Decizia nr. 445/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și

art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.209/2003

privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, excepție ridicată de Doru Manole în Dosarul nr. 4.881/327/2008 al Judecătoriei Tulcea - Secția civilă și penală.

La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a

art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003

și ca inadmisibilă a

art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.209/2003 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 5 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4.881/327/2008, Judecătoria Tulcea - Secția civilă și penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003

și

art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.209/2003 , excepție ridicată de Doru Manole în cauza ce are ca obiect judecarea plângerii formulate de autorul excepției împotriva ordonanței de scoatere de sub urmărire penală.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile

art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.209/2003

și

art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003

sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 16 alin. (1) și (3), precum și art. 41 alin. (1) din Constituție. Se arată că, în baza prevederilor legale, persoana care îndeplinește o funcție în cadrul unei societăți comerciale din sectorul privat nu poate participa la concursuri vizând ocuparea unui post de funcționar public.

Judecătoria Tulcea - Secția civilă și penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate a

art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.209/2003

este inadmisibilă. În ceea ce privește dispozițiile

art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003 , se apreciază că acestea sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, și

art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.209/2003

privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 29 octombrie 2003, abrogată prin

Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 14 iulie 2008, dispoziții asupra cărora Curtea urmează să se pronunțe.

Dispozițiile

art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003

au următorul cuprins: "Funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:

[...]

c) în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale ori în alte unități cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, în cadrul unei asociații familiale sau ca persoană fizică autorizată."

În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (3) referitoare la egalitate și art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Referitor la critica de neconstituționalitate a

art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003 , Curtea s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 1.081 din 20 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 11 decembrie 2007. În cuprinsul deciziei s-a arătat că textul de lege criticat a instituit măsura incompatibilității funcționarilor publici cu alte funcții sau activități deținute în cadrul unor societăți ori regii. Incompatibilitatea stabilită prin dispozițiile legale criticate are ca finalitate garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice și se circumscrie înseși denumirii

Legii nr. 161/2003 , și anume constituie o măsură pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și sancționarea corupției. În asemenea condiții, prevederile legale criticate nu sunt de natură să creeze privilegii în sensul art. 16 din Constituție. Dispozițiile constituționale referitoare la egalitate vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, iar nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, atunci când acestea se justifică de existența unui interes public, apreciat ca atare prin actul administrativ de desemnare a funcționarului public, emis în condițiile legii, cum este cazul în speță.

În legătură cu critica

art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003

prin raportare la dispozițiile art. 41 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că este neîntemeiată. Dreptul persoanei de a-și alege profesia, meseria ori locul de muncă, prevăzut de textul constituțional, nu este incompatibil cu instituirea unor condiții pentru exercitarea unor funcții publice, astfel încât acestea să corespundă interesului public.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a

art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.209/2003 , Curtea reține că aceasta nu vizează dispozițiile unei legi sau ale unei ordonanțe, ci se referă la legalitatea unor dispoziții cuprinse într-un act normativ emis de Guvern. În consecință, nefiind întrunite cerințele

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, urmează ca excepția să fie respinsă, ca fiind inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Doru Manole în Dosarul nr. 4.881/327/2008 al Judecătoriei Tulcea - Secția civilă și penală.

2. Respinge ca fiind inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.209/2003

privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 31 martie 2009.