Lege · Parlamentul

Legea nr. 188/2000

privind executorii judecătorești

prezumat în vigoare republicat 3 acte modificatoare

Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 738 din 20 octombrie 2011).

Data actului: 1 octombrie 2000
Emitent: Parlamentul
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 559 din 10 noiembrie 2000
Modificări: 3 acte modificatoare, prima la 1 februarie 2001, ultima la 5 iulie 2011
Citat de: 294 de acte
Citează: 23 de acte
Ediții: inițial 10 noiembrie 2000 · republicat 20 octombrie 2011
Structură: 70 de articole · 42.258 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Republicat prin 1

Decizia nr. 9/2016 4 aprilie 2016 (prevederi anume) referitoare la examinarea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiuni…

Modificat prin 2

OUG nr. 18/2001 1 februarie 2001 pentru modificarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești
OUG nr. 64/2001 3 mai 2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești

Completat prin 1

Legea nr. 154/2011 5 iulie 2011 pentru completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești

Decizii de neconstituționalitate 56

Decizia nr. 30/2005 25 ianuarie 2005 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^1 alin. 2 din Co…
Decizia nr. 40/2005 27 ianuarie 2005 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de proc…
Decizia nr. 266/2005 12 mai 2005 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (1) din Leg…
Decizia nr. 487/2005 29 septembrie 2005 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de proc…
Decizia nr. 576/2005 3 noiembrie 2005 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de proc…
Decizia nr. 431/2006 25 mai 2006 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 188…
Decizia nr. 587/2006 19 septembrie 2006 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Leg…
Decizia nr. 31/2007 11 ianuarie 2007 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Lege…
Decizia nr. 110/2007 15 februarie 2007 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Leg…
Decizia nr. 203/2007 13 martie 2007 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de proc…
Decizia nr. 431/2007 10 mai 2007 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de proc…
Decizia nr. 631/2007 26 iunie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 188/2000 privin…
toate cele 56 acte…

Interpretat prin 1

Decizia nr. 6/2022 7 martie 2022 (prevederi anume) referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 39 alin. (1) din Le…

Pus în aplicare prin 9

Regulamentul din 5 februarie 2001 5 februarie 2001 de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești
HG nr. 455/2001 9 mai 2001 privind aprobarea Planului de acțiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004
Hotărârea nr. 5/2004 19 martie 2004 pentru aprobarea Tabloului executorilor judecătorești pe anul 2004
Hotărârea nr. 8/2005 25 martie 2005 privind aprobarea Tabloului executorilor judecătorești pe anul 2005
Hotărârea nr. 105/2009 13 martie 2009 pentru aprobarea Tabloului executorilor judecătorești
Decizia nr. 653/2017 17 octombrie 2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (7), art. 5…
Regulamentul din 27 noiembrie 2018 27 noiembrie 2018 privind siguranța locurilor de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenc…
HG nr. 146/2019 19 martie 2019 (prevederi anume) pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 282/2016 privind aprobarea Planului …
Decizia nr. 1649/2022 21 martie 2022 referitoare la anularea în parte a art. 103 alin. (2) al Ordinului ministrului justiției n…

Stă la baza 7

OG nr. 34/2001 16 august 2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
Normele din 13 noiembrie 2002 13 noiembrie 2002 pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele și taxele locale
Tablou De Evidență din 9 aprilie 2003 9 aprilie 2003 (prevederi anume) întocmit în temeiul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătore…
Normele din 22 ianuarie 2004 22 ianuarie 2004 de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
HG nr. 797/2005 14 iulie 2005 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele și taxele locale și a…
Tablou De Evidență din 24 martie 2006 24 martie 2006 (prevederi anume) întocmit în temeiul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 188/ 2000 privind executorii judecător…
Hotărârea nr. 9/2007 31 ianuarie 2007 (prevederi anume) privind aprobarea Tabloului executorilor judecătorești

Ce face acest act

Modifică 1

Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 privind adoptarea Codului penal al României

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1 Dispoziții generale

Articolul 1

(1)

Executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii se efectuează de către executorii judecătorești, dacă legea nu prevede altfel.

(2)

Executorii judecătorești îndeplinesc și alte atribuții date prin lege în competența lor.

Articolul 2

(1)

Executorii judecătorești sunt investiti sa îndeplinească un serviciu de interes public.

(2)

Actul îndeplinit de executorul judecătoresc, în limitele competentelor legale, purtând ștampila și semnatura acestuia, precum și numărul de înregistrare și data, este act de autoritate publică și are forta probanta prevăzută de lege.

