Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 637/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 pct. 7 din Codul de procedură civilă și art. 105 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției

prezumat în vigoare

Data actului: 11 mai 2010
Emitent: Curtea Constituțională
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 394 din 15 iunie 2010
Citează: 2 acte
Structură: 1 articol · 9.213 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Legea nr. 161/2003 19 aprilie 2003 (prevederi anume) privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnitatilor publice, …

Tudorel Toader - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 pct. 7 din Codul de procedură civilă și

art. 105 din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Societatea Comercială "Rovachim Cin" - S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 2.221/221/2009 al Judecătoriei Deva.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 11 august 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.221/221/2009, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 pct. 7 din Codul de procedură civilă și

art. 105 din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Rovachim Cin" - S.R.L. din Deva cu ocazia soluționării cererii de recuzare formulate împotriva președintelui completului de judecată învestit cu soluționarea cauzei.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 20 și 21, precum și prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. În acest sens arată, în esență, că textele de lege atacate sunt neconstituționale deoarece limitează motivele de incompatibilitate și nu asigură imparțialitatea instanței. Apreciază că dispozițiile de lege criticate "sunt profund greșite și înfrâng, deopotrivă, finalitatea dreptului la un proces echitabil în cadrul democrației constituționale, principiul fundamental al unui stat care declară preeminența dreptului, postulat la nivel european în art. 6 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale". De aceea, autorul excepției consideră că instituția recuzării ar trebui să fie guvernată în exclusivitate de prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, dat fiind faptul că un judecător care adoptă măsuri provizorii într-o cauză sau se pronunță asupra căilor de atac de retractare nu mai prezintă garanții de imparțialitate.

Instanța de judecată consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 27 pct. 7 din Codul de procedură civilă și

art. 105 din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, dispoziții care au următorul cuprins:

- Art. 27 pct. 7 din Codul de procedură civilă: "Judecătorul poate fi recuzat: [...]

7. dacă și-a spus părerea cu privire la pricina ce se judecă;";

Articolul 105

din Legea nr. 161/2003 : "Art. 105. - (1) Magistraților le este interzis să participe la judecarea unei cauze, în calitate de judecător sau procuror:

a) dacă sunt soți sau rude până la gradul IV inclusiv între ei;

b) dacă ei, soții sau rudele lor până la gradul IV inclusiv au vreun interes în cauză.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și magistratului care participă, în calitate de judecător sau procuror, la judecarea unei cauze în căile de atac, atunci când soțul sau ruda până la gradul IV inclusiv a magistratului a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea în fond a acelei cauze.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se completează cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Codului de procedură penală referitoare la incompatibilități, abținere și recuzare."

Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 20 privind egalitatea în drepturi și art. 21 privind accesul liber la justiție. De asemenea, autorul excepției apreciază că sunt înfrânte și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă reglementează în mod limitativ cazurile de recuzare a judecătorilor, protejând astfel partea în cazul în care se presupune că judecătorul ar putea fi lipsit de obiectivitate.

Curtea reține însă că dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă acoperă o paletă foarte largă de situații, iar toate cazurile de recuzare enumerate, la baza cărora stau criterii obiective și raționale, duc la finalitatea mai sus arătată. Astfel este împiedicată posibilitatea îndepărtării de către o parte de rea-credință a unui judecător pentru motive subiective sau netemeinice, situație ce nu contravine prevederilor constituționale ale art. 20 și 21 și nici art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În continuare, Curtea constată că enumerarea limitativă a cazurilor în care magistratului îi este interzis să participe la judecarea unei cauze, în calitate de judecător sau procuror, se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă și ale Codului de procedură penală referitoare la incompatibilități, abținere și recuzare. Astfel, pe cale de consecință, nici

art. 105 din Legea nr. 161/2003

nu încalcă principiile statuate în textele constituționale și convenționale invocate. Toate aceste interdicții constituie garanții cu privire la imparțialitatea instanței de judecată.

În fine, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate dorește, în realitate, completarea dispozițiilor de lege criticate și cu alte cazuri de incompatibilitate, recuzare, abținere sau interdicție.

În conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora procedura de judecată este prevăzută de lege, stabilirea cazurilor de recuzare este de competența legiuitorului, iar Curtea Constituțională, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu poate să modifice sau să completeze dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 pct. 7 din Codul de procedură civilă și

art. 105 din Legea nr. 161/2003

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 mai 2010.

PREȘEDINTE,
prof. univ. dr. TUDOREL TOADER
Magistrat-asistent-șef,
Doina Suliman

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.