Decizia nr. 489/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Nicoleta Grigorescu - procuror

Irina Loredana Lăpădat - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Gabriela Grigore în Dosarul nr. 314/P/2005 al Tribunalului Argeș - Secția penală - Complet specializat anticorupție.

La apelul nominal răspunde partea Societatea Comercială "Banc Post" - S.A., reprezentată prin consilier juridic. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Partea Societatea Comercială "Banc Post" - S.A. solicită respingerea excepției ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, arătând că, potrivit prevederilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , redactarea defectuoasă a unui text de lege nu poate face obiect al controlului de constituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 3 mai 2005, pronunțată în Dosarul nr. 314/P/2005, Tribunalul Argeș - Secția penală - Complet specializat anticorupție a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Gabriela Grigore în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat utilizează sintagmele "bani, bunuri sau alte foloase necuvenite", respectiv "utilizarea creditelor sau a subvențiilor", fără "o explicitare clară" a acestora, ceea ce este de natură să încalce dispozițiile constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (1), art. 45 și art. 124 alin. (1) și (2). Se arată că este încălcată prezumția de nevinovăție prin faptul că simpla folosire a unor credite în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate este prezumată a fi obținere de foloase necuvenite, apreciindu-se că "interesele finanțatorului [...] ar fi protejate prin introducerea unei alte sintagme, anume «dacă s-a produs o pagubă»". Totodată, se subliniază că "legea vizează situația utilizării unor subvenții sau a unor credite preferențiale, tot cu caracter de subvenție/facilitate, în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate".

Tribunalul Argeș - Secția penală - Complet specializat anticorupție apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu încalcă nici una dintre prevederile constituționale invocate.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile art. 21 alin. (3) și cele ale art. 23 alin. (1) din Constituție, invocate de autoarea excepției în motivarea acesteia, nu au relevanță în cauză. Cât privește critica formulată în raport de prevederile art. 45 din Constituție, se arată că nu poate fi reținută, întrucât norma constituțională invocată garantează accesul liber al persoanei la o activitate economică și libera inițiativă numai dacă acestea sunt exercitate în condițiile legii.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că dispozițiile

art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000

nu opresc părțile interesate de a se adresa instanțelor judecătorești, de a fi apărate și de a beneficia de un proces echitabil, incriminarea unor fapte ca fiind infracțiuni nefiind de natură să limiteze accesul liber la justiție. Totodată, se apreciază că dispozițiile constituționale cuprinse în art. 23 alin. (1), art. 45 și 124, invocate de asemenea în motivarea excepției, nu au incidență în cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, potrivit cărora: "Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:

[...] c) utilizarea creditelor sau a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate."

Autoarea excepției susține că aceste dispoziții legale sunt contrare prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (1), art. 45 și art. 124 alin. (1) și (2), având următorul cuprins:

- Art. 21 alin. (3): "Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.";

- Art. 23 alin. (1): "Libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile.";

- Art. 45: "Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate.";

- Art. 124 alin. (1) și (2): "(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii.

(2) Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți."

Se susține, în esență, că textul criticat este defectuos redactat, fiind încălcată prezumția de nevinovăție prin aceea că simpla folosire a unor credite în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate este prezumată a fi obținere de foloase necuvenite. Se apreciază că se impune completarea acestuia cu sintagma «dacă s-a produs o pagubă».

Examinând excepția de neconstituționalitate Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității

art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 , prin raportare la aceleași dispoziții constituționale, și, în esență, cu aceeași motivare, de exemplu prin

Decizia nr. 227 din 21 aprilie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 17 iunie 2005. Cu acel prilej, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, Curtea a reținut că prin incriminarea faptei de utilizare a creditelor sau a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate nu este îngrădită libertatea economică, întrucât art. 45 din Legea fundamentală garantează exercitarea liberei inițiative și accesul persoanei la o activitate economică "în condițiile legii", iar textul de lege criticat nu face decât să sancționeze nerespectarea unor astfel de condiții legale. De asemenea, Curtea a reținut că

art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000

nu conține nici o prevedere de natură să împiedice părțile interesate să se prevaleze, fără nici o îngrădire, de toate garanțiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil, reglementat de dispozițiile constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3), și nu aduce atingere libertății individuale sau principiilor constituționale care guvernează înfăptuirea justiției, întrucât nu afectează în vreun fel imparțialitatea, unicitatea, egalitatea și independența acesteia.

Deoarece nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, soluția și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Cât privește criticile privind lipsa de claritate a textului ce face obiectul excepției, precum și propunerea în sensul completării sale cu sintagma «dacă s-a produs o pagubă», acestea excedează competenței Curții, întrucât, potrivit dispozițiilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat și nici de a face propuneri de lege ferenda. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa faptul că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Gabriela Grigore în Dosarul nr. 314/P/2005 al Tribunalului Argeș - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 septembrie 2005.