Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 683/2005

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție

prezumat în vigoare

Data actului
15 decembrie 2005
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 33 din 13 ianuarie 2006
Citat de
2 acte
Citează
2 acte
Structură
1 articol · 7.251 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 78/2000 8 mai 2000 (prevederi anume) pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Stan-Tutu Drăgulescu în Dosarul nr. 447/P/2005 al Curții de Apel Pitești - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituționale invocate de autorul excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 29 septembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 447/P/2005, Curtea de Apel Pitești - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Stan-Tutu Drăgulescu în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional deoarece este defectuos redactat, lipsa de claritate a termenilor folosiți de legiuitor determinând încălcarea prezumției de nevinovăție "în sensul că prin simpla acordare de credite sau de subvenții cu încălcarea legii sau a normelor de creditare se prezumă obținerea unui folos necuvenit". Totodată, se arată că

art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000

încalcă liberul acces la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora, întrucât nu protejează interesele finanțatorului.

Curtea de Apel Pitești - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, potrivit căruia "Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite: [...] b) acordarea de credite sau de subvenții cu încălcarea legii sau a normelor de creditare, neurmărirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinațiilor contractate ale creditelor sau subvențiilor ori neurmărirea creditelor restante".

Dispozițiile constituționale pretins încălcate sunt cele ale art. 21 alin. (3), privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (1), privind inviolabilitatea libertății individuale și a siguranței persoanei, ale art. 45, referitoare la libertatea economică, și ale art. 124, privind înfăptuirea justiției.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține:

Articolul 10

lit. b) din Legea nr. 78/2000 , care incriminează faptele constând în "acordarea de credite sau de subvenții cu încălcarea legii sau a normelor de creditare, neurmărirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinațiilor contractate ale creditelor sau subvențiilor ori neurmărirea creditelor restante", nu îngrădește libertatea economică, așa cum este aceasta consfințită de prevederile constituționale. Dispozițiile art. 45 din Legea fundamentală garantează exercitarea liberei inițiative și accesul persoanei la o activitate economică "în condițiile legii", iar textul de lege criticat nu face decât să sancționeze nerespectarea unor astfel de condiții legale stabilite cu privire la activitatea de creditare.

De asemenea, Curtea constată că

art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000

nu conține nici o prevedere de natură să împiedice părțile interesate să se prevaleze, fără nici o îngrădire, de toate garanțiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil, reglementat de dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3), și nu aduce atingere libertății individuale sau principiilor constituționale care guvernează înfăptuirea justiției, neafectând în vreun fel imparțialitatea, unicitatea, egalitatea și independența acesteia.

Cât privește criticile referitoare la lipsa de claritate a prevederilor

art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 , acestea nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale. Potrivit dispozițiilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea "[...] se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]" și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Stan-Tutu Drăgulescu în Dosarul nr. 447/P/2005 al Curții de Apel Pitești - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2005.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
__________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.