Decizia nr. 432/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 78/2000 8 mai 2000 (prevederi anume) pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Tatiana Gorgoi în Dosarul nr. 12.999/2004 al Judecătoriei Pitesti.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public, invocand jurisprudenta Curții Constituționale în materie, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 2 martie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 12.999/2004, Judecătoria Pitesti a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Tatiana Gorgoi în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca textul de lege criticat operează cu notiuni cum ar fi bani, bunuri, foloase necuvenite, utilizarea creditelor sau a subvențiilor, fără o explicație clara a acestora. Or, dacă scopul reglementării este acela de a proteja interesele finanțatorului, ar trebui folosită o sintagma mai ferma și anume dacă s-a produs o paguba.
De asemenea, legea vizează situația utilizării unor subvenții sau a unor credite preferențiale în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Prin urmare, tocmai caracterul de subvenție califica infracțiunea de corupție și o delimiteaza de simpla deturnare de fonduri în cazul în care sunt acordate sume de bani cu dobânzi mai mici sau nerambursabile în scopul dezvoltării anumitor domenii de activitate. De aceea, în absenta vreunui prejudiciu produs finanțatorului, definirea fondurilor acordate ca subvenții nu justifica o asemenea reglementare în condițiile în care acestea au fost folosite pentru protejarea ori dezvoltarea anumitor activități economice, sociale sau culturale.
Judecătoria Pitesti opineaza ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor invocate.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 45, întrucât norma fundamentală garantează accesul liber al persoanei la o activitate economică și libera inițiativă numai dacă acestea sunt exercitate în condițiile legii.
De asemenea, prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) și ale art. 23 alin. (1) nu au, în opinia Guvernului, incidența în cauza.
Avocatul Poporului considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu conțin nici o prevedere de natura sa împiedice părțile interesate să se prevaleze, fără nici o ingradire, de toate garanțiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil și nu aduc atingere libertății individuale sau principiilor constituționale care guvernează înfăptuirea justiției.
Dispozițiile art. 45 din Legea fundamentală garantează exercitarea liberei inițiative și accesul persoanei la o activitate economică în condițiile legii, iar textul criticat nu face decât sa sanctioneze nerespectarea unor astfel de condiții legale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), precum și ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu următorul conținut:
"Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite: [...]
c) utilizarea creditelor sau a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține ca prin dispozițiile legale criticate sunt incalcate prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3), privind dreptul părților la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (1), referitor la inviolabilitatea libertății individuale și a siguranței persoanei, ale art. 45, referitor la Libertatea economică, și ale art. 124 alin. (1) și (2), referitor la înfăptuirea justiției și la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea acesteia.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca dispozițiile
art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000
au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și convenționale invocate și în prezenta cauza și cu motivari similare. Astfel, de exemplu, prin Deciziile nr. 384 din 7 iulie 2005 și nr. 489 din 29 septembrie 2005, Curtea Constituțională a respins aceste excepții de neconstituționalitate ca neintemeiate, pentru considerentele acolo arătate.
Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții, cele statuate prin decizia menționată își păstrează valabilitatea.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Tatiana Gorgoi în Dosarul nr. 12.999/2004 al Judecătoriei Pitesti.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 mai 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru _______
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.