Legea nr. 246/2022

Politica de dezvoltare metropolitană reprezintă ansamblul politicilor elaborate, cu consultarea partenerilor socioeconomici interesați, în scopul dezvoltării coerente și durabile a unor arii teritoriale urbane și rurale integrate din proximitatea capitalei României, a municipiilor reședință de județ și a municipiilor, altele decât cele reședință de județ.

Aplicarea politicilor de dezvoltare metropolitană se realizează în concordanță cu obiectivele și prioritățile generale de dezvoltare a României, precum și cu obiectivele din domeniul dezvoltării urbane și regionale și ale coeziunii economice și sociale asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Politica de dezvoltare metropolitană se întemeiază pe principiile autonomiei locale, cooperării și parteneriatului.

Înființarea zonelor metropolitane se realizează potrivit legii, în condițiile

art. 89 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ , cu modificările și completările ulterioare. În aplicarea prezentei legi, unitățile administrativ-teritoriale se pot asocia, în condițiile

art. 89 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, pentru a constitui zone metropolitane.

Zona metropolitană se definește conform prevederilor

art. 5 lit. qq) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare.

În sensul prezentei legi, prin teritoriu metropolitan se înțelege teritoriul din jurul municipiilor, delimitat potrivit prezentei legi, în cadrul căruia au fost generate relații reciproce de influență în domeniul căilor de comunicație, economic, social, cultural și al infrastructurii edilitare.

Teritoriul metropolitan se delimitează astfel:

a)

pentru municipiul București - cel puțin teritoriul administrativ al județului Ilfov;

b)

pentru municipiile reședință de județ - cel mult primele două coroane urbane;

c)

pentru municipii, altele decât cele reședință de județ - cel mult prima coroană urbană.

În sensul prezentei legi, prin prima coroană urbană se înțelege teritoriul cumulat al unităților administrativ-teritoriale din imediata vecinătate a unui municipiu, cu care acesta are cel puțin un punct de hotar comun.

Prin a doua coroană urbană se înțelege teritoriul cumulat al unităților administrativ-teritoriale din imediata vecinătate a primei coroane urbane, cu excepția municipiului reședință de județ, cu care aceasta are cel puțin un punct de hotar comun.

O zonă metropolitană nu poate depăși limita județului din care face parte municipiul care o generează, cu excepția municipiului București.

Municipiile situate în a doua coroană a unui municipiu reședință de județ își pot crea propria zonă metropolitană cu unități administrativ-teritoriale care se încadrează în prevederile

alin. (1) lit. c) .

O unitate administrativ-teritorială poate face parte dintr-o singură zonă metropolitană.

Unitățile administrativ-teritoriale situate în prima coroană a municipiilor reședință de județ, în cazul în care doresc înscrierea într-o zonă metropolitană, pot intra doar în componența zonelor metropolitane ale acestora.

Unitățile administrativ-teritoriale situate pe teritoriul metropolitan a două sau mai multe municipii, cu excepția celor prevăzute la

alin. (2) , pot alege zona metropolitană din care să facă parte.

Lista unităților administrativ-teritoriale cuprinse în teritoriul metropolitan al municipiilor reședință de județ și al altor municipii se află în

anexa nr. 1 , iar harta respectivelor unități administrativ-teritoriale se află în

anexa nr. 2 .

În situația în care, cu respectarea prevederilor

alin. (2)-(4) , o unitate administrativ-teritorială dorește să adere la o zonă metropolitană deja înființată, adunarea generală a asociației respective va decide cu privire la cererea de aderare, conform statutului.

Zonele metropolitane nu sunt unități administrativ-teritoriale.

Prin hotărâri ale autorităților deliberative, unitățile administrativ-teritoriale pot mandata zonele metropolitane să exercite, pe seama și în numele lor, unele atribuții aflate în competența lor și care se circumscriu scopului și obiectivelor zonelor metropolitane, în condițiile legii.

În situația prevăzută la

alin. (2) , unitățile administrativ-teritoriale asigură resursele necesare pentru exercitarea respectivelor atribuții, în limita alocării existente în bugetul local al fiecărei unități administrativ-teritoriale membre a zonei metropolitane sau acordând drept de folosință gratuită asupra unor bunuri aflate în domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale membre.

