Normele din 13 noiembrie 2002

Capitolul 1 Dispoziții generale

ORDONANTA:

Art. 1. - (1) Impozitele și taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale și sunt reglementate prin prezenta ordonanță.

(2) Informațiile referitoare la impozitele și taxele locale sunt de interes public, autoritățile administrației publice locale având obligația să asigure accesul liber și neingradit la acestea.

NORME METODOLOGICE:

1.01. Prezentele norme metodologice stabilesc principiile, procedurile și regulile de aplicare a

Ordonanței Guvernului nr. 36/2002

privind impozitele și taxele locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 10 septembrie 2002, cu completările aduse

art. 45 prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 138/2002 , denumita în continuare Ordonanța, constituindu-se într-un instrument operational atât pentru autoritățile administrației publice locale în realizarea atribuțiilor ce le revin pe aceasta linie, cat și pentru cetățean în documentarea sa cu privire la actele adoptate de autoritățile administrației publice locale în domeniul impozitelor și taxelor locale, pe de o parte, precum și la actele și faptele pe care le are de îndeplinit în calitatea de contribuabil, pe de altă parte.

1.02. Aplicarea Ordonanței se face cu respectarea următoarelor principii:

a) principiul transparenței - autoritățile administrației publice locale au obligația să își desfășoare activitatea într-o maniera deschisă față de public;

b) principiul aplicării unitare - autoritățile administrației publice locale asigura organizarea executării și executarea în concret, în mod unitar, a prevederilor Ordonanței și ale prezentelor norme metodologice, fiindu-le interzisă instituirea altor impozite sau taxe locale în afară celor prevăzute de Ordonanța. Taxele speciale instituite pentru funcționarea unor servicii publice locale ori pentru efectuarea unor lucrări publice, realizate în interesul persoanelor fizice și juridice, se încasează numai de la acestea, potrivit regulamentului aprobat de consiliile locale, județene și de Consiliul General al Municipiului București, în condițiile legii;

c) principiul autonomiei locale - consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București și consiliile județene stabilesc impozitele și taxele locale între limitele și în condițiile Ordonanței și ale prezentelor norme metodologice. Acest principiu corespunde Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin

Legea nr. 199/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997.

1.03. Impozitele și taxele locale, reglementate prin Ordonanța și prin prezentele norme metodologice, stabilite de către autoritățile prevăzute la pct. 1.02 lit. c), constituie venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București sau județelor, după caz.

Potrivit

art. 95 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare, denumita în continuare

Legea nr. 215/2001 , la nivelul municipiului București, atributia referitoare la stabilirea impozitelor și taxelor locale poate fi exercitată de către consiliile locale ale sectoarelor numai pe baza împuternicirii exprese date prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.

1.04. Autoritățile administrației publice locale, prin compartimentele de specialitate ale acestora, în funcție de atribuțiile specifice, vor răspunde, în condițiile

Ordonanței Guvernului nr. 27/2002

privind reglementarea activității de soluționare a petitiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 233/2002 , în scris sau verbal, după cum este satisfăcut interesul contribuabilului, la orice solicitare adresată de acesta referitoare la impozitele și taxele locale instituite prin Ordonanța și numai pentru cele stabilite ca obligație a sa.

1.05. Autoritățile administrației publice locale sunt obligate să asigure accesul neingradit, în condițiile

Legii nr. 544/2001

privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001 și ale Normelor metodologice de aplicare a

Legii nr. 544/2001

privind liberul acces la informațiile de interes public, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 8 martie 2002, al oricăror persoane interesate la informațiile privind nivelurile impozitelor și taxelor locale stabilite conform hotărârilor adoptate de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București/consiliile județene, după caz, modul de calcul al acestora, contribuabilii care beneficiază de facilități fiscale, precum și la informațiile care privesc aplicarea oricăror alte dispoziții ale Ordonanței.

1.06. Pentru neplata în termen a impozitelor, taxelor și a oricăror alte venituri ale bugetelor locale, în scopul descurajarii neefectuarii plății obligațiilor bugetare, autoritățile administrației publice locale pot face publice informațiile referitoare atât la contribuabilii în cauza, cat și la obligațiile acestora către bugetele locale.

1.07. Impozitele și taxele locale reglementate prin Ordonanța, inclusiv cele prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b)-d) din aceasta, sunt cuprinse în Tabloul cuprinzând impozitele și taxele locale care constituie anexa I la prezentele norme metodologice.

1.08. Nivelurile prevăzute în Tabloul cuprinzând impozitele și taxele locale se indexează anual prin hotărâre a Guvernului, în condițiile prevederilor art. 67 coroborate cu cele ale art. 74 alin. (1) lit. b)-d) din Ordonanța.

1.09. Dictionarul cuprinzând semnificatia unor termeni și notiuni utilizate în Ordonanța, în normele metodologice sau care privesc activitatea de administrare a impozitelor și taxelor locale constituie anexa II la prezentele norme metodologice.

ORDONANTA:

Art. 2. - Resursele financiare constituite din impozitele și taxele locale se utilizează pentru cheltuielile publice a căror finanțare se asigura de la bugetele locale, în condițiile legii.

NORME METODOLOGICE:

2.01. Resursele financiare constituite din impozitele și taxele locale sunt utilizate în întregime de către autoritățile administrației publice locale pentru executarea atribuțiilor acestora, în condițiile legii. Categoriile de cheltuieli publice a căror finanțare se asigura de la bugetele locale sunt stabilite prin lege.

ORDONANTA:

Art. 3. - (1) Persoanele fizice și persoanele juridice, denumite în continuare contribuabili, datorează impozitele și taxele locale reglementate prin prezenta ordonanță.

(2) Sunt asimilați persoanelor fizice, în sensul prezentei ordonanțe, contribuabilii care desfășoară activități economice pe baza liberei inițiative ori exercita în mod individual sau prin asociere orice profesie libera.

(3) Prin persoane juridice, în sensul prezentei ordonanțe, se înțelege acele entități reprezentate de persoanele fizice, înregistrate legal, ce au un patrimoniu distinct, în scopul desfășurării unei activități, precum:

a) comercianții și filialele acestora, definiți astfel de Codul comercial, inclusiv unitățile economice ale persoanelor juridice de drept public, precum și cele ale organizațiilor politice, sindicale, patronale și cooperatiste, instituțiilor publice, asociațiilor și fundațiilor, cultelor religioase și altora asemenea, cu excepția celor menționate la alin. (2);

b) cultele religioase și unitățile locale ale acestora, cu personalitate juridică.

(4) Sunt asimilate persoanelor juridice, în sensul prezentei ordonanțe, și sucursalele și reprezentantele autorizate sa funcționeze pe teritoriul României, aparținând persoanelor fizice sau juridice străine, și altele asemenea.

(5) Sunt exceptate instituțiile și unitățile care funcționează în subordinea sau în coordonarea Ministerului Educației și Cercetării.

NORME METODOLOGICE:

3.01. Persoanele fizice și persoanele juridice prevăzute de Ordonanța au obligația legală să contribuie prin impozitele și taxele locale stabilite de consiliile locale, consiliile județene sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, între limitele și în condițiile Ordonanței, precum și ale prezentelor norme metodologice, la cheltuielile publice locale.

3.02. Contribuabilii asimilați persoanelor fizice care desfășoară activități economice pe baza liberei inițiative, precum și cei care exercită în mod autonom sau prin asociere orice profesie libera sunt:

a) persoanele fizice care exercită activități independente în mod autonom sau asociate pe baza unui contract de asociere încheiat în vederea realizării de activități, cum sunt: asociațiile familiale, asociațiile agricole sau altele asemenea și care nu întrunesc elementele constitutive ale contribuabilului persoana juridică;

b) persoanele fizice care exercită acele profesii, cum sunt: medicale, de avocatura, notariale, de expertiza contabila, de expertiza tehnica, de consultanța fiscală, de contabil autorizat, de consultant de plasament în valori imobiliare, de arhitectura, de executare judecătorească, cele autorizate să execute lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei, sau alte profesii asemănătoare desfășurate în mod autonom, în condițiile legii, și care nu întrunesc elementele constitutive ale contribuabilului persoana juridică.

3.03. În categoria comercianților, contribuabili persoane juridice, se cuprind: regiile autonome, societățile și companiile naționale, societățile bancare și orice alte societăți comerciale care se organizează și își desfășoară activitatea în oricare dintre domeniile specifice producției, prestărilor de servicii, desfacerii produselor sau altor activități economice, cooperativele meșteșugărești, cooperativele de consum, cooperativele de credit sau alte entități persoane juridice care fac fapte de comerț, astfel cum sunt definite de Codul comercial, și care nu sunt asimilate persoanelor fizice.

3.04. În categoria unităților economice ale persoanelor juridice de drept public, ale organizațiilor politice, sindicale, patronale și cooperatiste, instituțiilor publice, asociațiilor, fundațiilor, federațiilor, cultelor religioase și altora asemenea se cuprind numai acele unități aparținând acestor persoane juridice care desfășoară activități în oricare dintre domeniile prevăzute la pct. 3.03 din prezentele norme metodologice.

3.05. Noțiunea culte religioase, prevăzută la art. 3 alin. (3) din Ordonanța și noțiunea culte religioase recunoscute de lege, prevăzută la pct. 3 din anexa nr. 2 și la pct. 2 din anexa nr. 5 la Ordonanța, corespund notiunii culte religioase recunoscute oficial în România, prevăzută la pct. 37 din anexa II la prezentele norme metodologice. Cultele religioase recunoscute oficial în România, organizate potrivit statutelor proprii, sunt persoane juridice. Pot fi persoane juridice și componentele locale ale acestora, precum și așezămintele, asociațiile, ordinele și congregatiile prevăzute în statutele lor de organizare și funcționare, dacă acestea au elementele constitutive ale persoanelor juridice. Unitățile locale menționate în Ordonanța corespund, din punct de vedere terminologic, componentelor locale, astfel cum sunt denumite în

Decretul nr. 177/1948

pentru regimul general al cultelor religioase, cu modificările și completările ulterioare.

3.06. Prin expresia orice alte entități cu personalitate juridică se înțelege orice alți contribuabili care intră în categoria persoanelor juridice nemenționate expres la art. 3 alin. (3) lit. a) și b) din Ordonanța, respectiv la pct. 3.03-3.05 din prezentele norme metodologice.

Capitolul 2 Impozitul pe clădiri

ORDONANTA:

Art. 4. - (1) Impozitul pe clădiri este anual și se datorează de către contribuabili pentru clădirile aflate în proprietatea lor, indiferent de locul unde sunt situate și de destinația acestora.

(2) În cazul clădirilor proprietate publică și privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, aflate în administrarea sau în folosință, după caz, a contribuabililor, impozitul pe clădiri se datorează de către cei care le au în administrare sau în folosință.

(3) În sensul prezentei ordonanțe, prin clădire se înțelege orice construcție care servește la adăpostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalații și de altele asemenea.

(4) Pentru stabilirea impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, la dimensionarea unei clădiri se are în vedere suprafața construită desfășurată care se determina prin însumarea suprafețelor secțiunilor tuturor nivelurilor sale, inclusiv a celor situate la subsol. În calcul nu se cuprind suprafețele podurilor, cu excepția mansardelor, precum și cele ale treptelor și teraselor neacoperite.

NORME METODOLOGICE:

4.01. Pentru clădirile de orice fel pe care le dețin în proprietate contribuabilii prevăzuți la art. 3 din Ordonanța datorează impozitul pe clădiri, indiferent unde sunt situate acestea, în intravilanul ori extravilanul comunelor, orașelor sau municipiilor, după caz.

4.02. Contribuabilii prevăzuți la art. 4 alin. (2) din Ordonanța sunt persoanele juridice care dețin în administrare sau în folosință clădiri proprietate a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, pentru care datorează impozit pe clădiri.

4.03. În cazul în care clădirea este concesionata sau închiriată, datorarea redeventei ori a chiriei stabilite conform prevederilor legale nu exonereaza datorarea impozitului pe clădiri.

4.04. În scopul identificarii proprietăților situate în intravilanul localităților rurale și urbane, precum și pentru identificarea adresei de domiciliu/reședința/sediu, autoritățile administrației publice locale vor elabora și vor aproba nomenclatura stradala pe fiecare localitate, până cel târziu la data de 15 decembrie 2002, acolo unde aceasta nu este realizată până la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.

La elaborarea și aprobarea nomenclaturii stradale se au în vedere prevederile

Ordonanței Guvernului nr. 63/2002

privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 30 august 2002.

4.05. Pentru fiecare proprietate situata în intravilanul localităților, pe fiecare strada individualizata prin denumire proprie se atribuie câte un număr de ordine, după cum urmează:

a) pe partea stanga a strazii se începe cu numărul 1 și se continua cu numerele impare, în ordine crescatoare, până la capatul strazii;

b) pe partea dreaptă a strazii se începe cu numărul 2 și se continua cu numerele pare, în ordine crescatoare, până la capatul strazii.

4.06. În cazul blocurilor de locuințe, precum și în cel al clădirilor alipite situate în cadrul aceleiași curți - lot de teren, care au un sistem constructiv și arhitectonic unitar și în care sunt situate mai multe apartamente, datele despre domiciliu/reședința/sediu cuprind strada, numărul, blocul, scara, etajul, apartamentul.

4.07. Datele despre domiciliul/reședința/sediul contribuabililor se înscriu în registrul agricol, în evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităților administrației publice locale, precum și în orice alte evidente specifice cadastrului imobiliar-edilitar, cu menționarea elementelor de identificare prevăzute la pct. 4.05 și 4.06 din prezentele norme metodologice.

4.08. Suprafața construită desfășurată a unei clădiri, ce sta la baza calculării impozitului pe clădiri, datorat de persoanele fizice, rezultă din actul de proprietate sau din planul cadastral, iar în lipsa acestora, din schita/fișa clădirii sau din orice alte documente asemănătoare.

Suprafața construită desfășurată a unei clădiri se determina prin însumarea suprafețelor secțiunilor tuturor nivelurilor sale, inclusiv ale balcoanelor, logiilor și ale celor situate la subsol. În calcul nu se cuprind suprafețele podurilor, precum și cele ale treptelor și teraselor neacoperite.

4.09. Pentru calcularea impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, în cazul în care clădirea nu poate fi efectiv masurata pe conturul exterior, suprafața construită desfășurată se determina prin înmulțirea suprafeței utile a clădirii cu coeficientul de transformare de 1,20 prevăzut în anexa nr. 1 la Ordonanța. Coeficientul de transformare servește la stabilirea relatiei dintre suprafața utila, potrivit dimensiunilor interioare dintre pereți, și suprafața construită desfășurată determinata pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al clădirii.

4.10. La stabilirea coeficientului de transformare menționat la pct. 4.09 din prezentele norme metodologice s-a avut în vedere potențiala diferența dintre suprafața construită desfășurată și suprafața utila a clădirii; prin potențiala diferența se cuantifica suprafața secțiunii zidurilor și cota-parte din eventualele spații de deservire comuna, acolo unde este cazul. Dacă în documente este înscrisă suprafața construită desfășurată a clădirii, determinata pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al acesteia, pentru determinarea impozitului pe clădiri nu se ia în calcul suprafața utila și, implicit, nu se aplică coeficientul de transformare.

ORDONANTA:

Art. 5. - (1) Impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, se calculează prin aplicarea cotei de 0,2% în mediul urban și de 0,1% în mediul rural asupra valorii impozabile a clădirii, determinata potrivit criteriilor și normelor de evaluare prevăzute în anexa nr. 1.

(2) În cazul contribuabililor menționați la alin. (1), care dețin mai multe clădiri cu destinația de locuinta, altele decât cele închiriate, impozitul pe clădiri se majorează după cum urmează:

a) cu 15% pentru prima clădire, în afară celei de la adresa de domiciliu;

b) cu 50% pentru cea de a doua clădire, în afară celei de la adresa de domiciliu;

c) cu 75% pentru cea de a treia clădire, în afară celei de la adresa de domiciliu;

d) cu 100% pentru cea de a patra clădire și următoarele, în afară celei de la adresa de domiciliu.

(3) Ordinea numerică a proprietăților se determina în raport de anul dobândirii clădirii, indiferent sub ce forma, rezultat din documentele care atesta calitatea de proprietar.

(4) Contribuabilii care intra sub incidența alin. (2) au obligația să depună o declarație specială la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază teritorială își au domiciliul, precum și la cele în a căror rază teritorială sunt situate clădirile respective.

(5) Modelul declarației speciale menționate la alin. (4) se aproba prin normele metodologice referitoare la impozitele și taxele locale.

NORME METODOLOGICE:

5.01. Impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, se determina pe bază de cota procentuală, diferențiată în funcție de locul în care se afla situata clădirea, respectiv 0,2% pentru mediul urban și 0,1% pentru mediul rural, aplicată asupra valorii impozabile a clădirii.

5.02. Pentru determinarea valorii impozabile a clădirilor, stabilită pe baza criteriilor și normelor de evaluare prevăzute de anexa nr. 1 la Ordonanța, se au în vedere instalațiile cu care este dotată clădirea, respectiv:

a) se încadrează pentru aplicarea valorilor impozabile prezentate în coloana 2 acele clădiri care sunt dotate, cumulativ, cu instalații de apa, de canalizare, electrice și de încălzire, după cum urmează:

a.1. clădirea se considera dotată cu instalatie de apa dacă alimentarea cu apa se face prin conducte, dintr-un sistem de aductiune din rețele publice sau direct dintr-o sursa naturala - put, fântâna sau izvor - în sistem propriu;

a.2. clădirea se considera ca are instalatie de canalizare dacă este dotată cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate în rețeaua publică sau într-un punct colector propriu - put absorbant sau fosa vidanjabila;

a.3. clădirea se considera ca are instalatie electrica dacă este dotată cu cablaje interioare racordate la rețeaua publică sau la o sursa de energie electrica - grup electrogen, microcentrala, instalații eoliene sau microhidrocentrala;

a.4. clădirea se considera ca are instalatie de încălzire dacă aceasta se face prin intermediul agentului termic - abur sau apa calda de la centrale electrice, centrale termice de cartier, termoficare locală sau centrale termice proprii - și îl transmit în sistemul de distribuție în interiorul clădirii, constituit din conducte și radiatoare - calorifere, indiferent de combustibilul folosit - gaze, combustibil lichid, combustibil solid;

b) se încadrează pentru aplicarea valorilor impozabile prevăzute în coloana 3 acele clădiri care nu se regăsesc în contextul menționat la lit. a), respectiv cele care nu au nici una dintre aceste instalații sau au una, doua ori trei astfel de instalații.

Mențiunea cu privire la existenta instalațiilor se face prin Declarația de impunere pentru stabilirea impozitului pe clădiri în cazul persoanelor fizice, model ITL - 001, prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.

5.03. În situația în care, pe parcursul anului fiscal, clădirea încadrată pentru aplicarea valorilor impozabile prevăzute în coloana 3 din anexa nr. 1 la Ordonanța face obiectul aplicării valorilor impozabile prevăzute în coloana 2 din aceeași anexa, ca efect al dotării cu toate cele patru instalații, modificarea impozitului pe clădiri se face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a apărut aceasta situație, necesitand depunerea unei noi declarații de impunere conform pct. 5.02 din prezentele norme metodologice. În mod similar se procedează și în situația în care la clădirea dotată cu toate cele patru instalații prevăzute la pct. 5.02 lit. a), pe parcursul anului fiscal, se elimina din sistemul constructiv oricare dintre aceste instalații, pe bază de autorizație de desființare eliberata în condițiile legii.

5.04. În vederea aplicării coeficienților de corectie prevăzuți la pct. 1 din nota la anexa nr. 1 la Ordonanța, pentru încadrarea localităților pe ranguri de localități se are în vedere ierarhizarea acestora reglementată de

Legea nr. 351/2001

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, denumita în continuare

Legea nr. 351/2001 . Conform acestei reglementări ierarhizarea localităților pe ranguri este următoarea:

a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanța europeană;

b) rangul I - municipii de importanța naționala, cu influența potențiala la nivel european;

c) rangul II - municipii de importanța interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități;

d) rangul III - orașe;

e) rangul IV - sate reședința de comune;

f) rangul V - sate componente ale comunelor și sate aparținând municipiilor și orașelor.

5.05. Localitățile componente ale orașelor și municipiilor, astfel cum sunt încadrate potrivit dispozițiilor

Legii nr. 2/1968

privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările și completările ulterioare, denumita în continuare

Legea nr. 2/1968 , sunt asimilate localităților urbane.

5.06. Exemplu de calcul pentru impozitul pe clădiri

Pentru o clădire cu destinația de locuinta, care nu poate fi efectiv masurata pe conturul exterior, proprietatea unei persoane fizice, situata în municipiul București, zona A, construită în anul 1950, cu pereți din caramida arsa, ce are toate cele patru instalații menționate la pct. 5.02 din prezentele norme metodologice și o suprafața utila de 100 mp, impozitul pe clădiri datorat în anul 2003 se calculează astfel:

a) se calculează suprafața construită desfășurată, prin aplicarea coeficientului de transformare de 1,20 asupra suprafeței utile:

100 mp x 1,20 = 120 mp;

b) se determina valoarea impozabilă a clădirii astfel:

b.1. se calculează valoarea impozabilă pe metru patrat de suprafața construită desfășurată, în funcție de rangul 0 corespunzător Capitalei, zona A, conform pct. 1 din nota la anexa nr. 1 la Ordonanța, unde coeficientul de corectie este de 1,30:

5.300.000 lei/mp x 1,30 = 6.890.000 lei/mp;

b.2. se calculează valoarea impozabilă a clădirii, ținându-se seama de suprafața construită desfășurată prevăzută la lit. a) și valoarea prevăzută la subpct. b.1:

120 mp x 6.890.000 lei/mp = 826.800.000 lei;

b.3. în raport de anul în care a fost realizată clădirea se aplică o reducere de 15%, potrivit adnotarii**) lit. a) din anexa nr. 1 la Ordonanța, ce corespunde aplicării unei cote de 85% asupra valorii menționate la subpct. b.2, respectiv:

826.800.000 lei x 85% = 702.780.000 lei;

c) se calculează impozitul pe clădiri datorat pentru anul 2003 prin înmulțirea valorii menționate la subpct. b.3 cu cota de 0,2% prevăzută la art. 5 alin. (1) din Ordonanța:

702.780.000 lei x 0,2% = 1.405.560 lei/an.

Prin aplicarea prevederilor art. 73 alin. (2) din Ordonanța rezultă impozitul pe clădiri, rotunjit, de 1.406.000 lei/an.

5.07. Pentru determinarea valorilor impozabile, pe ranguri de localități și zone în cadrul acestora, încadrarea clădirilor urmează încadrarea terenurilor efectuată de către consiliile locale, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor, în condițiile prevăzute la art. 13 din Ordonanța, cu respectarea condițiilor prevăzute la pct. 14.02 din prezentele norme metodologice.

5.08. Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice care dețin în proprietate mai multe clădiri cu destinația de locuinta, altele decât cele închiriate, se majorează conform prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanța.

5.09. Sunt considerate ca fiind închiriate numai acele clădiri cu destinația de locuinta pentru care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) proprietarul, în calitatea sa de locator, are contract de închiriere încheiat în forma scrisă;

b) contractul menționat la lit. a) este înregistrat la organul fiscal competent în scopul stabilirii veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, în condițiile legii;

c) locatorul face dovada ca locatarul are înscrisă în actul sau de identitate mențiunea cu privire la domiciliu sau reședința, după caz, care corespunde cu cea a adresei la care este situata clădirea ce face obiectul închirierii;

d) locatarul nu poate fi membru al familiei locatorului; prin familie, în sensul prezentei litere, se desemnează soțul, sotia și copiii lor necăsătoriți.

5.10. Impozitul pe clădiri majorat în condițiile art. 5 alin. (2) din Ordonanța se aplică după cum urmează:

a) pentru acele clădiri pentru care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la pct. 5.09 din prezentele norme metodologice, precum și pentru partea din clădire pentru care nu se face dovada îndeplinirii acestor condiții;

b) proporțional cu perioada pentru care nu sunt îndeplinite condițiile de la pct. 5.09 din prezentele norme metodologice, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care nu sunt îndeplinite aceste condiții.

5.11. O persoana fizica ce deține în proprietate doua clădiri cu destinația de locuinta, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează:

a) pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determina potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța;

b) pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. a) din Ordonanța se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța cu 115%.

5.12. O persoana fizica ce deține în proprietate trei clădiri cu destinația de locuinta, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează:

a) pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determina potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța;

b) pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. a) din Ordonanța se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța cu 115%;

c) pentru cea de-a treia clădire, care este a doua în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. b) din Ordonanța se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța cu 150%.

5.13. O persoana fizica ce deține în proprietate patru clădiri cu destinația de locuinta, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează:

a) pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determina potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța;

b) pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. a) din Ordonanța se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța cu 115%;

c) pentru cea de-a treia clădire, care este a doua în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. b) din Ordonanța se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța cu 150%;

d) pentru cea de-a patra clădire, care este a treia în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. c) din Ordonanța se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța cu 175%.

5.14. O persoana fizica ce deține în proprietate cinci clădiri cu destinația de locuinta, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează:

a) pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determina potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța;

b) pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. a) din Ordonanța se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța cu 115%;

c) pentru cea de-a treia clădire, care este a doua în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. b) din Ordonanța se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța cu 150%;

d) pentru cea de-a patra clădire, care este a treia în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. c) din Ordonanța se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța cu 175%;

e) pentru cea de-a cincea clădire, care este a patra în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. d) din Ordonanța se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța cu 200%.

În cazul persoanelor fizice care dețin în proprietate mai mult de cinci clădiri cu destinația de locuinta, altele decât cele închiriate, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. d) din Ordonanța, pentru fiecare dintre acestea, se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța cu 200%.

5.15. În cazul în care Consiliul General al Municipiului București a aprobat majorarea anuală a impozitului pe clădiri cu până la 50%, în condițiile art. 72 din Ordonanța și ale pct. 72.02 din prezentele norme metodologice, impozitul pe clădiri determinat în condițiile prevăzute la pct. 5.06 se majorează corespunzător.

De asemenea, în situațiile în care consiliile locale sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, au aprobat majorarea anuală a impozitului pe clădiri cu până la 50%, în condițiile art. 72 din Ordonanța și ale pct. 72.01 din prezentele norme metodologice, impozitul pe clădiri determinat în condițiile prevăzute la pct. 5.11-5.14 se majorează corespunzător.

5.16. Pentru clădirile aflate în indiviziune contribuabilii persoane fizice răspund solidar în ceea ce privește impozitul pe clădiri stabilit în condițiile art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanța. Acest impozit se împarte în cote-părți egale, în funcție de numărul total al persoanelor aflate în indiviziune, iar la cota-parte din impozitul pe clădiri corespunzător se aplică majorarea prevăzută la art. 5 alin. (2) din Ordonanța, în raport cu ordinea numerică rezultată din aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanța, datorată de fiecare contribuabil, după caz.

5.17. Regulile prevăzute la pct. 5.16 din prezentele norme metodologice se aplică în mod corespunzător persoanelor care beneficiază de facilități fiscale de la plata impozitului pe clădiri.

5.18. În categoria clădirilor supuse impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice se cuprind:

a) construcțiile cu destinația de locuinta, respectiv unitățile construite formate din una sau mai multe camere de locuit, indiferent unde sunt situate, la același nivel sau la niveluri diferite, inclusiv la subsol sau la mezanin, prevăzute, după caz, cu dependințe și/sau alte spații de deservire;

b) construcțiile menționate la lit. a), dezafectate și utilizate pentru desfășurarea de profesii libere, de activități comerciale sau în orice alte scopuri;

c) construcțiile-anexe situate fie în corpul principal de clădire, fie în afară acestuia, cum sunt: bucătăriile, camarile, pivnitele, grajdurile, magaziile, garajele și altele asemenea;

d) construcțiile gospodărești, cum sunt: patulele, hambarele pentru cereale, surele, fanariile, remizele, soproanele și altele asemenea.

5.19. Sunt considerate clădiri distincte, având elemente de identificare proprii ale adresei, potrivit pct. 4.05 și 4.06 din prezentele norme metodologice:

a) clădirile distantate spatial de celelalte clădiri amplasate în aceeași curte - lot de teren, precum și clădirile legate între ele prin pasarele sau balcoane de serviciu;

b) clădirile alipite, situate pe loturi alăturate, care au sisteme constructive și arhitectonice diferite - fațade și materiale de construcție pentru pereții exteriori, intrari separate din strada, curte sau gradina - și nu au legături interioare.

5.20. Clădirile distincte cu destinația de locuinta, situate la aceeași adresa, proprietate a aceleiași persoane fizice, nu intra sub incidența prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanța. În cazul clădirilor de natura celor prevăzute la pct. 4.06 din prezentele norme metodologice, proprietate a aceleiași persoane fizice, apartamentul este asimilat clădirii ce intra sub incidența prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanța coroborate cu cele ale pct. 5.10 din prezentele norme metodologice.

5.21. Nu intra sub incidența art. 5 alin. (2) din Ordonanța clădirea dobandita în baza și pe durata de executare a contractului:

a) ce conține clauze de întreținere pe durata întregii vieți a persoanei care înstrăinează clădirea respectiva, proprietarul asigurându-i inmormantarea;

b) de renta viageră, în condițiile art. 1.639 și următoarele din Codul civil.

5.22. De prevederile pct. 5.21 din prezentele norme metodologice un contribuabil poate beneficia numai pentru un singur contract încheiat sub forma autentică și sub rezerva ca persoana care înstrăinează nu este ruda de gradul întâi cu persoana care dobândește clădirea respectiva.

5.23. Majorarea impozitului pe clădiri cu cotele prevăzute la art. 5 alin. (2) din Ordonanța se calculează și în cazul persoanelor fizice străine care dețin pe teritoriul României mai multe clădiri cu destinația de locuinta, ordinea numerică a acestora fiind determinata de succesiunea în timp a dobândirii lor, cu obligativitatea depunerii declarației speciale.

5.24. Prin stabilirea impozitului pe clădiri majorat potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanța și în condițiile pct. 5.08-5.10 și 5.16-5.23 din prezentele norme metodologice, se considera executate prevederile

art. 13 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 116/2002

privind prevenirea și combaterea marginalizarii sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 21 martie 2002.

5.25. Ordinea numerică a proprietăților pentru stabilirea impozitului pe clădiri majorat potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanța se determina în funcție de anul dobândirii clădirii, indiferent sub ce forma, rezultat din documentele care atesta calitatea de proprietar.

În cazul în care în același an se dobândesc mai multe clădiri cu destinația de locuinta, ordinea numerică este determinata de data dobândirii.

În cazul în care la aceeași dată se dobândesc mai multe clădiri cu destinația de locuinta, ordinea numerică este cea pe care o declara contribuabilul respectiv.

5.26. Declarația specială de impunere pentru stabilirea impozitului pe clădiri majorat, în cazul persoanelor fizice deținătoare a mai multor clădiri cu destinația de locuinta, model ITL - 002, este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.

ORDONANTA:

Art. 6. - (1) Impozitul pe clădiri, în cazul contribuabililor prevăzuți la art. 3 alin. (3), se calculează prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale, care poate fi cuprinsă între 0,5% și 1,5% asupra valorii de inventar a clădirii, înregistrată în contabilitatea acestora, conform prevederilor legale în vigoare.

(2) Dacă persoanele juridice nu au efectuat nici o reevaluare a clădirilor începând cu anul 1998 până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, cota impozitului pe clădiri este între 3% și 5%, aplicată la valoarea de inventar a clădirii, până la data primei reevaluari, înregistrată în contabilitatea acestora.

(3) Pentru clădirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar impozitul pe clădiri se determina asupra valorii negociate între părți și înscrise în contract și se datorează de către proprietar.

(4) Începând cu data transferului de proprietate către beneficiar a clădirilor ce fac obiectul contractelor de leasing financiar impozitul se determina prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (2), până la data primei reevaluari înregistrate în contabilitate.

NORME METODOLOGICE:

6.01. - Prin sintagma valoarea de inventar înscrisă în evidența contabilă se înțelege valoarea de intrare a clădirilor în patrimoniu și care, după caz, poate fi:

a) costul de achiziție, pentru clădirile procurate cu titlu oneros;

b) costul de producție, pentru clădirile construite de unitatea patrimonială;

c) valoarea actuala, estimată la înscrierea lor în activ, ținându-se seama de valoarea clădirilor cu caracteristici tehnice și economice similare sau apropiate, pentru clădirile obținute cu titlu gratuit;

d) valoarea de aport - de utilitate acceptată de părți -, pentru clădirile intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii/fuziunii, conform statutelor și contractelor, determinata prin expertiza, potrivit legii;

e) valoarea rezultată în urma reevaluarii, pentru clădirile reevaluate în baza unei dispoziții legale.

6.02. În cursul lunii mai a fiecărui an fiscal pentru anul următor, consiliile locale adopta hotărâri privind stabilirea cotei pe baza căreia se calculează impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice, cota care poate fi cuprinsă între 0,5% și 1,5% inclusiv. În cazul municipiului București aceasta atribuție se îndeplinește de către Consiliul General al Municipiului București.

6.03. Pentru clădirile contribuabililor persoane juridice impozitul se calculează de către aceștia prin aplicarea cotei stabilite de către consiliile locale, potrivit legii, ce poate fi cuprinsă între 0,5% și 1,5% inclusiv, asupra valorii de inventar înscrise în evidența contabilă a acestora. În cazul municipiului București aceasta atribuție se îndeplinește de către Consiliul General al Municipiului București.

