Decizia nr. 203/2002

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 46 din Legea nr. 69/1991 , excepție ridicată de Societatea Comercială "OMV ROMÂNIA MINERALOEL" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 709/2001 al Curții Supreme de Justiție - Secția de contencios administrativ.

La apelul nominal răspund pentru autorul excepției avocat Ioan Vlaic, iar pentru Asociația civilă a proprietarilor bloc OD1 din București avocat Viorel Anghel, constatandu-se lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Societății Comerciale "OMV ROMÂNIA MINERALOEL" - S.R.L. din București solicita admiterea excepției de neconstituționalitate și constatarea ca dispozițiile art. 46 alin. (1) teza "cu excepția celor prevăzute la lit. t)", cu referire la

art. 44 lit. t) din Legea nr. 69/1991 , încalcă prevederile art. 15 alin. (1), art. 49 alin. (1), art. 120 alin. (2) și ale art. 134 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție.

Asociația civilă a proprietarilor bloc OD 1 din București, prin reprezentant, apreciază ca textele de lege criticate sunt constituționale și, în consecința, solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ridicate.

Reprezentantul Ministerului Public arata ca

Legea nr. 69/1991

a fost abrogată prin

Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , însă dispoziția legală criticata a fost preluată în cuprinsul art. 70 alin. (3) din lege. Pe fond, solicita respingerea excepției de neconstituționalitate, ca fiind neîntemeiată, deoarece prevederile criticate nu contravin, asa cum susține autorul excepției, textelor constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 1 martie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 709/2001, Curtea Suprema de Justiție - Secția de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

art. 46 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991 . Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "OMV ROMÂNIA MINERALOEL" - S.R.L. în recursul formulat împotriva Sentinței civile nr. 1.643 din 23 noiembrie 2000 a Curții de Apel București - Secția de contencios administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca textul de lege criticat, care prevede interdicția delegării către viceprimar a atribuțiilor primarului de a emite avizele, acordurile și autorizațiile prevăzute de lege, încalcă dispozițiile art. 15 alin. (1), art. 49 alin. (1), art. 120 alin. (2) și ale art. 134 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție. În speta, a fost emisă o autorizație de construcție, în temeiul

art. 4 lit. c) din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, în beneficiul Societății Comerciale "OMV ROMÂNIA MINERALOEL" - S.R.L., autorizație care a fost semnată de un viceprimar al Primăriei Municipiului București. Reclamanta, Asociația civilă a proprietarilor bloc OD 1 din București, a solicitat instanței de judecată anularea autorizației pentru încălcarea prevederilor art. 46 alin. (1), cu referire la

art. 44 lit. t), din Legea nr. 69/1991 . Curtea de Apel București - Secția de contencios administrativ, prin Sentinta civilă nr. 1.643 din 23 noiembrie 2000, a admis în parte acțiunea, retinand ca autorizația a carei anulare se solicita a fost emisă de un organ necompetent, respectiv de către viceprimarul general.

Autorul excepției de neconstituționalitate considera ca prin interdicția instituită de art. 46 alin. (1) referitor la art. 44 lit. t) se creează o restrangere a dreptului de a construi, contrară dispozițiilor art. 49 alin. (1) din Constituție. Aceasta interdicție afectează și principiul autonomiei locale, înscris în art. 121 alin. (1) din Constituție, deoarece primarul ales poate fi împiedicat, din orice motive, să își exercite atributia prevăzută la art. 44 alin. (1) lit. t), coroborat cu

art. 46 alin. (1) din Legea nr. 69/1991 , ceea ce afectează și libertatea comerțului și valorificarea tuturor factorilor de producție. Dispozițiile legale criticate vătăma drepturile persoanelor fizice și juridice de a construi și aduc atingere securității circuitului civil. Autorul excepției mai arata ca neexercitarea de către legiuitor a dreptului sau de a reglementa astfel de ipoteze nu poate să conducă decât la exercitarea abuzivă a unor acțiuni în justiție de către persoanele interesate, care pot solicita anularea actului administrativ - autorizația de construire - prin invocarea art. 44 alin. (1) lit. t) cu referire la

art. 46 alin. (1) din Legea nr. 69/1991 , fără ca beneficiarul autorizației să aibă vreo culpa atunci când autorizația s-a emis în numele și pentru primar, dar a fost semnată de viceprimar.

