Decizia nr. 287/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 98-102 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție invocată de Cecilia Stanciu în Dosarul nr. 5.022/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Ministerul Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă normele constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 461 din 2 august 2007, pronunțată în Dosarul nr. 5.022/299/2007, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 98-102 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție invocată de Cecilia Stanciu în Dosarul nr. 5.022/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susțin, în esență, următoarele:

- prevederea claselor de sancțiuni și a punctelor de amendă lasă loc interpretării subiective de către agentul de circulație la stabilirea cuantumului amenzii;

- prevederea că un punct-amendă să reprezinte valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului, nu poate conduce la o apreciere informată și obiectivă pentru fiecare participant la trafic la data aplicării sancțiunii contravenționale;

- reținerea permisului de conducere și eliberarea unei dovezi înlocuitoare în cazul în care contravenientul declară în momentul încheierii procesului-verbal că își rezervă dreptul de a contesta sancțiunea aplicată este ilegală și în contradictoriu cu prevederile constituționale;

- calcularea prin însumare a perioadei de suspendare în cazul săvârșirii a două sau mai multe contravenții care atrag și suspendarea exercitării dreptului de a conduce este o normă neconstituțională ce aduce atingere drepturilor subiective ale persoanei;

- permisul de conducere este obținut în urma unui examen dat în fața unei autorități a statului și, în momentul declarării "admis", cetățeanul a căpătat un nou drept, și anume dreptul de a conduce pe drumurile publice un autovehicul; o dată dobândit acest drept, acesta nu mai poate fi restrâns decât în anumite condiții prevăzute de art. 53 din Constituție.

Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, "în condițiile în care obligațiile conducătorilor auto, participanți la trafic, au fost stabilite în vederea apărării ordinii publice, a drepturilor și libertăților celorlalți participanți la trafic".

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textele legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale.

Avocatul Poporului, referindu-se și la jurisprudența Curții Constituționale în materie, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl constituie prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, cuprinse în:

- art. 98 referitor la punctele-amendă corespunzătoare claselor de sancțiuni contravenționale;

- art. 99 privind contravențiile care se sancționează cu amendă prevăzută în clasa I de sancțiuni;

- art. 100 privind contravențiile care se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și, respectiv, suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile;

- art. 101 privind contravențiile care se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și, respectiv, suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile;

- art. 102 privind contravențiile care se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și, respectiv, suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 15 privind universalitatea drepturilor și a libertăților fundamentale și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

Astfel, contrar susținerilor autoarei excepției, textele de lege criticate nu restrâng drepturi constituționale, ci prevăd, în deplin acord cu principiile care fundamentează statul de drept, sancționarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranța circulației rutiere, în scopul prevăzut încă din primul articol al

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , respectiv "asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private, cât și a mediului". Așa fiind, reglementarea unor sancțiuni contravenționale pentru încălcarea acestor reguli este deplin justificată din perspectiva interesului general ocrotit și nu aduce nicio atingere principiului constituțional referitor la universalitatea drepturilor și libertăților fundamentale. În același sens, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în jurisprudența sa, de exemplu prin

deciziile nr. 210 din 13 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 20 aprilie 2007, și nr. 44 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 23 februarie 2005.

În ceea ce privește criticile referitoare la modul de interpretare a normelor ce fac obiectul excepției de către agenții de circulație, precum și problema cunoașterii cuantumului salariului minim brut pe economie, în funcție de care se stabilește valoarea punctelor-amendă, acestea nu intră în competența Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 98-102 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție invocată de Cecilia Stanciu în Dosarul nr. 5.022/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 martie 2008.