Declarația de impunere pentru stabilirea impozitului pe clădiri în cazul persoanelor juridice, model ITL - 003, este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.

6.04. Impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice care nu au înregistrată în evidența contabilă valoarea de inventar actualizată a clădirilor, începând cu anul 1998, se calculează pe baza cotei stabilite între 3% și 5% inclusiv, prin hotărâre a consiliului local. Cota se stabilește în cursul lunii mai a fiecărui an fiscal și se aplică pentru anul următor. În cazul municipiului București aceasta atribuție se îndeplinește de către Consiliul General al Municipiului București.

6.05. Pentru executarea prevederilor art. 6 alin. (2) din Ordonanța se au în vedere următoarele:

a) impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice care nu au efectuat nici o reevaluare a clădirilor începând cu anul 1998 până la data de 1 ianuarie 2003, data intrării în vigoare a prevederilor referitoare la impozitul pe clădiri potrivit art. 78 din Ordonanța, se calculează prin aplicarea asupra valorii de inventar a clădirii a cotei stabilite între 3% și 5% inclusiv, prin hotărâre a consiliului local;

b) impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice care nu au efectuat nici o reevaluare a clădirilor începând cu anul 1998 până la data primei reevaluari, după data de 1 ianuarie 2003, se calculează prin aplicarea asupra valorii de inventar a clădirii a cotei stabilite între 3% și 5% inclusiv, prin hotărâre a consiliului local;

c) după efectuarea reevaluarii impozitul pe clădiri se calculează potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din Ordonanța coroborate cu cele ale pct. 6.03 din prezentele norme metodologice, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care se efectuează reevaluarea.

6.06. Pentru clădirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar impozitul pe clădiri se datorează de către proprietar. Potrivit

Ordonanței Guvernului nr. 51/1997

privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 12 ianuarie 2000, denumita în continuare

Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 , proprietar este locatorul/finantatorul până la data expirării contractului de leasing, când se transfera utilizatorului/beneficiarului dreptul de proprietate asupra clădirii.

6.07. Impozitul pe clădiri pe perioada de leasing se determina pe baza valorii negociate între părți și înscrise în contract. Începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care expira contractul de leasing, impozitul pe clădiri se determina după cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridică.

Valoarea negociata între părți corespunde valorii totale a contractului de leasing.

6.08. La determinarea valorii de inventar a clădirii se are în vedere însumarea valorilor tuturor elementelor și instalațiilor functionale ale acesteia, cum sunt: terasele, scarile, ascensoarele, instalațiile de iluminat, instalațiile sanitare, instalațiile de încălzire, instalațiile de telecomunicații prin fir și altele asemenea; aparatele individuale de climatizare nu fac parte din categoria elementelor și instalațiilor functionale ale clădirii.

ORDONANTA:

Art. 7. - (1) La determinarea impozitului pe clădiri, în cazul contribuabililor prevăzuți la art. 3 alin. (3), se au în vedere atât clădirile aflate în funcțiune, cat și cele în rezerva sau conservare.

(2) Clădirile aflate în funcțiune și a căror valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii sunt supuse în continuare impozitului pe clădiri, calculat pe baza valorii de inventar înregistrate în contabilitate.

NORME METODOLOGICE:

7.01. Datorarea impozitului pe clădiri este prevăzută în sarcina contribuabililor persoane juridice atât pentru clădirile aflate în funcțiune, în rezerva sau în conservare, cat și pentru cele aflate în funcțiune și a căror valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii.

7.02. Pentru aplicarea prevederilor art. 7 din Ordonanța se au în vedere Normele privind reevaluarea imobilizarilor corporale aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 403/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 7 iunie 2000, denumita în continuare

Hotărârea Guvernului nr. 403/2000 .

ORDONANTA:

Art. 8. - Clădirile dobândite în cursul anului, indiferent sub ce forma, se impun cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care acestea au fost dobândite. Impozitul se calculează proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului.

NORME METODOLOGICE:

8.01. Prin expresia clădire dobandita, indiferent sub ce forma se înțelege orice clădire intrata în proprietatea persoanelor fizice sau juridice pe oricare dintre căile prevăzute de dispozițiile art. 644 și următoarele din Codul civil.

În cazul clădirilor dobândite prin acte notariale, translative ale dreptului de proprietate, data dobândirii este cea menționată în actul respectiv.

În cazul clădirilor dobândite prin hotărâri judecătorești, data dobândirii este data pronunțării hotărârii judecătorești rămase definitivă și irevocabilă.

8.02. În cazul persoanelor fizice, pentru clădirile executate potrivit

Legii nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 13 ianuarie 1997, cu modificările și completările ulterioare, denumita în continuare

Legea nr. 50/1991 , data dobândirii clădirii se considera după cum urmează:

a) pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizația de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepție, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor;

b) pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizația de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepție în termenul prevăzut de lege;

c) pentru clădirile ale căror lucrări de construcții nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizația de construire și pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilității autorizației, în condițiile legii, la data expirării acestui termen și numai pentru suprafața construită desfășurată care are elementele structurale de baza ale unei clădiri, în speta pereți și acoperis. Procesul-verbal de recepție se întocmește la data expirării termenului prevăzut în autorizația de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum și suprafața construită desfășurată în raport de care se stabilește impozitul pe clădiri.

8.03. Procesele-verbale menționate la pct. 8.02 din prezentele norme metodologice se întocmesc prin grija structurilor specializate din domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului ale autorităților administrației publice locale, denumite în continuare structuri specializate, și servesc la înregistrarea în evidentele fiscale, agricole sau cadastrale, după caz, precum și la determinarea impozitului pe clădiri.

8.04. Data dobândirii clădirii, potrivit mențiunii prevăzute la pct. 8.02 din prezentele norme metodologice, determina concomitent, în condițiile Ordonanței și ale prezentelor norme metodologice, următoarele:

a) datorarea impozitului pe clădiri;

b) diminuarea suprafeței de teren pentru care se datorează impozitul pe teren cu suprafața construită la sol a clădirii respective.

Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice se stabilește pe baza datelor extrase din actele care atesta dreptul de proprietate.

8.05. Pentru clădirile dobândite în cursul anului impozitul pe clădiri datorat de la data de întâi a lunii următoare celei în care aceasta a fost dobandita și până la sfârșitul anului respectiv se repartizează la termenele de plată rămase, iar ratele scadente sunt în funcție de ratele trimestriale determinate pentru impozitul anual, proporțional cu numărul de luni pentru care se datorează impozitul pe clădiri.

8.06. Exemple de calcul

Exemplul 0. Utilizându-se exemplul de calcul de la pct. 5.06 din prezentele norme metodologice, impozitul pe clădiri aferent unui an fiscal este de 1.406.000 lei și, potrivit art. 10 din Ordonanța, se plătește trimestrial în patru rate egale, astfel:

I. până la 15 martie inclusiv .............. 351.500 lei;

II. până la 15 iunie inclusiv .............. 351.500 lei;

III. până la 15 septembrie inclusiv ........ 351.500 lei;

IV. până la 15 noiembrie inclusiv .......... 351.500 lei,

iar impozitul pe clădiri aferent unei luni se determina prin împărțirea impozitului pe clădiri aferent anului fiscal la numărul de luni calendaristice, respectiv:

1.406.000 lei : 12 luni ≈'98 117.167 lei/luna.

Pentru clarificarea prevederilor pct. 8.05 din prezentele norme metodologice prin exemplele de calcul ce urmează se parcurg toate perioadele dintr-un an fiscal având drept referința exemplul 0.

Exemplul 1. Dreptul de proprietate se dobândește în luna ianuarie.

a) Se calculează impozitul datorat proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal, începând cu data de 1 februarie:

117.167 lei/luna x 11 luni = 1.288.837 lei.

b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârșitul anului fiscal și se plătește astfel:

I. până la 15 martie inclusiv ........... 234.334 lei;

II. până la 15 iunie inclusiv ........... 351.501 lei;

III. până la 15 septembrie inclusiv ..... 351.501 lei;

IV. până la 15 noiembrie inclusiv ....... 351.501 lei.

Exemplul 2. Dreptul de proprietate se dobândește în luna februarie.

a) Se calculează impozitul datorat proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal, începând cu data de 1 martie:

117.167 lei/luna x 10 luni = 1.171.670 lei.

b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârșitul anului fiscal și se plătește astfel:

I. până la 15 martie inclusiv .............. 117.167 lei;

II. până la 15 iunie inclusiv .............. 351.501 lei;

III. până la 15 septembrie inclusiv ........ 351.501 lei;

IV. până la 15 noiembrie inclusiv .......... 351.501 lei.

Exemplul 3. Dreptul de proprietate se dobândește în luna martie.

a) Se calculează impozitul datorat proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal, începând cu data de 1 aprilie:

117.167 lei/luna x 9 luni = 1.054.503 lei.

b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârșitul anului fiscal și se plătește astfel:

I. până la 15 martie inclusiv ............. - lei;

II. până la 15 iunie inclusiv ............. 351.501 lei;

III. până la 15 septembrie inclusiv ....... 351.501 lei;

IV. până la 15 noiembrie inclusiv ......... 351.501 lei.

Exemplul 4. Dreptul de proprietate se dobândește în luna aprilie.

a) Se calculează impozitul datorat proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal, începând cu data de 1 mai:

117.167 lei/luna x 8 luni = 937.336 lei.

b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârșitul anului fiscal și se plătește astfel:

I. până la 15 martie inclusiv .................. - lei;

II. până la 15 iunie inclusiv .................. 234.334 lei;

III. până la 15 septembrie inclusiv ............ 351.501 lei;

IV. până la 15 noiembrie inclusiv .............. 351.501 lei.

Exemplul 5. Dreptul de proprietate se dobândește în luna mai.

a) Se calculează impozitul datorat proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal, începând cu data de 1 iunie:

117.167 lei/luna x 7 luni = 820.169 lei.

b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârșitul anului fiscal și se plătește astfel:

I. până la 15 martie inclusiv .......... - lei;

II. până la 15 iunie inclusiv .......... 117.167 lei;

III. până la 15 septembrie inclusiv .... 351.501 lei;

IV. până la 15 noiembrie inclusiv ...... 351.501 lei.

Exemplul 6. Dreptul de proprietate se dobândește în luna iunie.

a) Se calculează impozitul datorat proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal, începând cu data de 1 iulie:

117.167 lei/luna x 6 luni = 703.002 lei.

b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârșitul anului fiscal și se plătește astfel:

I. până la 15 martie inclusiv ............. - lei;

II. până la 15 iunie inclusiv ............. - lei;

III. până la 15 septembrie inclusiv ....... 351.501 lei;

IV. până la 15 noiembrie inclusiv ......... 351.501 lei.

Exemplul 7. Dreptul de proprietate se dobândește în luna iulie.

a) Se calculează impozitul datorat proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal, începând cu data de 1 august:

117.167 lei/luna x 5 luni = 585.835 lei.

b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârșitul anului fiscal și se plătește astfel:

I. până la 15 martie inclusiv ................. - lei;

II. până la 15 iunie inclusiv ................. - lei;

III. până la 15 septembrie inclusiv ........... 234.334 lei;

IV. până la 15 noiembrie inclusiv ............. 351.501 lei.

Exemplul 8. Dreptul de proprietate se dobândește în luna august.

a) Se calculează impozitul datorat proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal, începând cu data de 1 septembrie:

117.167 lei/luna x 4 luni = 468.668 lei.

b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârșitul anului fiscal și se plătește astfel:

I. până la 15 martie inclusiv ............... - lei;

II. până la 15 iunie inclusiv ............... - lei;

III. până la 15 septembrie inclusiv ......... 117.167 lei;

IV. până la 15 noiembrie inclusiv ........... 351.501 lei.

Exemplul 9. Dreptul de proprietate se dobândește în luna septembrie.

a) Se calculează impozitul datorat proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal, începând cu data de 1 octombrie:

117.167 lei/luna x 3 luni = 351.501 lei.

b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârșitul anului fiscal și se plătește astfel:

I. până la 15 martie inclusiv ............... - lei;

II. până la 15 iunie inclusiv ............... - lei;

III. până la 15 septembrie inclusiv ......... - lei;

IV. până la 15 noiembrie inclusiv ........... 351.501 lei.

Exemplul 10. Dreptul de proprietate se dobândește între 1 și 15 octombrie inclusiv.

a) Se calculează impozitul datorat proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal, începând cu data de 1 noiembrie:

117.167 lei/luna x 2 luni = 234.334 lei.

b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârșitul anului fiscal și se plătește astfel:

I. până la 15 martie inclusiv .............. - lei;

II. până la 15 iunie inclusiv .............. - lei;

III. până la 15 septembrie inclusiv ........ - lei;

IV. până la 15 noiembrie inclusiv .......... 234.334 lei.

Exemplul 11. Dreptul de proprietate se dobândește între 16 și 31 octombrie inclusiv.

a) Se calculează impozitul datorat proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal, începând cu data de 1 noiembrie:

117.167 lei/luna x 2 luni = 234.334 lei.

b) Având în vedere art. 62 alin. (1) din Ordonanța, cum ultimul termen de plată prevăzut la art. 10 din Ordonanța este înăuntrul celor 30 de zile în care contribuabilul are obligația să depună declarația de impunere pentru clădirile dobândite, termenul de plată pentru impozitul datorat, menționat la lit. a), este la 30 de zile de la data dobândirii clădirii, respectiv între 16 și 30 noiembrie inclusiv.

Exemplul 12. Dreptul de proprietate se dobândește în luna noiembrie.

a) Se calculează impozitul datorat proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal, începând cu data de 1 decembrie:

117.167 lei/luna x 1 luna = 117.167 lei.

b) Având în vedere art. 62 alin. (1) din Ordonanța, cum ultimul termen de plată prevăzut la art. 10 din Ordonanța este depășit, plata se considera în termen dacă impozitul datorat, menționat la lit. a), se plătește până la expirarea perioadei de 30 de zile de la dobândire, înăuntrul căreia contribuabilul are obligația să depună declarația de impunere pentru clădirile dobândite, dar nu mai târziu de ultima zi lucrătoare a lunii decembrie a anului fiscal respectiv.

Exemplul 13. Dreptul de proprietate se dobândește în luna decembrie.

Având în vedere ca impozitul pe clădiri se datorează cu data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobandita, adică începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor, este evident ca pentru anul curent nu se stabilește impozit pe clădiri.

8.07. Rotunjirea prevăzută la art. 73 alin. (2) din Ordonanța se aplică numai la calcularea impozitului pe clădiri anual. Pentru toate celelalte calcule intermediare referitoare la impozitul pe clădiri datorat pentru perioade mai mici de un an, la determinarea unor niveluri ca efect al majorării anuale prevăzute la art. 72 din Ordonanța ori al aplicării unor coeficienți de corectie, precum și la repartizarea pe termene de plată, rotunjirea se face la leu, în sensul că orice fracțiune din acesta se întregește la un leu, prin adaos.

ORDONANTA:

Art. 9. - (1) Scăderea de la impunere, în cursul anului, pentru situațiile de dezafectare, demolare, dezmembrare sau distrugere a clădirilor, precum și de transfer al dreptului de proprietate ori locațiune asupra clădirilor, după caz, se face cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs una dintre aceste situații. Scăderea se acordă proporțional cu partea de clădire supusă unei astfel de situații, precum și cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal.

(2) Lista cuprinzând clădirile care nu sunt supuse impozitului pe clădiri este redata în anexa nr. 2.

(3) Avizarea de către consiliile locale a construcțiilor speciale prevăzute la subpunctul 20 al pct. 7 din anexa nr. 2 se va face anual, în cursul lunii noiembrie, și se aplică în anul fiscal următor.

NORME METODOLOGICE:

9.01. Scăderea de la impunere, în cursul anului, pentru oricare dintre situațiile prevăzute la art. 9 alin. (1) din Ordonanța, se face după cum urmează:

a) începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs situația respectiva;

b) proporțional cu partea de clădire supusă unei astfel de situații;

c) proporțional cu perioada cuprinsă între data menționată la lit. a) și sfârșitul anului fiscal respectiv.

Pe cale de consecința, impozitul pe clădiri, determinat în condițiile Ordonanței și ale prezentelor norme metodologice, se datorează până la data la care se face scăderea.

9.02. Prin noțiunea instituții publice, menționată la pct. 1 din anexa nr. 2 la Ordonanța, se înțelege: Parlamentul, Administrația Prezidentiala, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, precum și instituțiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanțare a acestora.

9.03. Prin sintagma incinte folosite pentru activități economice, menționată la pct. 1-4 din anexa nr. 2 la Ordonanța, se înțelege spațiile utilizate în scopuri comerciale, liber profesionale, de locuit sau altele asemenea, ce exced destinațiilor specifice categoriilor de clădiri care nu sunt supuse impozitului pe clădiri.

9.04. Referitor la pct. 3 din anexa nr. 2 la Ordonanța, prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lacasuri de cult se înțelege bisericile, respectiv casele de rugaciuni și anexele acestora. În categoria cultelor religioase se vor încadra numai acele culte recunoscute oficial în România.

9.05. În cursul lunii noiembrie a fiecărui an fiscal pentru anul următor consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București, potrivit subpct. (20) al pct. 7 din anexa nr. 2 la Ordonanța, stabilesc prin hotărâre acele construcții speciale de natura similară nemenționate la subpct. (1)-(19) ale aceluiași punct. Termenul avizare, prevăzut la art. 9 alin. (3) din Ordonanța, corespunde avizului prevăzut la

art. 45 din Legea nr. 215/2001 , specific adoptării hotărârilor de către consiliile locale, în condițiile art. 46 din aceeași lege.

Pentru anul 2003 adoptarea hotărârilor se face până cel târziu la 15 decembrie 2002.

9.06. Contribuabilii proprietari ai construcțiilor care fac obiectul pct. 9.05 din prezentele norme metodologice vor depune anual, în cursul lunii octombrie, Cererea privind avizarea construcțiilor speciale în scopul scutirii de la plata impozitului pe clădiri, model ITL - 023, potrivit anexei nr. IV la prezentele norme metodologice, la autoritățile administrației publice locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe a căror rază administrativ-teritorială se afla construcțiile speciale. Nedepunerea acestei cereri până la data de 31 octombrie a fiecărui an, precum și respingerea cererilor de către consiliile locale determina stabilirea impozitului pe clădiri în condițiile Ordonanței și ale prezentelor norme metodologice.

Pentru anul 2003 cererea prevăzută la alin. 1 se depune în termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub sancțiunea decăderii.

9.07. În cerere se prezintă detaliat elementele de identificare ale construcțiilor speciale pentru care se solicita aprobarea consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, cu menționarea expresă a declarației pe propria răspundere a semnatarului cererii, sub sancțiunile prevăzute de legea penală pentru nedeclararea corespunzătoare adevărului, ca acele construcții speciale nu întrunesc elementele constitutive ale clădirii pentru care se datorează impozitul pe clădiri.

9.08. Prin hotărârile adoptate de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București, potrivit pct. 9.05 din prezentele norme metodologice, se menționează nominal contribuabilii care au depus cereri, construcțiile stabilite ca fiind de natura similară construcțiilor speciale care nu sunt supuse impozitului pe clădiri, precum și cazurile de cereri respinse.

Neadoptarea hotărârilor până la termenele prevăzute la pct. 9.05 din prezentele norme metodologice corespunde măsurii de aprobare a cererilor, respectiv de avizare a construcțiilor speciale.

ORDONANTA:

Art. 10. - Impozitul pe clădiri se stabilește pe baza declarației de impunere depuse de contribuabili, în condițiile prezentei ordonanțe, și se plătește trimestrial în patru rate egale, astfel: până la 15 martie, până la 15 iunie, până la 15 septembrie și până la 15 noiembrie.

NORME METODOLOGICE:

10.01. Contribuabilii sunt obligați să depună declarațiile de impunere pentru stabilirea impozitului pe clădiri la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială se afla clădirile, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora, conform prevederilor art. 10 și ale art. 62 alin. (1) din Ordonanța.

10.02. Declarațiile de impunere, potrivit art. 62 alin. (5) din Ordonanța, se depun în termen de 30 de zile de la dobândire sau de la data apariției oricăreia dintre următoarele situații:

a) intervin schimbări privind domiciliul sau sediul, după caz, al contribuabilului;

b) se realizează lucrări ce conduc la modificarea impozitului pe clădiri datorat;

c) intervin schimbări privind situația juridică a contribuabilului, de natura sa conducă la modificarea impozitului pe clădiri.

10.03. Contribuabilii persoane fizice și persoane juridice sunt obligați să depună declarația de impunere în condițiile prevăzute la pct. 10.01, 10.02, 10.04 și 10.05 din prezentele norme metodologice, chiar dacă aceștia beneficiază de reducere sau de scutire de impozit pe clădiri.

10.04. Contribuabilii persoane fizice care dețin mai multe clădiri cu destinația de locuinta sunt obligați să depună și declarația specială de impunere, în condițiile prevăzute la pct. 10.01 și 10.02 din prezentele norme metodologice, la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază administrativ-teritorială își au domiciliul, precum și la cele în a căror rază administrativ-teritorială sunt situate respectivele clădiri, potrivit art. 5 alin. (4) din Ordonanța.

10.05. Contribuabilii persoane juridice calculează impozitul pe clădiri datorat anual și depun declarația de impunere până la data de 31 ianuarie a fiecărui an fiscal la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în a carei raza administrativ-teritorială se afla clădirea, conform prevederilor art. 62 alin. (6) din Ordonanța.

10.06. Potrivit art. 62 alin. (3) din Ordonanța, în cazurile contribuabililor care nu depun declarația de impunere conform prevederilor pct. 10.01, 10.02, 10.04 și 10.05 din prezentele norme metodologice, după caz, impozitul pe clădiri se poate stabili din oficiu pe baza înregistrărilor existente în registrele agricole, în evidentele specifice cadastrului imobiliar-edilitar, precum și în evidența contabilă a contribuabililor.

10.07. Impozitul pe clădiri anual se plătește în patru rate egale până la data de 15 inclusiv a lunilor martie, iunie, septembrie și noiembrie ale fiecărui an.

10.08. În cazul în care termenul de plată a impozitului pe clădiri, stabilit în condițiile Ordonanței, expira într-o zi nelucrătoare, plata se considera în termen dacă este efectuată în ziua lucrătoare imediat următoare.

Capitolul 3 Impozitul și taxa pe teren

ORDONANTA:

Art. 11. - Contribuabilii care dețin în proprietate terenuri situate în municipii, orașe și comune, în intravilanul sau extravilanul localităților datorează impozit pe teren.

NORME METODOLOGICE:

11.01. Pentru terenurile dobândite, indiferent sub ce forma, contribuabilii prevăzuți la art. 3 din Ordonanța datorează impozitul pe teren, stabilit în limitele și în condițiile Ordonanței și ale prezentelor norme metodologice, oriunde ar fi situate aceste terenuri, în comune, orașe sau municipii, atât pentru cele din intravilan, cat și pentru cele din extravilan.

11.02. Se considera proprietari de terenuri și acei contribuabili cărora, în condițiile

Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale

Legii nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările aduse prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 400/2002 , li s-a constituit ori reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere, după caz, de la data punerii în posesie constatată prin procese-verbale, fise sau orice alte documente de punere în posesie întocmite de comisiile locale, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, chiar dacă nu este emis titlul de proprietate.

ORDONANTA:

Art. 12. - (1) Impozitul pe teren se stabilește anual, în suma fixa pe metru patrat de teren, în mod diferențiat, în intravilanul localităților, pe ranguri de localități și zone, iar în extravilanul localităților, pe ranguri de localități și categorii de folosință a terenurilor, pe zone, potrivit anexei nr. 3 și, respectiv, anexei nr. 4.

(2) În cazurile în care terenurile situate în intravilanul localităților sunt înregistrate în registrul agricol la alta categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, acestea se vor supune impozitului pe teren conform anexei nr. 4.

NORME METODOLOGICE:

12.01. Impozitul pe teren se stabilește anual în suma fixa, pe metru patrat de teren, în mod diferențiat, în intravilanul și extravilanul localităților, după cum urmează:

a) în intravilan:

a.1. pe ranguri de localități, identificate prin cifrele române: 0, I, II, III, IV și V;

a.2. pe zone, identificate prin literele: A, B, C și D;

a.3. pe categorii de folosință, astfel cum sunt evidentiate în tabelul prezentat la pct. 12.06 din prezentele norme metodologice;

b) în extravilan:

b.1. pe ranguri de localități, identificate prin cifrele române: 0, I, II, III, IV și V;

b.2. pe zone, identificate prin cifrele române, respectiv zonele: I, a II-a, a III-a și a IV-a;

b.3. pe categorii de folosință, astfel cum sunt evidentiate în tabloul prezentat la pct. 12.06 din prezentele norme metodologice.

12.02. Pentru terenurile din intravilanul localităților, înregistrate în registrul agricol la alta categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, impozitul pe teren se determina prin înmulțirea nivelurilor prevăzute în anexa nr. 4 la Ordonanța cu coeficienții de corectie cuprinși în nota din aceeași anexa, diferentiati pe ranguri de localități. Pentru încadrarea terenurilor pe zone se utilizează următoarea corespondenta:

a) zonei A din intravilan îi corespunde zona I din extravilan;

b) zonei B din intravilan îi corespunde zona a II-a din extravilan;

c) zonei C din intravilan îi corespunde zona a III-a din extravilan;

d) zonei D din intravilan îi corespunde zona a IV-a din extravilan.

12.03. Exemplu de calcul privind impozitul pe teren situat în intravilan. O persoana fizica sau juridică deține în proprietate o suprafața de teren de 500 mp, având categoria de folosință teren cu construcții, situata în intravilanul localității, din care 50 mp reprezintă suprafața construită la sol a clădirilor. Terenul este situat în municipiul București, corespunzător rangului 0 de localități, și în zona A, potrivit hotărârii Consiliului General al Municipiului București, adoptată în termenul prevăzut la art. 77 din Ordonanța. Impozitul pentru terenul situat în intravilanul localității, datorat pentru anul 2003, se determina după cum urmează:

a) se stabilește suprafața de teren supusă impozitului, scăzându-se din suprafața deținută în proprietate suprafața construită la sol a clădirilor, respectiv: 500 mp -50 mp = 450 mp;

b) se calculează impozitul pe terenul situat în intravilan, inmultindu-se suprafața stabilită la lit. a) cu nivelul impozitului pe teren, corespunzător rangului 0 și zonei A, menționat în anexa nr. 3 la Ordonanța, respectiv: 450 mp x 5.900 lei/mp = 2.655.000 lei/an.

12.04. Exemplu de calcul privind impozitul pe teren situat în extravilan. O persoana fizica sau juridică deține în proprietate o suprafața de teren situata în extravilanul localității, de 472 mp, din care suprafața construită la sol a clădirilor este de 129 mp. Terenul este situat în municipiul București, corespunzător rangului 0 de localități, în categoria de folosință "livezi", zona I. Impozitul pe terenul situat în extravilanul localității, datorat pentru anul 2003, se determina după cum urmează:

a) se stabilește suprafața de teren supusă impozitului, scăzându-se din suprafața deținută în proprietate suprafața construită la sol a clădirilor, respectiv: 472 mp -129 mp = 343 mp;

b) se calculează impozitul pe terenul situat în extravilan, inmultindu-se suprafața stabilită la lit. a) cu nivelul impozitului pe teren corespunzător categoriei de folosință "livezi", menționat la nr. crt. 6 din anexa nr. 4 la Ordonanța, zona I, precum și cu coeficientul de corectie menționat la lit. a) a notei din aceeași anexa, respectiv:

343 mp x 30 lei/mp x 8,00 = 82.320 lei/an.

Prin aplicarea prevederilor art. 73 alin. (2) din Ordonanța rezultă impozitul pe teren rotunjit, datorat pentru anul 2003, în suma de 82.000 lei.

12.05. Precizările efectuate la pct. 5.04 și 5.05 din prezentele norme metodologice se aplică în mod corespunzător și pentru stabilirea impozitului pe terenurile situate în intravilan și în extravilan.

12.06. La încadrarea terenurilor pe categorii de folosință se are în vedere tabloul următor:

Categoria

de

folosință

Subcategoria

de folosință

Sim

bol

cod

Categoria

de

folosință

Subcategoria

de

folosință

Sim-

bol

cod

1. Terenuri

cu

construcții

- construcții

- curți și construcții

- diguri

- cariere

- parcuri

- cimitire

- terenuri de sport

- piețe și târguri

- pajiști și stranduri

- taluzuri pietruite

- fasie de frontieră

- exploatări miniere

și petroliere

- alte terenuri cu

construcții

C

CC

CD

CA

CP

CI

CS

CT

CPJ

CTZ

CFF

CMP

CAT

6. Livezi

- livezi clasice

- livezi intensive și

superintensive

- livezi plantații

arbuști

- plantații dud

- pepiniere pomicole

L

LI

LF

LD

LP

2. Arabil

- arabil propriu-zis

- pajiști cultivate

- grădini de legume

- orezării

- sere

- solarii și rasadnite

- capsunarii

- alte culturi perene

A

AP

AG

AO

AS

ASO

AC

AD

7. Păduri

și alte

terenuri

cu

vegetație

forestieră

- păduri

- perdele de protecție

- tufărișuri și

maracinisuri

- răchitării

- pepiniere silvice

PD

PDP

PDT

PDR

PDPS

3. Pășuni

- pășuni curate

- pășuni împădurite

- pășuni cu pomi

fructiferi

- pășuni cu tufărișuri

și maracinis

P

PP

PL

PT

8.Terenuri

cu ape

- ape curgătoare

- lacuri și balti

naturale

- lacuri de acumulare

- amenajări piscicole

- ape cu stuf

- canaluri

- marea teritorială

HR

HB

HA

HP

HS

HC

HM

4. Fanete

- fanete curate

- fanete cu pomi

fructiferi

- fanete împădurite

- fanete cu tufărișuri

și maracinis

F

FL

FP

FT

9. Drumuri

și cai

ferate

- autostrăzi

- drumuri naționale

- drumuri județene

- drumuri comunale

- străzi și ulite

- drumuri de exploatare

(agricole, silvice,

petroliere,

industriale,

etc)

- drumuri și poteci

turistice

- cai ferate

DA

DN

DJ

DC

DS

DE

DT

DF

5. Vii

- vii nobile

- vii hibride

- plantații hamei

- pepiniere viticole

VN

VH

VHA

VP

10. Tere-

nuri ne-

produc-

tive

- nisipuri zburătoare

- bolovănișuri, stan-

carii, pietrisuri

- rape, ravene, torenți

- saraturi cu crusta

- mocirle și smarcuri

- gropi împrumut,

deponii

- halde

NN

NB

NR

NS

NM

NG

NH

12.07. Ierarhizarea localităților urbane și rurale pe ranguri se face avându-se în vedere prevederile

Legii nr. 351/2001 . În acest sens, la nivelurile impozitului pe terenurile situate în extravilan, prevăzute în anexa nr. 4 la Ordonanța, se aplică următorii coeficienți de corectie:

a) localități urbane de rangul 0 ........8,00;

b) localități urbane de rangul I.........5,00;

c) localități urbane de rangul II........4,00;

d) localități urbane de rangul III.......3,00;

e) localități rurale de rangul IV........1,10;

f) localități rurale de rangul V.........1,00.

12.08. Pentru terenurile înregistrate la categoria de folosință "terenuri cu construcții", ocupate de orice fel de construcții care nu sunt de natura clădirilor, se datorează impozitul pe teren.

Trotuarele, aleile de orice fel, digurile, terenurile de sport, puturile, fosele betonate, podurile, bazinele, platformele betonate, căile de rulare, rețelele de canalizare, imprejmuirile, precum și orice alte construcții asemănătoare nu sunt de natura clădirilor, iar pentru suprafețele ocupate de acestea se datorează impozit pe teren.

12.09. În cazul în care terenul este concesionat sau închiriat, datorarea redeventei sau a chiriei stabilite conform prevederilor legale nu exonereaza datorarea impozitului pe teren.

ORDONANTA:

Art. 13. - Încadrarea terenurilor pe zone și pe categorii de folosință, în intravilan și extravilan, se face de către consiliile locale, în funcție de poziția terenurilor față de centrul localității, de rețelele edilitare, precum și de alte elemente specifice fiecărei unități administrativ-teritoriale, conform documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, registrelor agricole, evidentelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidente agricole ori cadastrale.

NORME METODOLOGICE:

13.01. Consiliile locale adopta hotărâri privind delimitarea zonelor, atât în intravilan, cat și în extravilan, pe baza documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism, a registrelor agricole, evidentelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau a altor evidente agricole ori cadastrale, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I. În cazul municipiului București aceasta atribuție se îndeplinește de către Consiliul General al Municipiului București.

Neadoptarea hotărârilor în termenul prevăzut la alin. 1 corespunde opțiunii consiliului local/Consiliului General al Municipiului București de delimitare la nivelul comunei, orașului sau municipiului respectiv, în intravilan, a zonei A, iar în extravilan, a zonei I.

Pentru asigurarea unei stabilitati în ceea ce privește delimitarea zonelor, hotărârile prevăzute la alin. 1 pot avea caracter multianual.

În cazul în care la nivelul unității administrativ-teritoriale se impun modificări ale delimitării zonelor, autoritățile deliberative prevăzute la alin. 1 adopta hotărârile respective în cursul lunii mai pentru anul fiscal următor. Neadoptarea hotărârilor în cursul lunii mai corespunde opțiunii autorităților deliberative de menținere a zonelor existente.