Organizarea și funcționarea zonelor metropolitane se realizează potrivit prezentei legi, a prevederilor

art. 91 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, precum și a statutului fiecărei zone metropolitane.

Unitatea administrativ-teritorială membră a zonei metropolitane, care a aprobat mandatarea exercitării unor atribuții de către zona metropolitană conform

art. 7 alin. (2 ), poate revoca mandatul, cu privire la o atribuție sau mai multe, prin hotărâre a autorității deliberative, conform următoarei proceduri:

a)

Autoritatea executivă notifică adunarea generală a zonei metropolitane cu privire la intenția de retragere a mandatului, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de supunerea spre adoptare a hotărârii consiliului local. Notificarea cuprinde motivele și argumentele ce susțin intenția de retragere a mandatului;

b)

Consiliul director al zonei metropolitane are dreptul să prezinte contraargumente cu privire la intenția prevăzută la

lit. a)

în termen de maximum 10 zile calendaristice de la primirea notificării de către adunarea generală și să participe la ședința consiliului local în care se dezbate proiectul de revocare a mandatului. Președintele de ședință a consiliului local are obligația să ofere consiliului director al zonei metropolitane posibilitatea să prezinte contraargumentele în prealabil supunerii la vot a hotărârii consiliului local.

c)

În cazul în care prin retragerea mandatului pentru exercitarea unor atribuții se generează prejudicii zonei metropolitane, în proiectul de hotărâre a consiliului local trebuie inserate prevederi privind cuantumul acestora și termenele de achitare către zona metropolitană, după caz, comunicate de consiliul director al zonei metropolitane.

În situația prevăzută la

alin. (2) , unitatea administrativ-teritorială își păstrează calitatea de membru al zonei metropolitane.

Unitățile administrativ-teritoriale care hotărăsc să mandateze zona metropolitană să exercite unele atribuții aflate în competența lor în condițiile

art. 7 alin. (2) , dar care adoptă hotărâri contrare angajamentelor asumate la nivelul organelor de conducere ale acesteia, suportă din bugetele locale:

a)

prejudiciul adus zonei metropolitane evaluat de către consiliul director;

b)

contravaloarea investițiilor realizate de zona metropolitană pe teritoriul acestora, în situația în care, din culpa unității administrativ-teritoriale respective, acestea nu pot fi realizate în condițiile stabilite la nivelul organelor de conducere ale acesteia.

Modul de calcul și cuantumul sumelor stabilite potrivit prevederilor

alin. (4)

se aprobă prin hotărârea adunării generale a zonei metropolitane.

Unitățile administrativ-teritoriale care hotărăsc să mandateze zona metropolitană să exercite unele atribuții aflate în competența lor în condițiile

art. 7 alin. (2)

se pot retrage din asociație înainte de data finalizării proiectelor sau contractelor încheiate de aceasta în numele și pe seama lor, notificând adunarea generală cu privire la intenția de retragere din asociație, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de adoptarea hotărârilor consiliilor locale prin care aprobă retragerea din zona metropolitană și numai după plata despăgubirilor prevăzute în respectivele proiecte sau contracte sau, după caz, în condițiile stabilite în statutul zonei metropolitane.

Bunurile rezultate în urma unor investiții realizate în cadrul zonei metropolitane aparțin proprietății publice sau private, după caz, a unităților administrativ-teritoriale membre ale asociației și se înregistrează în inventarul acestora, în condițiile

art. 289,

respectiv

art. 357 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare.

Bunurile prevăzute la

alin. (7)

care răspund unui interes public aparțin proprietății publice a unităților administrativ-teritoriale membre ale asociației, după cum urmează:

a)

bunurile situate exclusiv pe raza unei singure unități administrativ-teritoriale, pe care o și deservesc, aparțin domeniului public al acesteia;

b)

pentru bunurile situate exclusiv pe raza unei singure unități administrativ-teritoriale, care deservesc alte unități administrativ-teritoriale membre ale zonei metropolitane, apartenența acestora se stabilește de către adunarea generală a asociației înainte de demararea investiției;

c)

pentru

bunurile situate exclusiv pe raza

unei

singure

unități

administrativ-teritoriale, care deservesc și alte unități administrativ-teritoriale membre ale zonei metropolitane, apartenența acestora se stabilește de către adunarea generală a asociației înainte de demararea investiției;

d)

pentru bunurile situate pe raza mai multor unități administrativ-teritoriale și/sau care deservesc mai multe unități administrativ-teritoriale, apartenența acestora se stabilește de către adunarea generală a asociației înainte de demararea investiției.

