OG nr. 26/2000

Asociația dobândește personalitate juridică prin înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a carei circumscripție teritorială își are sediul.

În temeiul dreptului constituțional la asociere, persoanele fizice se pot asocia fără a constitui o persoană juridică atunci când realizarea scopului propus permite aceasta.

În vederea dobândirii personalității juridice, asociații încheie actul constitutiv și statutul asociației, în forma autentică, sub sancțiunea nulității absolute.

Actul constitutiv cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:

a) datele de identificare a asociaților: numele sau denumirea și, după caz, domiciliul sau sediul acestora;

b) exprimarea voinței de asociere și a scopului propus;

c) denumirea asociației;

d) sediul asociației;

e) durata de funcționare a asociației - pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat;

f) patrimoniul inițial al asociației; activul patrimonial, în valoare de cel puțin dublul salariului minim brut pe economie, la data constituirii asociației, este alcătuit din aportul în natura și/sau în bani al asociaților;

g) componenta nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației;

h) persoana sau persoanele împuternicite sa desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice;

i) semnăturile asociaților.

Statutul cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:

a) elementele prevăzute la alin. (2), cu excepția celor de la lit. g) și h);

b) explicitarea scopului și a obiectivelor asociației;

c) modul de dobândire și de pierdere a calității de asociat;

d) drepturile și obligațiile asociaților;

e) categoriile de resurse patrimoniale ale asociației;

f) atribuțiile organelor de conducere, administrare și control ale asociației;

g) destinația bunurilor, în cazul dizolvării asociației, cu respectarea dispozițiilor art. 60.

La autentificarea actului constitutiv și a statutului asociației se va prezenta dovada eliberata de Ministerul Justiției privind disponibilitatea denumirii noii asociații.

Oricare dintre asociați, pe baza împuternicirii date în condițiile art. 6 alin. (2) lit. h), poate formula o cerere de înscriere a asociației în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a carei circumscripție teritorială urmează să-și aibă sediul.

Cererea de înscriere va fi însoțită de următoarele documente:

a) actul constitutiv;

b) statutul asociației;

c) acte doveditoare ale sediului și patrimoniului inițial.

Asociația devine persoana juridică din momentul înscrierii ei în Registrul asociațiilor și fundațiilor.

În termen de 3 zile de la depunerea cererii de înscriere și a documentelor prevăzute la art. 7 alin. (2) judecătorul desemnat de președintele instanței verifica legalitatea acestora și dispune, prin încheiere, înscrierea asociației în Registrul asociațiilor și fundațiilor.

O dată cu efectuarea înscrierii, încheierea prin care s-a dispus înscrierea se comunică, din oficiu, organului financiar local în a cărui raza teritorială se afla sediul asociației, pentru evidenta fiscală, cu menționarea numărului de înscriere în Registrul asociațiilor și fundațiilor.

În cazul în care cerințele legale pentru constituirea asociației nu sunt îndeplinite, judecătorul, la expirarea termenului prevăzut de art. 8 alin. (2), va cita, în camera de consiliu, pe reprezentantul asociației, punându-i în vedere, în scris, sa remedieze neregularitățile constatate până la termenul următor, care nu va fi mai mare de o săptămâna.

Dacă neregularitățile constatate privesc dispozițiile art. 37 alin. (2) din Constituție, pentru termenul fixat va fi citat și parchetul de pe lângă instanța sesizată, căruia i se vor comunică, în copie, cererea de înscriere împreună cu actul constitutiv și statutul asociației. În acest caz, punerea concluziilor de către procuror este obligatorie.

În situația în care, la termenul fixat, neregularitățile sunt inlaturate, judecătorul, ascultând și concluziile procurorului, dacă este cazul, va lua act despre aceasta prin încheiere, dispunând înscrierea asociației în Registrul asociațiilor și fundațiilor.

În cazul în care neregularitățile nu au fost inlaturate sau, deși legal citat, reprezentantul asociației lipsește în mod nejustificat, judecătorul va respinge cererea de înscriere prin încheiere motivată.

Încheierile prevăzute în acest articol se vor pronunța în cel mult 24 de ore de la închiderea dezbaterilor și se vor redacta în termen de cel mult 48 de ore de la pronunțare.