13.02. La unitățile administrativ-teritoriale în cazul cărora elementele specifice permit delimitarea a mai puțin de 4 zone consiliile locale pot face încadrarea terenurilor, după cum urmează:

a) în cazul în care delimiteaza 3 zone, acestea sunt:

a.1. în intravilan: zona A, zona B și zona C;

a.2. în extravilan: zona I, zona a II-a și zona a III-a;

b) în cazul în care delimiteaza 2 zone, acestea sunt:

b.1. în intravilan: zona A și zona B;

b.2. în extravilan: zona I și zona a II-a;

c) în cazul în care delimiteaza o singura zona, aceasta este:

c.1. în intravilan: zona A;

c.2. în extravilan: zona I.

13.03. În cazurile în care numărul de zone din intravilan este diferit de numărul de zone din extravilan, pentru determinarea impozitului pe terenurile situate în intravilan, înregistrate în registrul agricol la alta categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, corespondenta dintre zone se face după cum urmează:

a) în intravilan se delimiteaza doar zona A, iar în extravilan se delimiteaza zonele: I, a II-a, a III-a și a IV-a; pentru aceste cazuri impozitul pe teren se determina numai în funcție de nivelurile corespunzătoare zonei I;

b) în intravilan se delimiteaza zonele A și B, iar în extravilan se delimiteaza zonele: I, a II-a, a III-a și a IV-a; pentru acest caz impozitul pe terenurile încadrate în zona A se determina în funcție de nivelurile corespunzătoare zonei I, iar pentru cele încadrate în zona B se determina în funcție de nivelurile corespunzătoare zonei a II-a;

c) în intravilan se delimiteaza zonele A, B și C, iar în extravilan se delimiteaza zonele: I, a II-a, a III-a și a IV-a; pentru acest caz impozitul pe terenurile încadrate în zona A se determina în funcție de nivelurile corespunzătoare zonei I, pentru cele încadrate în zona B se determina în funcție de nivelurile corespunzătoare zone a II-a, iar pentru cele încadrate în zona C se determina în funcție de nivelurile corespunzătoare zonei a III-a;

d) în intravilan se delimiteaza zonele A, B, C, și D, iar în extravilan se delimiteaza zonele I, a II-a și a III-a; pentru acest caz impozitul pe terenurile încadrate în zona A se determina în funcție de nivelurile corespunzătoare zonei I, pentru cele încadrate în zona B se determina în funcție de nivelurile corespunzătoare zonei a II-a, iar pentru cele încadrate în zonele C și D, în funcție de nivelurile corespunzătoare zonei a III-a;

e) în intravilan se delimiteaza zonele A, B, C și D, iar în extravilan se delimiteaza zonele I și a II-a; pentru acest caz impozitul pe terenurile încadrate în zona A se determina în funcție de nivelurile corespunzătoare zonei I, iar pentru cele încadrate în zonele B, C și D se determina în funcție de nivelurile corespunzătoare zonei a II-a;

f) în intravilan se delimiteaza zonele A, B, C și D, iar în extravilan se delimiteaza doar zona I; pentru acest caz impozitul pe teren, indiferent în care dintre zonele A-D sunt încadrate terenurile, se determina în funcție de nivelurile zonei I;

NOTĂ: Prevederile prezentului punct sunt sistematizate, în forma tabelara, după cum urmează:

INTRAVILAN

Corespondenta

zonelor în

cazul în care

nr. zonelor din

intravilan este

diferit de nr.

zonelor din

extravilan

EXTRAVILAN

O

P

T

I

U

N

E

A

Z

O

N

A

Z

O

N

A

O

P

T

I

U

N

E

A

X

A

-------------->

I

X

B

a

II-a

X

C

a III-a

X

D

a IV-a

X

X

A

-------------->

I

X

X

B

-------------->

a

II-a

X

C

a III-a

X

D

a IV-a

X

X

A

-------------->

I

X

X

B

-------------->

a

II-a

X

X

C

-------------->

a III-a

X

D

a IV-a

X

X

A

-------------->

I

X

X

B

-------------->

a

II-a

X

X

C

-------------->

a III-a

X

X

D

_/

a IV-a

X

A

------------->

I

X

X

B

------------->

a

II-a

X

X

C

_/ /

a III-a

X

D

_/

a IV-a

X

A

------------->

I

X

X

B

_/ / /

a

II-a

X

C

_/ /

a III-a

X

D

_/

a IV-a

13.04.Exemplu de calcul privind impozitul pe teren. Un contribuabil deține în proprietate, pe raza administrativ-teritorială a unei localități de rangul I, următoarele terenuri:

A. în intravilan:

A.1. 2.780 mp teren cu construcții situat la adresa: Str. Viitorului nr. 17, încadrat în zona B, pe care este amplasata o clădire a carei suprafața construită desfășurată este de 630 mp, suprafața construită la sol a acesteia fiind de 295 mp;

A.2. 4.314 mp teren situat la adresa: Str. Labirintului nr. 53, încadrat în zona D, înregistrat în registrul agricol ca având categoria de folosință "livezi";

B. în extravilan:

B.1. 6.372 mp teren de sport situat în punctul: "Hipodrom", încadrat în zona I, pe care se afla doua clădiri a căror suprafața construită la sol este de 615 mp;

B.2. 10.000 mp teren agricol situat în punctul: "La gradina", încadrat în zona a III-a, din care 4.660 mp sunt cultivati cu legume și 5.340 mp sunt afectați unei pepiniere viticole.

Consiliul local al municipiului respectiv, prin hotărâre, în condițiile art. 13 și 72 coroborate cu cele ale art. 77 din Ordonanța, pentru anul 2003 stabilește următoarele:

a) pentru intravilan încadrarea terenurilor se face pe patru zone;

b) pentru extravilan încadrarea terenurilor se face pe trei zone;

c) impozitul pe teren se majorează cu cota de 45%.

Pentru determinarea impozitului pe teren se parcurg următoarele etape:

a) se stabilesc atât pentru intravilan, cat și pentru extravilan suprafețele de teren ce fac obiectul impozitării, în sensul că din suprafețele deținute se scad suprafețele construite la sol ale clădirilor, și anume:

A.1.

2.780 m2 - 295 m2 = 2.485 m2;

A.2.

4.314 m2 - 0 m2 = 4.314 m2;

B.1.

6.372 m2 - 615 m2 = 5.757 m2;

B.2.1.

4.660 m2 - 0 m2 = 4.660 m2;

B.2.2.

5.340 m2 - 0 m2 = 5.340 m2;

b) se determina, în condițiile date, nivelurile impozitului pe teren, în lei/mp, atât pentru intravilan, cat și pentru extravilan, pe categoriile de folosință declarate de contribuabil și înregistrate ca atare în registrul agricol, astfel ca:

A.1. pentru terenul cu construcții încadrat în zona B, impozitul pe teren, potrivit anexei nr. 3 la Ordonanța, este de 3.700 lei/mp, iar prin majorarea anuală conduce la nivelul de 5.365 lei/mp;

A.2. pentru terenul având alta categorie de folosință decât cea de "terenuri cu construcții", respectiv categoria de folosință "livezi", încadrat în zona D, impozitul pe teren, potrivit art. 12 alin. (2) din Ordonanța și nr. crt. 6 din anexa nr. 4 la Ordonanța, este de 20 lei/mp, corespunzător precizărilor de la pct. 13.03 lit. d) din prezentele norme metodologice, în sensul că în intravilan s-au stabilit patru zone și în extravilan doar trei zone, iar prin majorarea anuală conduce la nivelul de 29 lei/mp, asupra căruia se aplică coeficientul de corectie 5,00, rezultând nivelul de: 29 lei/mp x 5,00 = 145 lei/mp ;

B.1. pentru terenul de sport care se încadrează la categoria de folosință "terenuri cu construcții" și în zona I, impozitul pe teren, potrivit nr. crt. 1 din anexa nr. 4 la Ordonanța, este de 10 lei/mp, iar prin majorarea anuală conduce la nivelul, rotunjit la leu, de 15 lei/mp, asupra căruia se aplică coeficientul de corectie 5,00, rezultând nivelul, rotunjit la leu, de: 15 lei/mp x 5,00 = 75 lei/mp;

B.2. pentru acest teren, încadrat în zona a III-a, identificam două categorii de folosință, și anume:

B.2.1. pentru terenul cultivat cu legume, care se încadrează la categoria de folosință "arabil", impozitul pe teren, potrivit nr. crt. 2 din anexa nr. 4 la Ordonanța, este de 10 lei/mp, iar prin majorarea anuală conduce la nivelul, rotunjit la leu, de 15 lei/mp, asupra căruia se aplică coeficientul de corectie 5,00, rezultând nivelul de: 15 lei/mp x 5,00 = 75 lei/mp;

B.2.2. pentru terenul afectat unei pepiniere viticole, care se încadrează la categoria de folosință "vii", impozitul pe teren, potrivit nr. crt. 5, din anexa nr. 4 la Ordonanța, este de 15 lei/mp, iar prin majorarea anuală conduce la nivelul, rotunjit la leu, de 22 lei/mp, asupra căruia se aplică coeficientul de corectie 5,00, rezultând nivelul, rotunjit la leu, de: 22 lei/mp x 5,00 = 110 lei/mp ;

c) având suprafețele de teren ce fac obiectul impozitării, menționate la lit. a), precum și nivelurile impozitului pe teren, în lei/mp, pentru fiecare dintre aceste suprafețe, menționate la lit. b), se calculează impozitul pe teren datorat, astfel:

A.1.

2.485 m2 x 5.365 lei/m2 = 13.332.025 lei;

A.2.

4.314 m2 x 145 lei/m2 = 625.530 lei;

B.1.

5.757 m2 x 75 lei/m2 = 431.775 lei;

B.2.1.

4.660 m2 x 75 lei/m2 = 349.500 lei;

B.2.2.

5.340 m2 x 110 lei/m2 = 587.400 lei;

TOTAL: 15.326.230 lei;

d) prin aplicarea prevederilor art. 73 alin. (2) din Ordonanța rezultă impozitul pe teren, rotunjit, datorat pentru anul 2003 în suma de 15.326.000 lei, repartizat în rate egale pe termene de plată, astfel:

d.1.

15 martie inclusiv

3.831.500 lei;

d.2.

15 iunie inclusiv

3.831.500 lei;

d.3.

15 septembrie inclusiv

3.831.500 lei;

d.4.

15 noiembrie inclusiv

3.831.500 lei;

13.05. Prevederile pct. 8.07 din prezentele norme metodologice se aplică în mod corespunzător și pentru impozitul pe teren.

ORDONANTA:

Art. 14. - (1) Pentru terenurile dobândite în cursul anului, indiferent sub ce forma, impozitul pe teren se datorează de la data de întâi a lunii următoare celei în care acestea au fost dobândite, proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal.

(2) Dispozițiile prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul terenurilor a căror încadrare se modifica în cursul anului fiscal.

NORME METODOLOGICE:

14.01. Procedura de calcul pentru determinarea impozitului pe teren datorat proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului este similară cu cea prevăzută la pct. 8.05 și 8.06 din prezentele norme metodologice.

14.02. În situația în care pe parcursul anului fiscal terenurile fac obiectul modificării încadrării din extravilan în intravilan ori din intravilan în extravilan, stabilite ca atare prin Planul urbanistic general, sau al schimbării categoriei de folosință, în condițiile legii, impozitul pe teren se modifica de la data de întâi a lunii următoare celei în care a apărut modificarea sau schimbarea, după caz.

14.03. Compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale are obligația sa comunice contribuabililor care intra sub incidența pct. 14.02 din prezentele norme metodologice înștiințările referitoare la modificarea impozitului pe teren, în termen de cel mult 30 de zile de la data aprobării modificării încadrării sau schimbării categoriei de folosință, după caz.

ORDONANTA:

Art. 15. - În situația în care în cursul anului se modifica rangul localității, impozitul pe teren se modifica corespunzător noii incadrari a localității, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit aceasta modificare.

NORME METODOLOGICE:

15.01. Dacă în cursul anului se modifica rangul localităților urbane și rurale, impozitul pe teren datorat se modifica potrivit noii incadrari a localității, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor, dat fiind faptul ca privește toți contribuabilii dintr-o unitate administrativ-teritorială. În aceasta situație impozitul pe teren datorat se determina din oficiu de către compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale, fără a se mai depune o noua declarație de impunere, după ce în prealabil le-a fost adusă la cunoștința contribuabililor modificarea rangului localității.

ORDONANTA:

Art. 16. - (1) Impozitul pe teren nu se aplică asupra terenurilor pentru care se plătește taxa pe teren datorată potrivit art. 17 din prezenta ordonanță.

(2) Scăderea de la impunere, în cursul anului, pentru oricare dintre situațiile care corespund dispozițiilor legale în vigoare, se face cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs acea situație, proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal.

(3) Lista cuprinzând terenurile pentru care nu se datorează impozitul și taxa este redata în anexa nr. 5.

NORME METODOLOGICE:

16.01. Pentru terenurile aflate în proprietatea contribuabililor se datorează impozit pe teren.

Pentru terenurile proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, aflate în administrarea sau în folosință persoanelor juridice și folosite de către acestea în alte scopuri decât pentru agricultura sau silvicultura, se datorează taxa pe teren.

16.02. Pentru o suprafața pentru care se datorează impozit pe teren nu se datorează taxa pe teren.

16.03. Prin sintagma scăderea de la impunere se înțelege scăderea referitoare la impozitul pe teren și/sau la taxa pe teren. Dispozițiile pct. 9.01 din prezentele norme metodologice se aplică în mod corespunzător pentru determinarea impozitului pe teren și a taxei pe teren.

16.04. În cazul în care terenul este concesionat sau închiriat, datorarea redeventei sau chiriei stabilite conform prevederilor legale nu exonereaza datorarea taxei pe teren.

16.05. Prin sintagma suprafața construită a acestora, prevăzută la lit. A pct. 1 din anexa nr. 5 la Ordonanța, se înțelege suprafața construită la sol a clădirilor, în sensul că pentru determinarea impozitului pe teren, din suprafața înregistrată în registrul agricol la categoria de folosință "terenuri cu construcții" se scade suprafața construită la sol a clădirilor, chiar dacă pentru acestea nu se datorează impozit pe clădiri.

16.06. Pentru terenurile înregistrate la categoria de folosință "terenuri cu construcții" ocupate de construcții care nu sunt de natura clădirilor se datorează impozitul/taxa pe teren, după caz.

ORDONANTA:

Art. 17. - Pentru terenurile proprietate publică și privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, aflate în administrarea sau în folosință regiilor autonome, a societăților comerciale și a altor persoane juridice, utilizate în alte scopuri decât pentru agricultura sau silvicultura, acestea datorează taxa pe teren, care se stabilește în aceleași condiții ca și impozitul pe teren prevăzut la art. 12.

NORME METODOLOGICE:

17.01. Regiile autonome, societățile și companiile naționale, societățile bancare, societățile comerciale sau persoanele juridice care dețin în administrare sau în folosință terenuri proprietate a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, utilizate în alte scopuri decât pentru agricultura sau silvicultura, datorează taxa pe teren. Taxa pe teren se determina în aceleași condiții ca impozitul pe teren.

17.02. Utilizarea terenurilor în alte scopuri decât pentru agricultura sau silvicultura este confirmată prin actele de dispoziție ale autorităților administrației publice care au atribuții privind administrarea domeniului public și privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, după caz.

17.03. Contribuabilii prevăzuți la pct. 17.01 din prezentele norme metodologice au obligația să depună la compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale din raza administrativ-teritorială unde se afla situate terenurile pentru care se datorează taxa pe teren, o dată cu declarația de impunere, și copia actului prin care face dovada acordului autorităților menționate la pct. 17.02 din prezentele norme metodologice cu privire la administrarea sau folosință terenurilor respective.

17.04. În cazurile în care pe terenurile prevăzute la art. 17 din Ordonanța sunt amplasate clădiri, din suprafața de teren care se afla în administrare sau în folosință, pentru determinarea taxei pe teren, nu se scade suprafața construită la sol a clădirilor.

ORDONANTA:

Art. 18. - (1) Pentru terenurile ocupate de drumuri și cai ferate contribuabilii prevăzuți la art. 17 datorează taxa pe teren ce se stabilește anual, în lei/km, diferențiată după cum urmează:

a)

pentru drumuri

200.000 lei/km;

b)

pentru căi ferate normale

390.000 lei/km;

c)

pentru căi ferate înguste

200.000 lei/km.

(2) Taxa se datorează numai pentru liniile ferate și drumurile până la accesul în incinta unității.

NORME METODOLOGICE:

18.01. Contribuabilii prevăzuți la art. 17 din Ordonanța datorează taxa pe teren stabilită în lei/km, atunci când pe terenurile pe care le au în administrare sau în folosință sunt amplasate drumuri sau cai ferate.

18.02. Taxa pe teren stabilită în lei/km de drum sau de cale ferată se datorează numai pentru lungimea acestora care afectează terenurile proprietatea publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale situate în afară incintei unității. Prin incinta unității se înțelege suprafața de teren imprejmuita sau convențional delimitata, care se încadrează la categoria de folosință "terenuri cu construcții" - subcategoria de folosință "curți și construcții".

18.03. Pentru suprafața de teren din incinta unității se datorează impozit pe teren în cazul în care, potrivit art. 16 alin. (1) din Ordonanța, nu se datorează taxa pe teren în condițiile art. 17 din Ordonanța.

ORDONANTA:

Art. 19. - Unitățile de transport feroviar sunt scutite de taxa pe teren prevăzută la art. 17 și 18.

NORME METODOLOGICE:

19.01. Potrivit art. 14 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 8 iulie 1998, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 89/1999 , cu modificările și completările ulterioare, elementele infrastructurii feroviare publice, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate, precum și terenurile destinate acestui scop sunt scutite de orice taxe și impozite.

19.02. Având în vedere prevederile art. 19 din Ordonanța, coroborate cu cele menționate la pct. 19.01 din prezentele norme metodologice, unitățile de transport feroviar, în înțelesul Ordonanței, sunt cele ce privesc transportul feroviar public, iar terenurile destinate acestui scop sunt scutite de:

a) impozitul pe teren stabilit în condițiile art. 12 din Ordonanța;

b) taxa pe teren stabilită în condițiile art. 17 din Ordonanța;

c) taxa pe teren stabilită în condițiile art. 18 din Ordonanța.

19.03. Pentru terenurile pe care sunt amplasate elemente ale infrastructurii feroviare ce privesc transportul feroviar în interes propriu, precum și pentru terenurile destinate acestui scop se datorează impozitul pe teren sau/și taxa pe teren, în condițiile Ordonanței.

ORDONANTA:

Art. 20. - Impozitul și taxa pe teren se stabilesc, se modifica și se încasează potrivit prevederilor art. 8-10.

NORME METODOLOGICE:

20.01. Procedurile de stabilire, modificare și de încasare/plata a impozitului și a taxei pe teren sunt similare celor pentru impozitul pe clădiri, detaliate la pct. 8.01, 8.03-8.07, 10.01-10.03, 10.05, 10.07 și 10.08 din prezentele norme metodologice.

20.02. Pentru stabilirea impozitului sau a taxei pe teren, după caz, se aplică în mod corespunzător prevederile de la pct. 8.04 din prezentele norme metodologice.

20.03. Declarațiile de impunere pentru stabilirea impozitului pe teren în cazul persoanelor fizice, model ITL-004, și, respectiv, declarațiile de impunere pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren în cazul persoanelor juridice, model ITL-005/model ITL-005 bis, sunt prevăzute în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.

Capitolul 4 Taxa asupra mijloacelor de transport

ORDONANTA:

Art. 21. - (1) Contribuabilii care dețin mijloace de transport cu tracțiune mecanică datorează o taxa anuală stabilită în funcție de capacitatea cilindrică a acestora, pentru fiecare 500 cmc sau fracțiune din aceștia, conform anexei nr. 6 lit. A pct. I.

(2) Pentru autovehiculele de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone, precum și pentru combinatiile acestora, taxa este cea prevăzută în anexa nr. 6 lit. A pct. II și III.

(3) Resursele financiare provenite din taxa asupra mijloacelor de transport prevăzută în anexa nr. 6 lit. A pct. II și III se vor utiliza în exclusivitate pentru lucrări de întreținere, modernizare, reabilitare și construcție a drumurilor de interes local și județean și constituie venit în proporție de 60% la bugetul local și, respectiv, de 40% la bugetul județean. Pentru municipiul București taxa constituie venit în proporție de 60% la bugetele sectoarelor și, respectiv, de 40% la bugetul municipiului București.

(4) Pentru remorci, semiremorci și rulote taxele anuale se stabilesc în funcție de capacitatea acestora, conform anexei nr. 6 lit. B.

(5) Sunt scutite de taxa autoturismele, motocicletele cu atas și mototriciclurile care aparțin persoanelor cu handicap locomotor și care sunt adaptate handicapului acestora.

NORME METODOLOGICE:

21.01. Contribuabilii care dețin mijloace de transport cu tracțiune mecanică datorează taxa asupra mijloacelor de transport. Taxa asupra mijloacelor de transport cu tracțiune mecanică este anuală și se stabilește în suma fixa pentru fiecare tip de mijloc de transport, prevăzut la lit. A pct. I din anexa nr. 6 la Ordonanța, pentru fiecare 500 cmc sau fracțiune din aceștia.

A. Exemplu de calcul

Un contribuabil deține în proprietate un autoturism care are o capacitate cilindrică de 1.002 cmc. Pentru determinarea taxei asupra mijloacelor de transport aferente anului 2003 se parcurg următoarele etape:

a) se stabilește numărul de fracțiuni a 500 cmc, astfel:

1.002 cmc : 500 cmc = 2,004; pentru calcul se considera 3 fracțiuni a 500 cmc;

b) se identifica în anexa nr. 6 la Ordonanța nivelul taxei corespunzătoare mijlocului de transport, respectiv autoturismului cu capacitatea cilindrică de până la 2.000 cmc inclusiv: 58.000 lei/an/500 cmc sau fracțiune, nivel care se înmulțește cu numărul de fracțiuni menționat la lit. a), și anume: 58.000 lei x 3 fracțiuni = 174.000 lei/an.

În cazul în care în condițiile art. 72, coroborate cu cele ale art. 77 din Ordonanța, s-a hotărât majorarea cu până la 50% a taxei asupra mijloacelor de transport, nivelul acesteia, prevăzut la lit. A pct. I din anexa nr. 6 la Ordonanța, precum și la lit. b) din prezentul exemplu de calcul, se majorează corespunzător.

B. Exemplu de calcul

Un contribuabil deține în proprietate un autoturism care are o capacitate cilindrică de 2.200 cmc. Pentru determinarea taxei asupra mijloacelor de transport aferente anului 2003 se parcurg următoarele etape:

a) se stabilește numărul de fracțiuni a 500 cmc, astfel:

2.200 cmc : 500 cmc = 4,4; pentru calcul se considera 5 fracțiuni a 500 cmc ;

b) se identifica în anexa nr. 6 la Ordonanța nivelul taxei corespunzătoare mijlocului de transport, respectiv autoturismului cu capacitatea cilindrică de peste 2.000 cmc : 72.000 lei/an/500 cmc sau fracțiune, nivel care se înmulțește cu numărul de fracțiuni menționat la lit. a), și anume: 72.000 lei x 5 fracțiuni = 360.000 lei/an.

În cazul în care în condițiile art. 72, coroborate cu cele ale art. 77 din Ordonanța, s-a hotărât majorarea cu până la 50% a taxei asupra mijloacelor de transport, nivelul acesteia, prevăzut la lit. A pct. I din anexa nr. 6 la Ordonanța, precum și la lit. b) din prezentul exemplu de calcul, se majorează corespunzător.

21.02. Stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea și încasarea taxei asupra mijloacelor de transport prevăzute în anexa nr. 6 la Ordonanța se efectuează de către compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale de la nivelul comunelor/orașelor/municipiilor/sectoarelor municipiului București, după caz, în a căror rază de competența se afla domiciliul, sediul sau punctul de lucru al contribuabilului.

21.03. Pentru categoriile de autovehicule de transport marfa prevăzute la lit. A pct. II și III din anexa nr. 6 la Ordonanța, taxa anuală se stabilește în suma fixa în lei/an, în mod diferențiat, în funcție de numărul de axe, de masa totală maxima autorizata și de sistemul de suspensie cu care sunt dotate. Prin masa totală maxima autorizata se înțelege masa totală a vehiculului încărcat, declarata admisibilă cu prilejul autorizării de către autoritatea competentă. Numărul axelor și masa totală maxima autorizata avute în vedere la calcularea taxei sunt cele înscrise în cartea de identitate a autovehiculului în rândul 7 și, respectiv, rândul 11. Dacă sistemul de suspensie nu este înscris în caseta libera din cartea de identitate a autovehiculului ca informație suplimentară, deținătorii vor prezenta o adeverinta eliberata în acest sens de către Regia Autonomă "Registrul Auto Roman".

În cazul autovehiculelor de până la 12 tone inclusiv, destinate prin construcție atât transportului de persoane, cat și de bunuri, pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport, acestea sunt asimilate autovehiculelor prevăzute la lit. A pct. I lit. d) din anexa nr. 6 la Ordonanța, iar în cazul celor de peste 12 tone, acestea sunt asimilate autovehiculelor prevăzute la lit. A pct. II și III din anexa nr. 6 la Ordonanța. Intra sub incidența acestui alineat automobilele mixte și automobilele specializate/autospecializatele prevăzute la subpct. 7.1.3 și, respectiv, 7.1.5 din anexa nr. II la prezentele norme metodologice.

În cazul în care contribuabilii nu depun documentele care să ateste sistemul suspensiei, taxa asupra mijloacelor de transport se determina corespunzător autovehiculelor "cu axa/axele motoare cu alt sistem de suspensie".

Modificarea taxelor asupra mijloacelor de transport, în condițiile prezentului punct, se face începând cu data de întâi a lunii în care se prezintă un astfel de document.

Adeverinta ori cartea de identitate cu mențiunile prevăzute la alin. 1, pentru autovehiculele înregistrate la data de 31 octombrie 2002 în evidentele compartimentelor de specialitate, se prezintă până cel târziu la data de 15 decembrie 2002.

21.04. La unitățile teritoriale de trezorerie și contabilitate publică unde unitățile administrativ-teritoriale și sectoarele municipiului București au deschis conturile de venituri ale bugetelor locale se deschid conturi distincte pentru încasarea taxelor asupra mijloacelor de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone.

21.05. Compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale de la nivelul comunelor/orașelor/municipiilor/sectoarelor municipiului București, după caz, virează cota de 40% din taxele asupra mijloacelor de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone, prevăzute la lit. A pct. II și III din anexa nr. 6 la Ordonanța, către bugetele județene și, respectiv, către bugetul local al municipiului București, lunar, până cel târziu la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedenta.

21.06. În situația în care sumele ce urmează a fi restituite din taxele ce fac obiectul divizării în cotele de 60% și, respectiv, 40%, potrivit art. 21 alin. (3) din Ordonanța, către contribuabilii care solicită aceasta în condițiile legii sunt mai mari decât cele constituite din cota de 40% până la data solicitării restituirii, compartimentul de specialitate menționat la pct. 21.02 din prezentele norme metodologice solicita în scris, compartimentului de specialitate al consiliului județean și, respectiv, al Consiliului General al Municipiului București sa vireze suma necesară restituirii din cota de 40% încasată, iar acesta din urma are obligația virarii sumei în cel mult 10 zile de la data solicitării.

21.07. Dobânzile și penalitățile de întârziere aferente taxei asupra mijloacelor de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone urmează regula divizării în proporție de 60% și, respectiv, de 40%, potrivit art. 21 alin. (3) din Ordonanța.

21.08. Resursele financiare constituite din taxa asupra mijloacelor de transport prevăzută la lit. A pct. II și III din anexa nr. 6 la Ordonanța se utilizează, în exclusivitate pentru lucrări de întreținere, modernizare, reabilitare și construcție a drumurilor de interes local și județean.

21.09. Pentru remorci, semiremorci și rulote taxa anuală este stabilită în suma fixa în lei/an, în mod diferențiat, în funcție de capacitatea acestora. Fac excepție cele care fac parte din combinatiile de autovehicule - autovehicule articulate sau trenuri rutiere - de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone, prevăzute la lit. A pct. III din anexa nr. 6 la Ordonanța.

21.10. Contribuabilii care se afla în situația prevăzută la art. 21 alin. (5) din Ordonanța au obligația să prezinte compartimentelor de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază administrativ-teritorială își au domiciliul fotocopia documentului oficial care atesta situația respectiva, precum și documentele prin care atesta ca mijlocul de transport este adaptat handicapului acestora.

21.11. Obligația de a depune declarația de impunere, în condițiile art. 62 alin. (4) din Ordonanța, sub sancțiunile prevăzute de lege, revine și persoanelor fizice care intra sub incidența art. 21 alin. (5) din Ordonanța ori a altor reglementări prin care se acordă reducerea sau scutirea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport cu tracțiune mecanică.

21.12. Scutirea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport se face începând cu data de întâi a lunii în care contribuabilii interesați prezintă compartimentelor de specialitate ale administrației publice locale documentele prin care atesta situațiile, prevăzute de lege, pentru care sunt scutiți.

ORDONANTA:

Art. 22. - Capacitatea cilindrică a motorului și capacitatea remorcilor se dovedesc cu cartea de identitate a autovehiculului, respectiv a remorcii, cu factura de cumpărare sau cu alte documente legale din care să rezulte acestea.

NORME METODOLOGICE:

22.01. Capacitatea cilindrică a motorului se poate dovedi și cu o adeverinta eliberata de o persoană fizica sau juridică specializată, care este autorizata să efectueze servicii tehnice auto, potrivit legii.

ORDONANTA:

Art. 23. - (1) Taxa asupra mijloacelor de transport pe apa, care aparțin contribuabililor, se stabilește anual, pentru fiecare mijloc de transport, conform anexei nr. 6 lit. C.

(2) Navele fluviale de pasageri, barcile și luntrele, folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brailei și Insula Balta Ialomitei, nu sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport.

NORME METODOLOGICE:

23.01. Pentru a intra sub incidența prevederilor art. 23 alin. (2) din Ordonanța, atât persoanele fizice, cat și persoanele juridice proprietare ale navelor fluviale de pasageri, barcilor și luntrelor folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brailei și Insula Balta Ialomitei trebuie să aibă domiciliul sau sediul, după caz, în oricare dintre unitățile administrativ-teritoriale din aceste zone.

23.02. Unitățile administrativ-teritoriale din zonele prevăzute la pct. 23.01 din prezentele norme metodologice se stabilesc prin ordine ale prefecților județelor respective, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinele prefecților se aduc la cunoștința publică și vor fi comunicate autorităților administrației publice locale interesate, în condițiile Legii nr. 215/2001 .

23.03. Navele fluviale de pasageri, barcile și luntrele folosite în alte scopuri decât pentru transportul persoanelor fizice sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport, în condițiile Ordonanței. Pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport, navele fluviale de pasageri sunt asimilate vapoarelor prevăzute la lit. C.h) din anexa nr. 6 la Ordonanța.

23.04. Prin sintagma folosite pentru uz și agrement prevăzută la lit. C.a) din anexa nr. 6 la Ordonanța se înțelege folosirea în scop personal și necomercial, atât pentru activități ce privesc necesitățile familiale, cat și pentru activități recreativ-distractive.

23.05. Prevederile pct. 21.11 din prezentele norme metodologice se aplică deopotrivă persoanelor fizice și persoanelor juridice proprietare ale navelor fluviale de pasageri, barcilor și luntrelor care nu sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport.

ORDONANTA:

Art. 24. - (1) Taxa asupra mijloacelor de transport se datorează începând cu data de întâi a lunii în care au fost dobândite, iar în cazul înstrăinării sau radierii în timpul anului din evidentele autorităților la care sunt înmatriculate, taxa se da la scădere începând cu data de întâi a lunii în care a apărut una dintre aceste situații.

(2) Pentru mijloacele de transport ce fac obiectul contractelor de leasing taxa se datorează de către proprietar.

NORME METODOLOGICE:

24.01. Taxa asupra mijloacelor de transport este de natura impozitelor directe, constituie venit al bugetelor locale și se datorează pentru mijloacele de transport proprietatea contribuabililor, dobândite prin oricare dintre căile prevăzute de dispozițiile art. 644 și următoarele din Codul civil.

24.02. Sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport numai vehiculele ce intra sub incidența cap. IV din Ordonanța, respectiv:

a) mijloacele de transport cu tracțiune mecanică, prevăzute la lit. A pct. I din anexa nr. 6 la Ordonanța;

b) autovehiculele de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone, prevăzute la lit. A pct. II din anexa nr. 6 la Ordonanța;

c) combinatiile de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone, prevăzute la lit. A pct. III din anexa nr. 6 la Ordonanța;

d) remorcile, semiremorcile și rulotele, prevăzute la lit. B din anexa nr. 6 la Ordonanța;

e) mijloacele de transport pe apa, prevăzute la lit. C din anexa nr. 6 la Ordonanța.