Bunurile prevăzute la

alin. (7) , care nu răspund unui interes public, aparțin proprietății private a unităților administrativ-teritoriale membre ale zonei metropolitane sau, după caz, proprietății zonei metropolitane. Apartenența acestor bunuri se decide prin statut sau prin hotărârea adunării generale, după caz.

În statutele zonelor metropolitane se reglementează în mod expres situațiile prevăzute la

alin. (8) lit. b)-d)

și

alin. (9) .

În vederea îndeplinirii obiectivelor și desfășurării activității, zonele metropolitane dobândesc în proprietate bunuri, cu excepția bunurilor care, prin natura sau destinația lor, sunt bunuri proprietate publică, precum și a bunurilor care, potrivit statutului sau a hotărârii adunării generale, aparțin proprietății private a unităților administrativ-teritoriale componente ale zonelor metropolitane.

Obiectivele proprii ale zonelor metropolitane se subscriu scopului și obiectivelor dezvoltării metropolitane în România, conform prezentei legi, și sunt expres prevăzute în statutul asociației.

Zonele metropolitane se pot constitui pentru următoarele obiective:

a)

asigurarea unei planificări teritoriale integrate și durabile;

b)

dezvoltarea infrastructurilor și a obiectivelor de dezvoltare de interes comun care să asigure mobilitatea în cadrul zonei metropolitane;

c)

îmbunătățirea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

d)

dezvoltarea infrastructurii educaționale și de sănătate;

e)

modernizarea, dezvoltarea, interconectarea și creșterea eficienței serviciilor publice;

f)

furnizarea în comun a unor servicii publice de interes local;

g)

dezvoltarea integrată și durabilă a teritoriului

tuturor unităților administrativ-teritoriale care compun zona metropolitană;

h)

dezvoltarea economică integrată și creșterea competitivității economice;

i)

dezvoltarea resurselor umane și a capitalului uman, creșterea ratei de ocupare și combaterea excluziunii și a dezechilibrelor sociale pentru toate categoriile sociale;

j)

gestionarea domeniului locuirii și abordarea integrată a problematicii specifice grupurilor vulnerabile și comunităților marginalizate, inclusiv a așezărilor informale;

k)

diminuarea dezechilibrelor socioeconomice în dezvoltarea teritorială, la nivelul unităților administrativ-teritoriale aferente coroanei 1 și coroanei 2 ale teritoriilor metropolitane;

l)

alte obiective care se circumscriu obiectivelor generale ale politicii de dezvoltare metropolitană prevăzute la

art. 3 .

Zona metropolitană poate îndeplini unul sau mai multe dintre obiectivele prevăzute la

alin. (2) .

Unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate în adunarea generală a zonelor metropolitane de către primari, în condițiile

art. 132 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare. Încetarea mandatului de primar atrage încetarea calității de reprezentare în adunarea generală a zonei metropolitane.

Atribuțiile adunării generale sunt stabilite prin statutul asociației.

Adunarea generală se întrunește de regulă trimestrial, dar cel puțin o dată pe an, la convocarea consiliului director sau ori de câte ori acest lucru este necesar, și adoptă hotărâri în conformitate cu statutul asociației.

În situația în care membrii consiliului director nu sunt desemnați sau dacă consiliul director nu este constituit, adunarea generală va fi convocată de către primarul municipiului în jurul căruia se formează zona metropolitană.

Pentru participarea la ședințele adunării generale ale zonei metropolitane, membrii adunării generale au dreptul la o indemnizație de maximum 10% din indemnizația președintelui consiliului director, suportată din bugetul zonei metropolitane. Nivelul indemnizației se stabilește prin hotărârea adunării generale a zonei metropolitane.

