Decizia nr. 714/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 55 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000

cu privire la asociații și fundații, excepție ridicată de Asociația Pas Astra, prin președinte Marian Dobrescu, în Dosarul nr. 4.733/109/2006 al Tribunalului Argeș - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 14 noiembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 4.733/109/2006, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 55 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000

cu privire la asociații și fundații. Excepția a fost ridicată de Asociația Pas Astra, prin președinte Marian Dobrescu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că textul de lege criticat nu cuprinde suficiente elemente pentru asigurarea unui proces echitabil, întreaga procedură de dizolvare a unei societăți, inclusiv competența instanței de judecată, trebuind să fie similară cu procedura reorganizării judiciare și a falimentului. În continuare apreciază că procedura de dizolvare a unei asociații sau fundații nu poate asigura nici "stingerea patrimoniului asociației", nici o repartizare judicioasă a acestuia după îndestularea creditorilor și nici transmiterea bunurilor rămase către o altă persoană juridică în acord cu scopul prevăzut și urmărit de statutul asociației respective.

Tribunalul Argeș - Secția civilă nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată din moment ce, potrivit textului de lege criticat, constatarea dizolvării asociației se realizează prin hotărârea judecătoriei în a cărei circumscripție se află sediul acesteia, la cererea oricărei persoane interesate. Totodată, dispozițiile de lege criticate oferă posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiției și de a se prevala de toate garanțiile și regulile de natură procedurală, în vederea valorificării pretențiilor sau de a dovedi netemeinicia pretențiilor adversarului, inclusiv de posibilitatea de a fi asistat de un avocat.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 55 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000

cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, cu următorul cuprins: "Constatarea dizolvării se realizează prin hotărârea judecătoriei în a cărei circumscripție se află sediul asociației, la cererea oricărei persoane interesate."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate fac parte din capitolul IX al ordonanței, acest capitol fiind anterior supus controlului de constituționalitate. Astfel, răspunzând unei critici identice cu cea din prezenta cauză, Curtea a statuat, prin

Decizia nr. 449 din 30 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iunie 2006, că dispozițiile capitolului IX al

Ordonanței Guvernului nr. 26/2000

instituie o procedură specială de dizolvare și lichidare a asociațiilor, fundațiilor și federațiilor, ce are ca rezultat final îndestularea corespunzătoare a creditorilor, transmiterea bunurilor rămase în urma lichidării și radierea acestor forme asociative din Registrul asociațiilor și fundațiilor. Instituirea unei asemenea proceduri speciale este rezultatul faptului că asociațiile și fundațiile, astfel cum prevede art. 1 alin. (2) din ordonanță, sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, iar dizolvarea poate interveni și pentru alte motive decât cele strict economice.

Debitorul are la dispoziție toate mijloacele de probă prin care să se apere împotriva cererilor de dizolvare și lichidare, ordonanța în cauză neîngrădind în niciun fel folosirea acestora, astfel încât nu se poate reține încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituție. Totodată, Curtea constată că, în cadrul procedurii de lichidare, dispozițiile art. 70 din ordonanță prevăd că orice persoană interesată poate contesta bilanțul lichidatorului la judecătorie și împotriva sentinței pronunțate se poate exercita calea de atac a recursului.

De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, este la latitudinea exclusivă a legiuitorului de a stabili competența instanțelor de judecată. În consecință, textul de lege criticat, ce prevede că instanța competentă să constate dizolvarea este judecătoria în circumscripția căreia asociația își are sediul, nu încalcă în niciun mod prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție.

Totodată, Curtea a reținut că diferențele între procedura de dizolvare și lichidare a asociațiilor și fundațiilor și procedura reglementată de

Legea nr. 85/2006

se datorează statutului juridic diferit al acestor forme asociative față de cel al societăților comerciale. Acest aspect, însă, nu are nicio repercusiune asupra constituționalității textelor criticate.

Rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare își păstrează valabilitatea și în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menținută.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 55 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000

cu privire la asociații și fundații, excepție ridicată de Asociația Pas Astra, prin președinte Marian Dobrescu, în Dosarul nr. 4.733/109/2006 al Tribunalului Argeș - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 septembrie 2007.