24.03. Pentru aplicarea unitară a prevederilor art. 24 alin. (1) din Ordonanța, referitoare la dobândire, înmatriculare/înscriere, înstrăinare și radiere/scoatere din evidente, se fac următoarele precizări:

A. taxa asupra mijloacelor de transport se datorează începând cu data de întâi a lunii în care acestea au fost dobândite; în situațiile în care contribuabilii - persoane fizice sau persoane juridice - dobândesc în străinătate dreptul de proprietate asupra mijloacelor de transport, oricare dintre cele prevăzute de Ordonanța, data dobândirii se considera data emiterii de către autoritatea vamală română a primului document în care se face referire la mijlocul de transport în cauza;

B. taxa asupra mijloacelor de transport se da la scădere începând cu data de întâi a lunii în care a apărut înstrăinarea sau radierea;

C. înstrăinarea privește pierderea proprietății pe oricare dintre următoarele cai:

c.1. transferul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege;

c.2. furtul mijlocului de transport respectiv, furt înregistrat la autoritățile competente în condițiile legii și pentru care acestea eliberează o adeverinta în acest sens, până la data restituirii mijlocului de transport furat către proprietarul de drept, în situația în care vehiculul este recuperat, ori definitiv, în situația în care bunul furat nu poate fi recuperat;

D. radierea consta în scoaterea din evidentele autorităților la care sunt înmatriculate a vehiculelor pentru care se datorează taxa asupra mijloacelor de transport, respectiv:

d.1. pentru mijloacele de transport prevăzute la pct. 24.02 lit. a)-d) din prezentele norme metodologice, radierea privește:

d.1.1. scoaterea din evidentele formatiunilor subordonate Direcției generale de evidenta informatizata a persoanei a mijloacelor de transport înmatriculate la aceste formațiuni;

d.1.2. scoaterea din evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităților administrației publice locale a mijloacelor de transport înregistrate la aceste autorități;

d.2. pentru mijloacele de transport prevăzute la pct. 24.02 lit. e) din prezentele norme metodologice, radierea privește:

d.2.1. scoaterea din evidentele căpităniei porturilor a mijloacelor de transport înmatriculate la aceasta autoritate și numai dacă fac obiectul înmatriculării;

d.2.2. scoaterea din evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităților administrației publice locale a mijloacelor de transport înregistrate la aceste autorități.

24.04. În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Ordonanța, coroborate cu precizările de la pct. 24.01 și 24.03 din prezentele norme metodologice, se stabilesc următoarele doua acțiuni corelative dreptului de proprietate, în raport cu care se datorează ori se da la scădere taxa asupra mijloacelor de transport, respectiv:

a) dobândirea mijlocului de transport, potrivit celor menționate la pct. 24.03 lit. a) din prezentele norme metodologice, care generează datorarea taxei asupra mijloacelor de transport, începând cu data de întâi a lunii în care acestea au fost dobândite;

b) înstrăinarea mijlocului de transport, potrivit celor menționate la pct. 24.03 lit. c) din prezentele norme metodologice, care generează scăderea taxei asupra mijloacelor de transport, începând cu data de întâi a lunii în care acestea au fost înstrăinate.

24.05. Prezentele norme metodologice, în cazul mijloacelor de transport cu tracțiune mecanică, se completează cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 610/1992 privind cartea de identitate a vehiculului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 21 octombrie 1992, denumita în continuare Hotărârea Guvernului nr. 610/1992 , în aplicarea căreia s-au emis Instrucțiunile ministrului de interne, ministrului finanțelor și ministrului transportului nr. 290/2.802/1.189/1993, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 28 mai 1993, denumite în continuare Instrucțiuni.

24.06. Potrivit art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 610/1992 , cartea de identitate a vehiculului este documentul care atesta, pentru persoana care o deține, dreptul de proprietate.

Pentru înregistrarea mijloacelor de transport în evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităților administrației publice se utilizează declarațiile de impunere model ITL-006 sau model ITL-007, prevăzute în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, după cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridică.

La declarația de impunere prevăzută la alin. 2 se anexează o fotocopie de pe cartea de identitate, precum și, fotocopia certificată "pentru conformitate cu originalul" de pe contractul de vânzare-cumpărare, sub semnatura privată, contractul de schimb, factura, actul notarial (de donație, certificatul de moștenitor etc.), hotărârea judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau orice alt document similar.

24.07. Pentru mijloacele de transport scăderea taxei se poate face atât în cazurile înstrăinării acestora, potrivit prevederilor pct. 24.03 lit. C din prezentele norme metodologice, cat și în cazurile în care mijloacele de transport respective sunt scoase din funcțiune.

Mijloacele de transport scoase din funcțiune corespund mijloacelor de transport cu grad avansat de uzura fizica, deteriorate sau care au piese lipsa, fiind improprii îndeplinirii funcțiilor pentru care au fost create, cazuri în care scăderea de la taxa asupra mijloacelor de transport se face prin prezentarea unor documente din care să reiasă ca mijlocul de transport respectiv ori piesele rezultate din dezasamblarea acestuia au fost predate către comercianți care au ca obiect de activitate colectarea și valorificarea materialelor refolosibile.

Taxa asupra mijloacelor de transport nu se da la scădere pentru perioada în care acestea se afla în reparații curente, reparații capitale sau nu sunt utilizate din oricare alt motiv, inclusiv din lipsa unor piese de schimb din rețeaua comercială sau de la unitățile de reparații de profil.

24.08. Formațiunile subordonate Direcției generale de evidenta informatizata a persoanei nu pot sa radieze din evidentele acestora mijloacele de transport cu tracțiune mecanică decât în cazurile prevăzute la pct. 24.07 din prezentele norme metodologice.

24.09. Deținerea unor piese sau a unor caroserii de autovehicule nu înseamnă ca acel contribuabil are un autovehicul taxabil. În caz de transformare a autoturismului prin schimbarea caroseriei nu se stabilește o noua taxa, deoarece capacitatea cilindrică a motorului nu se modifica.

24.10. Contribuabilii care datorează taxa asupra mijloacelor de transport sunt datori sa îndeplinească obligațiile prevăzute de art. 62 din Ordonanța, atât în ceea ce privește declararea dobândirii mijlocului de transport, cat și în ceea ce privește schimbările intervenite ulterior declarării, referitoare la adresa domiciliului/sediului/punctului de lucru, sau alte situații care conduc la modificarea cuantumului taxei, sub sancțiunile prevăzute la art. 70 din Ordonanța.

24.11. În cazul schimbării domiciliului, a sediului sau a punctului de lucru, pe teritoriul României, contribuabilii proprietari de mijloace de transport supuse taxei au obligația sa declare, conform art. 62 din Ordonanța, în termen de 30 de zile, la compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale din raza administrativ-teritorială unde sunt înregistrate aceste mijloace de transport data schimbării și noua adresa. În baza acestei declarații compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale transmite dosarul în vederea impunerii, în termen de 15 zile, compartimentului de specialitate al autorităților administrației publice locale de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, după caz, specificand ca, în baza confirmării primirii, va da la scădere taxa cu începere de la data de întâi a lunii în care s-a schimbat domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, urmând ca impunerea să se stabilească cu începere de la aceeași dată la noua adresa. Compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, după caz, verifica pe teren, înainte de confirmarea primirii dosarului, exactitatea datelor privind noua adresa, confirmand preluarea debitului în termenul prevăzut de lege.

24.12. În cazul înstrăinării mijloacelor de transport, taxa stabilită în sarcina fostului proprietar se da la scădere pe baza actului de înstrăinare și/sau a certificatului de radiere din evidenta autorităților la care au fost înmatriculate, cu începere de la data de întâi a lunii în care s-a făcut radierea. Compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale va proceda la scăderea taxei și va comunică, în termen de 15 zile, la compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale în a căror rază administrativ-teritorială noul proprietar, în calitatea sa de dobanditor, își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, numele sau denumirea acestuia, adresa lui și data de la care s-a acordat scăderea din sarcina vechiului proprietar. Compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale în a căror rază administrativ-teritorială dobanditorul își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, este obligat sa confirme primirea datelor respective în termen de 30 de zile și sa ia măsuri pentru impunerea acestuia. În ceea ce privește înscrierea sau radierea din evidentele autorităților administrației publice locale a mijloacelor de transport, dispozițiile prezentelor norme metodologice se intregesc cu cele ale Instrucțiunilor menționate la pct. 24.05 din prezentele norme metodologice.

24.13. În cazul contribuabililor proprietari de mijloace de transport supuse taxei, plecați din localitatea unde au declarat ca au domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, fără sa încunoștințeze despre modificările intervenite, taxele aferente se debiteaza în evidentele fiscale, urmând ca ulterior să se facă cercetări pentru a fi urmăriți la plata, potrivit reglementărilor legale. În cazul în care prin cercetările întreprinse se identifica noua adresa, compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în evidenta cărora se afla mijloacele de transport respective vor transmite debitele la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale din raza administrativ-teritorială unde contribuabilii și-au stabilit noua adresa, în condițiile legii.

24.14. Pentru mijloacele de transport ce fac obiectul contractului de leasing taxa se datorează de către proprietar. În cazul în care proprietarul, persoana juridică străină, are reprezentant autorizat sa funcționeze pe teritoriul României, taxa asupra mijloacelor de transport se datorează de către reprezentant.

24.15. În cazul în care deținătorii, persoane fizice sau juridice străine, solicita înmatricularea temporară a mijloacelor de transport în România, aceștia au obligația sa achite integral taxa datorată, pentru întreaga perioadă pentru care solicită înmatricularea, la data luării în evidenta de către compartimentele de specialitate ale autorității administrației publice locale.

24.16. În cazul în care deținătorii, persoane juridice străine, încheie contracte de leasing cu persoane fizice sau juridice din România, acestea din urma, în calitate de beneficiari care folosesc mijloacele de transport respective, conform prevederilor art. 10 lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 , coroborate cu cele ale art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 610/1992 , nu pot solicita înmatricularea mijloacelor de transport în România fără să le înscrie în evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităților administrației publice locale și, respectiv, sa achite taxa pentru acestea.

24.17. Contribuabilii care au ca obiect al activității producția și/sau comerțul cu mijloace de transport nu datorează taxa prevăzută la cap. IV din Ordonanța pentru acele mijloace de transport înregistrate în contabilitate ca stocuri.

ORDONANTA:

Art. 25. - Taxa asupra mijloacelor de transport se determina de către compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază teritorială contribuabilii își au domiciliul, sediul sau punctele de lucru, după caz, pe baza declarației de impunere depuse în condițiile prezentei ordonanțe.

NORME METODOLOGICE:

25.01. Declarația de impunere și procesul-verbal pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport deținute de persoanele fizice, model ITL-006, și cea specifică persoanelor juridice, model ITL-007, ce se depun de către contribuabili în condițiile art. 62 alin. (4)-(6) din Ordonanța, sunt prevăzute în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.

25.02. Declarația pentru scoaterea din evidenta a mijloacelor de transport, model ITL-008 este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.

ORDONANTA:

Art. 26. - (1) Instituțiile publice, precum și persoanele juridice care au ca profil de activitate transportul de călători în comun în regim urban și suburban sunt scutite de plată taxei asupra mijloacelor de transport.

(2) Transportul de călători în comun în regim urban și suburban se referă și la cel care parcurge o distanta în afară localității, dacă se practica tarife stabilite în condițiile transportului în comun.

NORME METODOLOGICE:

26.01. Contribuabilii persoane juridice care au ca profil de activitate transportul de călători în comun, în regim urban și suburban, sunt operatorii de transport public local de călători a căror activitate intra sub incidența Ordonanței Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de călători, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 284/2002 , denumita în continuare Ordonanța Guvernului nr. 86/2001 .

26.02. Contribuabilii prevăzuți la pct. 26.01 din prezentele norme metodologice sunt scutiți de la plata taxei asupra mijloacelor de transport numai pentru mijloacele de transport prevăzute la lit. A pct. I lit. c) din anexa nr. 6 la Ordonanța, utilizate exclusiv în scopul transportului public local de călători în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 86/2001 .

ORDONANTA:

Art. 27. - (1) Taxa asupra mijloacelor de transport se plătește trimestrial, în patru rate egale, astfel: până la 15 martie, până la 15 iunie, până la 15 septembrie și până la 15 noiembrie.

(2) Pentru mijloacele de transport dobândite în cursul anului taxa datorată se repartizează în sume egale, la termenele de plată rămase până la sfârșitul anului.

(3) Persoanele fizice sau juridice străine, care solicită înmatricularea temporară a mijloacelor de transport, au obligația de a achită integral taxa datorată, la data luării în evidenta de către compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale.

NORME METODOLOGICE:

27.01. Pentru stabilirea taxei datorate pentru mijloacele de transport dobândite în cursul anului, se procedează după cum urmează:

a) se determina taxa asupra mijloacelor de transport respective aferentă unui an calendaristic, potrivit art. 20 din Ordonanța;

b) taxa determinata potrivit mențiunii de la lit. a) se împarte la 12, care reprezintă numărul de luni ale unui an calendaristic;

c) nivelul determinat potrivit mențiunii de la lit. b) se înmulțește cu numărul de luni calendaristice cuprinse între data de întâi a lunii în care a fost dobândit mijlocul de transport și data de 31 decembrie a anului respectiv, rezultând astfel taxa asupra mijloacelor de transport datorată de contribuabil;

d) taxa asupra mijloacelor de transport datorată de contribuabil, respectiv cea calculată potrivit mențiunii de la lit. c), se împarte la numărul de termene de plată rămase până la sfârșitul anului de referința, determinandu-se astfel rata datorată la fiecare termen de plată ce urmează datei stabilirii taxei respective.

27.02. Deținătorii, persoane fizice sau juridice străine, care solicită înmatricularea temporară a mijloacelor de transport în România au obligația sa achite integral, la data solicitării, taxa datorată pentru perioada cuprinsă între data de întâi a lunii în care se înmatriculează și până la sfârșitul anului fiscal.

Capitolul 5 Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor

ORDONANȚA:

Art. 28. - Pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor contribuabilii datorează taxe diferențiate, conform anexei nr. 7.

NORME METODOLOGICE:

28.01. Procedurile ce privesc eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor de către autoritățile administrației publice locale, precum și modalitățile de determinare a taxelor ce se percep pentru aceste servicii sunt prevăzute în cap. V din Ordonanța, în anexa nr. 7 la aceasta și în prezentele norme metodologice.

28.02. Pentru eliberarea certificatului de urbanism în condițiile Legii nr. 50/1991 se stabilește o taxa, care se plătește anticipat, în funcție de suprafața terenului pentru care se solicita certificatul, potrivit pct. 1 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanța. În mediul rural consiliile locale stabilesc taxa între limitele prevăzute la pct. 1 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanța, reduse cu 50%. Mediul urban corespunde localităților de rangul 0-III, iar mediul rural corespunde localităților de rangul IV și V.

28.03. În cazul în care prin cerere se indica numai adresa, potrivit nomenclaturii stradale, suprafața de teren la care se raportează calculul taxei este suprafața întregii parcele, iar în cazul în care printr-un plan topografic sau de situație solicitantul individualizează o anumită zona din parcela, taxa se aplică doar la suprafața acesteia.

28.04. Pentru prelungirea valabilității certificatului de urbanism se plătește o taxa reprezentând 30% din valoarea taxei inițiale, potrivit pct. 8 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanța.

28.05. Instituțiile publice sunt scutite de la plata taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism. Nu beneficiază de aceste scutiri unitățile economice ale instituțiilor publice.

ORDONANȚA:

Art. 29. - (1) Taxa pentru eliberarea autorizației de construire se calculează pe baza valorii de proiect declarate de solicitant în cererea pentru eliberarea autorizației de construire, în conformitate cu proiectul prezentat.

(2) La terminarea lucrărilor beneficiarii autorizației de construire, în termen de 15 zile de la data expirării termenului de executare stabilit prin aceasta, sunt obligați sa declare structurilor specializate în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului ale autorităților administrației publice locale valoarea reală a lucrărilor, în vederea regularizării taxei pentru autorizația de construire.

(3) Structurile specializate menționate la alin. (2) vor regulariza taxa pentru autorizația de construire pe baza valorii reale a lucrărilor declarate de către solicitant, în termen de 15 zile de la data expirării termenului de executare stabilit prin autorizația de construire.

(4) Pentru persoane fizice, în cazul în care valoarea lucrărilor declarate de către solicitant este mai mica decât valoarea determinata potrivit anexei nr. 1, regularizarea taxei se va face pe baza valorii astfel calculate.

NORME METODOLOGICE:

29.01. Pentru eliberarea autorizației de construire, atât persoanele fizice, cat și persoanele juridice solicitante datorează o taxa, potrivit alin. (1) pct. 2 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanța, reprezentând 1% din valoarea de proiect declarata în cererea pentru eliberarea autorizației, în conformitate cu proiectul prezentat, în condițiile Legii nr. 50/1991 .

Pentru clădirile cu destinația de locuinta, atât în cazul persoanelor fizice, cat și în cel al persoanelor juridice, precum și pentru anexele gospodărești, numai în cazul persoanelor fizice, taxele pentru eliberarea autorizației de construire se reduc cu 50%.

Calculul acestei taxe se face de către structurile specializate în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului ale autorităților administrației publice locale, denumite în continuare structuri specializate.

Prin expresia anexe gospodărești se înțelege: grajdurile, patulele, magaziile, hambarele pentru cereale, surele, fanariile, remizele, soproanele și garajele.

29.02. În cazul lucrărilor de construire a clădirilor proprietate a persoanelor fizice, ca excepție de la prevederile pct. 29.01 din prezentele norme metodologice, dacă valoarea de proiect declarata în cererea pentru eliberarea autorizației de construire este mai mica decât valoarea impozabilă determinata în condițiile anexei nr. 1 la Ordonanța, taxa se calculează prin aplicarea cotei de 1% sau reduse cu 50%, după caz, asupra valorii impozabile.

Pentru orice alte lucrări supuse autorizării, în afară lucrărilor de construire a clădirilor proprietate a persoanelor fizice, stabilirea taxei se face cu respectarea prevederilor de la pct. 29.01 din prezentele norme metodologice.

29.03. Pentru prelungirea valabilității autorizației de construire se stabilește o taxa reprezentând 30% din taxa inițială, potrivit pct. 8 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanța.

29.04. Cu cel puțin 15 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate al autorizației de construire se recomanda ca structura specializată sa înștiințeze beneficiarul autorizației de construire despre necesitatea prelungirii valabilității în cazul în care lucrările de construire nu se finalizează până la termen.

29.05. În cazul în care lucrările de construire nu au fost executate integral până la data expirării termenului de valabilitate a autorizației de construire și nu s-a solicitat prelungirea valabilității acesteia, la data regularizării taxei, în condițiile Ordonanței, se stabilește separat și taxa prevăzută la pct. 29.03 din prezentele norme metodologice.

29.06. Valoarea de proiect care se ia în calcul pentru stabilirea taxei de autorizare în cazul persoanelor juridice corespunde valorii lucrărilor de construcții și instalații aferente cuprinse în devizul general al investiției la cap. 4 "Cheltuieli pentru investiția de baza", întocmit potrivit Hotărârii Guvernului nr. 376/1994 privind metodologia de elaborare a devizului general pentru obiectivele de investiții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 5 august 1994, cu modificările și completările ulterioare.

29.07. În vederea simplificarii procedurii de elaborare a documentațiilor de autorizare, pentru tipurile de construcții prevăzute în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1.943/2001 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 8 aprilie 2002, se admite ca valoarea care se ia în calcul pentru stabilirea taxei de autorizare să se determine în baza unui deviz simplificat, elaborat prin evaluare pe bază de indici, cu respectarea structurii devizului general prevăzut la pct. 29.06 din prezentele norme metodologice.

29.08. Cheltuielile pentru investiția de baza, prevăzute la pct. 29.06 din prezentele norme metodologice, sunt cele pentru:

a) clădiri și construcții speciale, instalații aferente construcțiilor și rețele de utilități din incinta;

b) montaj utilaje tehnologice, inclusiv rețelele aferente;

c) utilaje și echipamente de transport;

d) utilaje, echipamente tehnologice și functionale cu montaj;

e) dotări, inclusiv utilaje și echipamente independente cu durata mare de serviciu.

29.09. În cazurile în care lucrările specifice organizării de șantier sunt autorizate o dată cu cele ale investiției de baza, taxa de 1% prevăzută la pct. 29.01 din prezentele norme metodologice se aplică la valoarea de proiect declarata, la care se adauga și cheltuielile cu organizarea de șantier.

În cazurile în care lucrările specifice organizării de șantier nu au fost autorizate o dată cu lucrările pentru investiția de baza, potrivit pct. 4 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanța, taxa pentru eliberarea autorizației de construire este de 3% și se aplică la cheltuielile cu organizarea de șantier.

29.10. La terminarea lucrărilor de construire, dar nu mai târziu de 15 zile de la data expirării termenului de valabilitate al autorizației de construire, beneficiarii acesteia, atât persoane fizice, cat și persoane juridice, sunt obligați sa declare la structura specializată de sub autoritatea emitentului autorizației valoarea reală a lucrărilor, în vederea regularizării taxei de autorizare, sub sancțiunile prevăzute la art. 70 din Ordonanța. Valoarea reală a lucrărilor corespunde valorii finale a investiției și este cuprinsă într-o documentație care se anexează la declarația respectiva.

Declarația privind valoarea reală a lucrărilor executate în baza autorizației de construire, în cazul persoanelor fizice și al persoanelor juridice, model ITL-009, este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.

29.11. În cazul persoanelor fizice beneficiare ale autorizației de construire pentru clădiri, atunci când valoarea reală a lucrărilor declarata este mai mica decât valoarea impozabilă determinata în condițiile anexei nr. 1 la Ordonanța, regularizarea taxei se calculează prin aplicarea cotei de 1% sau reduse cu 50%, după caz, asupra valorii impozabile stabilite pentru anul în care se face regularizarea.

Pentru orice alte lucrări autorizate, în afară lucrărilor de construire a clădirilor persoanelor fizice, regularizarea taxei se face cu respectarea regulii generale prevăzute la pct. 29.10 din prezentele norme metodologice.

29.12. În cazul persoanelor juridice, valoarea reală a lucrărilor este cea care corespunde înregistrărilor din evidența contabilă.

29.13. În situația în care se apreciază ca valoarea reală a lucrărilor declarata este subevaluata în raport cu alte lucrări similare, compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale din raza de competența unde se realizează lucrările de construire, la sesizarea structurii specializate, are obligația să efectueze controlul fiscal, în condițiile legii, pentru verificarea concordanței dintre valoarea reală a lucrărilor declarate pentru regularizarea taxei și înregistrările efectuate în evidența contabilă.

29.14. Termenul de plată a diferenței rezultate în urma regularizării taxei pentru eliberarea autorizației de construire este de 15 zile de la data întocmirii procesului-verbal de recepție, dar nu mai târziu de 15 zile de la data expirării valabilității autorizației de construire.

29.15. În cazul în care în urma regularizării taxei de autorizare beneficiarului autorizației de construire i se cuvine restituirea unei sume, iar acesta înregistrează obligații bugetare restante, regularizarea se face potrivit prevederilor art. 144-146 din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002, denumita în continuare Ordonanța Guvernului nr. 61/2002 . În cazul în care nu înregistrează obligații bugetare restante restituirea sumei se face în termenul prevăzut la art. 29 alin. (2) din Ordonanța. Prevederile de la pct. 29.17 alin. 2 din prezentele norme metodologice se aplică în mod corespunzător.

29.16. Alte taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor prevăzute la lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanța, în afară celor de la pct. 1 și 2 din aceasta, sunt și se calculează/datorează după cum urmează:

a) taxa pentru eliberarea autorizației de foraje și excavării necesare:

a.1. studiilor geotehnice;

a.2. ridicarilor topografice;

a.3. exploatarilor de cariera;

a.4. balastierelor;

a.5. sondelor de gaze;

a.6. sondelor de petrol;

a.7. oricăror alte exploatări nemenționate la lit. a.1 - a.6, prevăzute la pct. 3 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanța, care se calculează pentru fiecare mp sau fracțiune de mp afectat de foraje sau de excavari. Aceasta autorizație nu este de natura autorizației de construire și nici nu o înlocuiește pe aceasta, iar plata taxei nu îl scutește pe titularul autorizației de orice alte obligații fiscale legale, în măsura în care acestea îi sunt aplicabile.

Autorizația de foraje și excavari se eliberează de către primari;

b) taxa pentru eliberarea autorizației de construire pentru organizarea de tabere de corturi, casute sau rulote, ori campinguri, prevăzută la pct. 5, se calculează prin aplicarea unei cote de 2% asupra valorii autorizate a lucrării sau a construcției;

c) taxa pentru eliberarea autorizației de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spații de expunere, situate pe căile și în spațiile publice, și pentru amplasarea corpurilor și a panourilor de afisaj, a firmelor și a reclamelor, prevăzută la pct. 6 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanța, se calculează pentru fiecare mp sau fracțiune de mp afectat acestor lucrări;

d) taxa pentru eliberarea autorizației de desființare, parțială sau totală, a construcțiilor și a amenajărilor, prevăzută la pct. 7 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanța, se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii impozabile, în cazul persoanelor fizice deținătoare de clădiri.

În cazul persoanelor fizice ale căror construcții sau amenajări nu sunt de natura clădirilor, cota de 0,1% se aplică asupra valorii reale a construcțiilor sau amenajării supuse desființării, declarata de beneficiarul autorizației, dacă acestea ar fi realizate la data respectiva.

În cazul desființării parțiale cuantumul taxei se calculează proporțional cu suprafața construită a clădirii supuse desființării, iar pentru celelalte construcții și amenajări care nu sunt de natura clădirilor, taxa se calculează proporțional cu valoarea reală a construcțiilor sau amenajărilor supuse desființării. Prin termenul desființare se înțelege demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea parțială sau totală a construcției și a instalațiilor aferente, precum și a oricăror alte amenajări. Dezafectarea privește schimbarea destinației unui imobil;

e) taxa pentru eliberarea autorizațiilor privind lucrările de racorduri și bransament la rețelele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie și televiziune prin cablu, prevăzută la pct. 9 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanța, se datorează de către furnizorii serviciilor respective pentru fiecare instalatie/beneficiar. Aceasta autorizație nu este de natura autorizației de construire și nici nu o înlocuiește pe aceasta în situația în care este necesară emiterea autorizației de construire.

Autorizația prevăzută la acest punct, model ITL - 010, se emite numai de către primari, în funcție de raza de competența, și este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.

Furnizorii serviciilor nu pot efectua lucrările de racorduri sau bransamente decât după obținerea autorizației, în condițiile prezentelor norme metodologice, sub sancțiunile prevăzute de lege.

Autorizația privind lucrările de racorduri și bransament la rețelele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie și televiziune prin cablu se eliberează la cererea scrisă a furnizorilor de servicii, care cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele elemente: datele de identificare a emitentului, datele de identificare a beneficiarului serviciului, adresa acestuia, categoria de lucrare pentru care se solicita autorizația, perioada în care urmează să execute racordul/bransamentul, data solicitării, numele și prenumele reprezentantului furnizorului de servicii, semnatura și ștampila.

Soluționarea cererii se face cu respectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petitiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 233/2002 ;

f) taxa pentru eliberarea avizului de către primari ori structurile specializate din cadrul consiliilor județene, prevăzută la pct. 10 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanța, se datorează pentru fiecare aviz. Aceste avize sunt cele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), c) și d) din Legea nr. 50/1991 ;

g) taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala și adresa, prevăzută la pct. 11 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanța, se datorează pentru fiecare certificat eliberat de către primari în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor și adeverintelor de către autoritățile publice centrale și locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 223/2002 , prin care se confirma realitatea existenței domiciliului/reședinței persoanei fizice sau a sediului persoanei juridice la adresa respectiva, potrivit nomenclaturii stradale aprobate la nivelul localității. Pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala nu se datorează și taxa extrajudiciara de timbru.

29.17. Taxa pentru eliberarea autorizației de construire, potrivit alin. (2) pct. 2 lit. A din anexa nr. 7 la Ordonanța, nu se datorează în următoarele cazuri:

a) pentru oricare categorie de lucrări referitoare la lacasuri de cult, inclusiv pentru construcțiile-anexe ale acestora, cu condiția ca acel cult religios să fie recunoscut oficial în România;

b) pentru lucrările de dezvoltare, modernizare sau reabilitare a infrastructurilor din transporturi care aparțin domeniului public al statului, indiferent cine este solicitantul;

c) pentru lucrările de interes public județean sau local, indiferent cine este solicitantul autorizației;

d) pentru lucrările privind construcțiile ai căror beneficiari sunt instituțiile publice, indiferent cine este solicitantul autorizației.

Pentru lucrările de natura celor prevăzute la alin. 1, terminate după data de 1 ianuarie 2003 și pentru care la eliberarea autorizației de construire s-a încasat taxa în condițiile Legii nr. 27/1994 privind impozitele și taxele locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 22 iulie 1998, cu modificările și completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 27/1994 , la data terminării acestora nu se mai face regularizarea taxei de autorizare.

29.18. Pentru lucrările referitoare la intervențiile executate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 24 iulie 2001, denumita în continuare Legea nr. 422/2001 , de către proprietarii de monumente istorice, în cazul în care utilizează bunul imobil numai pentru activități necomerciale sau, în mod direct, numai pentru locuit, nu se datorează taxa pentru eliberarea autorizației de construire. Prin sintagma intervenții executate se înțelege orice lucrare executată în condițiile Legii nr. 50/1991 .

29.19. Potrivit art. 45 din Legea nr. 422/2001 , proprietarii imobilelor din zona de protecție a monumentelor istorice beneficiază de reducerea cu 50% a taxelor de autorizare pentru lucrările pe care le finanțează și care sunt necesare pentru păstrarea integrității fizice și a cadrului construit sau natural al monumentelor istorice, astfel cum ele sunt reglementate prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului, aprobată, în condițiile legii, pentru zona de protecție respectiva, sau prin avizul direcției pentru cultura, culte și patrimoniul cultural național a județului, respectiv a municipiului București.

29.20. Potrivit art. 4^1 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 , pentru asigurarea funcționarii structurilor specializate, autoritățile deliberative ale administrației publice locale vor stabili taxe speciale pe tipuri de lucrări, în condițiile legii finanțelor publice locale. Taxele speciale nu sunt de natura impozitelor și taxelor locale, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de eliberarea certificatelor de urbanism sau a autorizațiilor de construire/desființare, după caz.

29.21. Taxele pentru emiterea avizelor și acordurilor cerute prin certificatul de urbanism în vederea emiterii acordului unic, inclusiv cotele stabilite prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 24 ianuarie 1995, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt de natura impozitelor și taxelor locale și nu se cuvin bugetelor locale.

ORDONANȚA:

Art. 30. - (1) Cuantumul taxelor prevăzute în anexa nr. 7 se stabilește între aceste limite de către consiliile locale sau județene, după caz.

(2) Taxele prevăzute la acest capitol se plătesc prealabil eliberării sau vizarii, după caz, a certificatelor, avizelor și autorizațiilor.

(3) Pentru eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire de către președinții consiliilor județene, cu avizul primarilor comunelor, taxele datorate constituie venit în proporție de 50% la bugetul local și de 50 % la bugetul județean.

(4) Pentru municipiul București taxele datorate pentru eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire se fac venit la bugetul municipiului București sau ale sectoarelor acestuia, după caz, potrivit atribuțiilor stabilite prin lege primarului general, respectiv primarilor de sectoare.

(5) Dovada plății taxei se păstrează la structura specializată a autorității administrației publice locale care a eliberat documentele respective.

NORME METODOLOGICE:

30.01. Nivelurile taxelor prevăzute în suma fixa în anexa nr. 7 la Ordonanța se stabilesc de către consiliile locale sau județene, după caz, între limitele și în condițiile Ordonanței, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor.

30.02. În cazul taxelor datorate pentru eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire de către președinții consiliilor județene cu avizul primarilor comunelor, structurile specializate de la nivelul județelor procedează la virarea cotei de 50% către bugetele locale ale comunelor beneficiare, după cum urmează:

a) la fiecare 5 ale lunii curente, pentru perioada cuprinsă între data de 16 și ultima zi a lunii precedente, inclusiv;

b) la fiecare 20 ale lunii curente, pentru perioada cuprinsă între data de 1 și 15, inclusiv, din luna respectiva.

30.03. În cazul regularizării taxei pentru eliberarea autorizațiilor de construire de către președinții consiliilor județene, atunci când se impune restituirea de sume către contribuabili, structurile specializate de la nivelul comunelor, prevăzute la pct. 30.02 din prezentele norme metodologice, pe baza Declarației privind valoarea reală a lucrărilor executate în baza autorizației de construire, în cazul persoanelor fizice și persoanelor juridice, model ITL - 009, prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, au obligația de a vira, în termen de 10 zile de la primirea declarației, cota de 50% din suma ce urmează să fie restituită contribuabilului.

30.04. Pentru perioada cuprinsă între data de 2 februarie 2002, data punerii în executare a dispozițiilor art. 30 alin. (3) din Ordonanța, și data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, taxele în cota de 50% datorate pentru eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire de către președinții consiliilor județene cu avizul primarilor comunelor se virează la bugetele locale ale comunelor beneficiare în termen de cel mult 5 zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Intra sub incidența prevederilor prezentului punct și sumele încasate la nivelul consiliilor județene pentru prelungirea valabilității certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire, precum și cele încasate ca efect al regularizării taxelor pentru eliberarea autorizațiilor de construire, cu condiția ca aceste taxe sa fi fost încasate după data de 2 februarie 2002.

Pentru sumele încasate după data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, virarea sumelor cuvenite bugetelor locale ale comunelor se face la termenele prevăzute la pct. 30.02 din prezentele norme metodologice.

