Legea nr. 78/2000

În înțelesul prezentei legi, sunt infracțiuni de corupție infracțiunile prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, precum și infracțiunile prevăzute în legi speciale, ca modalități specifice ale infracțiunilor prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, în funcție de calitatea persoanelor care savarsesc sau față de care se savarsesc faptele ori în raport cu sectoarele de activitate unde acestea se comit.

În înțelesul prezentei legi, sunt infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție infracțiunile prevăzute la art. 10-13.

Prevederile prezentei legi sunt aplicabile și infracțiunilor menționate la art. 17, care sunt în legătură directa cu infracțiunile de corupție sau cu cele asimilate acestora.

Fapta de luare de mită, prevăzută la art. 254 din Codul penal, dacă a fost săvârșită de o persoană care, potrivit legii, are atribuții de constatare sau de sancționare a contravențiilor ori de constatare, urmărire sau judecare a infracțiunilor, se sancționează cu pedeapsa prevăzută la art. 254 alin. 2 din Codul penal privind săvârșirea infracțiunii de către un funcționar cu atribuții de control.

Fapta de dare de mită săvârșită față de una dintre persoanele prevăzute la alin. (1) sau față de un funcționar cu atribuții de control se sancționează cu pedeapsa prevăzută la art. 255 din Codul penal, al carei maxim se majorează cu 2 ani.

Infracțiunile de primire de foloase necuvenite și trafic de influența, dacă au fost săvârșite de una dintre persoanele menționate la alin. (1) și (2), se sancționează cu pedeapsa prevăzută la art. 256 din Codul penal, respectiv la art. 257 din Codul penal, al carei maxim se majorează cu 2 ani.

Fapta persoanei care, în virtutea funcției, a atributiei ori a însărcinării primite, are sarcina de a supraveghea, de a controla sau de a lichidă un agent economic privat, de a îndeplini pentru acesta vreo însărcinare, de a intermedia sau de a înlesni efectuarea unor operațiuni comerciale sau financiare de către agentul economic privat ori de a participa cu capital la un asemenea agent economic, dacă fapta este de natura a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârșită într-un interval de 5 ani de la încetarea funcției, atributiei ori însărcinării, aceasta se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Infracțiunile prevăzute la art. 17 lit. a)-d) se sancționează cu pedeapsa prevăzută în Codul penal pentru aceste infracțiuni, al carei maxim se majorează cu 2 ani.

Infracțiunile prevăzute la

art. 17 lit. e) se sancționează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 21/1999

pentru prevenirea și sancționarea spalarii banilor, al căror maxim se majorează cu 3 ani.

Infracțiunile prevăzute la

art. 17 lit. f) se sancționează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 141/1997

privind Codul vamal al României, al căror maxim se majorează, în cazul contrabandei simple, cu 3 ani, iar în cazul contrabandei calificate, cu 5 ani.

Infracțiunile prevăzute la

art. 17 lit. g) se sancționează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 87/1994

pentru combaterea evaziunii fiscale, al căror maxim se majorează cu 2 ani.

Infracțiunile prevăzute la

art. 17 lit. h) se sancționează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 31/1990 , republicată, al căror maxim se majorează cu 2 ani.

Infracțiunile prevăzute la art. 17 lit. i) se sancționează, după caz, cu pedepsele prevăzute la art. 312, 279 sau 329 din Codul penal.

Infracțiunile prevăzute de prezenta lege ca infracțiuni de corupție sau ca infracțiuni asimilate acestora ori ca infracțiuni în legătură directa cu infracțiunile de corupție, dacă sunt flagrante, se urmăresc și se judeca potrivit dispozițiilor art. 465 și art. 467-479 din Codul de procedură penală.

Dacă infracțiunile prevăzute la alin. (1) nu sunt flagrante, urmărirea penală și judecata se efectuează potrivit procedurii de drept comun.

Persoanele cu atribuții de control sunt obligate sa înștiințeze organul de urmărire penală sau, după caz, organul de constatare a săvârșirii infracțiunilor, abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezultă indicii ca s-a efectuat o operațiune sau un act ilicit ce poate atrage răspunderea penală, potrivit prezentei legi.

Persoanele cu atribuții de control sunt obligate, în cursul efectuării actului de control, sa procedeze la asigurarea și conservarea urmelor infracțiunii, a corpurilor delicte și a oricăror mijloace de proba ce pot servi organelor de urmărire penală.

