Decizia nr. 110/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 din Legea nr. 78/2000 , excepție ridicată de Victor Apostol și Daniela Apostol în Dosarul nr. 11.689/2005 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

La apelul nominal se prezintă, personal, Victor Apostol, precum și apărătorul autorilor excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului autorilor excepției, care reiterează argumentele expuse în fața instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, solicitând, în final, admiterea excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie și apreciind că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 8 septembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 11.689/2005, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 din Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Victor Apostol și Daniela Apostol în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că instituirea unor complete specializate intră în contradicție cu prevederile

Legii nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, întrucât această lege organică prevede doar posibilitatea instituirii unor tribunale specializate, iar nu a unor complete specializate. Totodată, se susține că prevederile de lege criticate, prin care se instituie complete specializate, sunt derogatorii, neregăsindu-se în nici o lege organică și nici în prevederile constituționale. Astfel, se apreciază că se încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, precum și prevederile art. 124 alin. (2) din Constituție, întrucât prin dispozițiile legale criticate se creează o dublă inegalitate, în fața legii și în fața justiției. De asemenea, autorii excepției arată că instituirea de complete specializate echivalează cu înființarea de instanțe extraordinare, ceea ce contravine art. 126 alin. (5) din Constituție.

Judecătoria Sectorului 1 București consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția ridicată este neîntemeiată. Faptul că la judecarea în primă instanță compunerea completelor de judecată este diferențiată în funcție de includerea infracțiunilor în categoria celor de corupție nu reprezintă, în opinia Guvernului, o încălcare a principiului egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât legiuitorul poate să instituie, în anumite materii, reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește constituirea instanței. De asemenea, faptul că infracțiunile de corupție sunt judecate în fond de către complete specializate formate din doi judecători anume desemnați nu echivalează cu instituirea unei instanțe extraordinare.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece acestea sunt aplicabile învinuitului sau inculpatului, fără a face discriminări pe considerente arbitrare în cadrul acestei categorii. Se arată, totodată, că constituirea unor complete specializate care să judece în primă instanță infracțiunile prevăzute de

Legea nr. 78/2000

este în concordanță și cu dispozițiile constituționale potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. În plus, apreciază că textul de lege criticat nu face referire la instanțe extraordinare, ci la complete specializate, a căror înființare este reglementată și în

Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, republicată. În concluzie, Avocatul Poporului consideră că excepția este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 29 din Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, potrivit cărora: "(1) Pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.

(2) La judecătorii, tribunale și curțile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecători."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii, ale art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea și imparțialitatea justiției și ale art. 126 alin. (5) teza întâi privind interzicerea înființării de instanțe extraordinare.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate în cauză.

De altfel, prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului exercitat de Curtea Constituțională.

Astfel, prin

Decizia nr. 402 din 14 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 6 septembrie 2005, Curtea a reținut că textul de lege criticat nu încălcă principiul egalității, câtă vreme acesta se aplică în mod nediferențiat tuturor persoanelor aflate în ipoteza sa, respectiv tuturor celor care au săvârșit infracțiuni de corupție. Așa fiind, cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că persoanele care au săvârșit infracțiuni de corupție se află într-o situație juridică diferită de cea a persoanelor care au săvârșit alte infracțiuni, astfel încât este justificată distincția făcută de legiuitor. Pe cale de consecință, critica autorilor excepției cu un atare obiect nu este întemeiată.

Tot cu acea ocazie, Curtea a reținut că, în temeiul dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", legiuitorului îi revine obligația constituțională de a reglementa procedura de judecată și, în acest cadru, compunerea completelor ce judecă diferitele categorii de infracțiuni. În exercitarea acestei competențe exclusive conferite de Legea fundamentală, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, cum este și cazul normelor criticate, prin care s-a stabilit ca pentru judecarea în primă instanță a unei anumite categorii de infracțiuni - infracțiunile de corupție - să se instituie complete specializate, scopul vădit al acestor dispoziții legale fiind perfecționarea actului de justiție.

Constituirea unor astfel de complete nu are semnificația instituirii unor instanțe extraordinare, așa cum eronat susțin autorii excepției, întrucât, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege", iar judecătorii care compun completele specializate fac parte din instanțele judecătorești prevăzute de lege, îndeplinind cerințele de independență și imparțialitate impuse de prevederile constituționale [art. 124 alin. (2) și (3)]. De altfel, nici un text constituțional nu interzice specializarea completelor de judecată, ci, dimpotrivă, Legea fundamentală permite chiar înființarea de instanțe specializate în anumite materii [art. 126 alin. (5) teza a doua din Constituție].

Soluția adoptată și considerentele deciziei citate sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale.

Față de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 din Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Victor Apostol și Daniela Apostol în Dosarul nr. 11.689/2005 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 februarie 2006.