Încheierile de admitere sau de respingere a cererii de înscriere sunt supuse numai recursului.

În cazul în care procurorul nu a participat la soluționarea cererii, parchetului pe de lângă instanța sesizată i se vor comunică și copii de pe actul constitutiv și de pe statutul asociației, împreună cu încheierea de admitere ori de respingere a cererii de înscriere, după caz.

Termenul de recurs este de 5 zile și curge de la data pronunțării, pentru cei care au fost prezenți, și de la data comunicării, pentru cei care au lipsit.

Recursul se soluționează cu citarea părților, în camera de consiliu, de urgenta și cu precădere. Dispozițiile art. 10 alin. (3) cu privire la pronunțarea și redactarea hotărârii se aplică în mod corespunzător.

Înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor, în conformitate cu art. 8, se efectuează în ziua rămânerii irevocabile a încheierii de admitere, eliberandu-se, la cerere, reprezentantului asociației sau mandatarului acesteia, un certificat de înscriere care va cuprinde: denumirea asociației, sediul acesteia, durata de funcționare, numărul și data înscrierii în Registrul asociațiilor și fundațiilor.

În relațiile cu terții dovada personalității juridice se face cu certificatul de înscriere.

Asociația își poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, cu un număr minim de 3 membri, organe de conducere proprii și un patrimoniu distinct de cel al asociației.

Filialele sunt entități cu personalitate juridică, putând încheia, în nume propriu, acte juridice de administrare și de conservare, în condițiile stabilite de asociație prin actul constitutiv al filialei. Ele pot încheia acte juridice de dispoziție, în numele și pe seama asociației, numai pe baza hotărârii prealabile a consiliului director al asociației.

Filiala se constituie prin hotărârea autentificată a adunării generale a asociației. Personalitatea juridică se dobândește de la data înscrierii filialei în Registrul asociațiilor și fundațiilor.

În vederea înscrierii filialei, reprezentantul asociației va depune cererea de înscriere, împreună cu hotărârea de constituire a filialei și cu actele doveditoare ale sediului și patrimoniului inițial, la judecătoria în a carei circumscripție teritorială urmează să-și aibă sediul filiala. Dispozițiile art. 9-12 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Fundația este subiectul de drept înființat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat, în mod permanent și irevocabil, realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar.

Activul patrimonial inițial al fundației trebuie să includă bunuri în natura sau în numerar, a căror valoare totală să fie de cel puțin 100 de ori salariul minim brut pe economie, la data constituirii fundației.

Prin derogare de la prevederile alin. (2), în cazul fundațiilor al căror scop exclusiv, sub sancțiunea dizolvării pe cale judecătorească, este efectuarea operațiunilor de colectare de fonduri care să fie puse la dispoziția altor asociații sau fundații, în vederea realizării de programe de către acestea din urma, activul patrimonial inițial poate avea o valoare totală de cel puțin 20 de ori salariul minim brut pe economie.

În vederea dobândirii personalității juridice, fondatorul sau, după caz, fondatorii încheie actul constitutiv și statutul fundației, în forma autentică, sub sancțiunea nulității absolute.

Actul constitutiv al fundației cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:

a) datele de identificare a fondatorului sau, după caz, a fondatorilor: numele sau denumirea și, după caz, domiciliul sau sediul acestora;

b) scopul fundației;

c) denumirea fundației;

d) sediul fundației;

e) durata de funcționare a fundației - pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat;

f) patrimoniul inițial al fundației;

g) componenta nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale fundației ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe;

h) persoana sau persoanele împuternicite sa desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice;

i) semnăturile fondatorului sau, după caz, ale fondatorilor.

Statutul cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:

a) elementele prevăzute la alin. (2), cu excepția celor de la lit. g) și h);

b) explicitarea scopului și a obiectivelor fundației;

c) categoriile de resurse patrimoniale ale fundației;

d) atribuțiile organelor de conducere, administrare și control ale fundației;

e) procedura de desemnare și de modificare a componentei organelor de conducere, administrare și control, pe parcursul existenței fundației;

f) destinația bunurilor, în cazul dizolvării fundației, cu respectarea dispozițiilor art. 60.