Îndeplinirea cu buna-credința a obligațiilor prevăzute la art. 23 și 24 nu constituie o încălcare a secretului profesional sau bancar și nu atrage răspunderea penală, civilă sau disciplinară.

Dispozițiile prevăzute la alin. (1) se aplică chiar dacă cercetarea sau judecarea faptelor semnalate a condus la neinceperea sau încetarea urmăririi penale ori la achitare.

Sesizările anonime nu pot fi luate în considerare.

Neîndeplinirea cu rea-credința a obligațiilor prevăzute la art. 23 și 24 constituie infracțiuni și se pedepsesc potrivit art. 262 din Codul penal.

Când sunt indicii temeinice cu privire la săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute de prezenta lege, în scopul strangerii de probe sau al identificarii făptuitorului, procurorul poate să dispună pentru o durată de cel mult 30 de zile:

a) punerea sub supraveghere a conturilor bancare și a conturilor asimilate acestora;

b) punerea sub supraveghere sau sub ascultare a liniilor telefonice;

c) accesul la sisteme informationale;

d) comunicarea de acte autentice sau sub semnatura privată de documente bancare, financiare ori contabile.

Pentru motive temeinice măsurile pot fi prelungite de procuror prin ordonanța motivată, fiecare prelungire neputând depăși 30 de zile.

În cursul judecații instanța poate dispune prelungirea acestor măsuri prin încheiere motivată.

Se instituie, prin prezenta lege, Secția de combatere a corupției și criminalitatii organizate, care funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, ca structura specializată în acest domeniu la nivel național.

Se instituie, de asemenea, prin prezenta lege servicii de combatere a corupției și criminalitatii organizate în cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel și birouri de combatere a corupției și criminalitatii organizate în cadrul parchetelor de pe lângă tribunale, ca structuri teritoriale specializate în acest domeniu. Activitatea acestor servicii și birouri este coordonata și controlată de Secția de combatere a corupției și criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție.

Secția de combatere a corupției și criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, precum și serviciile și birourile prevăzute la alin. (2) efectuează, potrivit Codului de procedura penală și altor legi speciale, urmărirea penală privind infracțiunile de corupție prevăzute în prezenta lege, precum și infracțiunile săvârșite în condițiile crimei organizate. De asemenea, secția conduce și controlează activitățile procesuale efectuate de organele poliției și de alte organe implicate în descoperirea și urmărirea penală a acestor infracțiuni, supraveghind ca actele îndeplinite de aceste organe să fie efectuate cu respectarea dispozițiilor legale.

În scopul efectuării cu celeritate și în mod temeinic a activităților de descoperire și de urmărire a infracțiunilor de corupție și a infracțiunilor asimilate acestora, prevăzute în prezenta lege, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, organele care au competente legale în descoperirea și urmărirea acestor infracțiuni vor delega, timp de un an, numărul necesar de persoane specializate în acest domeniu, pentru a îndeplini, sub directa conducere, supravegherea și controlul nemijlocit al procurorilor din Secția de combatere a corupției și criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, actele procesuale conferite de lege.

Pentru clarificarea unor probleme tehnice de specialitate pot funcționa, în condițiile alin. (4), pe lângă Secția de combatere a corupției și criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, specialiști în domeniul financiar, bancar, vamal sau din alte asemenea domenii.

Prevederile alin. (4) și (5) se aplică în mod corespunzător și în cazul structurilor specializate în domeniul corupției și criminalitatii organizate, care funcționează la nivel teritorial.

Secția de combatere a corupției și criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, precum și structurile corespunzătoare teritoriale vor efectua și operațiuni de centralizare, analizare și valorificare a datelor și informațiilor deținute de ele sau primite de la celelalte organisme implicate în lupta împotriva corupției și criminalitatii organizate, constituindu-se în felul acesta o banca de date în domeniul faptelor de corupție și al criminalitatii organizate.

Structura, precum și statele de personal și de funcții ale Secției de combatere a corupției și criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, ale serviciilor și birourilor teritoriale specializate, se vor stabili în condițiile

Legii nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare.

Pentru judecarea infracțiunilor de corupție și a infracțiunilor asimilate acestora, prevăzute în prezenta lege, pot fi constituite complete specializate, potrivit

art. 15 din Legea nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare.

Judecătorii care compun aceste complete specializate, procurorii care funcționează în cadrul Secției de combatere a corupției și criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, al serviciilor și birourilor teritoriale specializate, precum și persoanele prevăzute la art. 28 alin. (4), (5) și (6) vor primi, pe lângă celelalte drepturi bănești, un spor de 30% din salariul de baza.