Adunarea generală adoptă hotărâri cu caracter obligatoriu, aplicabile tuturor unităților administrativ-teritoriale membre. În cazul în care doar unele dintre unitățile administrativ-teritoriale membre au mandatat zona metropolitană în condițiile

art. 7 alin. (2) , hotărârile adunării generale date în exercitarea mandatului se aplică în mod obligatoriu numai acestora.

Modalitatea de adoptare a hotărârilor, cvorumul necesar, modalitatea de întrunire, precum și eventuale majorități diferențiate în funcție de obiectul hotărârilor se stabilesc prin statutul zonei metropolitane.

Hotărârile adunării generale prevăzute la

alin. (6)

se adoptă cu votul a cel puțin 72% din membrii adunării generale și care reprezintă cel puțin 65% din populația zonei metropolitane.

Abținerile se numără la voturile împotrivă.

Hotărârile adunării generale sunt asimilate actelor administrative și intră sub incidența prevederilor legii contenciosului administrativ.

Hotărârile adunării generale sunt comunicate consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale care formează zona metropolitană în termen de 5 zile lucrătoare de la adoptarea acestora.

Consiliul local al unei unități administrativ-teritoriale, membră a zonei metropolitane, mandatează reprezentantul unității administrativ-teritoriale în adunarea generală a zonei metropolitane să susțină poziții sau să exprime puncte de vedere, să formuleze propuneri sau amendamente la ordinea de zi a ședințelor adunării generale sau la proiectele de hotărâre înscrise pe ordinea de zi.

Consiliul local al unei unități administrativ-teritoriale, membră a zonei metropolitane, poate solicita consiliului director al zonei metropolitane rapoarte, sinteze, date sau informații despre serviciile publice sau atribuțiile exercitate de asociație în numele unității administrativ-teritoriale.

Consiliul director este organul executiv de conducere al zonei metropolitane care asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale.

Prin derogare de la dispozițiile

art. 91 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, consiliul director este format din 3 sau 5 membri din rândul membrilor adunării generale a zonei metropolitane. Numărul membrilor consiliului director, precum și atribuțiile acestuia sunt stabilite prin statutul zonei metropolitane.

Membrii consiliului director au dreptul la o indemnizație lunară de maximum 30% din indemnizația de ales local a președintelui consiliului director aflată în plată. Indemnizația este suportată din bugetul zonei metropolitane. Nivelul indemnizației se stabilește prin hotărârea adunării generale a zonei metropolitane.

Membrilor consiliului director nu li se acordă indemnizația prevăzută la

art. 12 alin. (5)

pentru participarea la ședințele adunării generale.

Reprezentantul capitalei României sau al municipiului în jurul căruia se formează zona metropolitană este membru de drept în consiliul director.

Desemnarea membrilor în consiliul director, cu excepția celui prevăzut la

alin. (5) , se realizează după cum urmează:

a)

un membru din

adunarea

generală, care

reprezintă o

unitate administrativ-teritorială din zona geografică de vest, nord-vest, nord sau nord-est a zonei metropolitane, și un membru din adunarea generală, care reprezintă o unitate administrativ-teritorială din zona geografică est, sud-est, sud și sud-vest a zonei metropolitane, în situația în care numărul total al membrilor consiliului director este de 3;

b)

câte un

membru din adunarea generală, care reprezintă o unitate administrativ-teritorială din zona geografică de nord și nord-est a zonei metropolitane, din zona geografică est și sud-est a zonei metropolitane, din zona geografică de sud și sud-vest a zonei metropolitane și din zona geografică de vest și nord-vest a zonei metropolitane, în situația în care numărul total al membrilor consiliului director este de 5.

Desemnarea membrilor în consiliul director din fiecare dintre zonele geografice prevăzute la

alin. (6)

se realizează prin votul majorității absolute a membrilor adunării generale, care reprezintă unitățile administrativ-teritoriale situate în zonele geografice respective. În cazul în care nu se întrunește majoritatea absolută, se procedează după cum urmează:

a)

se trage la sorți ordinea exercitării mandatelor în consiliul director, astfel încât fiecare membru din zona respectivă să exercite prin rotație câte un mandat de un an;

b)

după ce au fost exercitate mandatele de către fiecare reprezentant al unităților administrativ-teritoriale se reia votul pentru desemnarea reprezentantului în consiliul director.

