Decizia nr. 227/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 78/2000 8 mai 2000 (prevederi anume) pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Nicoleta Grigorescu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstitu-ționalitate a dispozițiilor
art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Damian Cimpoeșu în Dosarul nr. 7.600/2004 al Judecătoriei Pitești.
La apelul nominal este prezent Damian Cimpoeșu, personal, lipsind partea Banca Comercială Carpatica, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă Curții că autorul excepției a depus la dosar o cerere de judecare a cauzei în lipsa apărătorului ales, care se află în imposibilitate de prezentare, din motive medicale, probate cu adeverință medicală anexată cererii. S-au depus, de asemenea, concluzii scrise prin care se solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată.
Damian Cimpoeșu, având cuvântul, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, făcând referire la concluziile scrise depuse la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că autorul excepției invocă lipsa de claritate a textului de lege criticat. Or, nu intră în competența Curții Constituționale suplinirea deficiențelor de redactare a textelor de lege.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 11 noiembrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 7.600/2004, Judecătoria Pitești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Damian Cimpoeșu.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că "redactarea lapidară a art. 10 lit. c) din legea menționată, care nu explicitează termenii [...], înțelesul și întinderea lor, creează posibilitatea săvârșirii unor abuzuri în aplicarea legii de către autoritățile în drept (procurori, judecători) [...]", în contradicție cu dispozițiile constituționale invocate. Se arată totodată că textul de lege criticat "[...] înlătură dispozițiile de drept civil și comercial privitoare la posibilitatea acordării de împrumuturi între persoane fizice și juridice, pe de o parte, iar pe de altă parte înlătură posibilitatea administratorului de a ridica numerar din contul societății pentru nevoile curente ale acesteia". Autorul excepției conchide în sensul că "se impune «nuanțarea» [...]
art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 , în sensul detalierii și lămuririi înțelesului acestuia".
Judecătoria Pitești apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Faptul că textul de lege criticat este susceptibil de îmbunătățiri nu conduce, în opinia instanței, la concluzia neconstituționalității acestuia.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepția este inadmisibilă, arătând că "obiecțiunile ridicate de autorul excepției se referă, în primul rând, la caracterul neclar și incomplet al dispozițiilor
art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 ". Se apreciază totodată că prevederea criticată nu încalcă libertatea economică, ci "constituie una din normele care alcătuiesc cadrul necesar asigurării exercitării în condiții normale și în limitele legii a activităților economice", și nici dreptul la un proces echitabil, libertatea individuală, respectiv normele constituționale referitoare la înfăptuirea justiției, sub acest aspect excepția fiind, în opinia Guvernului, neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că dispozițiile
art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000
nu opresc părțile interesate de a se adresa instanțelor judecătorești, de a fi apărate și de a se prevala de toate garanțiile procesuale care condiționează, într-o societate democratică, desfășurarea unui proces echitabil, în concordanță cu art. 21 alin. (3) din Constituție. Totodată se consideră că dispozițiile constituționale ale art. 23 alin. (1), art. 45 și 124, invocate de asemenea în motivarea excepției, nu au incidență în cauză.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, potrivit cărora: "Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:
[...] c) utilizarea creditelor sau a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate."
Autorul excepției consideră că aceste dispoziții legale sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (1), art. 45 și art. 124, având următorul conținut:
- Art. 21 alin. (3): "Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.";
- Art. 23 alin. (1): "Libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile.";
- Art. 45: "Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate.";
- Art. 124: "(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii.
(2) Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.
(3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii."
Se susține, în esență, că textul criticat este neconstituțional întrucât este defectuos redactat și creează posibilitatea săvârșirii unor abuzuri în aplicarea legii de către autoritățile în drept, apreciindu-se că se impune nuanțarea acestuia, în sensul detalierii și lămuririi înțelesului său.
Curtea reține că aceste critici excedează competenței sale. Astfel, potrivit dispozițiilor
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat și nici de a face propuneri de lege ferenda. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa faptul că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv.
Se observă, de altfel, că dispozițiile
art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000
nu aduc nici o atingere dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției. Prin incriminarea faptei de utilizare a creditelor sau a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate nu este îngrădită libertatea economică, așa cum este aceasta consfințită de prevederile constituționale. Astfel, art. 45 din Legea fundamentală garantează exercitarea liberei inițiative și accesul persoanei la o activitate economică "în condițiile legii", iar textul de lege criticat nu face decât să sancționeze nerespectarea unor astfel de condiții legale. De asemenea,
art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000
nu conține nici o prevedere de natură să împiedice părțile interesate să se prevaleze, fără nici o îngrădire, de toate garanțiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil, reglementat de dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3), și nu aduce atingere libertății individuale sau principiilor constituționale care guvernează înfăptuirea justiției, întrucât nu afectează în vreun fel imparțialitatea, unicitatea, egalitatea și independența acesteia.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Damian Cimpoeșu în Dosarul nr. 7.600/2004 al Judecătoriei Pitești.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 21 aprilie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.