile de candidați sunt făcute de Biroul permanent al Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului.

Candidații depun la Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunități și validari a Senatului actele prin care dovedesc ca îndeplinesc condițiile prevăzute de Constituție și de prezenta lege pentru a îndeplini funcția de avocat al poporului. Candidații vor fi audiati de Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunități și validari. Senatul hotărăște asupra audierii în plen. Candidații vor fi prezenți la dezbateri.

Numirea avocatului poporului se face cu votul majorității senatorilor. Dacă la primul tur de scrutin nu se obține aceasta majoritate, se vor organiza noi tururi de scrutin, la care vor participa numai candidații situați pe primele doua locuri la turul de scrutin anterior.

Mandatul de avocat al poporului începe pe data numirii sale de către Senat și durează până la instalarea noului avocat al poporului.

Înainte de începerea exercitării mandatului, avocatul poporului va depune în fața președinților celor două Camere ale Parlamentului următorul jurămînt:

"Jur sa respect Constituția și legile tarii și sa apar drepturile și libertățile cetățenilor, indeplinindu-mi cu buna-credința și imparțialitate atribuțiile de avocat al poporului. Asa să-mi ajute Dumnezeu!"

Jurămîntul poate fi depus și fără formula religioasă.

Refuzul depunerii jurământului împiedica intrarea în funcție a avocatului poporului și deschide procedura pentru o noua numire în funcție.

Mandatul avocatului poporului încetează înainte de termen în caz de demisie, revocare din funcție, incompatibilitate cu alte funcții publice sau private, imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile mai mult de 90 de zile, constatată prin examen medical de specialitate, ori în caz de deces.

Revocarea din funcție a avocatului poporului, ca urmare a încălcării Constituției și a legilor, se face, la propunerea Biroului permanent al Senatului, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunități și validari, cu votul majorității senatorilor.

Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea de îndeplinire a funcției sau decesul se constata de către Biroul permanent al Senatului în cel mult 10 zile de la apariția cauzei care determina încetarea mandatului.

Avocatul poporului este asistat de doi adjuncți care asigura coordonarea exercitării atribuțiilor instituției Avocatul Poporului, pe domenii de activitate, potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a instituției Avocatul Poporului.

Adjunctii avocatului poporului îndeplinesc, în ordinea stabilită de avocatul poporului, atribuțiile acestuia în caz de imposibilitate temporară a exercitării funcției.

Adjunctii avocatului poporului sunt numiți de către acesta pe durata mandatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunități și validari a Senatului.

Numirea adjunctilor avocatului poporului se publică în Monitorul Oficial al României.

Avocatul poporului își exercită atribuțiile, din oficiu sau la cererea persoanelor lezate prevăzute la art. 13 lit. b).

Cererile pot fi adresate de orice persoană fizica, fără deosebire de cetățenie, vârsta, sex, apartenența politică sau convingeri religioase.

Cererile adresate avocatului poporului trebuie să se facă în scris și sa indice numele și domiciliul persoanei lezate în drepturile și libertățile cetățenești, drepturile și libertățile incalcate, precum și autoritatea administrativă ori funcționarul public în cauza. Petiționarul trebuie să dovedească intirzierea sau refuzul administrației publice de a soluționa legal cererea.

Nu pot fi luate în considerare plingerile anonime sau cele îndreptate împotriva unor încălcări ale drepturilor cetățenești mai vechi de un an de la data la care persoana în cauza a luat cunoștința despre faptele care fac obiectul plingerii.

Avocatul poporului poate respinge motivat cererile vadit nefondate sau poate cere date suplimentare pentru analiza și soluționarea cererilor.

Nu fac obiectul activității instituției Avocatul Poporului și vor fi respinse fără motivare cererile privind actele emise de Camera Deputaților, de Senat sau de Parlament, actele și faptele deputaților și senatorilor, ale Președintelui României și ale Guvernului, precum și ale Curții Constituționale, ale președintelui Consiliului Legislativ și ale autorității judecătorești.

Conducerea penitenciarelor, a instituțiilor de reeducare și resocializare, precum și Ministerul Public și organele de poliție sunt obligate să permită, fără nici o restrictie, persoanelor care executa pedeapsa închisorii sau, după caz, se afla arestate ori reținute, să se adreseze în orice mod avocatului poporului cu privire la lezarea drepturilor și libertăților lor, cu excepția restringerilor legale.

Aceasta obligație revine și comandantilor unităților militare în privinta persoanelor care își satisfac serviciul militar obligatoriu sau serviciul utilitar alternativ, cu privire la lezarea drepturilor și libertăților lor, cu excepția restringerilor legale.

Avocatul poporului are acces la documentele secrete deținute de autoritățile publice, în măsura în care le considera necesare pentru soluționarea plângerilor care i s-au adresat.