Calitatea de președinte al consiliului director este exercitată, prin rotație, de către membrii acestuia și se stabilește prin votul majorității absolute a membrilor consiliului director.

Mandatul președintelui consiliului director este de un an.

Prin votul majorității absolute a membrilor consiliului director se poate stabili prelungirea mandatului președintelui consiliului director. Președintele consiliului director poate îndeplini maximum două mandate consecutive.

Consiliul director îndeplinește următoarele atribuții:

a)

organizează, asigură și răspunde de punerea în executare a hotărârilor adunării generale;

b)

răspunde de gestiunea, patrimoniul și execuția, în condițiile legii, a bugetului de venituri și cheltuieli al asociației, situațiilor financiare anuale și proiectului programelor asociației;

c)

alte atribuții prevăzute de lege sau de statut.

Președintele consiliului director îndeplinește următoarele atribuții:

a)

reprezintă legal zona metropolitană și încheie acte juridice în numele și pe seama acesteia;

b)

prezintă anual, sau ori de câte ori adunarea generală solicită, rapoarte, sinteze, date sau informații;

c)

alte atribuții stabilite prin statut.

Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri și este aleasă sau revocată de adunarea generală a zonei metropolitane, pe criterii de profesionalism, integritate și independență față de membrii asociației. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori.

Cel puțin un membru al comisiei de cenzori este contabil autorizat sau expert contabil, în condițiile legii.

În realizarea competenței sale, comisia de cenzori:

a)

verifică, cel puțin o dată pe an, modul în care este administrat patrimoniul asociației;

b)

întocmește rapoarte și le prezintă adunării generale;

c)

poate participa la ședințele consiliului director, fără drept de vot;

d)

îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.

Membrii comisiei de cenzori pot fi retribuiți conform hotărârii adunării generale a zonei metropolitane.

Pentru realizarea obiectivelor proprii, la nivelul zonelor metropolitane se înființează un aparat tehnic de specialitate care să sprijine consiliul director și adunarea generală în îndeplinirea atribuțiilor acestora.

Structura organizatorică, numărul personalului și regulamentul de organizare și funcționare a zonei metropolitane se aprobă prin hotărâri ale adunării generale, la propunerea consiliului director.

Zonele metropolitane, în funcție de obiectivul pentru care s-au constituit și în baza mandatului prevăzut la

art. 7 alin. (2) , pot îndeplini următoarele atribuții:

a)

elaborează, adoptă, monitorizează și evaluează periodic strategia integrată de dezvoltare durabilă a zonei metropolitane, planul de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane și planul de amenajare a teritoriului intercomunitar al zonei metropolitane;

b)

elaborează politici fiscale comune care să favorizeze atragerea de investiții de capital străin sau autohton;

c)

asigură corelarea diverselor intervenții din cuprinsul planurilor de acțiune aferente strategiei integrate de dezvoltare metropolitană și al planului de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane;

d)

elaborează și adoptă documente de strategie și planificare, politici publice, planuri de acțiune și programe de dezvoltare aferente întregului teritoriu metropolitan sau unei părți a acestuia;

e)

pentru unitățile administrativ-teritoriale care nu au aprobat mandat pentru îndeplinirea atribuției de la

lit. d) , zona metropolitană emite un aviz consultativ pentru documentele de strategie și planificare, precum și politicile publice implementate la nivelul teritoriului metropolitan;

f)

elaborează documentații tehnico-economice pentru proiectele de interes metropolitan;

g)

oferă suport și asistență tehnică de specialitate autorităților publice locale ale unităților administrativ-teritoriale membre, inclusiv efectuarea de achiziții comune pentru furnizarea de bunuri și prestarea de servicii la nivelul zonei metropolitane;

h)

gestionează serviciile publice stabilite conform statutului;

i)

promovează, depun și implementează proiecte finanțate din fonduri naționale, europene sau internaționale, de interes pentru dezvoltarea la nivelul zonei metropolitane.