În opinia instanței de judecată " art. 44 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 69/1991 , preluat ad litteram de

Legea nr. 215/2001

în art. 68 alin. (1) lit. t), este determinant pentru justa soluționare a cauzei". Cu toate acestea se apreciază ca excepția de neconstituționalitate este nefondata.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază ca, deși excepția de neconstituționalitate se referă la un text abrogat, întrucât soluția legislativă a fost preluată integral în noua lege, Curtea Constituțională se poate pronunța asupra constituționalității prevederii legale în noua sa redactare, astfel cum s-a statuat prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III din 31 octombrie 1995. Din susținerile prezentate în motivarea excepției rezultă că nu ne aflam în prezenta unor texte de lege ce contravin dispozițiilor constituționale invocate, ci este vorba de interpretarea eronată a prevederilor ce reglementează atribuțiile primarilor și exercitarea acestora. Astfel, în cazul atribuțiilor delegate, potrivit legii, viceprimarul acționează, semnează și emite acte în nume propriu. Faptul ca anumite atribuții nu pot fi delegate nu înseamnă ca acestea nu ar putea fi îndeplinite de către viceprimar, în numele primarului, atunci când acesta, din diferite motive (concedii medicale, concedii de odihnă, delegații etc.), nu își poate îndeplini atribuțiile prevăzute de lege. Ca atare, în situația prezentată, numai printr-o interpretare gresita a dispozițiilor legale se poate concluziona ca un asemenea act a fost emis de o persoană necompetentă. Totodată, se apreciază ca textele criticate nu au nici o legătură cu dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (1), art. 49 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1) și alin. (2) lit. a), iar excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, conform Încheierii de sesizare din 1 martie 2002, pronunțată de Curtea Suprema de Justiție - Secția de contencios administrativ în Dosarul nr. 709/2001, dispozițiile

art. 46 din Legea nr. 69/1991 . În realitate, potrivit susținerilor autorului excepției de neconstituționalitate, sunt criticate dispozițiile art. 46 alin. (1) teza "cu excepția celor prevăzute la

art. 44 alin. (1) lit. t)" din Legea administrației publice locale nr. 69/1991 , care au următorul cuprins:

"Primarul deleagă viceprimarilor, prin dispoziție emisă în termen de 30 de zile de la validare, exercitarea unora dintre atribuțiile ce-i revin potrivit art. 44, cu precădere pe cele prevăzute la lit. k), n), r), s) și y), cu excepția celor prevăzute la lit. a)-g), i), j), l), m) și t)."

Autorul excepției susține ca aceste dispoziții legale contravin prevederilor constituționale ale art. 49 alin. (1), referitoare la restrangerea unor drepturi sau a unor libertăți, ale art. 15 alin. (1), privind universalitatea drepturilor, libertăților și obligațiilor, ale art. 120 alin. (2), care reglementează autonomia autorităților locale, și ale art. 134 alin. (1) și (2), referitoare la obligațiile statului în cadrul economiei de piața.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca prevederile

Legii nr. 69/1991

au fost abrogate prin

Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001. Dispozițiile art. 46 alin. (1) teza "cu excepția celor prevăzute la

art. 44 alin. (1) lit. t)" din Legea nr. 69/1991 , ce constituie obiectul excepției de neconstituționalitate, au fost însă preluate în cuprinsul art. 70 alin. (3) teza "cu excepția celor prevăzute la

art. 68 alin. (1) lit. t)" din Legea nr. 215/2001 , care au următorul conținut: "Atribuțiile ce revin primarului, ca reprezentant al statului, potrivit art. 69, cu excepția celor de ofițer de stare civilă, precum și cele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a)-f), h), i), k), l) și t) nu pot fi delegate."

În practica sa jurisdicțională Curtea Constituțională a statuat ca atunci când dispoziția legală criticata a fost modificată sau preluată în noul act normativ, excepția poate să fie examinata, dacă textul legal, în noua sa redactare, conserva reglementarea inițială. De aceea Curtea urmează să soluționeze excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 alin. (3) teza "cu excepția celor prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. t)" din Legea nr. 215/2000.

Critica de neconstituționalitate vizează exceptarea, prin

art. 70 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 , a delegării către viceprimar a atributiei primarului de a emite avize, acorduri și autorizații date în competența sa prin lege.

Analizând dispoziția legală criticata, prin raportare la prevederile constituționale invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea retine ca nici una dintre criticile formulate nu este intemeiata.

Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea dispozițiilor art. 120 alin. (2) din Legea fundamentală, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată, deoarece, astfel cum s-a arătat și în punctul de vedere al Guvernului, faptul ca anumite atribuții ale primarului nu pot fi delegate nu înseamnă ca acestea nu ar putea fi îndeplinite de către viceprimar, în numele primarului, atunci când primarul, din diferite motive (concedii medicale, concedii de odihnă, delegații etc.), nu își poate îndeplini atribuțiile prevăzute de lege.

De asemenea, Curtea constata ca dispozițiile constituționale ale art. 49 alin. (1), referitoare la restrangerea unor drepturi sau a unor libertăți, ale art. 15 alin. (1), privind universalitatea drepturilor, libertăților și obligațiilor, și ale art. 134 alin. (1) și (2), referitoare la obligațiile statului în cadrul economiei de piața, nu sunt incidente în cauza și, în consecința, nu poate retine încălcarea lor.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 70 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Societatea Comercială "OMV ROMÂNIA MINERALOEL" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 709/2001 al Curții Supreme de Justiție - Secția de contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 iulie 2002.