Decizia nr. 672/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 140^3 alin. 1 teza finală și art. 141 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 140^3 alin. 1 teza finală și art. 141 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Isfan Antonio Allsaid în Dosarul nr. 6.747.3/30/2007 al Curții de Apel Timișoara - Secția penală.
La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 4 februarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 6.747.3/30/2007, Curtea de Apel Timișoara - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 140^3 alin. 1 teza finală și art. 141 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Isfan Antonio Allsaid în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unui recurs în materie penală.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție, ale art. 22 referitoare la Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, ale art. 23 referitoare la Libertatea individuală, ale art. 24 referitoare la Dreptul la apărare și ale art. 53 Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, deoarece ar trebui să existe o cale de atac împotriva soluțiilor legale criticate, nefiind relevant ce instanță soluționează prima dată o astfel de cerere.
Curtea de Apel Timișoara - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu contravin art. 16 din Legea fundamentală, astfel încât la situații obiectiv diferite în care se află diferiți cetățeni se impune aplicarea unui tratament juridic diferențiat.
Faptul că încheierea prin care se respinge cererea de revocare a măsurii arestării preventive nu este supusă niciunei căi de atac se explică, pe de o parte, din necesitatea de a evita o prelungire abuzivă a procesului, iar pe de altă parte, prin aceea că ea poate fi atacată cu recurs odată cu hotărârea prin care s-a soluționat fondul cauzei.
Mai mult, partea interesată are libertatea de a-și angaja un apărător și de a-și apăra drepturile și interesele legitime prin mijloacele prevăzute de lege și cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale necesare exercitării dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Constituție.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 140^3 alin. 1 teza finală referitoare la Calea de atac împotriva încheierii pronunțate de judecător în cursul urmăririi penale privind măsurile preventive și art. 141 alin. 1 teza finală referitoare la Calea de atac împotriva încheierii pronunțate de instanță în cursul judecății privind măsurile preventive, ambele din Codul de procedură penală, care au următorul conținut:
- Art. 140^3 alin. 1 teza finală: "[...] Încheierea prin care judecătorul respinge, în timpul urmăririi penale, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive nu este supusă niciunei căi de atac.";
- Art. 141 alin. 1 teza finală: "[...] Încheierea prin care prima instanță sau instanța de apel respinge cererea de revocare, înlocuire sau încetare de drept a măsurii preventive nu este supusă niciunei căi de atac."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional din perspectiva unor critici similare. Astfel, din
Decizia nr. 156 din 27 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2007, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 140^3 alin.1 teza a doua și art. 141 alin.1 teza a doua din Codul de procedură penală.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 140^3 alin. 1 teza finală și art. 141 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Isfan Antonio Allsaid în Dosarul nr. 6.747.3/30/2007 al Curții de Apel Timișoara - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 iunie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.