În cazul în care zona metropolitană nu a fost mandatată în mod expres potrivit

art. 7 alin. (2) , aceasta poate face recomandări cu privire la:

a)

planurile urbanistice generale elaborate la nivelul unităților administrativ-teritoriale care compun zona metropolitană;

b)

proiectele de investiții publice și cele ale furnizorilor de utilități și ale prestatorilor de servicii publice de interes public local care sunt implementate pe teritoriul a două sau mai multe unități administrativ-teritoriale din zona metropolitană.

Zonele metropolitane pot îndeplini și alte atribuții prevăzute în statutul asociației.

Zonele metropolitane pot desfășura, în conformitate cu prevederile statutului, activități cu caracter economic, în condițiile legii.

În situația în care zona metropolitană hotărăște înființarea, organizarea, reglementarea, finanțarea, exploatarea, monitorizarea și gestionarea în comun a unor servicii de utilități publice furnizate/prestate pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale membre, precum și realizarea în comun a unor proiecte de investiții publice de interes metropolitan destinate înființării, modernizării și/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilități publice aferente acestor servicii, prevederile Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Zonele metropolitane pot organiza și exercita, în conformitate cu prevederile statutului și în condițiile legii, unele activități în scopul realizării unor atribuții stabilite prin lege autorităților administrației publice locale, cu precădere în domeniile ce privesc activitățile de control, audit, resurse umane, juridic, asistență socială, administrarea impozitelor și taxelor locale, stare civilă, digitalizare și servicii electronice, inspecție, amenajarea teritoriului și urbanism, cadastru, precum și în orice alte domenii în care hotărăsc consiliile locale respective.

Personalul de specialitate din cadrul aparatului tehnic al zonelor metropolitane care exercită activitățile prevăzute la

alin. (3)

poate fundamenta, contrasemna sau aviza din punct de vedere tehnic, după caz, actele autorităților administrației publice locale din unitățile administrativ-teritoriale care au mandatat zona metropolitană să exercite acele activități.

Exercitarea activităților prevăzute la

alin. (1)-(4)

se realizează pe principii de eficiență, eficacitate și economicitate.

Zonele metropolitane pot primi în folosință gratuită unele bunuri aflate în domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale membre în vederea realizării activităților și obiectivelor zonei metropolitane prevăzute la

art. 10 .

Minimum 30% din totalul investițiilor în infrastructură realizate prin intermediul zonei metropolitane au ca scop și se alocă pentru diminuarea dezechilibrelor socioeconomice în dezvoltarea teritorială, la nivelul unităților administrativ-teritoriale aferente coroanei 1 și coroanei 2 ale teritoriilor metropolitane.

Zonele metropolitane se finanțează prin cotizații și contribuții din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale membre, precum și din alte surse, în condițiile legii. Cuantumul cotizației de membru și al contribuției pentru asigurarea obligației prevăzute la

art. 7 alin. (3)

se stabilesc, pe baza unor criterii precum suprafața sau numărul utilizatorilor/beneficiarilor, de către adunarea generală a asociației, prin hotărâre.

Autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale membre ale unei zone metropolitane pot stabili, în condițiile legii, taxe locale speciale în vederea finanțării unor servicii publice locale furnizate de zona metropolitană.

Sumele încasate în bugetele locale, potrivit

alin. (2) , se alocă zonelor metropolitane sub formă de contribuții, potrivit

alin. (1) .

Zonele metropolitane pot percepe, în condițiile legii, tarife în vederea finanțării serviciilor publice furnizate prin intermediul acestora.

Guvernul poate sprijini dezvoltarea metropolitană în România și activitatea zonelor metropolitane prin programe naționale de dezvoltare, finanțate anual prin bugetul de stat sau din alte surse și prevăzute distinct în cadrul bugetelor ministerelor de resort, în baza unor criterii de performanță prestabilite.

Județele pot sprijini zonele metropolitane prin programe de dezvoltare județene sau locale, finanțate anual din bugetul județului sau din alte surse, inclusiv prin asigurarea finanțării acestora din bugetul local al unității administrativ-teritoriale.