Articolul 3

(1)

La cererea executorului judecătoresc cei care datorează sume de bani debitorului urmărit ori dețin alte bunuri ale acestuia, supuse urmăririi potrivit legii, au obligația sa dea informațiile necesare pentru efectuarea executării silite.

(2)

Executorul judecătoresc este obligat sa păstreze secretul informațiilor primite, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Articolul 4

Coordonarea și controlul activității executorilor judecătorești se exercită de către Ministerul Justiției.

Articolul 5

Activitatea executorilor judecătorești se înfăptuiește în condițiile legii, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale părților și ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasa, de naționalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de apartenența politică, de avere sau de origine socială.

Articolul 6

Executorii judecătorești nu pot refuza îndeplinirea unui act dat în competența lor decât în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

Capitolul 2 Competența executorilor judecătorești

Articolul 7

Executorul judecătoresc are următoarele atribuții:

a) punerea în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii;

b) notificarea actelor judiciare și extrajudiciare;

c) comunicarea actelor de procedura;

d) recuperarea pe cale amiabila a oricărei creanțe;

e) aplicarea măsurilor asiguratorii dispuse de instanța judecătorească;

f) constatarea unor stări de fapt în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă;

g) întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor, potrivit dispozițiilor Codului de procedura civilă;

h) întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplata a cambiilor, biletelor la ordin și a cecurilor, după caz;

i) orice alte acte sau operațiuni date de lege în competența lui.

Articolul 8

(1)

Executorii judecătorești își îndeplinesc atribuțiile în circumscripția judecătoriei pe lângă care funcționează, dacă prin lege nu se dispune altfel.

(2)

Competența teritorială a birourilor de executori judecătorești cu sediul în municipiul București se întinde pe tot cuprinsul municipiului.

(3)

În cazul în care în circumscripția unei judecătorii nu exista nici un executor judecătoresc sau exista doar unul, Camera executorilor judecătorești poate delega executori judecătorești din circumscripția altei judecătorii, situata în circumscripția aceleiași curți de apel, pentru a îndeplini atribuțiile prevăzute la art. 7.

Articolul 9

(1)

În cazul prevăzut la art. 7 lit. a) este competent executorul judecătoresc din circumscripția judecătoriei în a carei raza teritorială urmează să se facă executarea.

(2)

În cazul urmăririi silite a bunurilor este competent executorul judecătoresc din circumscripția judecătoriei în a carei raza teritorială sunt situate sau se afla acestea. Dacă bunurile urmaribile se afla în circumscripțiile mai multor judecătorii, competența aparține oricăruia dintre executorii judecătorești care funcționează pe lângă acestea.

(3)

În cazul prevăzut la art. 7 lit. e) este competent executorul judecătoresc din circumscripția instanței judecătorești care a încuviințat măsura de asigurare.

(4)

În cazul prevăzut la art. 7 lit. f) este competent executorul judecătoresc din circumscripția judecătoriei în a carei raza teritorială se va face constatarea.

(5)

În celelalte cazuri prevăzute la art. 7 este competent orice executor judecătoresc investit de partea interesată.

Articolul 10

(1)

Executorii judecătorești pot fi recuzati în cazul în care se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6*), 8 și 9 din Codul de procedură civilă.

(2)

Executorul judecătoresc pentru care este cerută recuzarea poate declara ca se abține.

(3)

Partea interesată poate cere instanței de executare recuzarea executorului judecătoresc imediat ce a aflat despre una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), dar numai până la încheierea executării silite. Încheierea instanței prin care s-a respins abținerea, precum și cea prin care s-a încuviințat recuzarea nu sunt supuse nici unei cai de atac.

(4)

Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

(5)

Încheierea prin care s-a hotărât recuzarea va arata în ce măsura actele îndeplinite de executorul judecătoresc recuzat vor fi păstrate.

----------------

Notă

*) Punctul 6 al art. 27 din Codul de procedură civilă a fost modificat prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 .

Articolul 11

(1)

Conflictele de competența între birourile executorilor judecătorești situate în aceeași circumscripție a unei judecătorii se soluționează de acea judecătorie, la sesizarea părții interesate.

(2)

Când conflictul intervine între birouri de executori judecătorești situate în circumscripții diferite, competența aparține judecătoriei în a carei circumscripție se afla biroul executorului judecătoresc cel dintâi sesizat.

(3)

Conflictele de competența se soluționează de urgenta și cu precădere.

(4)

Instanța se pronunța în toate cazurile, motivat, prin încheiere irevocabilă.

