Comunicat · Înalta Curte de Casație și Justiție

Comunicatul din 7 februarie 2020

privind interpretarea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție

prezumat în vigoare

Data actului
7 februarie 2020
Emitent
Înalta Curte de Casație și Justiție
Publicat în
Web
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 2.539 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Interpretează 1

  • Legea nr. 78/2000 8 mai 2000 (prevederi anume) pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

www.scj.ro

Dosar în care s-a formulat sesizarea: 3975/117/2014

Nr. de înregistrare a sesizării: 347/1/2020

Data înregistrării sesizării: 07.02.2020

Conținutul sesizării:

1.

În interpretarea

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție,

se poate considera că judecătorul de la instanța de fond care, anterior, a fost desemnat titular al unui complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție, iar ulterior colegiul de conducere a instanței nu l-a desemnat într-un complet specializat, este competent să judece cauze de corupție repartizate în perioada în care nu a fost desemnat prin hotărârea colegiului de conducere ca titular al unui complet specializat, în condițiile în care, în perioada respectivă, niciun complet al secției penale a instanței respective nu a fost desemnat pentru a judeca cauze de corupție?

2.

În ipoteza unui răspuns negativ, care este sancțiunea în acest caz, nulitatea relativă sau nulitatea absolută?

Minuta deciziei nr. 11 din data de 28 aprilie 2020

Respinge ca inadmisibilă sesizarea Curții de Apel Alba-Iulia, Secția Penală, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept:

1.

În interpretarea

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, se poate considera că judecătorul de la instanța de fond care, anterior, a fost desemnat titular al unui complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție, iar ulterior colegiul de conducere al instanței nu l-a desemnat într-un complet specializat, este competent să judece cauze de corupție repartizate în perioada în care nu a fost desemnat prin hotărârea colegiului de conducere ca titular al unui complet specializat, în condițiile în care, în perioada respectivă, niciun complet al secției penale a instanței respective nu a fost desemnat pentru a judeca cauze de corupție?

2.

În ipoteza unui răspuns negativ, care este sancțiunea în acest caz, nulitatea relativă sau nulitatea absolută?

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit

art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală .

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.