30.05. Taxele prevăzute la pct. 1 lit. B din anexa nr. 7 la Ordonanța vizează numai persoanele fizice și asociațiile familiale autorizate în baza Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice pe baza liberei inițiative, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 6 februarie 1990, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Decretul-lege nr. 54/1990 , precum și în cea a Legii nr. 507/2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoanele fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 6 august 2002, denumita în continuare Legea nr. 507/2002 .

Autorizațiile de funcționare corespund autorizării pentru desfășurarea de către persoanele fizice a unor activități economice în mod independent, precum și celor pentru înființarea și funcționarea asociațiilor familiale.

30.06. Autorizațiile de funcționare eliberate în baza Decretului-lege nr. 54/1990 își încetează valabilitatea începând cu data de 6 noiembrie 2003, conform prevederilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 507/2002 .

Contribuabilul beneficiar al autorizației de funcționare eliberate în baza Decretului-lege nr. 54/1990 care solicită continuarea activității în condițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 507/2002 nu datorează taxa pentru eliberarea noii autorizații și nici taxa pentru viza anuală a acesteia, în situația în care în anul respectiv are achitată taxa pentru eliberarea/vizarea autorizației obținute în baza Decretului-lege nr. 54/1990 și numai dacă nu se modifica situația persoanelor sau activităților înscrise în noua autorizație.

30.07. Taxele pentru eliberarea autorizațiilor de funcționare se achită integral anticipat eliberării acesteia, indiferent de perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal respectiv. Pentru anul în care se eliberează autorizația de funcționare nu se datorează taxa pentru viza anuală a acesteia.

30.08. Taxele pentru viza anuală a autorizațiilor de funcționare se datorează numai de către acei contribuabili care la data de 1 ianuarie a anului în curs sunt beneficiarii unei astfel de autorizații, compartimentele de specialitate ale autorității administrației publice locale având obligația sa procedeze la debitarea acestor taxe cu această dată.

Taxa pentru viza anuală se achită integral la nivelul stabilit prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, indiferent de perioada din an în care se desfășoară activitatea economică, iar termenul de plată al acesteia este data de 31 ianuarie a fiecărui an fiscal.

În cazul în care contribuabilul nu se prezintă sa achite taxa pentru viza anuală până la data de 31 ianuarie, aceasta taxa se considera neachitata la termenul scadent și se datorează dobânzi și penalități de întârziere în condițiile legii.

30.09. Taxa pentru eliberarea autorizației de funcționare și taxa pentru viza anuală a acesteia nu se restituie, chiar dacă autorizația de funcționare a fost suspendată sau anulată, după caz.

30.10. În cazul pierderii ori degradării autorizației de funcționare, eliberarea alteia se face numai după achitarea taxei în condițiile prevăzute la pct. 30.07 din prezentele norme metodologice.

În cazul pierderii autorizației de funcționare titularul sau are obligația sa publice pierderea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Dovada publicării se depune la cererea pentru eliberarea noii autorizații de funcționare.

30.11. Pentru efectuarea de mențiuni în autorizația de funcționare, la cererea titularului sau, după eliberarea acesteia, se încasează o taxa care se stabilește de către consiliile locale între limitele prevăzute la pct. 1 lit. B din anexa nr. 7 la Ordonanța.

30.12. Taxele pentru eliberarea autorizațiilor sanitare de funcționare, prevăzute la pct. 2 lit. B din anexa nr. 7 la Ordonanța, se fac venit la bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde se afla situate obiectivele și/sau activitățile pentru care se solicita autorizarea.

În cazul municipiului București aceste taxe se fac venit la bugetul local al sectorului unde se afla situate obiectivele și/sau unde se desfășoară activitățile pentru care se solicita autorizarea.

Instituțiile publice sunt scutite de la plata taxei pentru eliberarea autorizațiilor sanitare de funcționare. Nu beneficiază de aceste scutiri unitățile economice ale instituțiilor publice.

30.13. Taxele prevăzute la pct. 2 lit. B din anexa nr. 7 la Ordonanța:

a) se referă la autorizațiile sanitare de funcționare eliberate de direcțiile de sănătate publică teritoriale în temeiul Legii nr. 100/1998 privind asistența de sănătate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 1 iunie 1998, cu modificările și completările ulterioare;

b) se achită integral la data eliberării autorizației, indiferent de perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal respectiv;

c) nu se restituie, chiar dacă autorizația a fost retrasă temporar sau definitiv.

30.14. Taxele prevăzute la pct. 3 lit. B din anexa nr. 7 la Ordonanța se încasează de la persoanele fizice și de la persoanele juridice pentru eliberarea de copii heliografice de pe planurile cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, cum ar fi cele specifice amenajării teritoriului și urbanismului, deținute de consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București/consiliile județene, în funcție de suprafața planului respectiv și de scara la care este realizat.

Aceste taxe se fac venit la bugetele locale administrate de către autoritățile deliberative care dețin planurile respective.

30.15. Taxele prevăzute la pct. 4 lit. B din anexa nr. 7 la Ordonanța:

a) se încasează de la persoanele fizice producători care intra sub incidența Hotărârii Guvernului nr. 661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producător, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 august 2001, denumita în continuare Hotărârea Guvernului nr. 661/2001 ;

b) se achită anticipat eliberării/vizarii certificatului de producător;

c) se fac venit la bugetele locale ale căror ordonatori principali de credite sunt primării care au eliberat certificatele de producător respective;

d) nu se restituie, chiar dacă certificatul de producător a fost anulat.

Potrivit prevederilor art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 661/2001 , contravaloarea certificatelor de producător se suporta din aceste taxe și pe cale de consecința consiliile locale nu pot institui alte taxe pentru eliberarea certificatelor de producător în afară celor prevăzute la prezentul punct.

30.16. La data eliberării certificatului de producător se vizează trimestrul corespunzător acestei date, fără încasarea taxei pentru viza trimestriala.

Taxa pentru viza trimestriala a certificatului de producător se încasează oricând înăuntrul trimestrului vizat sau cu cel mult 15 zile înainte de începutul trimestrului respectiv.

Capitolul 6 Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama și publicitate

ORDONANȚA:

Art. 31. - (1) Contribuabilii care beneficiază sub diverse forme de serviciul de reclama și publicitate sunt obligați sa încheie contracte în acest sens și datorează bugetelor locale pe raza cărora se efectuează publicitatea o taxa de reclama și publicitate care poate fi cuprinsă între 1% și 3% din valoarea contractului, exclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă.

(2) Pentru folosirea mijloacelor de publicitate prin afisaj, panouri sau alte asemenea mijloace publicitare beneficiarii datorează o taxa care poate fi cuprinsă între 65.000 lei/an/mp și 130.000 lei/an/mp sau fracțiune de mp.

(3) Pentru firmele instalate la locul exercitării activității taxa anuală se stabilește în funcție de dimensiune și poate fi cuprinsă între 120.000 lei/an/mp și 200.000 lei/an/mp sau fracțiune de mp.

(4) Cota procentuală și cuantumul taxei prevăzut în suma fixa se stabilesc de către consiliile locale în a căror rază teritorială se realizează publicitatea, în limitele prevăzute mai sus.

NORME METODOLOGICE:

31.01. Beneficiarii serviciilor de reclama și publicitate, realizate sub diverse forme, datorează bugetelor locale taxa prevăzută de art. 31 alin. (1) din Ordonanța. Aceștia au și obligația sa încheie contracte în acest sens. Taxa se datorează de la data la care contractul intră în vigoare.

31.02. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama și publicitate se stabilește pe bază de cota cuprinsă între 1% și 3%, inclusiv, din valoarea contractului, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, și se evidențiază distinct în contract.

Nivelul cotei între limitele prevăzute de Ordonanța se stabilește de către consiliile locale în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor.

31.03. Pentru folosirea mijloacelor de reclama și publicitate, în cazurile care nu intra sub incidența art. 31 alin. (1) din Ordonanța, taxa se stabilește în suma fixa, în funcție de dimensiunea afisului, panoului etc., după caz, între 65.000 lei/an/mp și 130.000 lei/an/mp sau fracțiune de mp, de către consiliile locale, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor.

31.04. Pentru firmele instalate la locul exercitării activității taxa anuală se stabilește între 120.000 lei/an/mp și 200.000 lei/an/mp sau fracțiune de mp, de către consiliile locale, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor.

31.05. Suprafața pentru care se datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama și publicitate este determinata de dreptunghiul imaginar în care se înscriu toate elementele ce compun afisul, panoul sau firma, după caz. Fracțiunile de mp se rotunjesc la un mp, prin adaos.

Exemplu de afis, panou sau firma

-----------

NOTĂ: C.T.C.E.

Exemplu de afis, panou sau firma: se găsește publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 4 decembrie 2002, la pagina 26.

Suprafața pentru care se datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama și publicitate este determinata de produsul: L x I, respectiv 5,73 m x 4,08 m = 23,38 mp. Având în vedere ca aceasta taxa se stabilește în lei/mp sau fracțiune de mp, suprafața astfel determinata se rotunjeste la 24 mp.

31.06. Declarația de impunere privind stabilirea taxei, în suma fixa, pentru folosirea mijloacelor de reclama și publicitate, precum și pentru firma instalata la locul exercitării activității, model ITL - 011, este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.

ORDONANȚA:

Art. 32. - (1) Taxa datorată potrivit prevederilor art. 31 alin. (1) se plătește lunar de către cel care efectuează reclama și publicitatea la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în a carei raza se realizează serviciul, până la data de 10 a lunii următoare, pe toată perioada desfășurării contractului, începând cu luna în care taxa a devenit exigibilă.

(2) Taxa devine exigibilă la data intrării în vigoare a contractului de prestare a serviciului de reclama și publicitate.

(3) Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama și publicitate datorată potrivit art. 31 alin. (2) se plătește anticipat de către beneficiarul publicității, proporțional cu numărul de luni de utilizare, la bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe a carei raza este expus afisul publicitar. În situațiile în care mijloacele de reclama și publicitate au o durată mai mare de un an, taxa se plătește până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.

(4) Contribuabilii care datorează taxa potrivit art. 31 alin. (3) au obligația sa o achite trimestrial la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în a carei raza teritorială își desfășoară activitatea, în patru rate egale, astfel: până la 15 martie, până la 15 iunie, până la 15 septembrie și până la 15 noiembrie.

(5) Instituțiile publice nu datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama și publicitate.

(6) Taxa prevăzută la art. 31 alin. (3) nu se datorează pentru panourile de identificare și avertizare a instalațiilor energetice.

NORME METODOLOGICE:

32.01. Taxa datorată potrivit prevederilor art. 31 alin. (1) din Ordonanța se plătește lunar de către persoana fizica sau juridică care efectuează reclama și publicitatea, până la data de 10 a lunii următoare datorarii taxei, pe toată durata desfășurării contractului.

32.02. În cazul beneficiarilor de publicitate cu domiciliul sau sediul în România, taxa prevăzută la art. 31 alin. (1) din Ordonanța se plătește/se virează la bugetele locale ale comunelor/orașelor/municipiilor/sectoarelor municipiului București, după caz, în a căror rază de competența se afla domiciliul sau sediul acestor beneficiari.

32.03. În cazul beneficiarilor de publicitate cu domiciliul sau sediul în străinătate, taxa se plătește la bugetele locale ale comunelor/orașelor/municipiilor/sectoarelor municipiului București, după caz, în a căror rază de competența se afla domiciliul sau sediul reprezentantului autorizat al beneficiarului.

32.04. Pentru publicitatea efectuată de către beneficiari cu domiciliul sau sediul în străinătate, care nu au reprezentanți autorizați în România, taxa se plătește de către persoana care prestează serviciul, la bugetele locale ale comunelor/orașelor/municipiilor/sectoarelor municipiului București, după caz, în a căror rază de competența se afla domiciliul sau sediul prestatorului serviciului.

32.05. Taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate prin afișare, panouri sau alte asemenea mijloace prevăzute de art. 31 alin. (2) din Ordonanța se plătește anticipat de către beneficiarul publicității, proporțional cu numărul de luni de utilizare, la bugetele locale ale comunelor/orașelor/ municipiilor/sectoarelor municipiului București în a căror rază de competența este expus afisul, panoul sau alt asemenea mijloc publicitar.

În cazul în care publicitatea de natura celei prevăzute la art. 31 alin. (2) din Ordonanța se efectuează, pe bază de contract, de către o persoană fizica sau juridică autorizata sa realizeze astfel de servicii, alta decât beneficiarul publicității, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama sau publicitate datorată de beneficiarul publicității se evidențiază distinct în contract și se plătește/se virează la bugetul local al comunei/orașului/municipiului/sectorului municipiului București în a cărui raza de competența este expus afisul, panoul sau alt asemenea mijloc publicitar. Pentru aceste cazuri nu se depun declarațiile de impunere prevăzute la pct. 31.06 din prezentele norme metodologice.

32.06. Taxa prevăzută la art. 31 alin. (3) din Ordonanța se plătește trimestrial la bugetele locale ale comunelor/ orașelor/municipiilor/sectoarelor municipiului București, după caz, în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea contribuabilii, în patru rate egale, respectiv: 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie și 15 noiembrie inclusiv.

Capitolul 7 Impozitul pe spectacole

ORDONANȚA:

Art. 33. - (1) Contribuabilii care organizează manifestări artistice, competitii sportive, activități artistice și distractive de videoteca și discoteca, denumite în continuare spectacole, datorează impozit pe spectacole, calculat în cote procentuale asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor sau în suma fixa pe metru patrat, în funcție de suprafața incintei unde se desfășoară spectacolul, mai puțin valoarea timbrelor instituite, potrivit legii.

(2) Instituțiile publice nu datorează impozitul pe spectacole.

NORME METODOLOGICE:

33.01. Datorează impozitul pe spectacole, calculat în cote procentuale asupra încasărilor din vânzarea abonamentelor și biletelor de intrare, persoanele fizice și persoanele juridice care organizează manifestări artistice și competitii sportive, cu caracter permanent sau ocazional.

33.02. Organizatorii de manifestări artistice cinematografice, teatrale, muzicale și folclorice datorează impozit pe spectacole, în condițiile art. 33 din Ordonanța și ale prezentelor norme metodologice, calculat asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare din care se scade valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice sau de divertisment, după caz, determinata potrivit prevederilor Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 14 iunie 1994, cu modificările și completările ulterioare, și ale Normelor metodologice nr. 48.211/1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta și controlul destinației sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice, emise de Ministerul Finanțelor, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 17 octombrie 1994, cu modificările și completările ulterioare.

33.03. În cazul persoanelor fizice sau juridice care organizează activități artistice și distractive de videoteca și discoteca, impozitul pe spectacole se calculează în suma fixa pe metru patrat, în funcție de suprafața incintei unde se desfășoară spectacolul.

Fracțiunile de mp se rotunjesc la un mp, prin adaos.

33.04. Instituțiile publice nu datorează impozitul pe spectacole.

ORDONANȚA:

Art. 34. - Pentru manifestările artistice și competitiile sportive impozitul pe spectacole se stabilește asupra încasărilor din vânzarea abonamentelor și a biletelor de intrare, prin aplicarea următoarelor cote:

a) 2% pentru manifestările artistice de teatru, de opera, de opereta, de filarmonica, cinematografice, muzicale, de circ, precum și pentru competitiile sportive interne și internaționale;

b) 5% pentru manifestările artistice de genul: festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte asemenea manifestări artistice ori distractive care au un caracter ocazional.

NORME METODOLOGICE:

34.01. Impozitul pe spectacole se determina prin aplicarea cotelor procentuale corespunzătoare fiecărui tip de spectacol, prevăzute la art. 34 din Ordonanța, asupra încasărilor din vânzarea abonamentelor și a biletelor de intrare la spectacole, mai puțin valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice sau de divertisment, după caz.

34.02. În categoria plătitorilor de impozit pe spectacole, organizatori de manifestări artistice și de competitii sportive, se includ acei contribuabili care desfășoară activități sau servicii la care accesul publicului se face cu plata pe bază de abonamente sau bilete de intrare, după cum urmează:

a) activități de proiectie de filme cinematografice sau benzi video în sali de cinema, în aer liber sau în alte locuri pentru proiectie;

b) activități de radio și televiziune;

c) servicii de impresariat artistic și sportiv;

d) servicii de organizare și prezentare publică de piese de teatru, de spectacole muzicale - simfonice, corale, lirice, de opera, de opereta, de filarmonica, folclorice sau altele asemenea, de circ, de divertisment, de marionete, de dans, de balet, de estrada, precum și orice alte forme similare;

e) competitii sportive interne sau internaționale, indiferent de forma organizatorică - asociații, federații, cluburi sau alte forme asemănătoare;

f) servicii de organizare și prezentare publică de festivaluri, de concursuri, de cenacluri, de serate, de recitaluri sau de alte asemenea manifestări artistice ori distractive care au un caracter ocazional;

g) servicii de cazare în hoteluri, moteluri, tabere pentru tineret, campinguri, vile, cabane turistice, sate de vacanta, pensiuni turistice sau de alimentație publică în restaurante, baruri etc., numai în cazul în care organizează activități ce intra sub incidența prevederilor art. 34 din Ordonanța;

h) balciuri și parcuri de distracții;

i) orice alte manifestări artistice și competitii sportive neprevăzute la lit. a)-h), la care accesul publicului se face cu plata pe bază de abonamente sau bilete de intrare.

34.03. Nu intra sub incidența impozitului pe spectacole încasările din vânzarea:

a) biletelor de intrare pentru vizitarea castelelor, muzeelor, monumentelor, clădirilor istorice, targurilor, expozițiilor, gradinilor zoologice și botanice, rezervațiilor naturale, acvariilor, planetariilor și observatoarelor astronomice;

b) biletelor de tombola;

c) abonamentelor și biletelor de intrare la manifestările artistice și competitiile sportive organizate de instituțiile publice.

34.04. Sunt considerate ca au caracter ocazional și pentru ele impozitul pe spectacole se stabilește asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare prin aplicarea unei cote de 5% acele manifestări artistice sau distractive, prevăzute la art. 34 lit. b) din Ordonanța, care sunt organizate numai cu prilejul anumitor evenimente și în afară incintei contribuabilului respectiv, destinate prezentării de spectacole. Prin expresia incinta contribuabilului se înțelege sala de spectacole, gradina de vara sau orice alt spațiu situat la adresa sediului organizatorului sau la adresa unde acesta organizează, în mod curent, manifestări artistice sau distractive de natura celor ce intra sub incidența art. 34 lit. b) din Ordonanța.

ORDONANȚA:

Art. 35. - (1) Pentru activitățile artistice și distractive de videoteca și discoteca impozitul pe spectacole se stabilește în funcție de suprafața incintei în care se desfășoară spectacolul, pe zi de funcționare, după cum urmează:

a) în cazul videotecilor, de la 500 lei/mp/zi la 1.000 lei/mp/zi;

b) în cazul discotecilor, de la 1.000 lei/mp/zi la 2.000 lei/mp/zi.

(2) Cuantumul impozitului se stabilește de către consiliile locale în a căror rază administrativ-teritorială se realizează activitățile artistice și distractive, în limitele prevăzute la alin. (1).

(3) Pentru determinarea impozitului pe spectacole, asupra nivelurilor menționate la alin. (1) se aplică coeficienții de corectie menționați la nota din anexa nr. 4.

NORME METODOLOGICE:

35.01. Pentru determinarea impozitului pe spectacole, în cazul videotecilor și discotecilor, prin incinta se înțelege spațiul închis în interiorul unei clădiri, suprafața teraselor sau suprafața de teren afectată pentru organizarea acestor activități artistice și distractive.

35.02. Pentru dimensionarea suprafeței incintei în funcție de care se stabilește impozitul pe spectacole se insumeaza suprafețele utile afectate acestor activități, precum și, acolo unde este cazul, suprafața utila a incintelor în care se consuma băuturi alcoolice, băuturi răcoritoare sau cafea, indiferent dacă participanții stau în picioare sau pe scaune, precum și suprafața utila a oricăror alte incinte în care se desfășoară o activitate distractiva conexă programelor de videoteca sau discoteca.

35.03. Prin zi de funcționare, pentru determinarea impozitului pe spectacole, se înțelege intervalul de timp de 24 de ore, precum și orice fracțiune din acesta înăuntrul căruia se desfășoară activitatea de videoteca sau discoteca, chiar dacă programul respectiv cuprinde timpi din două zile calendaristice consecutive.

35.04. Cuantumul impozitului, prevăzut în suma fixa la art. 35 alin. (1) din Ordonanța, se stabilește de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor, astfel:

a) se stabilește o valoare cuprinsă între limitele prevăzute la art. 35 alin. (1) din Ordonanța;

b) asupra valorii stabilite potrivit mențiunii de la lit. a) se aplică coeficientul de corectie ce corespunde rangului localității respective, potrivit notei din anexa nr. 4 la Ordonanța, astfel:

a)

localități urbane de rangul 0 .........................

8,00;

b)

localități urbane de rangul I .........................

5,00;

c)

localități urbane de rangul II .........................

4,00;

d)

localități urbane de rangul III .........................

3,00;

e)

localități rurale de rangul IV .........................

1,10;

f)

localități rurale de rangul V .........................

1,00;

c) asupra valorii rezultate potrivit mențiunii de la lit. b) se poate aplica majorarea anuală, hotărâtă de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București, cu până la 50%, prevăzută de art. 72 din Ordonanța, reprezentând impozitul pe spectacole, în lei/mp/zi, ce se percepe pentru activitatea de videoteca sau discoteca.

35.05. Contribuabilii care intra sub incidența art. 35 din Ordonanța au obligația să prezinte releveul suprafeței incintei o dată cu depunerea declarației de impunere și ori de câte ori intervine o modificare a acestei suprafețe, ținând seama de prevederile pct. 35.01 și 35.02 din prezentele norme metodologice.

ORDONANȚA:

Art. 36. - (1) Plătitorii de impozit pe spectacole, pentru manifestările prevăzute la art. 34, au obligația de a inregistra abonamentele și biletele de intrare la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază teritorială își au sediul și de a afișa tarifele la casele de vânzare a biletelor și la locul de desfășurare a spectacolelor.

(2) Pentru spectacolele organizate în deplasare sau în turneu este obligatorie vizarea biletelor de intrare și a abonamentelor la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază teritorială se desfășoară spectacolele.

NORME METODOLOGICE:

36.01. Contribuabililor care desfășoară activități sau servicii de natura celor menționate la pct. 34.02 din prezentele norme metodologice le revine obligația de a inregistra atât abonamentele, cat și biletele de intrare, în condițiile prevăzute de normele tehnice menționate la art. 41 din Ordonanța, la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază teritorială își au domiciliul sau sediul, după caz, și de a afișa tarifele la casele de vânzare a biletelor, precum și la locul de desfășurare a spectacolelor.

36.02. În cazul în care contribuabilii organizează aceste spectacole în raza teritorială de competența a altor autorități ale administrației publice locale decât cele de la domiciliul sau sediul lor, după caz, acestora le revine obligația de a viza abonamentele și biletele de intrare, înregistrate potrivit mențiunii de la pct. 41.01 al prezentelor norme metodologice, la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază teritorială se desfășoară spectacolele.

36.03. Nerespectarea obligațiilor prevăzute la pct. 36.01 și 36.02 ale prezentelor norme metodologice se sancționează în condițiile art. 43 din Ordonanța.

ORDONANȚA:

Art. 37. - Plătitorii de impozit pe spectacole, pentru activitățile prevăzute la art. 35, au obligația să depună o declarație care va conține suprafața incintei, precum și zilele în care se desfășoară spectacolele, până cel târziu la data de 15 inclusiv, pentru luna următoare.

NORME METODOLOGICE:

37.01. Contribuabilii care organizează activități artistice și distractive de videoteca și discoteca, în calitatea lor de plătitori de impozit pe spectacole, au obligația de a depune Declarația de impunere pentru stabilirea impozitului pe spectacole, în cazul activităților artistice și distractive de videoteca și discoteca, model ITL - 012, prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, până cel târziu la data de 15 inclusiv, pentru luna următoare.

37.02. Nerespectarea obligației de depunere a declarației de impunere prevăzute la pct. 37.01. din prezentele norme metodologice se sancționează în condițiile art. 70 din Ordonanța.

ORDONANȚA:

Art. 38. - (1) Impozitul pe spectacole se plătește lunar până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care se realizează venitul la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în a carei raza se desfășoară spectacolul.

(2) Plătitorii de impozit pe spectacole răspund de exactitatea calculului și de vărsarea la timp a impozitului.

NORME METODOLOGICE:

38.01. Impozitul pe spectacole se plătește lunar, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care se realizează venitul, la bugetele locale ale comunelor/orașelor/municipiilor/sectoarelor municipiului București în a căror rază de competența se desfășoară spectacolele.

ORDONANȚA:

Art. 39. - Pentru sumele cedate în scopuri umanitare, pe bază de contract, din încasările obținute din spectacole nu se datorează impozit.

NORME METODOLOGICE:

39.01. Contractele încheiate între contribuabilii organizatori de spectacole și beneficiarii sumelor cedate în scopuri umanitare se vor inregistra la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază teritorială se desfășoară spectacolul, prealabil organizării acestuia. Pentru aceste sume nu se datorează impozit pe spectacol.

39.02. Contractele prevăzute la art. 39 din Ordonanța sunt cele ce intra sub incidența prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 25 mai 1994, cu modificările și completările ulterioare.

ORDONANȚA:

Art. 40. - Plătitorii impozitului pe spectacole au obligația sa țină evidenta acestuia și să depună lunar, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care se realizează venitul, la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază de competența plătitorul își are sediul sau domiciliul, decontul de impunere sau declarația prevăzută la art. 37, potrivit modelelor aprobate prin normele metodologice referitoare la impozitele și taxele locale.

NORME METODOLOGICE:

40.01. Contribuabilii organizatori de manifestări artistice și competitii sportive, în calitate de plătitori de impozit pe spectacole, au obligația sa țină evidenta acestuia și să depună lunar Decontul de impunere pentru stabilirea impozitului pe spectacole, în cazul manifestărilor artistice și competițiilor sportive organizate de persoanele fizice și de persoanele juridice model ITL - 013, prevăzut în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, precum și impozitul pe spectacole datorat, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care se realizează venitul, la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază teritorială își au sediul sau domiciliul, după caz.

40.02. Contribuabilii organizatori de activități artistice și distractive de videoteca și discoteca, în calitate de plătitori de impozit pe spectacole, au obligația să depună lunar declarația de impunere model ITL - 012, prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, în condițiile art. 37 din Ordonanța, la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază teritorială aceștia își au sediul sau domiciliul, după caz.

40.03. Declarația de impunere, model ITL - 012, și decontul de impunere, model ITL - 013, prevăzute în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, se completează în doua exemplare, cu toate datele cerute de formular, după evidența contabilă și după orice alte documente justificative ale contribuabilului. Un exemplar rămâne la compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale, iar celălalt exemplar, cu confirmarea de primire, rămâne la contribuabil.

40.04. Încasările din vânzarea abonamentelor și biletelor de intrare la spectacole se evidențiază în decontul de impunere distinct pe fiecare forma de spectacol, cu precizarea localității în care acesta s-a desfășurat.

40.05. Dispozițiile de la pct. 40.02. și 40.03. ale prezentelor norme metodologice se completează cu cele ale Ordonanței Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire și depunere a declarațiilor de impozite și taxe, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumita în continuare Ordonanța Guvernului nr. 68/1997 , precum și cu cele ale Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire și de depunere a declarațiilor de impozite și taxe, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 2.690/1998 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 11 februarie 1999, ale căror prevederi se aplică în mod corespunzător de către compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale. Prevederile art. 70 din Ordonanța se aplică în mod corespunzător.

ORDONANȚA:

Art. 41. - Tipărirea, înregistrarea, vizarea, evidenta și gestionarea, după caz, a abonamentelor și a biletelor de intrare la spectacole se fac potrivit normelor tehnice aprobate prin hotărâre a Guvernului la inițiativa Ministerului Administrației Publice, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, cu avizul Ministerului Culturii și Cultelor și al Ministerului Tineretului și Sportului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe în Monitorul Oficial al României, Partea I.

NORME METODOLOGICE:

41.01. Dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 846/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind tipărirea, înregistrarea, vizarea, evidenta și gestionarea abonamentelor și biletelor de intrare la spectacole, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 29 august 2002, sunt obligatorii atât pentru organizatorii de spectacole prevăzuți la art. 34 din Ordonanța și, respectiv, la pct. 34.02. din prezentele norme metodologice, cat și pentru instituțiile publice organizatoare de spectacole, chiar dacă acestea nu datorează impozitul pe spectacole.

ORDONANȚA:

Art. 42. - Plătitorii impozitului pe spectacole sunt, de asemenea, obligați:

a) să respecte normele tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vizarea, evidenta și gestionarea, după caz, a abonamentelor și a biletelor de intrare la spectacole;

b) sa elibereze bilete de intrare la spectacole pentru toate sumele încasate și sa nu practice tarife mai mari decât cele înscrise pe bilete;

c) sa pună la dispoziție organelor de control documentele care atesta calculul și plata impozitului pe spectacole.

NORME METODOLOGICE:

42.01. Cu ocazia controalelor efectuate persoanele prevăzute la pct. 44.01 din prezentele norme metodologice, în calitate de organe de control, verifica următoarele obiective:

a) dacă abonamentele și biletele de intrare vândute au fost înregistrate și/sau vizate în condițiile Ordonanței și ale prezentelor norme metodologice;

b) dacă este afișat tariful de intrare la casele de vânzare a biletelor și la locul de desfășurare a spectacolului și dacă acesta corespunde cu cel înscris pe bilete;

c) dacă s-au eliberat bilete de intrare pentru toate sumele încasate de la participanții plătitori ai biletelor;

d) dacă datele înscrise pe biletele de intrare sunt identice cu cele înscrise pe marca de control;

e) dacă datele înscrise în declarația de impunere, model ITL - 012, prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, corespund cu cele din realitate, respectiv datele de desfășurare a activităților artistice și distractive de videoteca și discoteca și suprafețele incintelor.

ORDONANȚA:

Art. 43. - (1) Încălcarea normelor tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vizarea, evidenta și gestionarea, după caz, a abonamentelor și a biletelor de intrare la spectacole constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Cuantumul amenzilor prevăzute la alin. (1) se va actualiza în condițiile prezentei ordonanțe.

(3) Sancțiunea se aplică plătitorilor de impozit pe spectacole.

NORME METODOLOGICE:

43.01. Actualizarea amenzilor prevăzute la art. 43 alin. (1) din Ordonanța se face prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 8 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată și modificată prin Legea nr. 180/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările și completările ulterioare, denumita în continuare Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , astfel cum este prevăzut la art. 70 alin. (5) din Ordonanța.

ORDONANȚA:

Art. 44. - Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 43 se fac de către primar și împuterniciții acestuia, precum și de către persoanele împuternicite în acest scop din cadrul Ministerului Administrației Publice, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Culturii și Cultelor și Ministerului Tineretului și Sportului.

NORME METODOLOGICE:

44.01. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 43 din Ordonanța se fac de către:

a) primar și împuterniciții acestuia din compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale, în funcție de raza de competența a acestora;

b) persoanele împuternicite în acest scop din cadrul:

b.1. Ministerului Administrației Publice;

b.2. Ministerului Finanțelor Publice;

b.3. Ministerului Culturii și Cultelor;

b.4. Ministerului Tineretului și Sportului.

44.02. Pentru spectacolele organizate în deplasare sau în turneu controlul se exercită de către autoritățile administrației publice locale în a căror rază administrativ-teritorială au loc spectacolele, precum și de către persoanele prevăzute la pct. 44.01 lit. b) din prezentele norme metodologice, care verifica obiectivele prevăzute la pct. 42.01 din prezentele norme metodologice.

Capitolul 8 Taxa hoteliera

ORDONANȚA:

Art. 45. - (1) Pentru șederea în municipii, orașe sau comune consiliile locale pot hotărî instituirea taxei hoteliere datorate de persoanele fizice în vârsta de peste 18 ani.

(2) Taxa se determina pe baza cotei stabilite de consiliile locale între 0,5% și 5%, aplicată la tarifele de cazare practicate de unitățile hoteliere.

(3)*) Pentru șederea în stațiunile turistice, declarate conform legii, taxa se determina pe baza cotei stabilite de consiliile locale, între 0,5% și 5%, la tarifele practicate de unitățile hoteliere pentru o noapte de cazare, indiferent de durata sejurului.

--------------

45.01. Instituirea taxei hoteliere constituie atributia opțională a Consiliului General al Municipiului București și a consiliilor locale ale municipiilor/orașelor/comunelor, după caz. Hotărârea privind instituirea taxei hoteliere se adoptă în cursul lunii mai și se aplică în anul fiscal următor, în condițiile prezentelor norme metodologice. Neadoptarea hotărârii până la data de 31 mai a fiecărui an fiscal corespunde opțiunii consiliului local de a nu institui taxa hoteliera pentru anul fiscal următor.

45.02. În cazul în care autoritățile prevăzute la pct. 45.01 din prezentele norme metodologice optează pentru instituirea taxei hoteliere, cota se stabilește între 0,5% și 5 % inclusiv și se aplică după cum urmează:

a) pentru șederea în municipii, orașe sau comune, altele decât cele declarate, conform legii, stațiuni turistice, taxa hoteliera se aplică la tarifele de cazare practicate de unitățile hoteliere pentru fiecare persoana care datorează aceasta taxa; numărul de zile pentru care se datorează taxa hoteliera se stabilește de către autoritățile administrației publice locale respective;

b) pentru șederea în stațiunile turistice, atât cele de interes național, cat și cele de interes local, declarate ca atare prin hotărâre a Guvernului, în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 26 august 1998, aprobată și modificată prin Legea nr. 755/2001 , taxa hoteliera se aplică la tarifele de cazare practicate de unitățile hoteliere numai pentru o noapte de cazare, pentru fiecare persoana care datorează aceasta taxa, indiferent de durata sejurului. Prin sejur se înțelege perioada neîntreruptă în care o persoană fizica este cazata într-o unitate hoteliera; perioada poate fi de una sau de mai multe zile.