Avocatul poporului are obligația de a nu divulga sau de a nu face publice informațiile sau documentele secrete la care a avut acces. Aceasta obligație se menține și după încetarea activității sale ca avocat al poporului și se extinde asupra adjunctilor săi, precum și asupra personalului aflat în serviciile sale, sub sancțiunea prevăzută de legea penală.

În exercitarea atribuțiilor sale, avocatul poporului emite recomandări care nu pot fi supuse controlului parlamentar și nici controlului judecătoresc.

Prin recomandările emise, avocatul poporului sesizează autoritățile administrației publice asupra ilegalitatii actelor sau faptelor administrative. Sunt asimilate actelor administrative tacerea organelor administrației publice și emiterea tardivă a actelor.

Avocatul poporului are dreptul să facă anchete proprii, sa ceara autorităților administrației publice orice informații sau documente necesare anchetei, sa audieze și sa ia declarații de la conducătorii autorităților administrației publice și de la orice funcționar care poate da informațiile necesare soluționării cererii.

Dispozițiile alin. (1) se aplică autorităților administrației publice, instituțiilor publice, precum și oricăror servicii publice aflate sub autoritatea autorităților administrației publice.

În cazul în care, în urma cererilor făcute, avocatul poporului constata ca plîngerea persoanei lezate este intemeiata, el va cere în scris autorității administrației publice care a încălcat drepturile sa reformeze sau sa revoce actul administrativ și sa repare pagubele produse, precum și sa repuna persoana lezata în situația anterioară.

Autoritățile publice în cauza vor lua de îndată măsurile necesare pentru înlăturarea ilegalitatilor constatate, repararea pagubelor și înlăturarea cauzelor care au generat sau au favorizat încălcarea drepturilor persoanei lezate și îl vor informa despre aceasta pe avocatul poporului.

În cazul în care autoritatea administrației publice sau funcționarul public nu inlatura, în termen de 30 de zile de la data sesizării, ilegalitatile comise, avocatul poporului se adresează autorităților administrației publice ierarhic superioare, care sunt datoare sa îi comunice, în termen de cel mult 45 de zile, măsurile luate.

Dacă autoritatea publică sau funcționarul public aparține administrației publice locale, avocatul poporului se adresează prefectului. De la data depunerii cererii la prefectul județului curge un nou termen de 45 de zile.

Avocatul poporului este îndreptățit sa sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administrației publice centrale și al prefecților.

Neadoptarea de către Guvern, în termen de cel mult 20 de zile, a măsurilor privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de avocatul poporului se comunică Parlamentului.

Avocatul poporului va aduce la cunoștința persoanei care i-a adresat cererea rezultatele cererii sale. Acestea pot fi făcute publice de către avocatul poporului, prin mijloace de informare în masa, cu consimțământul persoanei sau al persoanelor interesate și cu respectarea prevederilor art. 19 privind informațiile și documentele secrete.

Dacă avocatul poporului constata, cu prilejul cercetărilor întreprinse, lacune în legislație sau cazuri grave de corupție ori de nerespectare a legilor tarii, va prezenta un raport, conținând cele constatate, președinților celor două Camere ale Parlamentului sau, după caz, primului-ministru.

Pe durata exercitării mandatului, avocatul poporului și adjunctii săi nu pot fi reținuți, perchezitionati, arestați sau trimiși în judecata penală sau contravențională fără încuviințarea Senatului.

În cazul infracțiunilor flagrante săvârșite de avocatul poporului ori de adjunctii acestuia, ministrul justiției îl va informa neîntîrziat pe președintele Senatului asupra reținerii sau arestării, Senatul incuviintind sau nu măsura luată. Hotărârea cu privire la încuviințarea arestării și trimiterea în judecata se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Dacă avocatul poporului sau adjunctii săi sunt arestați sau trimiși în judecata penală, Senatul va hotărî suspendarea din funcție până la rămînerea definitivă a hotărârii judecătorești.

În timpul exercitării funcției, avocatul poporului și adjunctii acestuia nu pot fi membri ai unui partid politic și nu pot îndeplini nici o alta funcție publică sau privată.

Incompatibilitățile prevăzute la alin. (1) se aplică și personalului cu funcții de execuție de specialitate, fiind exceptate funcțiile didactice din învățământul superior.

Cheltuielile necesare pentru funcționarea instituției Avocatul Poporului sunt finanțate din bugetul de stat.

Pentru anul 1997 sumele necesare funcționarii instituției Avocatul Poporului se asigura de către Guvern, din Fondul de rezerva bugetară aflat la dispoziția acestuia.

Funcția de avocat al poporului se asimilează cu funcția de ministru, funcția de adjunct al avocatului poporului, cu cea de secretar de stat, iar funcțiile de conducere și de execuție de specialitate sunt asimilate funcțiilor din serviciile Senatului.