Fundația dobândește personalitate juridică prin înscrierea sa în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a carei circumscripție teritorială își are sediul.

Cererea de înscriere va fi însoțită de următoarele documente:

a) actul constitutiv;

b) statutul;

c) acte doveditoare ale sediului și patrimoniului inițial.

Dispozițiile art. 6 alin. (4), art. 7 alin. (1), art. 8-12 și art. 14 se aplică în mod corespunzător.

Fundația își poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza hotărârii autentificate a consiliului director, prin care le este alocat câte un patrimoniu.

Filiala este condusă de un consiliu director propriu, alcătuit din cel puțin 3 membri.

Dispozițiile art. 13 alin. (2) și (4) se aplică în mod corespunzător.

Moștenitorii și creditorii personali ai fondatorilor au față de fundație aceleași drepturi ca și în cazul oricărei alte liberalități făcute de fondator.

După înscrierea fundației în Registrul asociațiilor și fundațiilor, nici fondatorii și nici moștenitorii lor nu pot revoca actul constitutiv. De asemenea, după înscriere, actul constitutiv nu mai poate fi atacat nici de către creditorii personali ai fondatorilor.

Dacă fundația dobândește personalitate juridică după decesul fondatorului, efectele liberalităților făcute de acesta în favoarea fundației, anterior constituirii ei, se vor produce de la data actului constitutiv, pentru fundațiile înființate prin acte între vii, și de la data morții testatorului, pentru fundațiile înființate prin testament.

Adunarea generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaților.

Competența adunării generale cuprinde:

a) stabilirea strategiei și a obiectivelor generale ale asociației;

b) aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și a bilanțului contabil;

c) alegerea și revocarea membrilor consiliului director;

d) alegerea și revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori;

e) înființarea de filiale;

f) modificarea actului constitutiv și a statutului;

g) dizolvarea și lichidarea asociației, precum și stabilirea destinației bunurilor rămase după lichidare;

h) orice alte atribuții prevăzute în lege sau în statut.

Schimbarea sediului poate fi hotărâtă de către consiliul director, dacă aceasta atribuție este prevăzută expres în statut.

Adunarea generală se întrunește cel puțin o dată pe an și are drept de control permanent asupra organelor prevăzute la art. 20 lit. b) și c).

Regulile privind organizarea și funcționarea adunării generale se stabilesc prin statut.

Asociatul care, într-o anumită problema supusă hotărârii adunării generale, este interesat personal sau prin soțul sau, ascendenții sau descendenții săi, rudele în linie colaterală sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv nu va putea lua parte la deliberare și nici la vot.

Asociatul care încalcă dispozițiile alin. (1) este răspunzător de daunele cauzate asociației dacă fără votul sau nu s-ar fi putut obține majoritatea cerută.

Hotărârile luate de adunarea generală, în limitele legii, ale actului constitutiv și/sau ale statutului sunt obligatorii chiar și pentru asociații care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat împotriva.

Hotărârile adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispozițiilor cuprinse în statut, pot fi atacate în justiție de către oricare dintre asociații care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotriva și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de ședința, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoștința despre hotărâre sau de la data când a avut loc ședința, după caz.

Cererea de anulare se soluționează în camera de consiliu de către judecătoria în circumscripția căreia asociația își are sediul. Hotărârea instanței este supusă numai recursului.

Consiliul director asigura punerea în executare a hotărârilor adunării generale. El poate fi alcătuit și din persoane din afară asociației, în limita a cel mult o pătrime din componenta sa.

În exercitarea competentei sale, consiliul director:

a) prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri și cheltuieli, bilanțul contabil, proiectul bugetului de venituri și cheltuieli și proiectul programelor asociației;

b) încheie acte juridice în numele și pe seama asociației;

c) aproba organigrama și politica de personal ale asociației, dacă prin statut nu se prevede altfel;

d) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.

Regulile generale privind organizarea și funcționarea consiliului director se stabilesc prin statut. Consiliul director își poate elabora un regulament intern de funcționare.

Nu poate fi membru al consiliului director, iar dacă era, pierde aceasta calitate orice persoană care ocupa o funcție de conducere în cadrul unei instituții publice, dacă asociația respectiva are ca scop sprijinirea activității acelei instituții publice.