45.03. Persoanele juridice care intra sub incidența prevederilor art. 46 din Ordonanța au obligația ca în documentele utilizate pentru încasarea tarifelor de cazare să evidențieze distinct taxa hoteliera încasată determinata în funcție de cota și, după caz, de numărul de zile stabilite de către Consiliul Geeneral al Municipiului București/consiliile locale.

ORDONANȚA:

Art. 46. - Taxa hoteliera se încasează de către persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, o dată cu luarea în evidenta a persoanelor cazate, și se vărsa la bugetul local în primele 10 zile ale fiecărei luni pentru luna precedenta.

NORME METODOLOGICE:

46.01. Sumele încasate cu titlu de taxa hoteliera se vărsa la bugetul local al comunelor/orașelor/municipiilor/sectoarelor municipiului București, după caz, în a căror rază de competența se afla unitatea de cazare, lunar, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedenta, cu excepția situațiilor în care această dată coincide cu o zi nelucrătoare, caz în care virarea se face în prima zi lucrătoare următoare.

ORDONANȚA:

Art. 47. - În cazul în care taxa hoteliera este inclusă în chitanța sau în costul biletului de odihnă și tratament, persoanele juridice prevăzute la art. 46 vor vărsa la bugetul local al unității administrativ-teritoriale suma încasată cu acest titlu, recuperată de la agențiile de turism prin intermediul cărora a fost valorificată chitanța sau biletul de odihnă și tratament, în primele 10 zile ale fiecărei luni pentru luna precedenta.

NORME METODOLOGICE:

47.01. La virarea sumelor reprezentând taxa hoteliera, unitățile de cazare, persoane juridice, prin intermediul cărora se realizează cazarea vor depune la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale respective o declarație-decont care să cuprindă sumele încasate și virate pentru luna de referința. Virarea sumelor se face în primele 10 zile ale fiecărei luni pentru luna precedenta.

Declarația-decont privind sumele încasate reprezentând taxa hoteliera, model ITL - 014, este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.

47.02. Nedepunerea declarației-decont menționate la pct. 47.01 din prezentele norme metodologice la termenul prevăzut pentru virarea sumelor reprezentând taxa hoteliera se sancționează potrivit Ordonanței Guvernului nr. 68/1997 .

Capitolul 9 Alte taxe locale

ORDONANȚA:

Art. 48. - (1) În exercitarea atribuțiilor ce le revin în administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, consiliile locale sau județene, după caz, pot institui taxe zilnice cuprinse între 1.000 lei și 100.000 lei pentru utilizarea temporară a locurilor publice și pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, de arhitectura și arheologie.

(2) Consiliile locale pot institui taxe zilnice, cuprinse între limitele prevăzute la alin. (1), pentru deținerea în proprietate sau în folosință, după caz, de utilaje destinate sa funcționeze în scopul obținerii de venit. Categoriile de utilaje se stabilesc de către consiliile locale.

(3) Consiliile locale pot institui taxe pentru vehiculele lente prevăzute în anexa nr. 8, în suma fixa, pentru fiecare vehicul, ce pot fi cuprinse între 26.000 lei/an și 260.000 lei/an.

(4) Sumele provenite din taxele prevăzute la alin. (1)-(3) constituie venituri proprii ale bugetelor locale și se plătesc anticipat.

(5) Pentru stabilirea taxelor locale menționate la alin. (1)-(3) consiliile locale vor avea în vedere criteriile prevăzute în normele metodologice menționate la art. 76 din prezenta ordonanță.

NORME METODOLOGICE:

48.01. Consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București pot institui taxe zilnice cuprinse între 1.000 lei și 100.000 lei pentru:

a) utilizarea temporară a locurilor publice;

b) vizitarea:

b.1. muzeelor;

b.2. caselor memoriale;

b.3. monumentelor istorice;

b.4. monumentelor de arhitectura;

b.5. monumentelor arheologice;

b.6. oricăror alte obiective stabilite de către autoritățile administrației publice locale.

48.02. Autoritățile administrației publice locale menționate la pct. 48.01 din prezentele norme metodologice pot stabili taxe zilnice numai pentru imobilele administrate în mod direct de către acestea.

48.03. Pentru instituirea taxelor zilnice autoritățile deliberative ale administrației publice locale vor avea în vedere următoarele criterii:

A. pentru utilizarea temporară a locurilor publice:

a.1. imobilele sa apartina domeniului public sau privat al unității administrativ-teritoriale respective și acestea să fie administrate direct de către autoritățile administrației publice locale. Pentru sectoarele municipiului București, imobilele trebuie să le fie date în administrare, prin hotărâre, de către Consiliul General al Municipiului București, potrivit legii. Nu intra sub incidența prezentului punct imobilele care aparțin domeniului public sau privat al unității administrativ-teritoriale și care sunt concesionate, potrivit legii;

a.2. utilizarea temporară a locurilor publice să aibă la baza reguli și proceduri clare, care să nu permită nici un arbitrariu ce ar putea da naștere la favoritisme sau discriminări în raporturile cu contribuabilii, adecvate specificului pentru care se datorează taxa, și anume:

a.2.1. pentru parcarea ocazionala a vehiculelor, taxa se stabilește în lei/ora/vehicul, astfel încât nivelul acesteia inmultit cu 24 să se încadreze între 1.000 lei și 100.000 lei. Prin parcare ocazionala se înțelege staționarea unui vehicul într-un loc public situat, de regula, într-o alta unitate administrativ-teritorială decât cea în care se afla sediul sau domiciliul, după caz, al deținătorului/utilizatorului vehiculului;

a.2.2. pentru parcarea curenta a vehiculelor, taxa se stabilește în lei/zi/vehicul, astfel încât nivelul acesteia să se încadreze între 1.000 lei și 100.000 lei. Prin parcare curenta se înțelege staționarea în mod obișnuit a unui vehicul într-un loc public, de regula în unitatea administrativ-teritorială în care se afla sediul, domiciliul sau reședința deținătorului/utilizatorului. Plătitorii acestei taxe nu datorează și taxa prevăzută la lit. a.2.1 aceleiași unități administrativ-teritoriale;

a.2.3. pentru depozitarea de materiale, taxa se stabilește în lei/mp/zi, astfel încât pentru un metru patrat de teren ocupat pentru depozitarea de materiale, taxa/zi să se încadreze între 1.000 lei și 100.000 lei;

a.2.4. pentru realizarea unor lucrări, taxa se stabilește în lei/mp/zi, astfel încât pentru un metru patrat de teren afectat respectivei lucrări, taxa/zi să se încadreze între 1.000 lei și 100.000 lei;

a.2.5. pentru desfacerea de produse ce fac obiectul comerțului, în piețe, în târguri, în oboare, în standuri situate de-a lungul drumurilor publice, în parcari sau în alte locuri anume stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale, taxa se stabilește în lei/mp/zi, astfel încât pentru un metru patrat de teren afectat acestei activități, taxa/zi să se încadreze între 1.000 lei și 100.000 lei;

a.2.6. pentru accesul în parcuri, în grădini zoologice, în grădini botanice, în târguri, în balciuri, la stranduri, la expoziții, la locuri de agrement sau altele similare, taxa zilnica se stabilește în lei/persoana, astfel încât aceasta să se încadreze între 1.000 lei și 100.000 lei;

B. pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, de arhitectura sau a oricăror alte obiective, denumite în continuare obiective, stabilite ca atare de către autoritățile administrației publice locale:

b.1. obiectivele sa apartina domeniului public sau privat al unității administrativ-teritoriale respective și acestea să fie administrate direct de către autoritățile administrației publice locale. Pentru sectoarele municipiului București, obiectivele trebuie să le fie date în administrare, prin hotărâre, de către Consiliul General al Municipiului București, potrivit legii. Nu intra sub incidența prezentului punct obiectivele care aparțin domeniului public sau privat al unității administrativ-teritoriale și care sunt concesionate, potrivit legii;

b.2. taxele zilnice privesc accesul persoanelor la obiectivele în cauza, regula de baza constituind-o stabilirea taxei/vizitator, ca unica modalitate de cuantificare a raportului dintre serviciul oferit de autoritate și contribuabil - vizitator. Cuantumul taxei/vizitator se stabilește între 1.000 lei și 100.000 lei, în funcție de importanța obiectivelor în cauza, precum și de nivelul cheltuielilor efectuate de acest serviciu.

48.04. Consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot institui, potrivit art. 48 alin. (2) din Ordonanța, taxe zilnice cuprinse între 1.000 lei și 100.000 lei pentru deținerea de către persoane fizice, în proprietate sau în folosință, după caz, de utilaje destinate sa funcționeze în scopul obținerii de venit și care nu fac parte din inventarul activității economice pe care persoana fizica respectiva o desfășoară în mod independent sau într-o asociație familială, potrivit Decretului-lege nr. 54/1990 sau Legii nr. 507/2002 .

48.05. Pentru a putea institui taxe zilnice, potrivit art. 48 alin. (2) din Ordonanța, și implicit pentru a stabili categoriile de utilaje pentru care se datorează aceste taxe, consiliile locale vor avea în vedere următoarele criterii cumulative:

a) utilajul sa reprezinte acea unealta, masina, instalatie, aparat, vehicul, altul decât cel pentru care se datorează taxa în condițiile art. 48 alin. (3) din Ordonanța sau altul similar, care prin caracteristicile sale tehnice servește pentru efectuarea unei anumite lucrări sau activități de prestări de servicii;

b) funcționarea utilajului respectiv sa determine obținerea de venituri de către persoana fizica ce îl deține în proprietate sau în folosință;

c) utilajul care îndeplinește condițiile de la lit. a) și b) sa nu facă parte din sfera activității economice pe care persoana fizica respectiva o desfășoară în mod independent sau într-o asociație familială, potrivit Decretului-lege nr. 54/1990 sau Legii nr. 507/2002 .

48.06. Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București pot institui taxe pentru fiecare dintre vehiculele lente prevăzute în anexa nr. 8 la Ordonanța, al căror cuantum se stabilește de către aceste autorități, în condițiile art. 48 alin. (3) din Ordonanța, între 26.000 lei/an și 260.000 lei/an.

48.07. Taxele locale de natura celor reglementate prin art. 48 alin. (1)-(3) din Ordonanța se plătesc anticipat, respectiv:

a) pentru utilizarea temporară a locurilor publice, după cum urmează:

a.1. pentru parcarea ocazionala, taxa se achită pentru fiecare parcare de o ora sau fracțiune din aceasta;

a.2. pentru parcarea curenta, taxa se achită lunar, până cel târziu la data de 25 pentru luna următoare. Pentru perioade mai mici de o luna, taxa se achită în prima zi a perioadei pentru care se solicita parcarea, pentru întreaga durata. În ambele situații se poate utiliza permisul de parcare ca mijloc de identificare a plătitorilor, al cărui model și a cărui procedura de evidențiere se stabilesc de către autoritățile deliberative ale administrației publice locale interesate;

a.3. pentru depozitarea de materiale, taxa se achită la data obținerii autorizației de la structura specializată în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului, a carei eliberare se face pe bază de cerere. Modelul de cerere și cel al autorizației pentru utilizarea temporară a locurilor publice pentru depozitarea de materiale se stabilesc de către autoritățile deliberative ale administrației publice interesate;

a.4. pentru realizarea unor lucrări, taxa se achită la data obținerii autorizației de la structura specializată în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului, iar eliberarea autorizației se face pe bază de cerere. Modelul de cerere și cel al autorizației pentru utilizarea temporară a locurilor publice pentru realizarea de lucrări se stabilesc de către autoritățile deliberative ale administrației publice locale interesate;

a.5. pentru desfacerea de produse ce fac obiectul comerțului în piețe, în târguri, în oboare, în standuri situate de-a lungul drumurilor publice, în parcari sau în alte locuri anume stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale/Consiliului General al Municipiului București, taxa se achită zilnic sau pe bază de abonament pentru o perioadă mai mare de o zi, caz în care taxa se achită la eliberarea abonamentului, al cărui model și a cărui procedura de evidențiere se stabilesc de către autoritățile deliberative ale administrației publice locale interesate. Pentru taxele achitate zilnic se emit numai chitanțele cu regim special;

b) pentru vizitarea obiectivelor, taxa se achită la accesul în incinta acestora, pe bază de bilete de intrare. Modelul biletului de intrare și procedura de evidențiere a acestora se stabilesc de către autoritățile deliberative ale administrației publice locale interesate;

c) pentru deținerea de către persoane fizice, în proprietate sau în folosință, după caz, de utilaje destinate sa funcționeze în scopul obținerii de venit, taxa se achită la data depunerii Declarației de impunere, model ITL - 015, prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, corespunzător numărului de zile cuprins între această dată și data la care contribuabilul declara ca acest utilaj servește scopului vizat. În cazul în care pentru utilajul respectiv taxa locală se datorează pentru o perioadă mai mare de o luna, aceasta se achită lunar, până cel târziu la data de 25 pentru luna următoare. Nedepunerea declarației de impunere în condițiile prezentei litere se sancționează potrivit Ordonanței Guvernului nr. 68/1997 ;

d) pentru vehiculele lente existente în patrimoniul persoanelor fizice sau juridice la data de 1 ianuarie, taxele locale datorate pentru întregul an fiscal se achită până cel târziu la data de 31 ianuarie a anului de referința;

d.1. pentru vehiculele lente dobândite după data de 1 ianuarie, taxele locale se datorează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a dobândit vehiculul lent, proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal respectiv, și se achită în cel mult 30 de zile calendaristice de la data dobândirii;

d.2. pentru vehiculele lente înstrăinate ori scoase din funcțiune, taxele locale aferente se dau la scădere începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs aceasta situație, proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal respectiv, regularizarea sumelor achitate în plus făcând obiectul compensării cu alte impozite și taxe locale exigibile la acea data sau al restituirii către contribuabil, în cel mult 15 zile de la data depunerii cererii de scădere însoțite de documentele corespunzătoare.

48.08. Declarația de impunere privind stabilirea taxei locale pentru vehiculele lente, model ITL - 016, este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.

48.09. Nedepunerea declarației de impunere până la termenele prevăzute la pct. 48.07 lit. d) din prezentele norme metodologice, respectiv până la data de 31 ianuarie, și în cel mult 30 de zile calendaristice de la data dobândirii se sancționează potrivit prevederilor art. 70 din Ordonanța.

48.10. Autoritățile administrației publice locale nu pot hotărî instituirea altor taxe locale, criterii, reguli sau proceduri de stabilire a acestora, în afară celor prevăzute la art. 48 din Ordonanța, astfel cum au fost detaliate la pct. 48.01-48.07 din prezentele norme metodologice. În situațiile în care autoritățile administrației publice locale apreciază ca oportuna și necesară utilizarea unor criterii, reguli sau proceduri de stabilire a taxelor locale neavute în vedere la data aprobării prezentelor norme metodologice, în scopul aplicării unitare a Ordonanței, pot face propuneri pentru aprobarea unor soluții, prin ordin comun al ministrului administrației publice și ministrului finanțelor publice, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Ministerului Administrației Publice.

Capitolul 10 Facilități fiscale

ORDONANȚA:

Art. 49. - (1) Pentru locuinta de domiciliu, precum și pentru terenul aferent acesteia consiliile locale pot adopta în timpul anului hotărâri privind reducerea sau scutirea de impozit pe clădiri și de impozit pe teren, stabilite în sarcina persoanelor fizice, în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță.

(2) Pentru persoanele cu handicap de gradul I și II, persoanele fizice nevazatoare, pentru cazurile în care într-un an persoanele fizice beneficiază numai de indemnizații de șomaj și/sau ajutor social și alocații de sprijin se poate acorda reducere sau scutire de impozit pe clădiri și de impozit pe teren.

(3) Sunt scutiți de taxa hoteliera persoanele cu handicap de gradul I și II, pensionării, elevii, studenții și militarii în termen.

(4) Procedura de acordare a facilitatii fiscale de scutire, respectiv reducere, potrivit alin. (2), se stabilește prin hotărâre a consiliului local.

(5) În cazul calamităților naturale consiliile locale pot adopta hotărâri privind scutirea de impozite și taxe locale, stabilite în sarcina contribuabililor prevăzuți la art. 3.

(6) Scutirea sau reducerea se acordă proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului și operează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care persoanele în cauza atesta situațiile prevăzute la alin. (1), (2) și (5).

(7) Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe clădiri și a impozitului pe teren, datorate pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului fiscal se acordă o bonificație de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

NORME METODOLOGICE:

49.01. Autoritățile deliberative ale administrației publice locale pot adopta hotărâri privind stabilirea categoriilor de persoane fizice care beneficiază de reducerea sau de scutirea de impozit pe clădiri și de impozit pe teren. Reducerea sau scutirea de impozit pe clădiri și de impozit pe teren se acordă numai pentru locuinta de la adresa de domiciliu a persoanelor beneficiare și pentru terenul aferent acesteia.

Prin sintagma teren aferent locuinței se înțelege numai suprafața de teren înregistrată în registrul agricol la categoria de folosință "teren cu construcții", pe care este amplasata clădirea pentru care se acordă reducerea sau scutirea, după caz.

49.02. Categoriile de persoane care pot beneficia de reducerea sau de scutirea de impozit pe clădiri și de impozit pe teren sunt următoarele:

a) persoanele cu handicap de gradul I și II;

b) persoanele fizice nevazatoare;

c) persoanele fizice care într-un an beneficiază numai de:

c.1. indemnizație de șomaj;

c.2. și/sau ajutor social;

c.3. alocație de sprijin.

49.03. Sunt scutiți de la plata taxei hoteliere următorii beneficiari ai serviciilor hoteliere:

a) persoanele cu handicap de gradul I și II, inclusiv persoanele nevazatoare;

b) pensionării;

c) elevii;

d) studenții;

e) militarii în termen.

49.04. Pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei hoteliere, persoanele interesate trebuie să facă dovada cu documentul care atesta situația respectiva, certificatul de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap, cuponul de pensie, carnetul de elev, carnetul de student sau altele similare, însoțit de actul de identitate. În cazul persoanelor cu handicap și al elevilor în vârsta de până la 14 ani, actul de identitate este certificatul de naștere.

49.05. În cazul producerii de calamitati naturale, contribuabilii care au avut de suferit de pe urma acestora și numai pentru bunurile distruse parțial sau total pot beneficia, în condițiile stabilite prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz, de scutirea de la plata:

a) impozitului pe clădiri;

b) impozitului pe teren;

c) taxei pe teren;

d) taxei asupra mijloacelor de transport;

e) taxelor prevăzute la art. 31 alin. (2) și (3) și art. 48 din Ordonanța;

f) taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism și a taxei pentru eliberarea autorizației de construire pentru lucrările de construire, reconstruire sau reparare a oricăror construcții afectate de calamitatile naturale.

49.06. Prin sintagma calamitati naturale se înțelege fenomenele naturale distructive de origine geodezica sau meteorologica ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane, produse în mod brusc. În această categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecarile și prabusirile de teren, inundatiile și fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile, precum și evenimentele cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător, provocate de accidente chimice, biologice, incendii și altele asemenea.

49.07. Scutirea sau reducerea prevăzută la pct. 49.02 din prezentele norme metodologice se acordă proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care persoanele fizice prezintă actele doveditoare ale situației respective.

Scutirea prevăzută la pct. 49.05 din prezentele norme metodologice se acordă proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs calamitatea naturala constatată de comisia desemnată în acest scop de către autoritatea administrației publice locale competente.

49.08. Consiliile locale adopta hotărâri privind acordarea bonificatiei de până la 10% în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor.

49.09. Contribuabilii persoane fizice beneficiază de o bonificație de până la 10%, stabilită prin hotărâre de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București, pentru plata integrală a impozitului pe clădiri și a impozitului pe teren până la data de 15 martie inclusiv a anului fiscal. Prin plata integrală se înțelege stingerea creanțelor bugetare datorate aceluiași buget local.

49.10. În situația în care un contribuabil persoana fizica plătește integral până la data de 15 martie impozitul pentru care a beneficiat de bonificație, iar în cursul anului fiscal înstrăinează bunul pentru care a datorat impozitul respectiv, restituirea către contribuabil se face proporțional cu perioada cuprinsă între data de întâi a lunii următoare celei în care s-a realizat înstrăinarea și sfârșitul anului fiscal, luându-se în calcul suma efectiv încasată la bugetul local.

Exemplu:

--------

a) Un contribuabil persoana fizica are pentru anul 2003 stabilite următoarele debite:

a.1.

impozit pe clădiri

2.000.000 lei;

a.2.

impozit pe teren

1.800.000 lei;

b) în unitatea administrativ-teritorială unde sunt situate aceste imobile, consiliul local a hotărât acordarea unei bonificatii de 9% pentru plata cu anticipatie a impozitului pe clădiri și de 7% pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren;

c) la data de 23 ianuarie 2003 contribuabilul achită integral obligațiile, și anume:

c.1. impozit pe clădiri: suma achitată = 1.820.000 lei, bonificație acordată = 180.000 lei;

c.2. impozit pe teren: suma achitată = 1.674.000 lei, bonificație acordată = 126.000 lei;

d) la data de 29 aprilie 2003 înstrăinează clădirea, iar pe data de 1 noiembrie 2003 înstrăinează și terenul;

e) acestui contribuabil i se restituie următoarele sume:

e.1. din impozitul pe clădiri: 1.213.332 lei = [(1.820.000 lei: 12 luni) x 8 luni], unde 8 luni reprezintă perioada 1 mai-31 decembrie 2003;

e.2. din impozitul pe teren: 139.500 lei = [(1.674.000 lei: 12 luni) x 1 luna], unde 1 luna reprezintă perioada 1 decembrie-31 decembrie 2003;

f) restituirea către contribuabilul respectiv se face în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale.

ORDONANȚA:

Art. 50. - Persoanele fizice, veterani de război, și cele prevăzute la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată și modificată prin Legea nr. 189/2000 , cu modificările și completările ulterioare, sunt scutite de la plata impozitelor și taxelor locale reglementate prin prezenta ordonanță.

NORME METODOLOGICE:

50.01. Scutirea se acordă pentru impozitele și taxele locale stabilite în limitele și în condițiile Ordonanței, cu excepția taxelor prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b)-d) din aceasta, numai persoanelor în cauza, pe baza actului care atesta situația respectiva. Copia actului rămâne ca document oficial la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale, care îl certifica pentru conformitate. Persoanele care beneficiază de aceste scutiri sunt:

a) veteranii de război;

b) văduvele de război;

c) văduvele nerecăsătorite ale veteranilor de război;

d) detinutii politici;

e) deportatii;

f) soțul (sotia) celui decedat, din categoria celor dispăruți sau exterminati în timpul detentiei, internati abuziv în spitale de psihiatrie, stramutati, deportati în străinătate sau prizonieri;

g) soțul (sotia) celui care a decedat după ieșirea din închisoare, din spitalul de psihiatrie, după întoarcerea din deportare sau din prizonierat, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;

h) soțul (sotia) celui decedat în condițiile prevăzute la lit. f) și g) și care, din motive de supravietuire, a fost nevoit sa divorteze de cel închis, deportat, prizonier sau stramutat, dacă nu s-a recăsătorit și poate face dovada ca a conviețuit cu victima până la decesul acesteia.

ORDONANȚA:

Art. 51. - Persoanele fizice, vaduve de război și vaduve nerecăsătorite ale veteranilor de război, sunt scutite de impozitul pe clădiri, impozitul pe teren și de taxa hoteliera.

NORME METODOLOGICE:

51.01. Persoanele fizice vaduve de război și vaduve nerecăsătorite ale veteranilor de război sunt scutite de impozitul pe clădiri, impozitul pe teren și de taxa hoteliera, pe baza actelor doveditoare ce le atesta situația respectiva, conform prevederilor Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 28 octombrie 2002.

ORDONANȚA:

Art. 52. - Prevederile art. 6 și ale art. 10 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la scutirea de la plata impozitului pe clădiri și terenul aferent acestora, taxa asupra mijloacelor de transport pentru autoturisme hycomat și mototricicluri, se mențin și în condițiile prezentei ordonanțe.

NORME METODOLOGICE:

52.01. Categoriile de persoane care intra sub incidența prevederilor art. 52 din Ordonanța sunt cele prevăzute de Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările și completările ulterioare, respectiv:

a) persoanele care și-au pierdut total capacitatea de muncă;

b) persoanele care și-au pierdut parțial capacitatea de muncă;

c) marii mutilati;

d) răniții;

e) urmașii celor care au decedat ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989;

f) celelalte persoane menționate la lit. a)-e) cărora li s-a conferit Titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989.

52.02. Categoriile de persoane prevăzute la pct. 52.01 din prezentele norme metodologice, pentru a beneficia de scutirile prevăzute la art. 52 din Ordonanța, trebuie să prezinte brevetul prin care se atesta conferirea titlurilor respective.

52.03. Persoanele prevăzute la pct. 52.01 din prezentele norme metodologice beneficiază de scutirea de la plata:

a) impozitului pe clădiri, numai pentru locuinta situata la adresa de domiciliu;

b) impozitului pe teren, numai pentru terenul încadrat la categoria de folosință "teren cu construcții" aferent locuinței prevăzute la lit. a);

c) taxei asupra mijloacelor de transport pentru:

c.1. autoturismele hycomat;

c.2. mototricicluri.

ORDONANȚA:

Art. 53. - Scutirile prevăzute la art. 50-52 se acordă în proporție de 100% persoanelor fizice menționate pentru bunurile proprii și pentru bunurile comune soților.

NORME METODOLOGICE:

53.01. Scutirile se acordă persoanelor prevăzute la art. 50-52 din Ordonanța, în proporție de 100%, atât pentru bunurile proprii, cat și pentru bunurile comune ale soților, stabilite potrivit Codului familiei.

ORDONANȚA:

Art. 54. - (1) Scutirea de impozite și taxe locale se acordă pe baza cererii beneficiarilor, proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului, începând cu luna următoare celei în care persoanele în cauza prezintă actele doveditoare prin care se atesta situația respectiva.

(2) În cazul impozitului pe clădiri și al impozitului pe teren scutirea se acordă numai pentru locuinta situata la adresa de domiciliu a contribuabilului.

NORME METODOLOGICE:

54.01. Scutirea de la plata impozitelor și taxelor locale prevăzute de art. 50-52 din Ordonanța se acordă persoanelor în cauza pe baza cererii acestora, proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului, începând cu luna următoare celei în care persoanele în cauza prezintă actele prin care se atesta situația respectiva. În cazul impozitului pe clădiri și al impozitului pe teren, scutirea se acordă numai pentru locuinta situata la adresa de domiciliu și pentru terenul încadrat la categoria de folosință "terenuri cu construcții" aferent acestei locuințe.

54.02. Dacă au intervenit schimbări care conduc la modificarea scutirilor de la plata impozitelor și taxelor locale acordate conform prevederilor art. 50-52 din Ordonanța, se depun noi declarații de impunere în termen de 30 de zile.

ORDONANȚA:

Art. 55. - (1) Sunt scutite de impozitele și taxele locale reglementate prin prezenta ordonanță fundațiile testamentare constituite potrivit legii, cu scopul de a întemeia, întreține, dezvolta și ajuta instituții de cultura naționala, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural.

(2) Pot fi, de asemenea, scutite la cazare de la plata impozitelor și taxelor locale fundațiile și asociațiile cu caracter umanitar care au ca unica activitate întreținerea și funcționarea căminelor de bătrâni și a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani și a copiilor strazii.

NORME METODOLOGICE:

55.01. Sub incidența art. 55 alin. (1) din Ordonanța se regaseste Fundația Menachem Elias a carei legatara universala este Academia Română.

55.02. Pot fi scutite de la plata impozitelor și taxelor locale, prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, asociațiile și fundațiile cu caracter umanitar, constituite în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) asigura cazarea batranilor, a copiilor orfani, precum și a copiilor strazii;

b) au ca unic obiect de activitate, prevăzut în statut, întreținerea și funcționarea căminelor pentru persoanele menționate la lit. a).

ORDONANȚA:

Art. 56. - Societățile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea de servicii turistice cu activitate sezoniera de cel mult 5 luni din anul fiscal sunt scutite de plată impozitului pe clădiri și a impozitului pe teren, în proporție de 50%, numai pentru clădirile destinate acestei activități.

NORME METODOLOGICE:

56.01. Impozitul pe clădiri și impozitul pe teren, în cazul societăților comerciale care au ca obiect unic de activitate, prevăzut în statut, asigurarea de servicii turistice pe o perioadă de cel mult 5 luni dintr-un an fiscal, se reduc cu 50% numai pentru imobilele destinate acestei activități. Intra sub incidența acestei reglementări activitățile menționate la grupa 552 - alte mijloace de cazare de scurta durata, asimilate activității sezoniere, din Clasificarea activităților din economia naționala - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 bis din 5 noiembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare.

ORDONANȚA:

Art. 57. - Sunt scutite de impozitul pe clădiri în proporție de 50% pe o perioadă de 5 ani de la punerea în funcțiune obiectivele nou-construite ce aparțin cooperației de consum sau meșteșugărești.

NORME METODOLOGICE:

57.01. Obiectivele nou-construite, finalizate după data de 31 decembrie 2002, care aparțin cooperației de consum sau meșteșugărești, sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri în proporție de 50% pe o perioadă de 5 ani.

Scutirea se acordă cu data de întâi a lunii următoare celei în care se depune o cerere în acest sens și numai pentru clădirile realizate cu respectarea autorizației de construire.

57.02. Pentru obiectivele nou-construite prealabil datei de 1 ianuarie 2003, scutirea de la plata impozitului pe clădiri în proporție de 50% se acordă pentru perioada cuprinsă între această dată și cea la care se împlinesc 5 ani de la punerea în funcțiune, cu respectarea prevederilor pct. 57.01 alin. 2 din prezentele norme metodologice.

57.03. Prin termenul obiectiv se înțelege clădirea, astfel cum este definită la art. 4 alin. (3) din Ordonanța.

ORDONANȚA:

Art. 58. - Consiliile locale pot hotărî scutirea sau reducerea impozitului pe teren aferent investiției efectuate potrivit Legii nr. 332/2001 privind promovarea investițiilor directe cu impact semnificativ în economie, pe toată perioada executării acestora, până la punerea în funcțiune, dar nu mai mult de 3 ani de la începerea lucrărilor.

NORME METODOLOGICE:

58.01. Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot sa hotărască scutirea sau reducerea de la plata impozitului pe teren pentru suprafața aferentă investițiilor executate conform Legii nr. 332/2001 , pe toată perioada executării acestora, până la punerea în funcțiune, dar nu mai mult de 3 ani de la începerea lucrărilor. Prin hotărârea consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, după caz, se precizează data de la care se acordă scutirea sau reducerea.

ORDONANȚA:

Art. 59. - (1) Contribuabilii, persoane fizice, sunt scutiți de la plata impozitului pe clădiri timp de 10 ani de la data dobândirii acesteia, după cum urmează:

a) pentru locuintele noi, în condițiile Legii locuinței nr. 114/1996 , republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b) pentru clădirile realizate pe bază de credite, în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investițiilor pentru realizarea unor lucrări publice și construcții de locuințe, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În cazul înstrăinării clădirilor prevăzute la alin. (1), noii beneficiari nu mai beneficiază de aceste scutiri.

(3) Sunt scutiți de la plata taxei pentru eliberarea autorizației de construire contribuabilii-concesionari, pentru autostrazile și tronsoanele de cale ferată concesionate, în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 30/1995 privind regimul de concesionare a construirii și exploatării unor tronsoane de cai de comunicație terestre - autostrăzi și cai ferate, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Persoanele fizice care au domiciliul și care locuiesc efectiv în localitățile prevăzute în hotărârile Guvernului nr. 323/1996 privind aprobarea Programului special pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a unor localități din Muntii Apuseni, cu modificările ulterioare, și nr. 395/1996 pentru aprobarea Programului special privind unele măsuri și acțiuni pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a județului Tulcea și a Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", cu modificările ulterioare, beneficiază de reducere cu 50% a impozitelor și taxelor locale, în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Muntii Apuseni și în Rezervatia Biosferei "Delta Dunării", republicată.

NORME METODOLOGICE:

59.01. Potrivit art. 10 alin. 2 din Legea locuinței nr. 114/1996 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare, denumita în continuare Legea locuinței nr. 114/1996 , pentru contribuabilii persoane fizice, titulari ai contractelor de construire a unei locuințe cu credit sau ai contractelor de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuințelor noi care se realizează în condițiile art. 7-9 din această lege, scutirea de la plata impozitului pe clădiri se aplică începând cu data de 21 octombrie 1996, data intrării în vigoare a legii, și se acordă pe timp de 10 ani de la data de întâi a lunii următoare celei în care a fost dobandita locuinta respectiva.

59.02. Beneficiarii de credite, în condițiile prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investițiilor pentru realizarea unor lucrări publice și construcții de locuințe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 28 ianuarie 1994, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 82/1995 , cu modificările și completările ulterioare, denumita în continuare Ordonanța Guvernului nr. 19/1994 , sunt scutiți de la plata impozitului pe clădiri pe o perioadă de 10 ani de la data de întâi a lunii următoare celei în care a fost dobandita locuinta respectiva.

