Decizia nr. 153/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată, din oficiu, de Tribunalul Timiș - Secția civilă în dosarele nr. 684/295/2007, nr. 639/295/2007, nr. 796/295/2007, nr. 419/295/2007, nr. 422/295/2007, 6.216/325/2007, nr. 394/220/2007 și nr. 12.314/325/2006.

Cauzele au fost înregistrate la Curtea Constituțională cu nr. 1.633D/2007, nr. 1.634D/2007, nr. 1.635D/2007, nr. 1.636D/2007, nr. 1.800D/2007, nr. 1.850D/2007, nr. 1.856D/2007 și nr. 10D/2008.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele menționate au conținut identic, pune în discuție, din oficiu, conexarea acestora.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 10D/2008, nr. 1.856D/2007, nr. 1.850D/2007, nr. 1.800D/2007, nr. 1.636D/2007, nr. 1.635D/2007 și nr. 1.634D/2007 la Dosarul nr. 1.633D/2007, care a fost primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, întrucât apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate ca fiind încălcate. Invocă, de asemenea,

Decizia Curții Constituționale nr. 1.002 din 6 noiembrie 2007 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 7 noiembrie 2007, 28 noiembrie 2007, 5 decembrie 2007 și 12 decembrie 2007, pronunțate în dosarele nr. 684/295/2007, nr. 639/295/2007, nr. 796/295/2007, nr. 419/295/2007, nr. 422/295/2007, nr. 6.216/325/2007, nr. 394/220/2007 și nr. 12.314/325/2006, Tribunalul Timiș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată, din oficiu, de instanța de judecată.

În motivarea excepției, având un conținut identic, Tribunalul Timiș - Secția civilă arată că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) care consacră principiul nediscriminării, art. 21 privind liberul acces la justiție și ale art. 44 referitoare la garantarea proprietății private. Astfel, în primul rând, beneficiul legii reparatorii este subsumat întrunirii condiției cetățeniei române pentru persoana îndreptățită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de terenuri agricole sau terenuri cu destinație forestieră, contravenind în această manieră principiului nediscriminării consacrat de Legea fundamentală. În al doilea rând, dreptul subiectiv conferit de legea reparatorie specială se cere a fi valorificat într-un termen substanțial a cărui expirare atrage inevitabil sancțiunea decăderii, deci face imposibilă realizarea dreptului pretins. Or, în condițiile în care termenul pentru declanșarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate a expirat în anul 2005, foștii proprietari de terenuri, în prezent cetățeni străini, nu mai pot beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de care au fost spoliați în perioada comunistă, împrejurare ce determină, în opinia instanței, încălcarea principiului constituțional referitor la garantarea proprietății private.

În al treilea rând, în ceea ce îi privește pe moștenitorii legali ai foștilor proprietari, instanța apreciază că, în cazul lor, nu pot fi aplicabile concluziile

Deciziei nr. 408/2004

din 7 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.054 din 15 noiembrie 2004, prin care Curtea Constituțională a reținut că voința legiuitorului constituțional, potrivit căreia cetățenii străini și apatrizi pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor prin moștenire legală, nu permite decât o interpretare univocă, norma fiind de imediată aplicare, respectiv numai pentru situațiile în care succesiunea în legătură cu care se exercită calitatea de moștenitori legali s-a deschis după intrarea în vigoare a Constituției revizuite. O astfel de interpretare a Constituției încalcă principiul constituțional al liberului acces la justiție, întrucât condiționează posibilitatea de a accede la beneficiul legii reparatorii de un fapt juridic - decesul autorului petiționarului.

Pe de altă parte, dispozițiile

art. 48 din Legea nr. 18/1991

creează o situație discriminatorie între persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, în condițiile legii fondului funciar și cele îndreptățite la retrocedarea imobilelor ce fac obiectul

Legii nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Astfel, dacă în cazul

Legii nr. 10/2001 , cetățenii străini și apatrizii pot dobândi un drept special de folosință asupra imobilelor, care, după redobândirea cetățeniei române, se poate transforma în drept de proprietate, în domeniul de aplicare a

Legii nr. 18/1991 , cetățenii străini sau apatrizi - foști proprietari ai terenurilor solicitate sau moștenitori ai acestora nu dobândesc nimic. Mai mult, dacă imobilele care fac obiectul de reglementare al

Legii nr. 10/2001

au fost preluate fără titlu valabil, persoanele îndreptățite, indiferent de cetățenie, își păstrează calitatea de proprietar avută în momentul preluării.

Această discriminare între categoriile de cetățeni care își întemeiază pretențiile pe dispozițiile celor două legi reparatorii, ambele având o ipoteză comună - deposedarea abuzivă de proprietatea imobiliară în regimul comunist, nu își poate găsi fundamentare și justificare în nicio prevedere legală internă.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile

art. 48 din Legea nr. 18/1991 , republicată, sunt constituționale, fiind în deplină concordanță cu textele din Constituție invocate ca fiind încălcate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are următorul cuprins: "Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de terenuri agricole sau terenuri cu destinație forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparținut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la

art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 , de familie, pentru terenurile agricole, și nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinație forestieră, în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9)."

Autorul excepției susține că textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 16 referitor la "Egalitatea în drepturi", ale art. 21 privind "Accesul liber la justiție" și ale art. 44, care dispune cu privire la Dreptul de proprietate privată".

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională constată că prin

Decizia nr. 1.002 din 6 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor

art. 48 din Legea nr. 18/1991 , republicată, în cauze în care același autor - Tribunalul Timiș - Secția civilă -, a ridicat aceeași excepție, cu o motivare identică celei din prezentul dosar și prin raportare la aceleași texte din Constituție. Prin acea decizie, cu majoritate de voturi, respingând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea, făcând trimitere la

Decizia sa nr. 630 din 26 iunie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 1 august 2007, a reținut următoarele: dispozițiile

Legii nr. 18/1991

au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia, în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, după caz, constituit, în temeiul și în condițiile legii. În acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptățite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispozițiile art. 48 stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea și pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și pentru foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară. Așadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciară - și scopul declarat al acesteia - retrocedarea către foștii proprietari sau moștenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat -, reglementarea condițiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului, condiționarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetățean român reprezentând o astfel de opțiune, care este pe deplin constituțională.

Astfel, dispozițiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituție, deși nu mai prevăd in terminis interdicția dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile și condițiile în care aceștia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacități speciale.

Potrivit normei constituționale, una dintre modalitățile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini sau apatrizi este moștenirea legală, ceea ce presupune că aceștia, după anul 2003, pot dobândi terenuri în condițiile dreptului comun ( art. 650 și următoarele din Codul civil), Legea nr. 18/1991 , republicată, fiind o lege specială care are ca destinatari doar pe cetățenii români.

Pe de altă parte, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Prin urmare, nu se pot invoca, în aplicarea prevederilor

Legii nr. 18/1991 , garantarea și ocrotirea constituțională a dreptului de proprietate în persoana reclamanților, câtă vreme aceștia nu sunt titulari ai acestui drept ce urmează a se naște ulterior.

Considerentele care au justificat adoptarea acestei soluții își păstrează valabilitatea și în prezent, astfel încât se impune menținerea ei.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată, din oficiu, de Tribunalul Timiș - Secția civilă în dosarele nr. 684/295/2007, nr. 639/295/2007, nr. 796/295/2007, nr. 419/295/2007, nr. 422/295/2007, nr. 6.216/325/2007, nr. 394/220/2007 și nr. 12.314/325/2006.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 21 februarie 2008.