Capitolul 3 Organizarea activității executorilor judecătorești

Secțiunea 1 Organizarea și funcționarea birourilor executorilor judecătorești

Articolul 12

(1)

Activitatea executorilor judecătorești se desfășoară în cadrul unui birou în care pot funcționa unul sau mai mulți executori judecătorești asociați, cu personalul auxiliar corespunzător.

(2)

Prin asocierea în cadrul unei societăți civile profesionale executorul judecătoresc nu își pierde dreptul la biroul individual.

(3)

Executorul judecătoresc sau executorii judecătorești asociați, titulari ai unui birou, pot angaja executori judecătorești stagiari, alt personal de specialitate, precum și personal auxiliar corespunzător, necesar pentru desfășurarea activității biroului.

Articolul 13

(1)

Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, întocmește evidenta birourilor de executori judecătorești și lucrările privind numirea și încetarea funcției de executor judecătoresc.

(2)

Numărul executorilor judecătorești se stabilește și se actualizează anual de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, avându-se în vedere și numărul executorilor judecătorești stagiari care au promovat examenul de capacitate.

Articolul 14

În circumscripția unei judecătorii pot funcționa unul sau mai multe birouri de executori judecătorești, a căror competența teritorială se întinde pe tot cuprinsul acelei circumscripții.

Articolul 15

Executor judecătoresc poate fi persoana care îndeplinește următoarele condiții:

a) are numai cetățenia română și domiciliul în România;

b) are capacitatea deplina de exercițiu;

c) este licentiata în drept;

d) nu are antecedente penale și se bucura de o buna reputație;

e) cunoaște limba română;

f) este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției;

g) a îndeplinit timp de 2 ani funcția de executor judecătoresc stagiar și a promovat examenul de capacitate sau, după caz, a exercitat timp de 3 ani o funcție de specialitate juridică și a promovat examenul de admitere în profesie.

Articolul 16

(1)

Executorul judecătoresc este numit de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, în baza cererii celui interesat și după verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 15.

(2)

Tabloul executorilor judecătorești se întocmește și se actualizează anual de Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Tabloul executorilor judecătorești se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se transmite instanțelor judecătorești.

Articolul 17

(1)

În termen de 90 de zile de la numirea sa în funcție executorul judecătoresc este obligat să își înregistreze biroul la curtea de apel în a carei circumscripție își are sediul biroul sau. Pentru înregistrarea biroului executorul judecătoresc va prezenta ștampila și specimenul de semnatura.

(2)

Ministrul justiției poate, în cazuri temeinic justificate, sa prelungească acest termen.

(3)

Neîndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) atrage de drept revocarea din funcție a executorului judecătoresc.

Articolul 18

(1)

După numirea în funcție executorul judecătoresc va depune jurământul în fața ministrului justiției și a președintelui Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești sau a reprezentanților acestora.

(2)

Jurământul are următorul conținut:

"Jur sa respect Constituția și legile tarii, să-mi îndeplinesc cu onoare și probitate, cu constiinta și fără partinire atribuțiile ce-mi revin și sa păstrez secretul profesional. Asa să-mi ajute Dumnezeu!"

(3)

Referirea la divinitate din formula jurământului se schimba potrivit credinței religioase a executorului judecătoresc. Executorul judecătoresc fără confesiune va depune jurământul fără formula religioasă, pe constiinta și onoare.

(4)

La depunerea jurământului se încheie un proces-verbal în doua exemplare, semnate de persoanele menționate la alin. (1) și de cel interesat. Un exemplar al procesului-verbal se păstrează la grefa curții de apel și celălalt exemplar se înmânează executorului judecătoresc respectiv.

(5)

Executorii judecătorești intră în exercițiul funcțiunii numai după depunerea jurământului.

Articolul 19

Poate fi executor judecătoresc stagiar cel care:

a) îndeplinește condițiile cerute la art. 15 lit. a)-f);

b) a promovat examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc, organizat de Uniunea Naționala a Executorilor Judecătorești și de Ministerul Justiției;

c) se afla în perioada de stagiu, până la promovarea examenului de capacitate;

d) este angajat într-un birou de executor judecătoresc.

Articolul 20

(1)

Examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc și examenul de capacitate se vor desfășura în fața unei comisii din care fac parte, în mod obligatoriu, reprezentanți ai Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, ai Ministerului Justiției și cadre didactice din învățământul superior de specialitate.

(2)

Condițiile de desfășurare a acestor examene se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, aprobat prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

Articolul 21

(1)

Executorul judecătoresc este obligat sa încheie contract individual de muncă cu executorul judecătoresc stagiar și să asigure formarea profesională a acestuia.