59.03. Persoanele fizice beneficiare de credite care au dobândit locuințe, în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 19/1994 , înainte de data de 1 septembrie 2001 beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri începând cu această dată și până la împlinirea termenului de 10 ani, calculat începând cu data dobândirii locuințelor.

Data de 1 septembrie 2001 reprezintă data intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 76/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investițiilor pentru realizarea unor lucrări publice și construcții de locuințe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 734/2001 .

59.04. Scutirile prevăzute la pct. 59.01 și 59.02 din prezentele norme metodologice se acordă pe bază de cerere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care persoanele beneficiare prezintă la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale originalul și copia actelor care le atesta aceasta calitate, respectiv contractul de construire a unei locuințe cu credit, contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinței sau contractul de dobândire a locuinței, după caz, și procesul-verbal de predare-primire/preluare a locuinței în cauza.

59.05. În cazul înstrăinării prin acte între vii a locuințelor dobândite în temeiul Ordonanței nr. 19/1994 și al Legii nr. 114/1996 , noii proprietari nu mai beneficiază de scutire de la plata impozitului pe clădiri.

59.06. Declarațiile de impunere se depun la compartimentele de specialitate ale administrației publice locale în a căror rază de competența sunt situate clădirile, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora sau de la data de la care au intervenit schimbări care conduc la modificarea impozitului pe clădiri datorat.

59.07. Scutirea de la plata impozitului pe clădiri nu exonereaza proprietarii locuințelor respective de depunerea declarației de impunere, sub sancțiunile prevăzute la art. 70 din Ordonanța.

59.08. Reducerea cu 50% a impozitelor și a taxelor locale, prevăzută la art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Muntii Apuseni și în Rezervatia Biosferei "Delta Dunării", republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 13 august 1997, denumita în continuare Ordonanța Guvernului nr. 27/1996 , se acordă după cum urmează:

a) pentru bunurile impozabile/taxabile situate în localitățile prevăzute în hotărârile Guvernului nr. 323/1996 , cu modificările ulterioare, și, respectiv, nr. 395/1996 și înregistrate, potrivit legii, în registrele agricole de la nivelul acestor localități;

b) pentru serviciile taxabile ce privesc raporturile juridice ale persoanelor fizice respective cu autoritățile/serviciile publice care au sediul sau biroul de lucru în localitățile prevăzute la lit. a).

În categoria beneficiarilor facilităților prevăzute la lit. a) și b) se cuprind numai acele persoane fizice care fac dovada stabilirii domiciliului sau, după caz, înscrierii mențiunii de stabilire a reședinței în cartea de identitate în oricare dintre localitățile prevăzute la lit. a), potrivit legii.

Reducerea de 50% se aplică și asupra taxelor prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b)-d) din Ordonanța, care sunt asimilate impozitelor și taxelor locale.

59.09. Se menține scutirea de la plata impozitului pe clădiri și a impozitului pe teren, pe durata contractului de închiriere, pentru proprietarii prevăzuți la art. 32 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, aprobată cu modificări prin Legea nr. 241/2001 , cu modificările și completările ulterioare, denumita în continuare Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 , cu condiția ca nivelul chiriei stabilit prin negociere între aceștia să fie mai mic decât cel calculat potrivit art. 26-30 din aceasta ordonanța de urgență.

În ceea ce privește dispozițiile art. 34 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 , acestea nu se aplică în cazul contractelor de închiriere a locuințelor de serviciu. De scutirea de la plata impozitelor pe clădiri și a impozitului pe teren pot beneficia numai proprietarii, persoane fizice și juridice de drept privat, prevăzuți la art. 32 alin. (1) din aceasta ordonanța de urgență.

59.10. Pentru clarificarea prevederilor pct. 59.01-59.03 din prezentele norme metodologice se prezintă următoarele exemple:

Exemplul A:

-----------

La data de 10 noiembrie 1996 se dobândește o locuinta în baza Legii locuinței nr. 114/1996 . Locuinta este declarata la compartimentul de specialitate la data de 25 noiembrie 1996.

Scutirea de la plata impozitului pe clădiri se acordă începând cu data de 1 decembrie 1996, ea operand până la data de 30 noiembrie 2006.

Exemplul B:

-----------

La data de 10 noiembrie 1994 se dobândește o locuinta în baza Ordonanței Guvernului nr. 19/1994 . Locuinta este declarata la compartimentul de specialitate la data de 25 noiembrie 1994.

Scutirea de la plata impozitului pe clădiri se acordă după cum urmează:

a) pentru perioada 1 noiembrie 1996 - 31 decembrie 2000;

b) pentru perioada 1 septembrie 2001 - 31 iulie 2006.

ORDONANȚA:

Art. 60. - Prin hotărâre a Guvernului se pot stabili și alte situații pentru care se acordă facilități fiscale.

NORME METODOLOGICE:

60.01. Ministerul Administrației Publice și Ministerul Finanțelor Publice, după consultarea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, pot prezenta Guvernului propuneri pentru acordarea altor facilități fiscale decât cele prevăzute de Ordonanța și de prezentele norme metodologice.

Capitolul 11 Dispoziții comune

ORDONANȚA:

Art. 61. - (1) Stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale, a majorărilor de întârziere, a penalitatilor, a amenzilor și a oricăror alte venituri proprii ale bugetelor locale, soluționarea obiectiilor și contestațiilor formulate împotriva actelor de control și de impunere având ca obiect constatarea și stabilirea acestor venituri, precum și executarea creanțelor bugetare locale se efectuează de către autoritățile administrației publice locale sau prin compartimentele de specialitate ale acestora, după caz, în funcție de atribuțiile specifice, potrivit legii.

(2) Taxele cuvenite bugetelor locale în condițiile art. 74 sunt asimilate impozitelor și taxelor locale.

NORME METODOLOGICE:

61.01. Stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale, precum și a oricăror alte venituri proprii ale bugetelor locale se efectuează de către autoritățile administrației publice locale sau prin compartimentele de specialitate ale acestora, după caz, ținându-se seama de atribuțiile specifice, potrivit legii.

61.02. Obiectiunile și contestațiile formulate împotriva actelor de control și de impunere având ca obiect constatarea și stabilirea impozitelor și taxelor locale, inclusiv a taxelor prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b)-d) din Ordonanța, a majorărilor de întârziere, a penalitatilor, precum și a altor sume și măsuri, se soluționează conform prevederilor Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 58/1999 privind soluționarea obiectiunilor și contestațiilor formulate împotriva actelor de control și de impunere având ca obiect constatarea și stabilirea impozitelor și taxelor locale, a majorărilor de întârziere, a penalitatilor, precum și a altor sume și măsuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 30 aprilie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 392/2001 , denumita în continuare Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 58/1999 .

61.03. Autoritățile administrației publice locale pot acorda înlesniri la plata impozitelor și taxelor locale în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 8 aprilie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 491/2002 , și a Hotărârii Guvernului nr. 794/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura și competentele de acordare a înlesnirilor la plata impozitelor, taxelor și a altor venituri ale bugetelor locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 12 august 2002.

61.04. Funcționarul public din compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale se bucura de protecția legii și este investit cu exercițiul autorității publice pe timpul serviciului și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu, în limitele competentelor stabilite prin lege.

61.05. În îndeplinirea atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu funcționarii publici din compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale se vor identifica prin prezentarea legitimatiei care le atesta aceasta calitate, a delegației semnate de conducătorul compartimentului respectiv, precum și a actului de identitate. Legitimatia, model ITL - 017, este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.

61.06. Organele de poliție, jandarmerie și orice alți agenți ai forței publice au obligația sa dea concursul titularului legitimatiei, la cererea acestuia, în îndeplinirea, potrivit legii, a activității de executare silită. Identificarea funcționarului public se face prin prezentarea legitimatiei, însoțită de actul de identitate, precum și de delegația semnată de conducătorul compartimentului de specialitate.

61.07. Taxele prevăzute la art. 74 din Ordonanța sunt asimilate impozitelor și taxelor locale și constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale, potrivit prevederilor de la pct. 74.01 - 74.26 din prezentele norme metodologice.

ORDONANȚA:

Art. 62. - (1) Contribuabilii sunt obligați să depună declarațiile de impunere la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale pe a căror rază teritorială se afla bunurile impozabile sau taxabile, după caz, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora, în vederea determinării valorilor impozabile, precum și a impozitelor sau taxelor aferente.

(2) Verificarea datelor înscrise în declarația de impunere se face prin confruntare cu cele existente în registrele agricole sau în orice alte evidente specifice cadastrului imobiliar-edilitar, precum și cu cele din evidența contabilă a contribuabililor, după caz.

(3) În cazurile contribuabililor care nu depun declarația de impunere potrivit dispozițiilor legale, impozitul pe clădiri se poate stabili din oficiu pe baza evidentelor prevăzute la alin. (2).

(4) Pentru mijloacele de transport declarațiile se depun, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora, la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale pe a carei raza teritorială contribuabilii își au domiciliul, sediul sau punctele de lucru, după caz.

(5) Dacă au intervenit schimbări care conduc la modificarea impozitului sau a taxei datorate, declarațiile de impunere se depun în termen de 30 de zile.

(6) Contribuabilii, persoane juridice, calculează impozitul sau taxa datorată anual și depun declarația de impunere până la data de 31 ianuarie a anului fiscal la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale pe a carei raza teritorială se afla clădirea, terenul sau orice alte bunuri impozabile ori taxabile, după caz.

NORME METODOLOGICE:

62.01. În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri și impozitul pe teren se calculează de către compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază de competența se afla situate aceste imobile, pe baza declarației de impunere depuse de către proprietar sau de către procuratorul acestuia, la care se anexează o copie după actul de dobândire, precum și schita clădirii/terenului.

62.02. Declarația de impunere și declarația specială de impunere se depun separat pentru fiecare clădire la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale din unitățile administrativ-teritoriale unde sunt situate clădirile.

62.03. Pentru veridicitatea datelor înscrise atât în declarația de impunere, cat și în declarația specială de impunere întreaga răspundere juridică o poarta contribuabilul, semnatar al declarației respective.

62.04. Nu se depun noi declarații de impunere pentru bunurile impozabile sau taxabile existente în evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităților administrației publice locale la data de 31 decembrie 2002, cu excepția cazurilor în care proprietarii dețin mai multe clădiri cu destinația de locuinta.

62.05. În cazul contribuabililor care dețin, la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, clădiri care intra sub incidența prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanța, declarația specială de impunere se depune până cel târziu la data de 15 decembrie 2002 inclusiv.

62.06. În cazul contribuabililor care dobândesc ulterior datei publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, clădiri care intra sub incidența prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanța, declarația specială de impunere se depune în termen de 30 de zile de la data dobândirii.

62.07. Pe baza declarației de impunere și a declarației speciale de impunere, pentru fiecare contribuabil, la nivelul fiecărui compartiment de specialitate al autorităților administrației publice locale, se întocmește Procesul-verbal - înștiințare de plată pentru impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice model ITL - 018, prevăzut în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.

62.08. Pentru nerespectarea dispozițiilor referitoare la depunerea declarațiilor speciale de impunere, compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază de competența se afla situate clădirile ce intra sub incidența art. 5 alin. (2) din Ordonanța vor proceda la stabilirea contravențiilor, potrivit dispozițiilor acesteia și ale prezentelor norme metodologice coroborate cu cele ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 .

62.09. Contribuabilii, persoane fizice și persoane juridice, inclusiv instituțiile publice, sunt obligați să depună declarațiile prevăzute de prezentele norme metodologice, potrivit dispozițiilor art. 62 din Ordonanța, ori de câte ori se modifica materia impozabilă sau situația contribuabililor, sub sancțiunile prevăzute de lege.

62.10. Sinceritatea declarării datelor din declarația de impunere se verifica prin controlul incrucisat cu datele declarate și înscrise în registrul agricol, cadastrul imobiliar-edilitar sau cu cele din evidența contabilă a contribuabililor, după caz. Procedura verificării modului de completare a declarației de impunere se face după cum urmează:

a) compartimentul de specialitate va verifica modul de completare a declarației depuse de contribuabil;

b) în cazul în care în declarația depusa de contribuabil se poate identifica tipul erorii, respectiv eroare de calcul, de completare sau eroare de aplicare a cotelor de impozitare/taxare, stabilirea obligației de plată se va face prin corectarea erorii și prin înscrierea sumelor corecte, avându-se în vedere următoarele:

b. 1. aplicarea corecta a cotelor stabilite, potrivit legii;

b. 2. înscrierea corecta a sumelor reprezentând impozitele/taxele locale datorate, rezultate din înmulțirea cotei legale de impozitare/taxare cu baza impozabilă/taxabila;

b. 3. înscrierea corecta a sumelor în rubricile prevăzute de formular și anularea celor înscrise eronat în alte rubrici;

b. 4. corectarea calculelor aritmetice care au avut drept rezultat înscrierea în declarație a unor sume eronate;

b. 5. dacă în declarația depusa se constata erori a căror cauza nu se poate stabili sau se constata elemente lipsa, importante pentru stabilirea creanței bugetare, compartimentul de specialitate va solicita, în scris, contribuabilului să se prezinte la sediul autorității administrației publice locale pentru efectuarea corecturilor necesare.

62.11. Procedura stabilirii din oficiu a impozitelor și a taxelor locale se desfășoară, în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire și depunere a declarațiilor de impozite și taxe, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 24 martie 1999, cu modificările și completările ulterioare, și ale Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire și de depunere a declarațiilor de impozite și taxe, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 2.690/1998 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 11 februarie 1999, denumite în continuare Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 68/1997 , după cum urmează:

a) compartimentul de specialitate are dreptul sa stabilească, din oficiu, creanțele bugetare, dacă:

a.1. contribuabilul nu se prezintă în termen de 15 zile de la termenul stabilit de compartimentul de specialitate pentru efectuarea corecturilor, în cazul depunerii unei declarații în a carei completare au fost constatate erori;

a.2. contribuabilul nu depune declarația de impunere în termen de 15 zile de la primirea înștiințării prin care compartimentul de specialitate îi notifica depășirea termenului legal de depunere a declarației;

b) dacă în declarația depusa se constata erori a căror cauza nu se poate stabili sau se constata elemente lipsa, importante pentru stabilirea creanței bugetare, precum și în cazul în care contribuabilul nu depune declarația de impunere, compartimentele de specialitate vor stabili, din oficiu, creanta bugetară folosind metoda estimarii;

c) estimarea creanței bugetare se va face pe baza documentelor existente la dosarul fiscal al contribuabilului, referitoare la perioadele de raportare din ultimele 12 luni, cum ar fi:

c. 1. declarațiile de impunere depuse pentru perioadele anterioare;

c. 2. procesele-verbale de control;

c. 3. datele înscrise în registrele agricole;

d) în cazul în care la dosarul fiscal al contribuabilului nu exista astfel de documente, contribuabilul în cauza va fi supus de îndată unui control fiscal;

e) din documentele prevăzute la lit. c) se va selecta ultimul debit cunoscut al contribuabilului, care va fi folosit drept etalon în cadrul procedurii de estimare;

f) prima etapa în stabilirea creanței bugetare va fi actualizarea debitului folosit drept etalon, avându-se în vedere rata inflației comunicată de Institutul Național pentru Statistica, aferentă perioadei cuprinse între data stabilirii debitului folosit drept etalon și data stabilirii din oficiu;

g) rezultatul astfel obținut va fi ajustat pe baza oricăror date și informații deținute de compartimentele de specialitate (de exemplu: date și informații obținute în urma controalelor efectuate la alți contribuabili care au legături de afaceri cu contribuabilul în cauza, date din dosarul fiscal al contribuabilul, informații de la terți etc.);

h) debitul stabilit conform lit. g) va fi majorat cu 20%, potrivit prevederilor lit. D pct. 5 din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 68/1997 ;

i) în aplicarea acestei proceduri compartimentul de specialitate va întocmi o nota de constatare care va cuprinde, în mod obligatoriu, elementele care au fost avute în vedere la stabilirea din oficiu, modul de calcul al debitului, precum și penalitățile aplicate pentru nedepunerea la termen a declarației de impunere. Nota de constatare va fi aprobată de către conducătorul compartimentului de specialitate, iar creanta bugetară stabilită prin aceasta va fi comunicată contribuabilului printr-o înștiințare de plată, transmisă conform legii;

j) creanțele bugetare stabilite din oficiu de compartimentele de specialitate se corecteaza:

j. 1. la data depunerii efective de către contribuabil a declarației de impunere referitoare la creanta bugetară care a fost stabilită din oficiu;

j. 2. la data efectuării unui control fiscal care se desfășoară pentru creanta bugetară care a fost stabilită din oficiu;

k) accesoriile calculate asupra creanțelor bugetare stabilite din oficiu sunt datorate asa cum au fost stabilite, indiferent de modalitatea de regularizare ulterioară a creanței. Prin termenul accesorii se înțelege majorările, majorările de întârziere, dobânzile, penalitățile și penalitățile de întârziere.

62.12. Pentru mijloacele de transport aferente punctelor de lucru, contribuabilii persoane juridice vor depune declarația de impunere la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale unde sunt situate punctele de lucru.

62.13. Contribuabilii persoane juridice calculează impozitele și taxele locale pe care le datorează și depun declarația de impunere până la data de 31 ianuarie a fiecărui an fiscal, la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază de competența se afla clădirea, terenul sau orice alte bunuri impozabile ori taxabile, după caz. Declarația de impunere are elementele constitutive ale procesului-verbal de impunere.

62.14. Prin noțiunea punct de lucru se înțelege un centru de activitate din structura unui comerciant cu personalitate juridică, cu minimum 5 angajați cu contract individual de muncă pe perioada nedeterminată, care are un caracter fix sau permanent, cum ar fi un birou, un sediu secundar, o fabrica, un magazin, un atelier, o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale și altele asemenea.

62.15. Declarațiile de impunere, declarațiile speciale de impunere, declarațiile-decont de impunere, deconturile de impunere, procesele-verbale de control, procesele-verbale de constatare a contravenției, precum și orice alte documente prin care se constata ori se stabilesc impozite și taxe locale, în condițiile legii, constituie titluri de creanta bugetară și totodată înștiințare de plată pentru toată durata de deținere în proprietate sau în folosință a bunurilor impozabile/taxabile de natura clădirilor, terenurilor și mijloacelor de transport, chiar dacă impozitele și taxele locale se indexează ori se majorează în condițiile art. 67 și, respectiv, art. 72 din Ordonanța.

ORDONANȚA:

Art. 63. - Sunt supuse impozitului pe clădiri, în condițiile prezentei ordonanțe, și acele clădiri care au fost executate fără autorizație de construcție. Înștiințarea de plată nu are elementele constitutive ale autorizației de construcție și nici pe cele ale titlului de proprietate.

NORME METODOLOGICE:

63.01. Declararea clădirilor în vederea impunerii și înscrierea acestora în evidentele autorităților administrației publice locale reprezintă o obligație legală a contribuabililor care dețin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizație de construire.

Prevederile art. 62 alin. (1) se aplică în mod corespunzător, sub sancțiunile prevăzute la art. 70 din Ordonanța.

63.02. Declarația de impunere, procesele-verbale de impunere și înștiințările de plată nu au elementele constitutive ale certificatului de urbanism, autorizației de construire sau ale titlului de proprietate, după caz.

63.03. De asemenea, declararea clădirilor în vederea impunerii nu exonereaza persoana respectiva de aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege pentru încălcarea disciplinei în construcții.

ORDONANTA:

Art. 64. - Membrii de familie cu capacitate de exercițiu deplina, care locuiesc și gospodăresc împreună cu contribuabilul, persoana fizica, pe numele căruia s-a calculat impozitul sau taxa, precum și moștenitorii aflați în indiviziune răspund solidar în ceea ce privește obligațiile prevăzute de prezenta ordonanță.

NORME METODOLOGICE:

64.01. Membrii de familie cu capacitate de exercițiu deplina, care locuiesc și gospodăresc împreună cu contribuabilul persoana fizica pe numele căruia s-au stabilit impozite sau taxe locale ce privesc bunurile impozabile sau taxabile, după caz, proprietate a contribuabilului respectiv, precum și moștenitorii acestuia aflați în indiviziune răspund solidar în ceea ce privește obligațiile prevăzute de Ordonanța.

64.02. De asemenea, contribuabilii coindivizari răspund solidar în ceea ce privește datorarea oricăror impozite și taxe locale. Termenul coindivizari desemnează coproprietarii aflați în indiviziune.

ORDONANTA:

Art. 65. - (1) Contribuabilii, persoane fizice și juridice străine, plătesc impozitele și taxele locale, majorările aferente și amenzile contravenționale, stabilite potrivit prezentei ordonanțe, în lei.

(2) Plata obligațiilor prevăzute la alin. (1) este în sarcina persoanelor fizice sau juridice străine și se achită de către acestea sau de către reprezentantul lor autorizat.

NORME METODOLOGICE:

65.01. În cazul persoanelor fizice și persoanelor juridice străine sau al reprezentanților lor legali autorizați sa funcționeze pe teritoriul României, stabilirea impozitelor și taxelor locale, a majorărilor de întârziere, a penalitatilor de întârziere, a penalitatilor pentru nedeclarare și a amenzilor, precum și plata acestora se fac în lei.

ORDONANTA:

Art. 66. - Impozitele și taxele locale reglementate prin prezenta ordonanță constituie venituri proprii ale bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale în care contribuabilii își au domiciliul, sediul, punctele de lucru sau în care se afla situate bunurile impozabile ori taxabile, după caz.

NORME METODOLOGICE:

66.01. Impozitele și taxele locale prevăzute de Ordonanța constituie venituri proprii ale unităților administrativ-teritoriale unde contribuabilii își au domiciliul/sediul/punctele de lucru, după caz, sau ale unităților administrativ-teritoriale unde se afla situate bunurile impozabile sau taxabile, după caz.

ORDONANTA:

Art. 67. - Impozitele și taxele locale stabilite în sume fixe, precum și valorile impozabile, prevăzute în anexele nr. 1, 3, 4, 6 și 7, se indexează anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice și a Ministerului Administrației Publice, în luna aprilie a fiecărui an, pe baza ratei inflației prognozate pentru anul următor, în cazul în care creșterea acesteia depășește 5%.

NORME METODOLOGICE:

67.01. Începând cu anul 2003, în cazul în care rata inflației prognozata pentru anul următor depășește 5%, în luna aprilie a anului curent, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice și a Ministerului Administrației Publice, prin hotărâre a Guvernului, se indexează:

a) impozitele și taxele locale stabilite în sume fixe, instituite prin Ordonanța;

b) valorile impozabile prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanța;

c) taxele în suma fixa instituite prin reglementările prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b) - d) din Ordonanța.

ORDONANTA:

Art. 68. - Dispozițiile prezentei ordonanțe se aplică și persoanelor fizice și juridice străine, în măsura în care, prin convenții sau alte acorduri internaționale la care România este parte ori pe bază de reciprocitate, nu se stabilește altfel.

NORME METODOLOGICE:

68.01. Potrivit art. 11 alin. (2) din Constituția României, în condițiile în care prin tratate internaționale la care România este parte sau pe bază de reciprocitate s-a stabilit altfel decât în Ordonanța, se aplică în mod prioritar acele prevederi.

ORDONANTA:

Art. 69. - Nerespectarea prevederilor prezentei ordonanțe atrage răspunderea disciplinară, contravențională sau penală, după caz, precum și materială sau civilă, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

NORME METODOLOGICE:

69.01. Nerespectarea prevederilor Ordonanței de către autoritățile administrației publice locale, de către funcționarii publici și de către contribuabili atrage răspunderea disciplinară, contravențională sau penală, după caz, precum și răspunderea materială sau civilă, potrivit legii.

69.02. Exercitarea activității de control fiscal se realizează de către autoritățile administrației publice locale prin compartimentele de specialitate ale acestora, în conformitate cu prevederile:

a) Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 24 octombrie 1994;

b) Ordonanței Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 30 august 1997, aprobată și modificată prin Legea nr. 64/1999 , cu modificările și completările ulterioare, denumita în continuare Ordonanța Guvernului nr. 70/1997 ;

c) Instrucțiunilor de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 886/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 8 noiembrie 1999.

69.03. Funcționarii publici din compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale sunt asimilați organelor fiscale, astfel cum sunt specificate în actele normative prevăzute la pct. 69.02 din prezentele norme metodologice.

ORDONANTA:

Art. 70. - (1) Constituie contravenții la prezenta ordonanță următoarele fapte:

a) depunerea peste termen a declarațiilor de impunere prevăzute la art. 10, art. 29 alin. (2), art. 37 și la art. 62 alin. (1), (4) - (6);

b) nedepunerea declarațiilor de impunere prevăzute la art. 10, art. 29 alin. (2), art. 37 și la art. 62 alin. (1), (4) - (6).

(2) Contravenția prevăzută la lit. a) se sancționează cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, iar cea de la lit. b), cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.

(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către primari și persoanele împuternicite din cadrul compartimentelor de specialitate ale autorității administrației publice locale.

(4) În cazul persoanelor juridice limitele minime și maxime ale amenzilor prevăzute la alin. (2) se majorează cu 300%.

(5) Limitele amenzilor prevăzute la art. 43 și la alin. (1) și (2) din prezentul articol se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

(6) Contravențiilor prevăzute la art. 43 și la alin. (1) și (2) din prezentul articol li se aplică dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu excepția art. 28.

NORME METODOLOGICE:

70.01. Constituie contravenții la Ordonanța și se sancționează după cum urmează:

a) depunerea peste termen a declarației de impunere sau a decontului:

a.1. de către persoanele fizice, cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei;

a.2. de către persoanele juridice, cu amendă de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei;

b) nedepunerea declarației de impunere sau a decontului:

b.1. de către persoanele fizice, cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei;

b.2. de către persoanele juridice, cu amendă de la 4.000.000 lei la 12.000.000 lei;

c) încălcarea Normelor metodologice privind tipărirea, înregistrarea, vizarea, evidenta și gestionarea abonamentelor și biletelor de intrare la spectacole, prevăzute la pct. 41.01 din prezentele norme metodologice, se sancționează cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei;

d) contribuabilii prevăzuți la art. 3 din Ordonanța sunt obligați să depună declarația de impunere privind impozitele și taxele locale, în condițiile Ordonanței și ale prezentelor norme metodologice, chiar dacă aceștia sunt scutiți de la plata impozitelor și taxelor locale;

e) limitele amenzilor prevăzute la lit. a) - c), precum și cele prevăzute la art. 43 alin. (2) din Ordonanța se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

70.02. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către primari și persoanele împuternicite din cadrul compartimentelor de specialitate ale autorităților administrației publice locale, pentru:

a) depunerea peste termen sau nedepunerea oricăror declarații, declarații de impunere, deconturi, deconturi de impunere sau declarații-deconturi de impunere, după caz, prevăzute de Ordonanța și de prezentele norme metodologice;

b) încălcarea Normelor metodologice privind tipărirea, înregistrarea, vizarea, evidenta și gestionarea, după caz, a abonamentelor și a biletelor de intrare la spectacole.

De asemenea, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor ce intra sub incidența lit. b) se fac și de către persoanele prevăzute la pct. 44.01 din prezentele norme metodologice.

70.03. Contravențiilor prevăzute la pct. 70.01 lit. a) - d) din prezentele norme metodologice li se aplică în mod corespunzător dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 .

70.04. În cazul în care persoanele prevăzute la pct. 70.02 din prezentele norme metodologice, în calitate de agenți constatatori, apreciază ca faptele comise de contribuabili sunt de gravitate redusă, se poate aplica drept sancțiune contravențională avertismentul, în condițiile prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. a), art. 6 alin. (1), art. 7 și ale art. 38 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 .

70.05. În cazul persoanelor juridice se vor avea în vedere și penalitățile stabilite pentru depunerea cu întârziere a declarației de impozite și taxe, precum și prevederile Ordonanței Guvernului nr. 68/1997 , coroborate cu cele ale Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 68/1997 .

ORDONANTA:

Art. 71. - (1) Pentru neplata la termen a impozitelor și taxelor locale se datorează majorări de întârziere, conform dispozițiilor legale.

(2) În cazul în care ultima zi a termenului de plată este zi nelucrătoare, potrivit legii, plata impozitului sau a taxei, după caz, se face fără majorări de întârziere în ziua lucrătoare imediat următoare.

(3) În situațiile în care impozitele și taxele locale datorate nu au fost stabilite ca urmare a nedepunerii declarației ori datele declarate nu corespund realității, stabilirea sau modificarea impozitului ori a taxei, după caz, se poate face pe 5 ani anteriori celui în care s-a efectuat constatarea.

(4) Termenul de prescripție pentru dreptul de a cere executarea silită este de 5 ani.

(5) La diferențele de impozit sau de taxe stabilite se calculează majorări de întârziere de la data când impozitul sau taxa era datorată.

(6) Funcționarul public vinovat de nestabilirea la timp a impozitelor și taxelor locale reglementate prin prezenta ordonanță răspunde civil, în limita majorărilor de întârziere calculate.

(7) Majorările și penalitățile de întârziere pentru venituri nevărsate la termen se înregistrează la capitolul și subcapitolul corespunzătoare impozitului sau taxei la care se referă.

NORME METODOLOGICE:

71.01. Orice creanta bugetară neachitata la scadenta generează plata dobânzilor prevăzute de lege, calculate pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare scadentei și până la încasarea creanței datorate.

71.02. Colectarea impozitelor și taxelor locale se realizează în baza următoarelor reglementări:

a) până la data de 31 decembrie 2002, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 108/1996 , cu modificările și completările ulterioare, denumita în continuare Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 ;

b) începând cu data de 1 ianuarie 2003 potrivit Ordonanței Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002.

Dispozițiile acestora referitoare la plata obligațiilor bugetare, a majorărilor de întârziere/dobânzilor, a penalitatilor și penalitatilor de întârziere, precum și a celorlalte proceduri vor fi aplicate și în cazul impozitelor și taxelor locale.

71.03. Datorarea majorărilor de întârziere/dobânzilor nu îl exonereaza pe contribuabil de la datorarea penalitatilor pentru plata cu întârziere a impozitelor și taxelor locale, conform legii.

71.04. Majorările de întârziere/dobânzile datorate pentru neplata în termen a obligațiilor bugetare, penalitățile de întârziere, precum și penalitățile și majorările de întârziere stabilite pe perioada înlesnirilor la plata se achită în același cont bugetar în care se face plata debitului care le-a generat.

Penalitățile datorate pentru neplata obligațiilor bugetare reținute la sursa se achită la bugetul local căruia i se cuvin obligațiile respective. În acest sens se au în vedere și prevederile Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 81/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 21 ianuarie 2002, prin care se modifica Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.103/2001 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 12 noiembrie 2001.

Sunt considerate ca obligații bugetare reținute la sursa taxele pentru folosirea mijloacelor de reclama și publicitate, precum și taxa hoteliera, prevăzute la art. 31 alin. (1), respectiv la art. 45 din Ordonanța.

71.05. Pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu referitoare la stabilirea impozitelor și taxelor locale, inclusiv a taxelor prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. c) din Ordonanța în cazul actelor notariale îndeplinite de către secretarii comunelor și orașelor unde nu funcționează birouri ale notarilor publici, precum și la lit. d) din Ordonanța, se angajează răspunderea civilă a funcționarului public vinovat, în condițiile legii, în limita majorărilor de întârziere calculate de la data de când impozitul sau taxa, după caz, se datora către bugetul local respectiv, până la data constatării.

ORDONANTA:

Art. 72. - În funcție de condițiile locale specifice zonei, consiliile locale sau județene, după caz, pot majoră anual cu până la 50% impozitele și taxele locale prevăzute de prezenta ordonanță.

NORME METODOLOGICE:

72.01. Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București/consiliile județene, după caz, pot majoră anual impozitele și taxele locale prevăzute de Ordonanța, inclusiv taxele prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b)-d) cu până la 50%, în funcție de condițiile locale specifice zonei. Hotărârea de majorare se adoptă în luna mai a fiecărui an și se aplică în anul fiscal următor.

Hotărârile adoptate au la baza nivelurile impozitelor și taxelor locale stabilite în suma fixa conform prevederilor Ordonanței, precum și impozitele și taxele locale determinate pe bază de cota procentuală, potrivit dispozițiilor acesteia. Hotărârea de majorare se aplică numai pentru anul fiscal pentru care s-a aprobat. În anul fiscal următor se vor avea în vedere impozitele și taxele locale actualizate cu rata inflației conform prevederilor art. 67 din Ordonanța, coroborate cu cele ale pct. 67.01 din prezentele norme metodologice.

72.02. Pentru anul fiscal 2003 consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București/consiliile județene, după caz, pot adopta hotărâri privind majorarea cu până la 50% a impozitelor și taxelor locale prevăzute de Ordonanța, inclusiv a taxelor prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b)-d) din Ordonanța, în termen de 30 de zile de la publicarea prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I.

72.03. Termenele care rezultă implicit din analiza prevederilor pct. 72.01 și 72.02 din prezentele norme metodologice, respectiv 31 mai și 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sunt termene de decădere, ceea ce corespunde aplicării în anul fiscal următor a unei majorări de 0%.

ORDONANTA:

Art. 73. - (1) Consiliile locale și consiliile județene adopta hotărâri privind stabilirea de impozite și taxe locale, între limitele și în condițiile prezentei ordonanțe, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor.