Controlul financiar intern al asociației este asigurat de un cenzor.

Pentru asociațiile cu mai mult de 100 de membri înscriși până la data întrunirii ultimei adunări generale, controlul financiar intern se exercită de către o comisie de cenzori.

În realizarea competentei sale cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori:

a) verifica modul în care este administrat patrimoniul asociației;

b) întocmește rapoarte și le prezintă adunării generale;

c) poate participa la ședințele consiliului director fără drept de vot;

d) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.

Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri, din care majoritatea este formată din asociați. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori.

Regulile generale de organizare și funcționare ale comisiei de cenzori se aproba de adunarea generală. Comisia de cenzori își poate elabora un regulament intern de funcționare.

Consiliul director al fundației este organul de conducere și de administrare al acesteia.

Consiliul director asigură realizarea scopului și obiectivelor fundației, exercitând următoarele atribuții:

a) stabilirea strategiei generale și a programelor fundației;

b) aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și a bilanțului contabil;

c) alegerea și revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori;

d) înființarea de filiale;

e) încheierea de acte juridice, în numele și pe seama fundației;

f) executarea bugetului de venituri și cheltuieli;

g) aprobarea organigramei și a strategiei de personal ale fundației;

h) modificarea statutului fundației;

i) îndeplinirea oricăror alte atribuții prevăzute în lege sau în statut.

Regulile generale privind organizarea și funcționarea consiliului director se stabilesc prin statut. Consiliul director își poate elabora un regulament intern de funcționare.

Dispozițiile art. 22 și 24 alin. (4) se aplică în mod corespunzător și în ceea ce privește membrii consiliului director. Deciziile contrare legii, actului constitutiv sau statutului fundației pot fi atacate în justiție, în condițiile prevăzute la art. 23, de fondator sau de oricare dintre membrii consiliului director care a lipsit sau a votat împotriva și a cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de ședința.

Schimbarea scopului fundației se face numai de către fondator sau de majoritatea fondatorilor în viața. Dacă nici unul dintre fondatori nu mai este în viață, schimbarea scopului fundației se face numai cu întrunirea votului a patru cincimi din numărul membrilor consiliului director.

În toate cazurile, schimbarea scopului fundației se poate face numai dacă acesta a fost realizat în totalitate sau în parte ori dacă acesta nu mai poate fi îndeplinit.

Prevederile art. 26 se aplică în mod corespunzător în privinta atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. e) și i).

Consiliul director se compune din cel puțin 3 membri desemnați de fondator sau, după caz, de fondatori, la momentul constituirii fundației.

În cazul în care, pe parcursul funcționarii fundației, componenta consiliului director nu se poate modifica în condițiile stabilite de statut, instanța prevăzută la art. 17 va desemna, pe cale de ordonanța președințială, la cererea oricărei persoane interesate, persoanele care vor intra în componenta consiliului director.

Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri.

Dispozițiile art. 27 se aplică în mod corespunzător.

Asociațiile și federațiile se dizolva:

a) de drept;

b) prin hotărârea judecătoriei sau a tribunalului, după caz;

c) prin hotărârea adunării generale.

Fundațiile se dizolva:

a) de drept;

b) prin hotărârea judecătoriei.

Asociația se dizolva de drept prin:

a) împlinirea duratei pentru care a fost constituită;

b) realizarea sau, după caz, imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită, dacă în termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;

c) imposibilitatea constituirii adunării generale sau a constituirii consiliului director în conformitate cu statutul asociației, dacă aceasta situație durează mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, adunarea generală sau, după caz, consiliul director trebuia constituit;

d) reducerea numărului de asociați sub limita fixată de lege, dacă acesta nu a fost complinit timp de 3 luni.

Constatarea dizolvării se realizează prin hotărârea judecătoriei în a carei circumscripție se afla sediul asociației, la cererea oricărei persoane interesate.

Asociația se dizolva, prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate:

a) când scopul sau activitatea asociației a devenit ilicită sau contrară ordinii publice;

b) când realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;

c) când asociația urmărește un alt scop decât cel pentru care s-a constituit;

d) când asociația a devenit insolvabilă;

e) în cazul prevăzut la art. 14.