(2)

Executorul judecătoresc poate delega executorul judecătoresc stagiar sa îndeplinească atribuțiile prevăzute la art. 7 lit. a)-e).

(3)

Verificarea formării profesionale și a condițiilor de încheiere a contractului individual de muncă al executorului judecătoresc stagiar este în sarcina Camerei executorilor judecătorești și se stabilește prin Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

Articolul 22

(1)

Calitatea de executor judecătoresc încetează:

a) la cerere;

b) prin pensionare sau în cazul constatării incapacității de muncă, în condițiile legii;

c) prin desființarea biroului executorului judecătoresc, urmată de neexercitarea fără justificare de către titularul acestuia a profesiei, în condițiile legii, într-un alt birou, în termen de 6 luni;

d) prin excluderea din profesie, dispusă ca sancțiune disciplinară, în condițiile prezentei legi;

e) în cazul condamnării definitive la o pedeapsă privativă de libertate pentru săvârșirea unei infracțiuni;

f) în cazul constatării vaditei sale incapacități profesionale;

g) în cazul în care executorul judecătoresc nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 15 lit. a), b), d), e) și f).

(2)

Încetarea calității de executor judecătoresc se constata sau se dispune, după caz, de ministrul justiției, la solicitarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești sau din oficiu.

Articolul 23

Exercițiul funcției de executor judecătoresc se suspenda:

a) în situațiile prevăzute la art. 46 lit. d) și la art. 47 alin. (1);

b) în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 40, precum și în cazul interdictiilor prevăzute de lege;

c) în caz de neplata a contribuțiilor bănești profesionale, timp de 3 luni de la scadenta acestora, până la achitarea lor integrală;

d) în caz de incapacitate temporară de muncă;

e) la cererea executorului judecătoresc, pentru motive întemeiate.

Articolul 24

(1)

În cazurile prevăzute la art. 23 lit. a), b) și c) suspendarea se dispune de ministrul justiției, din oficiu sau la cererea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

(2)

În cazul prevăzut la art. 23 lit. d) executorul judecătoresc are obligația de a informa de îndată Camera executorilor judecătorești din care face parte, care va solicita ministrului justiției sa ia act de aceasta împrejurare.

(3)

În cazul prevăzut la art. 23 lit. e) suspendarea se aproba de ministrul justiției, cu avizul Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

(4)

Suspendarea încetează dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o, dispozițiile privind luarea măsurii fiind aplicabile în mod corespunzător.

Secțiunea 2 Camera executorilor judecătorești

Articolul 25

(1)

În circumscripția fiecărei curți de apel funcționează câte o Camera a executorilor judecătorești, cu personalitate juridică.

(2)

Din Camera executorilor judecătorești fac parte toți executorii judecătorești din circumscripția curții de apel respective.

Articolul 26

(1)

Camera executorilor judecătorești este condusă de un colegiu director format dintr-un președinte, un vicepreședinte și 3-7 membri.

(2)

Colegiul director este ales, potrivit statutului, de adunarea generală a executorilor judecătorești, pentru o perioadă de 3 ani, dintre membrii acelei Camere a executorilor judecătorești.

(3)

Președintele colegiului director reprezintă Camera executorilor judecătorești în raporturile acesteia cu terții. El primește pentru activitatea depusa o indemnizație al carei cuantum este stabilit de adunarea generală.

(4)

Colegiul director are un secretar salarizat și personal auxiliar, în numărul și structura stabilite de adunarea generală.

Articolul 27

Colegiul director al Camerei executorilor judecătorești are următoarele atribuții principale:

a) rezolva plângerile părților împotriva executorilor judecătorești și executorilor judecătorești stagiari, luând măsurile corespunzătoare, pe care le aduce la cunoștința Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești;

b) deleagă, în cazuri excepționale, pentru o perioadă determinata de cel mult 6 luni, un executor judecătoresc, pentru a asigura funcționarea unui alt birou de executor judecătoresc, cu încunoștințarea președintelui Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și a președintelui judecătoriei în a carei circumscripție urmează să își exercite atribuțiile; delegarea nu poate fi repetată decât după un an, în afară cazului în care executorul judecătoresc delegat își da acordul;

c) informează Uniunea Naționala a Executorilor Judecătorești în legătură cu activitatea birourilor executorilor judecătorești, asupra necesarului de executori judecătorești și executori judecătorești stagiari și face recomandări cu privire la persoanele care urmează să fie propuse de Uniunea Naționala a Executorilor Judecătorești pentru numirea lor în funcția de executor judecătoresc de către ministrul justiției;

d) întocmește documentarea juridică și asigura consultarea și informarea curenta a executorilor judecătorești;

e) tine evidenta veniturilor și cheltuielilor Camerei executorilor judecătorești și a contribuției membrilor săi;

f) procura datele și lucrările necesare pentru Buletinul executorilor judecătorești și asigura difuzarea acestuia;

g) îndeplinește alte atribuții prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia și de Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