(2) Impozitele și taxele locale se calculează prin rotunjire, în sensul că fracțiunile sub 500 lei inclusiv se neglijează, iar ceea ce depășește 500 lei se majorează la 1.000 lei.

(3) Primării și președinții consiliilor județene sunt obligați să asigure publicitatea hotărârilor menționate la alin. (1), în condițiile Legii administrației publice locale nr. 215/2001 .

NORME METODOLOGICE:

73.01. Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București/consiliile județene, în cursul lunii mai a fiecărui an, pentru anul fiscal următor, adopta hotărâri privind stabilirea impozitelor și taxelor locale referitoare la:

a) stabilirea cotei impozitelor sau taxelor locale, după caz, când acestea se determina pe bază de cota procentuală, iar prin Ordonanța sunt prevăzute limite minime și maxime;

b) stabilirea cuantumului impozitelor și taxelor locale, când acestea sunt prevăzute în suma fixa, între limitele prevăzute de Ordonanța ori de hotărârea Guvernului prin care nivelurile impozitelor și taxelor locale se indexează/actualizează în condițiile art. 67 din Ordonanța;

c) stabilirea taxelor locale prevăzute la art. 48 alin. (1) -(3) din Ordonanța;

d) stabilirea nivelului bonificatiei de până la 10%, conform prevederile art. 49 alin. (7) din Ordonanța;

e) reducerea sau scutirea de impozit pe terenul aferent investiției, conform prevederilor art. 58 din Ordonanța;

f) majorarea cu până la 50% a impozitelor și taxelor locale, conform art. 72 din Ordonanța;

g) delimitarea zonelor atât în intravilan, cat și în extravilan; în acest sens se au în vedere prevederile pct. 13.01 din prezentele norme metodologice;

h) procedura de acordare a facilităților fiscale categoriilor de persoane fizice prevăzute la pct. 49.02 din prezentele norme metodologice;

i) adoptarea oricăror alte hotărâri privind aplicarea Ordonanței și a prezentelor norme metodologice.

73.02. Pentru anul fiscal 2003 consiliile locale//Consiliul General al Municipiului București/consiliile județene, după caz, adopta hotărârile cu privire la stabilirea impozitelor și taxelor locale prevăzute la pct. 73.01 din prezentele norme metodologice în termen de 30 de zile de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.

73.03. În timpul anului consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București/consiliile județene, după caz, pot hotărî:

a) acordarea de reduceri sau scutiri de la plata impozitului pe clădiri și a impozitului pe teren pentru persoanele prevăzute la art. 49 alin. (2) din Ordonanța;

b) în cazul calamităților naturale, scutirea de la plata impozitului și taxelor locale, atât în cazul persoanelor fizice, cat și al persoanelor juridice;

c) acordarea de înlesniri la plata impozitelor și taxelor locale, precum și a altor venituri ale bugetelor locale, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 794/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura și competentele de acordare a înlesnirilor la plata impozitelor, taxelor și a altor venituri ale bugetelor locale.

73.04. În cursul lunii noiembrie a fiecărui an fiscal consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București, după caz, conform pct. 7 subpct. (20) din anexa nr. 2 la Ordonanța, adopta hotărâri pentru avizarea construcțiilor speciale care nu sunt supuse impozitului pe clădiri. Aceste hotărâri se aplică în anul fiscal următor.

ORDONANTA:

Art. 74. - (1) Constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale următoarele resurse bănești:

a) penalitățile de întârziere aferente veniturilor proprii ale bugetelor locale, ca excepție de la dispozițiile art. 13^1 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, cu modificările și completările ulterioare;

b) taxele judiciare de timbru prevăzute de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, iar actualizarea periodică în funcție de rata inflației și majorarea anuală a acestor taxe se supun reglementărilor prevăzute de prezenta ordonanță:

c) taxele de timbru prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, cu modificările și completările ulterioare, iar actualizarea periodică în funcție de rata inflației și majorarea anuală a acestor taxe se supun reglementărilor prevăzute de prezenta ordonanță;

d) taxa pentru eliberarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor dobândite în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăzută la cap. V din anexa la Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru. Procedurile privind actualizarea periodică în funcție de rata inflației și majorarea anuală pentru taxele menționate la cap I-IV, precum și la cap. V din anexa la această lege se supun reglementărilor prevăzute de prezenta ordonanță.

(2) Prin normele metodologice referitoare la impozitele și taxele locale se vor detalia procedurile menționate la alin. (1), precum și cele specifice preluării la bugetele locale a acestor resurse financiare.

NORME METODOLOGICE:

74.01. Penalitățile de întârziere datorate și calculate în condițiile art. 13^1 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 , aferente veniturilor bugetelor locale, constituie venituri proprii ale acestor bugete și se înregistrează la capitolul și subcapitolul corespunzătoare categoriei de venit la care se referă. În acest sens se au în vedere și prevederile art. 71 alin. (7) din Ordonanța, respectiv pct. 71.01 - 71.04 și 72.02 din prezentele norme metodologice. Penalitățile și penalitățile de întârziere care se fac venit la bugetele locale sunt:

a) cota de 10% calculată asupra sumei reținute și nevirate la bugetele locale într-un termen mai mare de 30 de zile de către plătitorii obligațiilor către aceste bugete; intra sub incidența acestei penalități obligațiile bugetare reținute la sursa, prevăzute la art. 31 alin. (1) și la art. 45 din Ordonanța;

b) cota de 0,5% pentru fiecare luna și/sau fracțiune de luna de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care impozitele, taxele și celelalte venituri ale bugetelor locale, cu excepția majorărilor de întârziere, a penalitatilor și a amenzilor, aveau termene de plată calculate asupra acestor venituri;

c) în cazul contribuabililor persoane juridice, în afară celor prevăzuți la lit. a) și b), se aplică penalități pentru depunerea cu întârziere a declarației de impozite și taxe locale, în condițiile art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 68/1997 , după cum urmează:

c.1. 10% din impozitul sau taxa locală totală datorată sau stabilită din oficiu, după caz, dacă declarația este depusa cu o întârziere de până la 30 de zile inclusiv față de termenul legal stabilit;

c.2. 30% din impozitul sau taxa locală datorată sau stabilită din oficiu, după caz, dacă declarația este depusa cu o întârziere de la 31 de zile până la 60 de zile inclusiv față de termenul legal stabilit;

c.3. 50% din impozitul sau taxa locală datorată sau stabilită din oficiu, după caz, dacă declarația este depusa cu o întârziere de peste 60 de zile față de termenul legal stabilit;

c.4. 500.000 de lei, suma ce se poate actualiza prin hotărâre a Guvernului, în funcție de rata inflației, în cazul nedepunerii declarației de către plătitorii care nu realizează profit impozabil.

74.02. Penalitățile calculate asupra impozitelor și taxelor locale stabilite din oficiu sunt datorate asa cum au fost stabilite, indiferent de modalitatea de regularizare ulterioară a impozitelor și taxelor locale, potrivit prevederilor art. 13 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 68/1997 .

74.03. Taxele instituite prin Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 146/1997 , constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor sau sectoarelor municipiului București, după caz, în funcție de sediul autorităților publice care soluționează cererile ce intra sub incidența aplicării reglementărilor privind taxele judiciare de timbru.

74.04. La nivelul municipiului București, taxa judiciară de timbru se încasează direct la bugetele locale ale sectoarelor acestuia, în funcție de raza teritorială unde se afla autoritățile publice care soluționează acțiunile și cererile ce intra sub incidența Legii nr. 146/1997 .

74.05. Taxele instituite prin Ordonanța Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7 august 2002, denumita în continuare Ordonanța Guvernului nr. 12/1998 , constituie venituri ale bugetelor locale.

74.06. Procedurile specifice preluării la bugetele locale a resurselor financiare cuprind actele și formele pe care le au de îndeplinit notarii publici și secretarii unor comune și orașe în aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 12/1998 coroborate cu cele ale Ordonanței și sunt detaliate la pct. 74.07 - 74.17 din prezentele norme metodologice.

74.07. Taxele de timbru pentru autentificarea actelor între vii, translative ale dreptului de proprietate și ale altor drepturi reale ce au ca obiect bunuri imobile, inclusiv actele ce au ca obiect constituirea ca aport la capitalul social al dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra bunurilor imobile, se fac venit la bugetul local al comunei, orașului sau municipiului, după caz, unde se afla situate bunurile imobile respective.

74.08. La nivelul municipiului București taxele de timbru prevăzute la pct. 74.07 se fac venit la bugetul local al sectorului unde se afla situate bunurile imobile respective.

74.09. Taxele asupra succesiunilor se fac venit la bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor (cu excepția municipiului București) sau sectoarelor municipiului București, după caz, în raport cu locul situarii bunurilor imobile, proporțional cu ponderea acestora în valoarea întregului activ.

74.10. Taxele de timbru pentru îndeplinirea actelor notariale, prevăzute la art. 12 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificările și completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 36/1995 , de către secretarii comunelor și orașelor unde nu funcționează birouri ale notarilor publici se fac venit la bugetele locale ale comunelor și orașelor respective.

74.11. Notarii publici au obligația ca la întocmirea actelor notariale prevăzute la pct. 74.07 din prezentele norme metodologice și a celor ce privesc procedura succesorală notarială să solicite certificatul fiscal de la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază de competența se afla situate bunurile imobile, în care să se facă, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 70 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 710/C/1995 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 8 august 1995, cu modificările ulterioare, și mențiunea cu privire la numărul contului de venituri, precum și unitatea teritorială de trezorerie și contabilitate publică la care are deschis contul unitatea administrativ-teritorială beneficiara a acestor taxe.

74.12. În cazul în care, până la data eliberării certificatului de moștenitor, moștenitorii nu au achitat taxa stabilită în condițiile legii și ale pct. 74.11 din prezentele norme metodologice, debitul privind taxa asupra succesiunilor se trimite spre executare la compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale competente, iar acesta are obligația sa confirme debitul prin adresa model ITL - 2 - Regim special, prevăzută în anexa nr. III la prezentele norme metodologice.

74.13. În aplicarea prevederilor art. 68 din Legea nr. 36/1995 și ale art. 75 din Regulamentul prevăzut la pct. 74.11 din prezentele norme metodologice, secretarului unității administrativ-teritoriale/secretarului sectorului municipiului București, denumit în continuare secretar, din raza localității în care defunctul a avut ultimul domiciliu, atunci când are cunoștința ca moștenirea cuprinde bunuri imobile, procedând la verificarea datelor înregistrate în registrul agricol, îi revine obligația sa trimită sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale notarului public care tine opisul de evidenta a procedurilor succesorale, cu menționarea datelor prevăzute la art. 72 din acest regulament, în cel mult 30 de zile de la data decesului, sub sancțiunile prevăzute de lege.

Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale se întocmește obligatoriu în 3 exemplare, dintre care unul se înaintează notarului public, unul compartimentului de specialitate al autorităților administrației publice locale pentru cunoașterea datelor de identitate a succesibililor, iar cel deal treilea rămâne la secretar, ca unic document care sta la baza înregistrărilor din registrul prevăzut la pct. 74.14 din prezentele norme metodologice.

74.14. Pentru urmărirea realizării atributiei prevăzute la pct. 74.13 din prezentele norme metodologice, secretarii au obligația conducerii unui registru de evidenta a sesizarilor pentru deschiderea procedurii succesorale, care conține următoarele coloane: numărul curent, numele și prenumele defunctului, data decesului, numărul actului de deces, numărul și data înregistrării sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale în registrul general pentru înregistrarea corespondentei de la nivelul autorităților administrației publice locale respective, rolul nominal unic, volumul/poziția din registrul agricol, numărul și data confirmării primirii de către notarul public și observații.

Acest registru va fi numerotat, snuruit, sigilat și înregistrat în registrul general pentru înregistrarea corespondentei, prin grija secretarului, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I.

74.15. În registrul de evidenta a sesizarilor pentru deschiderea procedurii succesorale se trec și defunctii cu ultimul domiciliu în localitatea din raza de competența a secretarului respectiv, chiar dacă moștenirea nu cuprinde bunuri imobile, cu precizarea că nu se mai înaintează la notarul public sesizarea respectiva, iar la rubrica "observații" se face mențiunea "fără bunuri imobile".

74.16. Prealabil inaintarii către notarul public a sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale, secretarul va solicita compartimentului de specialitate al autorităților administrației publice locale sa cerceteze poziția din rolul nominal unic al defunctului, în ceea ce privește impunerea pentru cei 5 ani anteriori decesului.

Când se constată că defunctul - autor al succesiunii, în calitate de contribuabil, a fost omis sau insuficient impus pentru anul decesului sau pentru oricare alt an dintre cei 5 ani anteriori decesului, se va proceda la consemnarea în sesizare a creanțelor bugetare datorate, acestea socotindu-se ca o sarcina succesorală, făcând parte din pasivul succesoral, iar moștenitorii sunt solidar răspunzători de plată creanțelor bugetare respective.

Aceasta cercetare se face în ceea ce privește atât înregistrările din registrul de rol nominal unic, cat și cele din registrul agricol.

74.17. Toate celelalte taxe stabilite în baza Ordonanței Guvernului nr. 12/1998 , cu excepția celor prevăzute la pct. 74.07, 74.09 și 74.10 din prezentele norme metodologice, se fac venit la bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor sau sectoarelor municipiului București, după caz, în funcție de sediul/sediul secundar al biroului notarului public.

În cazul în care taxele de timbru pentru îndeplinirea actelor notariale sunt încasate de către notarii publici, prin realizarea unor protocoale încheiate între autoritățile administrației publice locale și notarii publici respectivi, aceștia au obligația sa vireze/să depună aceste taxe la bugetele locale beneficiare până cel târziu la data de 10 inclusiv a lunii curente pentru luna precedenta. Protocoalele astfel încheiate nu pot avea drept clauza perceperea de comisioane pentru sumele încasate/virate/depuse, având doar caracterul realizării unor servicii notariale în condiții de operativitate pentru beneficiarii acestor servicii.

74.18. Taxele instituite prin Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 6 iulie 1999, cu modificările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 117/1999 , constituie venituri ale bugetelor locale.

74.19. Procedurile specifice preluării la bugetele locale a resurselor financiare cuprind actele și formele pe care le au de îndeplinit instituțiile publice care prestează servicii supuse taxelor extrajudiciare de timbru și sunt detaliate la pct. 74.20-74.24 din prezentele norme metodologice.

74.20. Taxele extrajudiciare de timbru prevăzute la cap. I, II și III din anexa la Legea nr. 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, orașului, municipiului (cu excepția municipiului București) sau sectoarelor municipiului București, după caz, în funcție de sediul prestatorului de servicii.

74.21. Taxele extrajudiciare de timbru prevăzute la cap. IV din anexa la Legea nr. 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, orașului, municipiului (cu excepția municipiului București) sau sectoarelor municipiului București, după caz, în funcție de domiciliul persoanei fizice sau de sediul persoanei juridice beneficiare a serviciului prestat, după caz.

74.22. Taxele extrajudiciare de timbru prevăzute la cap. V din anexa la Legea nr. 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, orașului, municipiului (cu excepția municipiului București) sau sectoarelor municipiului București, după caz, în funcție de sediul comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar care a initiat procedura eliberării titlurilor de proprietate pentru care se plătește taxa respectiva.

74.23. Taxele extrajudiciare de timbru rezultate din vânzarea timbrelor fiscale mobile se fac venit la bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor sau sectoarelor municipiului București, după caz, în funcție de sediul unităților care vand timbre fiscale. Unitățile care vand aceste timbre au obligația să depună contravaloarea timbrelor fiscale la bugetele locale beneficiare până cel târziu la data de 10 inclusiv a lunii curente pentru luna precedenta.

74.24. La nivelul municipiului București taxele extrajudiciare de timbru rezultate din vânzarea timbrelor fiscale mobile se virează direct de către unitățile care vand aceste timbre la bugetele locale ale sectoarelor acestuia, în funcție de raza teritorială în care se afla situate unitățile respective.

74.25. Majorarea anuală cu până la 50%, potrivit prevederilor art. 72 din Ordonanța, a taxelor de timbru judiciare, a taxelor notariale și a taxelor extrajudiciare de timbru reprezintă atributia exclusiva a consiliilor județene și a Consiliului General al Municipiului București. Prevederile pct. 72.01-72.03 din prezentele norme metodologice se aplică în mod corespunzător.

74.26. Dispozițiile din actele normative prevăzute la pct. 74.03, 74.05 și 74.18 din prezentele norme metodologice rămân aplicabile după data de 1 ianuarie 2003, cu excepția celor ce privesc destinația resurselor financiare, în sensul că acestea constituie integral venituri ale bugetelor locale, precum și a celor care contravin prevederilor Ordonanței, prezentelor norme metodologice sau oricăror alte reglementări specifice impozitelor și taxelor locale.

Capitolul 12 Dispoziții tranzitorii

ORDONANTA:

Art. 75. - În fiecare an, până la data de 15 mai, autoritățile administrației publice locale vor efectua inventarierea materiei impozabile generate de aplicarea prezentei ordonanțe, astfel încât proiectele bugetelor locale depuse în condițiile Legii nr. 189/1998 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, sa cuprindă toate veniturile proprii ale acestora.

NORME METODOLOGICE:

75.01. Compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale vor efectua inventarierea materiei impozabile generate de aplicarea Ordonanței, în fiecare an, până la data de 15 mai, astfel încât proiectele bugetelor locale depuse în condițiile Legii nr. 189/1998 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 22 octombrie 1998, cu modificările și completările ulterioare, sa cuprindă toate veniturile proprii ale acestora.

75.02. Materia impozabilă reprezintă multimea obiectelor impozabile sau taxabile, după caz, cum ar fi: clădirile, terenurile, mijloacele de transport, vehiculele lente, afisele, panourile publicitare, firmele instalate la locul exercitării activității, succesiunile etc.

Inventarierea materiei impozabile, în cazul impozitelor și taxelor locale, consta în identificarea tuturor obiectelor impozabile sau taxabile, după caz, precum și a celorlalte elemente pe care se fundamentează calculul sau evaluarea impozitelor și taxelor locale la un moment dat.

75.03. Inventarierea materiei impozabile se realizează, în mod obligatoriu, înaintea elaborării proiectelor bugetelor locale, în scopul fundamentarii părții de venituri a acestora, fapt pentru care autoritățile administrației publice locale prin compartimentele de specialitate ale acestora au în vedere următoarele:

a) identificarea actelor normative prin care sunt instituite impozite și taxe locale, inclusiv a hotărârilor consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului București sau ale consiliilor județene, după caz, prin care s-au instituit/stabilit impozite și taxe locale, pe o perioadă de 5 ani anteriori anului fiscal curent;

b) identificarea actelor normative în temeiul cărora s-au acordat pe o perioadă de 5 ani anteriori anului fiscal curent ori se pot acorda facilități fiscale, respectiv cele prevăzute la art. 49-59 din Ordonanța, precum și următoarele prevederi, în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentelor norme metodologice:

b. 1. art. 4 alin. (1) din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 16 iulie 1998, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București pot acorda beneficiarilor de credite, pe durata de rambursare a creditului:

b.1.1. în cazul persoanelor fizice, scutirea de la plata impozitului pe clădiri;

b.1.2. în cazul persoanelor juridice, scutirea de la plata impozitului pe clădiri și a taxei pe teren;

b.2. art. 42 din Legea nr. 422/2001 , potrivit căruia proprietarii de monumente istorice sunt scutiți de la plata impozitului pe clădirile care sunt monumente istorice, cu excepția spațiilor în care se desfășoară activități comerciale, potrivit legii. De asemenea, consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București pot reduce impozitul pe teren pentru suprafețele neconstruite ale terenurilor cu regim de monument istoric, în funcție de suprafața afectată și de perioada punerii monumentelor istorice la dispoziția publicului pentru vizitare, precum și instituțiilor specializate pentru cercetare;

b.3. art. 14 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 28 iunie 2002, în temeiul căruia agenții economici, precum și celelalte persoane juridice care au în administrare sau în folosință terenuri proprietate a statului utilizate pentru producția de apărare, depozite destinate produselor militare și materialelor cu specific militar, precum și zonele de siguranță ale acestora, stabilite potrivit normelor legale în domeniu, sunt scutiți de la plata impozitului pe clădiri și a impozitului/taxei pe teren pentru imobilele evidentiate în inventarul capacităților de producție pentru apărare, ordine publică și siguranța naționala;

b. 4. art. 1 din Legea nr. 254/2002 privind unele măsuri pentru creșterea atractivității la privatizare a societăților comerciale cu capital integral sau parțial de stat, ce dețin în administrare terenuri agricole proprietatea publică sau privată a statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 8 mai 2002;

b. 5. art. 12 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent și stimularea economisirii energiei termice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 31 ianuarie 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 325/2002 ;

b.6. art. 18 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002;

b. 7. art. 34 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu alta destinație, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 241/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 mai 2001;

c) planul de amenajare a teritoriului, planul urbanistic general, planurile urbanistice zonale, nomenclatura stradala sau orice alte documente asemănătoare, precum și evidentele specifice cadastrului imobiliar-edilitar, acolo unde acestea sunt realizate, care stau la baza fundamentarii proiectelor de hotărâri privind delimitarea zonelor în cadrul fiecărei unități administrativ-teritoriale. Autoritățile/instituțiile publice care dețin astfel de documente au obligația să le pună gratuit la dispoziția autorităților administrației publice locale ori de câte ori acestea le solicita;

d) întocmirea și ținerea la zi a registrului agricol care constituie sursa de date privind contribuabilii și totodată obiectele acestora impozabile sau taxabile, după caz, din unitatea administrativ-teritorială respectiva;

e) verificarea, pe perioada de valabilitate a autorizației de construire, a gradului de realizare a lucrărilor, în scopul identificarii datei de la care clădirile sunt supuse impozitării;

f) analiza menținerii stării de insolvabilitate a contribuabililor înregistrați în evidenta separată și pe cale de consecința identificarea sumelor din evidenta separată, ce pot fi colectate în anul de referința;

g) întocmirea:

g.1. Matricolei pentru evidenta centralizata a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren și a taxei asupra mijloacelor de transport în cazul persoanelor fizice, model ITL - 024, care este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice;

g.2. Matricolei pentru evidenta centralizata a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren, a taxei pe teren și a taxei asupra mijloacelor de transport în cazul persoanelor juridice, model ITL - 025, care este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice;

h) întocmirea și ținerea la zi a Registrului de rol nominal unic, model ITL - 026, prevăzut în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice;

i) orice alte documente necuprinse la lit. a)-h), în care sunt consemnate elemente specifice materiei impozabile.

75.04. Rolul nominal unic reprezintă fișa unica a contribuabilului care conține elementele de identificare, precum și creanțele bugetare ale acestuia la nivelul comunei, orașului, municipiului sau sectorului municipiului București, individualizata printr-un număr de rol, începând cu nr. 1 și până la numărul care asigura înregistrarea tuturor contribuabililor. Se recomanda, în special, la unitățile administrativteritoriale cu un număr mare de contribuabili să se deschidă registre de rol nominal unic pentru persoane fizice și registre de rol nominal unic pentru persoane juridice.

Contribuabililor coindivizari li se deschide rolul nominal unic după cum urmează:

a) în cazul moștenitorilor aflați în indiviziune, pe numele autorului succesiunii;

b) în cazul celorlalți coindivizari, în următoarea ordine:

b. 1. pe numele celui care efectuează declarația de impunere;

b. 2. pe numele celui care are domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectiva;

b. 3. pe numele celui care are reședința în unitatea administrativ-teritorială respectiva;

b. 4. pe numele primului înscris în actul prin care se atesta dreptul de proprietate.

75.05. Este interzisă atribuirea de doua sau mai multe numere de rol aceluiași contribuabil la nivelul aceleiași comune, aceluiași oraș, municipiu sau sector al municipiului București, după caz.

75.06. În cazul în care pe seama contribuabilului respectiv se stabilesc numai debite de natura amenzilor, imputatiilor, despăgubirilor etc., înregistrarea acestora se poate face în registrele de rol alte venituri, model ITL - 027, prevăzute în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, dar care utilizează pentru identificarea contribuabilului același număr de rol.

75.07. Pentru urmărirea creanțelor bugetare la domiciliul sau sediul contribuabililor, după caz, în funcție de condițiile specifice fiecărei unități administrativ-teritoriale sau fiecărui sector al municipiului București, se utilizează Extrasul de rol, model ITL - 028, prevăzut în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice, în care se înregistrează date din registrul de rol nominal unic.

75.08. Registrele prevăzute la pct. 75.03, 75.06 și 75.07 din prezentele norme metodologice se numeroteaza, se snuruiesc, se sigileaza și se înregistrează în registrul general pentru înregistrarea corespondentei de la nivelul autorităților administrației publice locale respective, prin grija conducătorului compartimentului de specialitate al acestora.

75.09. Registrul de rol nominal unic se deschide pe o perioadă de 5 ani, având realizată, în mod obligatoriu, corespondenta la nivelul aceleiași autorități a administrației publice locale atât cu rolul nominal unic pentru perioada anterioară, cat și cu cel al poziției din registrul agricol ce îl privește pe contribuabilul respectiv.

În situația în care în perioada anterioară contribuabilul în cauza nu a avut deschis rol nominal unic se face mențiunea "rol nou".

75.10. Codul numeric personal și codul de înregistrare fiscală/codul unic de înregistrare reprezintă elemente de identificare a contribuabilului care se înscriu, în mod obligatoriu, în registrul de rol nominal unic, în registrul agricol, în matricole, în declarațiile de impunere, în procesele-verbale pentru stabilirea impozitelor și taxelor locale, în certificatele fiscale, în chitanțele pentru creanțe ale bugetelor locale, în actele de control, precum și în orice alte documente asemănătoare.

75.11. Prevederile pct. 75.04-75.06, 75.09 și 75.10 din prezentele norme metodologice se aplică în mod corespunzător și în cazul programelor informatice.

ORDONANTA:

Art. 76. - În termen de 30 de zile de la data publicării legii de aprobare a prezentei ordonanțe în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Administrației Publice și Ministerul Finanțelor Publice, după consultarea cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, vor elabora normele metodologice referitoare la impozitele și taxele locale, pe care le vor supune spre aprobare Guvernului.

NORME METODOLOGICE:

76.01. Modificarea sau completarea prezentelor norme metodologice, în condițiile pct. 48.10 și 60.01 din acestea ori ca efect al modificării sau completării Ordonanței, se poate face numai după consultarea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale potrivit art. 8 din Legea nr. 215/2001 , prin ordin comun al ministrului administrației publice și ministrului finanțelor publice.

76.02. Pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 21 alin. (3) din Ordonanța, precum și a pct. 21.04, 74.03, 74.05 și 74.18 din prezentele norme metodologice, în termenul prevăzut la art. 76 din Ordonanța, Ministerul Finanțelor Publice asigura elaborarea clasificației bugetare, în concordanta cu prevederile Ordonanței.

76.03. Prevederile prezentelor norme metodologice sunt obligatorii pentru toate autoritățile administrației publice, precum și pentru toate persoanele fizice sau juridice care au calitatea de contribuabil, chiar dacă, potrivit prevederilor Ordonanței, sunt scutiți de la plata impozitelor și taxelor locale instituite prin aceasta.

ORDONANTA:

Art. 77. - În anul 2002, în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a normelor metodologice referitoare la impozitele și taxele locale, consiliile locale și consiliile județene vor revizui și vor adopta hotărârile privind impozitele și taxele locale aferente anului 2003.

NORME METODOLOGICE:

77.01. În termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București/consiliile județene vor revizui și vor adopta hotărârile privind stabilirea impozitelor și taxelor locale ce se aplică în anul fiscal 2003, în limitele și în condițiile Ordonanței, precum și ale prezentelor norme metodologice.

77.02. Pentru anul 2003 consiliile locale vor adopta hotărâri ținând seama de prevederile lit. a)-c) ale pct. 35.04 din prezentele norme metodologice, în termen de 30 de zile de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.

77.03. Regularizarea sumelor încasate ori de încasat, pentru perioada cuprinsă între data de 2 februarie 2002, data de la care dispozițiile cap. VII din Ordonanța se pun în executare, potrivit prevederilor acesteia, și data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, între plătitorii de impozit pe spectacole și bugetele locale beneficiare se face prin grija compartimentelor de specialitate ale autorităților administrației publice locale respective, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pentru diferențele de plată constatate în sarcina contribuabililor în urma regularizării, numai pentru perioada prevăzută la aceast punct, nu se percep majorări sau penalități de întârziere.

ORDONANTA:

Art. 78. - Prevederile prezentei ordonanțe se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2003, cu excepția celor ale art. 9 alin. (3), ale art. 72, 73, 75 și 76, care se aduc la îndeplinire la termenele prevăzute, în anul 2002, precum și ale dispozițiilor art. 30 alin. (3) și ale cap. VII, care se pun în executare începând cu data publicării prezentei ordonanțe în Monitorul Oficial al României, Partea I.

NORME METODOLOGICE:

78.01. Prevederile prezentelor norme metodologice se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2003, cu următoarele excepții:

a) începând cu data de 2 februarie 2002, data publicării Ordonanței în Monitorul Oficial al României, Partea I, se pun în executare:

a.1. art. 30 alin. (3) din Ordonanța, care prevede că taxele datorate pentru eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire de către președinții consiliilor județene, cu avizul primarilor comunelor, constituie venit în proporție de 50% la bugetul local și de 50% la bugetul județean;

a.2. cap. VII "Impozitul pe spectacole" din Ordonanța;

b) dispozițiile art. 9 alin. (3) din Ordonanța, cu privire la avizarea de către consiliile locale a construcțiilor speciale, prevăzute la subpct. (20) al pct. 7 din anexa nr. 2 la Ordonanța, se vor executa înăuntrul termenului prevăzut la pct. 9.06 alin. 2 din prezentele norme metodologice, iar hotărârile adoptate de consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București se aplică în anul 2003.

78.02. Pe parcursul anului 2002, până la data de 31 decembrie 2002, autoritățile administrației publice locale și centrale, prin compartimentele de specialitate, vor lua măsuri privind:

a) asigurarea concordanței datelor din evidentele fiscale ale autorităților administrației publice locale cu cele din registrele agricole și evidentele cadastrale, acolo unde este cazul;

b) adaptarea programelor informatice de administrare a impozitelor și taxelor locale la prevederile Ordonanței, precum și la cele ale prezentelor norme metodologice.

78.03. În condițiile prevăzute la art. 72 și 73 din Ordonanța, consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București/consiliile județene vor adopta hotărâri în limitele și în condițiile Ordonanței, ce se vor aplica pentru anul fiscal 2003.

78.04. Până la data de 15 decembrie 2002 autoritățile administrației publice locale vor inventaria materia impozabilă generata de aplicarea prevederilor Ordonanței.

ORDONANTA:

Art. 79. - Pe data aplicării dispozițiilor prezentei ordonanțe se abroga următoarele acte normative:

a) Legea nr. 69/1993 privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decât pentru agricultura sau silvicultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 21 octombrie 1993, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la indexarea nivelului taxei anuale;

b) Ordinul ministrului finanțelor nr. 113/1994 pentru aprobarea Instrucțiunilor de aplicare a Legii nr. 69/1993 privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decât pentru agricultura sau silvicultura, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 21 februarie 1994;

c) Legea nr. 34/1994 privind impozitul pe terenul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 2 iunie 1994, cu modificările și completările ulterioare;

d) Hotărârea Guvernului nr. 506/1994 pentru aprobarea Normelor privind metodologia de calcul și formularistica corespunzătoare referitoare la așezarea și urmărirea impozitelor și taxelor locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 9 septembrie 1994;

e) Hotărârea Guvernului nr. 507/1994 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind metodologia de calcul și de regularizare a impozitului pe venitul agricol, formularistica referitoare la așezarea și urmărirea impozitului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 19 septembrie 1994;

f) Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 44/1997 privind suspendarea impozitului pe venitul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 14 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare;

g) Legea nr. 147/1998 privind impozitul pe spectacole, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 14 iulie 1998;

h) Legea nr. 27/1994 privind impozitele și taxele locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 22 iulie 1998, cu modificările și completările ulterioare;

i) Hotărârea Guvernului nr. 718/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 147/1998 privind impozitul pe spectacole și formularistica corespunzătoare, precum și a Normelor privind tipărirea, înregistrarea, vizarea, gestionarea și utilizarea biletelor de intrare și a abonamentelor la spectacole, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 27 octombrie 1998;

j) pct. 2 al cap. I din anexa la Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 6 iulie 1999;

k) art. 6 alin. (15) și art. 32 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 1 august 2001;

l) Ordinul comun al ministrului finanțelor și al secretarului de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, privind formularele tipizate pentru impozite și taxe locale nr. 805/19a/6.283/1999, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 și 482 bis din 5 octombrie 1999;

m) orice alte dispoziții contrare prezentei ordonanțe.

NORME METODOLOGICE:

79.01. Începând cu data de 1 ianuarie 2003 își încetează aplicabilitatea:

a) orice prevederi prin care taxele instituite prin Legea nr. 146/1997 , Ordonanța Guvernului nr. 12/1998 și Legea nr. 117/1999 se constituie venituri la bugetul de stat ori la alte bugete în afară bugetelor locale;

b) orice hotărâre a consiliilor locale, a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliilor județene prin care s-au stabilit taxe locale sau taxe speciale în baza:

b.1. art. 58 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele și taxele locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 24 mai 1994;

b.2. art. 43 din Legea nr. 27/1994 .

ORDONANTA:

Art. 80. - Anexele nr. 1 - 8 fac parte integrantă din prezenta ordonanță.