Instanța competența este judecătoria în circumscripția căreia asociația își are sediul.

În cazul dizolvării asociației sau fundației, bunurile rămase în urma lichidării nu se pot transmite către persoane fizice.

Aceste bunuri pot fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemănător, printr-o procedură stabilită în statutul asociației sau al fundației.

Dacă în termen de 6 luni de la terminarea lichidării lichidatorii nu au reușit sa transmită bunurile în condițiile alin. (2), precum și în cazul în care statutul asociației sau al fundației nu prevede o procedură de transmitere a bunurilor ori dacă prevederea este contrară legii sau ordinii publice, bunurile rămase după lichidare vor fi atribuite de instanța competența unei persoane juridice cu scop identic sau asemănător.

În cazul în care asociația sau fundația a fost dizolvată pentru motivele prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. a) - c), bunurile rămase după lichidare vor fi preluate de către stat, prin Ministerul Finanțelor, sau, după caz, de comuna sau orașul în a cărui raza teritorială asociația sau fundația își avea sediul, dacă aceasta din urma era de interes local.

Data transmiterii bunurilor este cea a întocmirii procesului-verbal de predare-preluare, dacă prin acesta nu s-a stabilit o dată ulterioară.

În cazurile de dizolvare prevăzute de art. 55, 56, 58 și 59, lichidatorii vor fi numiți prin însăși hotărârea judecătorească.

În cazul dizolvării prevăzute de art. 57, lichidatorii vor fi numiți de către adunarea generală, sub sancțiunea lipsirii de efecte juridice a hotărârii de dizolvare.

În toate cazurile, mandatul consiliului director încetează o dată cu numirea lichidatorilor.

Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Reprezentanții permanenți - persoane fizice ale persoanei juridice lichidatoare - trebuie să fie lichidatori autorizați, în condițiile legii.

Imediat după intrarea lor în funcție, lichidatorii vor face inventarul și vor încheia un bilanț care să constate situația exactă a activului și pasivului asociației sau ale fundației.

Lichidatorii sunt obligați sa primească și sa păstreze registrele și orice alte acte ale asociației sau fundației. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operațiunile lichidării în ordinea datei acestora.

Lichidatorii își îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor.

Lichidatorii sunt obligați sa continue operațiunile juridice în curs, sa încaseze creanțele, sa plătească creditorii și, dacă numerarul este insuficient, sa transforme și restul activului în bani, procedând la vânzarea prin licitație publică a bunurilor mobile și imobile.

Lichidatorii pot realiza numai acele operațiuni noi care sunt necesare finalizarii celor aflate în curs.

Suma cuvenită creditorului cunoscut care refuza sa primească plata creanței sale se va consemna în contul sau.

Dacă plata creanței nu se poate face imediat sau atunci când creanta este contestată, lichidarea nu se va declara terminată înainte de a se garanta creditorii.

După terminarea lichidării, lichidatorii sunt obligați ca în temen de doua luni să depună bilanțul, registrul jurnal și un memorandum, declarand operațiunile de lichidare la Registrul asociațiilor și fundațiilor al judecătoriei în a carei circumscripție teritorială își are sediul asociația sau fundația.

Lichidatorii sunt obligați sa îndeplinească toate procedurile pentru publicarea lichidării și radierea asociației sau fundației din Registrul asociațiilor și fundațiilor.

Publicarea lichidării se face prin afișarea la usa instanței în a carei circumscripție teritorială își are sediul persoana juridică, în temen de doua luni de la terminarea lichidării.

Contestațiile la bilanțul lichidatorilor se pot formula de orice persoană interesată la judecătoria în a carei circumscripție teritorială se afla sediul persoanei juridice lichidate.

Toate contestațiile se soluționează printr-o singura hotărâre. Sentinta pronunțată de judecătorie este executorie și este supusă numai recursului.

După terminarea lichidării, lichidatorii trebuie să ceara radierea asociației sau fundației din Registrul asociațiilor și fundațiilor.

Asociația sau fundația încetează a avea fiinta la data radierii din Registrul asociațiilor și fundațiilor.

Radierea se face în baza actului constatator eliberat lichidatorilor, în condițiile prevăzute la art. 69, prin care se atesta descărcarea acestora de obligațiile asumate.