Secțiunea 3 Uniunea Naționala a Executorilor Judecătorești

Articolul 28

(1)

Executorii judecătorești din România se constituie în Uniunea Naționala a Executorilor Judecătorești, organizație profesională cu personalitate juridică, formată din toți executorii judecătorești numiți potrivit art. 16.

(2)

Organele de conducere ale Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești sunt: congresul, consiliul și președintele.

(3)

Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești este constituit din delegați ai fiecărei Camere a executorilor judecătorești, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, președinții Camerelor executorilor judecătorești și ceilalți membri ai Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

(4)

Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești se întrunește anual la convocarea consiliului acesteia.

Articolul 29

(1)

Convocarea Congresului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești se face în termen de 7 zile de la data hotărârii Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și se va tine în termen de cel puțin o luna și de cel mult două luni de la data convocării. Camerele executorilor judecătorești vor fi înștiințate în scris și prin publicarea într-un ziar central. Camerele executorilor judecătorești sunt obligate sa afiseze data convocării și ordinea de zi la sediul lor și la instanțele judecătorești din circumscripția în care funcționează.

(2)

Camerele executorilor judecătorești sunt obligate să își aleagă delegații cu cel puțin 10 zile înainte de Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

(3)

Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești este legal constituit în prezenta a două treimi din numărul membrilor și adopta hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

(4)

În cazul în care nu se realizează cvorumul cerut la alin. (3) se face o noua convocare a Congresului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești în aceleași condiții, peste cel mult o luna. La aceasta convocare Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești este legal constituit prin prezenta majorității delegaților. Dacă nici atunci nu se realizează cvorumul legal, Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești se amana din nou și va fi reconvocat de fiecare data până la realizarea cvorumului prevăzut în prezentul alineat.

Articolul 30

(1)

Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești va convoca un congres extraordinar la cererea unei treimi din numărul membrilor Camerelor executorilor judecătorești sau la cererea majorității colegiilor directoare ale Camerelor executorilor judecătorești.

(2)

Convocarea congresului extraordinar se face în termen de 7 zile de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 29 alin. (4).

(3)

Congresul extraordinar se va tine în cel mult 30 de zile de la data convocării.

Articolul 31

(1)

Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești are următoarele atribuții:

a) adopta Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și pe cel al Casei de asigurări;

b) alege președintele și vicepreședinții Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, precum și alte organe stabilite prin statut;

c) alege Comisia de cenzori și Consiliul de conducere ale Casei de asigurări;

d) alege și revoca membrii Comisiei superioare de disciplina, fiecare Cameră a executorilor judecătorești având dreptul la câte un reprezentant;

e) analizează și aproba raportul anual al Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești;

f) aproba bugetul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al Casei de asigurări;

g) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia sau de statut.

(2)

Hotărârile Congresului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești sunt obligatorii pentru toți membrii acesteia.

Articolul 32

(1)

Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești este constituit din reprezentanți ai fiecărei Camere a executorilor judecătorești, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, dintre care sunt aleși de către Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești președintele și 2 vicepreședinți.

(2)

Președintele reprezintă Uniunea Naționala a Executorilor Judecătorești în raporturile cu terții, pe plan intern și internațional.

Articolul 33

Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești îndeplinește următoarele atribuții:

a) solicita ministrului justiției numirea, suspendarea, revocarea ori încetarea funcției de executor judecătoresc;

b) propune ministrului justiției numărul necesar de birouri de executori judecătorești și condițiile de desfășurare a examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc și a examenului de capacitate;

c) stabilește, cu aprobarea ministrului justiției, onorariile minimale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești;

d) aproba cotele de contribuție ale birourilor executorilor judecătorești la Camera executorilor judecătorești, precum și cele ale Camerelor executorilor judecătorești la Uniunea Naționala a Executorilor Judecătorești, potrivit statutului acesteia;

e) propune ministrului justiției condițiile de desfășurare a examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc și a examenului de capacitate;

f) îndeplinește alte atribuții prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia sau de statut.