Unitățile administrativ-teritoriale membre ale unei zone metropolitane, în baza unui mandat special din partea autorităților deliberative ale acestora, pot contribui la finanțarea unor proiecte/obiective de investiții propuse și aprobate la nivelul zonei metropolitane, care se realizează doar la nivelul uneia sau mai multor unități administrativ-teritoriale membre.

Zonele metropolitane pot fi eligibile în calitate de solicitant sau partener în cadrul programelor de finanțare, indiferent de tipul sau sursa acestora, atunci când oricare dintre unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociației se numără printre categoriile de solicitanți eligibili ai respectivelor programe de finanțare.

În cazul proiectelor cu finanțare europeană se aplică prevederile legislației naționale și europene privind gestionarea fondurilor europene, precum și documentele procedurale specifice implementării programelor operaționale prin care se asigură finanțarea tipurilor de intervenții vizate.

Pentru situația prevăzută la

alin. (1)

este necesar mandatul unității administrativ-teritoriale membre a asociației care se numără printre categoriile de solicitanți eligibili ai respectivelor programe de finanțare, exprimat prin hotărârea autorității deliberative.

Prevederile prezentei legi se completează cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare.

În aplicarea prevederilor prezentei legi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, zonele metropolitane constituite până la această dată au obligația de a iniția procedurile pentru revizuirea statutelor.

În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației elaborează Registrul de evidență a zonelor metropolitane la nivel național.

Statutul zonelor metropolitane constituite se înaintează Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în termen de 30 de zile de la înființare sau actualizare, pentru a fi preluat în Registrul de evidență a zonelor metropolitane.

Zonele metropolitane deja constituite la data aprobării prezentei legi își pot menține delimitarea teritorială actuală, cu condiția revizuirii, în acord cu prezenta lege, a celorlalte prevederi ale statutelor.

Prevederi aplicabile unităților administrativ-teritoriale care fac parte din zone metropolitane

Prin excepție de la prevederile art. 32 alin. (1) lit. b) și alin. (3) lit. a) sau/și b), după caz, pentru contribuabilii care își au domiciliul pe raza zonei metropolitane, impozitul pe venit se virează astfel:

a)

30% către bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își au domiciliul angajații;

b)

70% către bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea angajatorii care au calitatea de plătitori ai impozitului pe venit.

Prin excepție de la prevederile art. 32 alin. (1) lit. b) și alin. (3) lit. a) sau/și b), după caz, pentru zonele metropolitane, o cotă de 5% din impozitul pe venit se virează de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice județene, respectiv Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București, către zona metropolitană constituită.

Sumele virate potrivit prevederilor alin. (2) se utilizează de către zona metropolitană exclusiv pentru realizarea unor investiții, după cum urmează:

a)

minimum 30% pentru realizarea unor investiții pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale aferente coroanei 1 și coroanei 2, după caz;

b)

maximum 70% pentru realizarea unor investiții pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în jurul căreia a fost constituită zona metropolitană.

Ministerul Finanțelor aprobă, prin ordin, procedurile pentru aplicarea prevederilor alin. (1), respectiv alin. (2) privind operațiunile de virare a sumelor aferente impozitului pe venit către zonele metropolitane constituite.

Prevederile

art. 32^1 alin. (1)

din

Legea nr. 273/2006

privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024.

Prevederile

art. 32^1 alin. (2)

și

din

Legea nr. 273/2006

privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2023.

În vederea asigurării dezvoltării coerente și durabile, corelării priorităților de dezvoltare și eficientizării investițiilor publice, valorificării resurselor naturale și culturale, autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale din cadrul zonelor metropolitane definite conform legii elaborează strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană ca documentație de planificare teritorială integrată pentru fundamentarea planurilor urbanistice generale.

2.

La

anexa nr. 2, definiția termenului „Teritoriu metropolitan “ va avea următorul cuprins:

Teritoriu metropolitan - suprafața situată în jurul municipiilor, în cadrul căreia se creează relații reciproce de influență în domeniul căilor de comunicație, economic, social, cultural și al infrastructurii edilitare.