Articolul 34

În cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești se va organiza și va funcționa o casa de asigurări pentru asigurarea de răspundere civilă a executorilor judecătorești, cu personalitate juridică, în condițiile stabilite prin statutul propriu aprobat de Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

Capitolul 4 Drepturile și îndatoririle executorului judecătoresc

Secțiunea 1 Drepturile executorilor judecătorești

Articolul 35

Executorii judecătorești își exercită personal atribuțiile și se bucura de stabilitate în funcție, neputând fi transferati în alta localitate, fără acordul lor, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Articolul 36

Executorii judecătorești nu pot fi cercetati, perchezitionati, reținuți, arestați sau trimiși în judecata penală fără avizul ministrului justiției pentru faptele săvârșite în legătură cu exercițiul activității lor profesionale, cu excepția infracțiunilor flagrante.

Articolul 37

Executorii judecătorești au dreptul la onorarii pentru serviciul prestat, stabilite în conformitate cu art. 33 lit. c).

Articolul 38

Executorul judecătoresc are dreptul la concediu de odihnă, în condițiile stabilite prin statut.

Articolul 39

Executorii judecătorești beneficiază de drepturi de asigurări sociale, pe baza contribuțiilor la sistemele de asigurări sociale, în condițiile legii.

Articolul 40

Exercitarea funcției de executor judecătoresc este incompatibilă cu:

a) activitatea salarizata în cadrul altor profesii, exceptând activitatea didactica universitară, activitatea artistică, literară și publicistica;

b) calitatea de deputat sau de senator ori de consilier în consiliile județene sau locale, pe durata mandatului;

c) desfășurarea unor activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse;

d) calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, asociat comandidat în societățile în comandită simpla sau pe acțiuni, administrator al unei societăți cu răspundere limitată, președinte al unui consiliu de administrație, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societăți pe acțiuni, administrator al unei societăți civile.

Secțiunea 2 Îndatoririle și răspunderea executorilor judecătorești

Articolul 41

Executorii judecătorești și personalul birourilor de executori judecătorești au obligația sa păstreze secretul profesional cu privire la actele și faptele despre care au luat cunoștința în cadrul activității lor, chiar și după încetarea funcției, cu excepția cazurilor în care legea sau părțile interesate îi eliberează de aceasta obligație.

Articolul 42

(1)

Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajata, în condițiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligațiilor sale profesionale.

(2)

Asigurarea de răspundere profesională a executorului judecătoresc se realizează prin Casa de asigurări constituită în acest scop, potrivit art. 34.

Articolul 43

Este interzis executorilor judecătorești sa dobândească direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru alții, bunurile ce au făcut obiectul activității de executare silită.

Articolul 44

Răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc intervine pentru următoarele abateri:

a) nerespectarea secretului profesional;

b) încălcarea incompatibilităților și interdictiilor prevăzute de lege;

c) săvârșirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probitatii profesionale ori bunelor moravuri;

d) neîndeplinirea obligațiilor privind formarea profesională a executorilor judecătorești stagiari, angajați pe bază de contract;

e) întârzierea sistematica și neglijența în efectuarea lucrărilor;

f) absenta nejustificată de la birou.

Articolul 45

(1)

Acțiunea disciplinară se exercită de ministrul justiției sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecătorești și se judeca de Consiliul de disciplina al acesteia, format din 3 membri aleși de adunarea generală a Camerei executorilor judecătorești, pe o perioadă de 3 ani.

(2)

Pentru suspendarea din funcție sau excluderea din profesie este obligatorie cercetarea prealabilă, care se efectuează de inspectori generali din cadrul direcției de specialitate din Ministerul Justiției sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecătorești.

(3)

Audierea celui în cauza este obligatorie, acesta fiind îndreptățit sa ia cunoștința de conținutul dosarului și să-și formuleze apărarea.

(4)

Consiliul de disciplina al Camerei executorilor judecătorești citeaza părțile și pronunța o hotărâre motivată care se comunică acestora.

(5)

Împotriva hotărârii Consiliului de disciplina al Camerei executorilor judecătorești părțile pot face contestație, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioară de disciplina a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, care judeca în complet de 5 membri. Hotărârea Comisiei superioare de disciplina este definitivă și poate fi atacată cu recurs la curtea de apel în a carei raza teritorială se afla sediul profesional.

(6)

Procedura judecării abaterilor disciplinare se stabilește prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Articolul 46

Sancțiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptelor și constau în:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei executorilor judecătorești în a carei raza teritorială este situat biroul executorului judecătoresc respectiv. Neachitarea amenzii în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a stabilit sancțiunea disciplinară atrage suspendarea de drept din funcție a executorului judecătoresc până la achitarea sumei. Hotărârea definitivă constituie titlu executoriu;

d) suspendarea din funcție pe o durată de la o luna la 6 luni;

e) excluderea din profesie.

Articolul 47

(1)

În cazul în care împotriva executorului judecătoresc s-a luat măsura reținerii, arestării preventive sau trimiterii în judecata penală, ministrul justiției, din oficiu sau la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, va lua măsura suspendării din funcție a acestuia până la soluționarea procesului penal, potrivit legii.

(2)

Ministrul justiției dispune excluderea din profesie a executorului judecătoresc condamnat în condițiile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. e), începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare.

Articolul 48

În caz de suspendare sau excludere din profesie ștampila, legitimatia, registrele și lucrările executorului judecătoresc suspendat sau exclus vor fi depuse, în termen de 5 zile, sub luare de semnatura, la Camera executorilor judecătorești în a carei raza teritorială este situat biroul acestuia. Camera executorilor judecătorești are obligația de a asigura continuarea lucrărilor neexecutate.

Capitolul 5 Desfășurarea activității executorilor judecătorești

Articolul 49

(1)

Executarea silită și celelalte acte care sunt de competența executorului judecătoresc se îndeplinesc la cerere, dacă legea nu dispune altfel.

(2)

Toate actele efectuate de executorul judecătoresc se redactează în limba română.

(3)

Persoanele interesate care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română au dreptul sa ia cunoștința de cuprinsul actului prin intermediul unui interpret sau traducător.

Articolul 50

(1)

În îndeplinirea atribuțiilor lor executorii judecătorești întocmesc procese-verbale, dacă prin lege nu se dispune altfel.

(2)

Un exemplar al proceselor-verbale întocmite rămâne la executor, iar celelalte exemplare se comunică instanței de executare și celor interesați, după caz.

(3)

La cerere, în termen de cel mult 5 zile, executorul va elibera copii de pe actele întocmite în îndeplinirea atribuțiilor sale oricărei persoane care justifica un interes.

Articolul 51

Executorul judecătoresc își îndeplinește atribuțiile cu respectarea dispozițiilor prezentei legi, a statutului profesiei și a regulamentului de aplicare a prezentei legi, precum și ale Codului de procedura civilă și ale altor legi aplicabile în materie.

Articolul 52

(1)

Actele privind executarea silită se îndeplinesc la sediul biroului executorului judecătoresc, în timpul programului de lucru afișat în mod corespunzător sau la locul efectuării executării.

(2)

În cazul în care întocmirea unui act nu suferă amânare din motive obiective, acesta va putea fi îndeplinit și în afară programului de lucru.

Articolul 53

(1)

Refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini un act sau de a efectua o executare silită se motiveaza, dacă părțile stăruie în cererea de îndeplinire a actului, în termen de cel mult 5 zile de la data refuzului.

(2)

În cazul refuzului nejustificat de întocmire a unui act partea interesată poate introduce plângere în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoștința de acest refuz la judecătoria în a carei raza teritorială își are sediul biroul executorului judecătoresc.

(3)

Judecarea plângerii se face cu citarea părților. În cazul admiterii plângerii instanța indica în hotărâre modul în care trebuie întocmit actul.

(4)

Hotărârea judecătoriei este supusă recursului.

(5)

Executorul judecătoresc este obligat să se conformeze hotărârii judecătorești rămase irevocabile.

Articolul 54

Actele îndeplinite de executorii judecătorești, care prezintă erori materiale sau omisiuni vadite, vor fi îndreptate sau completate de către aceștia, la cerere sau din oficiu, cu citarea părților, dacă lucrările cuprind date care fac posibila îndreptarea greșelilor sau completarea omisiunilor. Cererea de îndreptare a erorii materiale sau de completare se va soluționa de urgenta. Despre îndreptarea sau completarea efectuată se face mențiune pe toate exemplarele actului.

Articolul 55

(1)

La cererea părții de a i se elibera un duplicat al actului original biroul executorului judecătoresc care a întocmit acel act va elibera duplicatul în termen de cel mult 5 zile.

(2)

În textul duplicatului se reproduce, cuvânt cu cuvânt, cuprinsul actului. În locul semnaturilor originale se menționează numele și prenumele fiecărui semnatar.

(3)

Duplicatul are aceeași forta probanta ca și originalul.

Articolul 56

În cazul îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la art. 7 lit. d) raporturile dintre executorul judecătoresc și client sunt supuse, prin asemănare, regulilor mandatului. Remiterea de către client a înscrisului original constatator al creanței constituie mandat de încasare a acesteia.

Articolul 57

(1)

Actele executorilor judecătorești sunt supuse, în condițiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente.

(2)

Activitatea executorilor judecătorești este supusă controlului profesional, în condițiile prezentei legi.

Articolul 58

Cei interesați sau vătămați prin actele de executare pot formula contestație la executare, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Articolul 59

(1)

Controlul profesional se exercită de Ministerul Justiției, prin inspectori generali de specialitate, și de Uniunea Naționala a Executorilor Judecătorești, prin consiliul sau de conducere, și va avea în vedere:

a) organizarea și funcționarea Camerelor executorilor judecătorești și a birourilor executorilor judecătorești;

b) calitatea actelor și lucrărilor efectuate de executorii judecătorești;

c) comportarea executorilor judecătorești în raporturile de serviciu, cu autoritățile publice și cu persoanele fizice și juridice.

(2)

Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești poate delega Colegiului director al Camerei executorilor judecătorești exercitarea controlului prevăzut la alin. (1) lit. b) și c) în circumscripția sa.

Articolul 60

(1)

Biroul executorului judecătoresc va avea arhiva și registratura proprii.

(2)

Arhiva activității executorilor judecătorești este proprietatea statului, se păstrează, se conserva și se preda în condițiile legii.

(3)

Secretariatul va efectua operațiuni privind primirea, înregistrarea și expedierea corespondentei, înregistrarea și indosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum și alte lucrări cu caracter auxiliar necesare pentru buna desfășurare a activității executorului judecătoresc.

Articolul 61

Activitatea de arhiva și de secretariat a birourilor executorilor judecătorești se reglementează prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Articolul 62

Birourile de executori judecătorești trebuie să țină evidenta financiar-contabila, potrivit legii.

Capitolul 6 Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 63

(1)

La cerere, executorii judecătorești în funcție, potrivit prezentei legi, devin executori judecătorești cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 15 lit. a), b), d), e) și f).

(2)

Executorii judecătorești în funcție, care nu optează în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi pentru continuarea activității ca executor judecătoresc, vor fi transferati în interesul serviciului în alte funcții din subordinea Ministerului Justiției, pentru care îndeplinesc condițiile cerute de lege.

(3)

Executorii judecătorești în funcție, care nu au 2 ani de activitate în aceasta calitate la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi numiți executori judecătorești stagiari în cadrul unui birou de executori judecătorești.

Articolul 64

Cheltuielile efectuate pentru investiții, dotări și alte utilități necesare în activitatea biroului executorului judecătoresc se scad din veniturile impozabile, pe o durată de 3 ani de la începerea efectivă a activității.

Articolul 65

Sumele provenind din impozitele încasate din onorariile executorilor judecătorești constituie venituri la bugetul de stat și se cuprind distinct în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției, în condițiile și cu destinația prevăzute de lege, pentru taxele judiciare de timbru.

Articolul 66

(1)

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se pune în aplicare la 90 de zile de la această dată.

(2)

Regulamentul de punere în aplicare a prezentei legi va fi adoptat de Ministerul Justiției în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 67

(1)

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi executorii judecătorești vor proceda la constituirea Camerelor executorilor judecătorești și a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

(2)

În termen de 90 de zile de la constituirea Camerelor executorilor judecătorești și a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, Congresul Uniunii va adopta Statutul profesiei.

(3)

Executorii judecătorești își vor începe activitatea în birouri, conform prezentei legi, după 6 luni de la data intrării în vigoare a acesteia.

Articolul 68

(1)

La data începerii activității birourilor de executori judecătorești, prevăzute la art. 67 alin. (3), birourile de executori judecătorești de pe lângă judecătorii își încetează activitatea.

(2)

Dosarele de executare silită aflate în curs de rezolvare la data începerii activității executorilor judecătorești, conform prezentei legi, vor fi repartizate între birourile constituite, de către un judecător delegat de la fiecare instanța, cu respectarea dispozițiilor art. 8.

Articolul 69

Prezenta lege se completează cu dispozițiile Codului de procedura civilă.

Articolul 70

La data punerii în aplicare a prezentei legi se abroga prevederile

art. 138 și 139 din Legea nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile referitoare la salarizarea executorilor judecătorești din

Legea nr. 50/1996

privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 2 octombrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

PREȘEDINTELE SENATULUI
MIRCEA IONESCU-QUINTUS
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 3 octombrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
VASILE LUPU

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.