Decizia nr. 620/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 alin. (1) lit. j), art. 37 lit. d) și art. 38 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ale art. 41, 46, 47, 49, 50 și 52 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și ale art. 26 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (7), art. 36 alin. (1) lit. j), art. 37 lit. d) și
art. 38 din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii, ale
art. 41, 46, 47, 49, 50 și 52 din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară și ale art. 26 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată din oficiu de Curtea de Apel Alba-Iulia - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.677/57/2006.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent informează completul de judecată că partea Ioan Rotărescu a depus la dosar un înscris prin care arată că lasă la aprecierea Curții soluționarea excepției de neconstituționalitate.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 237 D/2007, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată din oficiu de Curtea de Apel Alba-Iulia - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.688/57/2006.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent informează Curtea că, la dosar, partea Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Hunedoara a depus o cerere prin care solicită comunicarea unui exemplar de pe considerentele excepției de neconstituționalitate și acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării.
Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de amânare, apreciind că aceasta nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, întrucât partea a avut timpul necesar și posibilitatea să consulte încheierea de sesizare a Curții Constituționale.
Curtea respinge cererea de amânare.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor sus-menționate, având în vedere obiectul identic al excepțiilor ridicate.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 237 D/2007 la Dosarul nr. 233 D/2007, care este primul înregistrat.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate privind dispozițiile
art. 34 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 , arătând că acestea nu se regăsesc în textul actului normativ menționat. Cât privește excepția de neconstituționalitate a celorlalte texte de lege criticate, consideră că aceasta este neîntemeiată, textele fiind în concordanță cu dispozițiile constituționale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
Prin Încheierile din 20 noiembrie 2006, pronunțate în Dosarele nr. 1.677/57/2006 și nr. 2.688/57/2006, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor "art. 34 alin. (7), art. 36 alin. (1) lit. j), art. 37 lit. d) și
art. 38 din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii, ale art. 41, art. 46, art. 47, art. 49, art. 50 și
art. 52 din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară și ale art. 26 din Codul de procedură civilă."
Excepția a fost ridicată din oficiu de instanța de judecată în cauze având ca obiect contestații în anulare, în care completele desemnate inițial au formulat cereri de abținere care s-au admis.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textele de lege criticate aduc atingere dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4), ale art. 124-126 și ale art. 134. În acest sens, se arată, în esență, că prevederile
art. 38 din Legea nr. 317/2004
contravin dispozițiilor art. 134 din Constituție, întrucât conferă Consiliului Superior al Magistraturii atribuții ce excedează celor cuprinse în textul constituțional pretins încălcat. Totodată, prevederile art. 36 lit. j) și ale
art. 37 lit. d) din Legea nr. 317/2004
sunt neconstituționale, întrucât sfera atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii conferă acestuia putere legislativă și putere judecătorească. De asemenea, prevederile
art. 41, 46, 47, 49, 50 și 52 din Legea nr. 304/2004
sunt neconstituționale, pentru următoarele motive: prin acestea sunt înființate adunări generale ale judecătorilor la nivelul fiecărei instanțe, în loc de adunarea generală a tuturor judecătorilor, organism la care se referă art. 1 alin. (4) din Constituție; sunt înființate colegii de conducere care nu au corespondent în art. 124-126 din Legea fundamentală; sunt conferite acestor organisme atribuții de verificare a respectării de către judecători a regulamentelor și de organizare a sistemului judecătoresc prin înființarea de secții specializate; impun participarea judecătorilor la judecarea altor cauze decât cele repartizate aleatoriu; permit și conferă putere unor organisme administrative să stabilească sau să modifice competența, atribuțiile, salariile, pensiile judecătorilor. În final, se susține că art. 26 din Codul de procedură civilă contravine principiilor art. 124 din Constituție, deoarece instituie o procedură în care judecătorii nu mai sunt terți, ci devin părți în proces, pe această cale fiindu-le afectată imparțialitatea.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată, în esență, că măsura în care atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii "sunt mai importante și mai complexe decât cele constituționale este una de apreciere, iar nu de constituționalitate, întrucât Constituția însăși deleagă legiuitorului dreptul de a le stabili." Totodată, în ceea ce privește
art. 41, 46, 47, 49, 50 și 52 din Legea nr. 304/2004 , aspectele sesizate în excepție sunt probleme de aplicare a legii, iar nu de constituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Astfel, nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 alin. (1) lit. j), ale art. 37 lit. d) și ale
art. 38 din Legea nr. 317/2004
față de art. 134 din Constituție, deoarece prin art. 134 alin. (4) se prevede că această autoritate statală, în realizarea rolului de garant al independenței justiției, îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 41, 46, 47, 49, 50 și 52 din Legea nr. 304/2004
și ale art. 26 din Codul de procedură civilă, față de art. 1 alin. (4) și art. 124-126 din Legea fundamentală, se apreciază că aceasta este neîntemeiată, deoarece prin textele constituționale criticate legiuitorul constituant a realizat o strânsă corelație între art. 1 alin. (4), conform căruia statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor, și art. 124-126 din Constituție.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, în opinia instanței de judecată, prevederile art. 34 alin. (7), ale art. 36 alin. (1) lit. j), ale art. 37 lit. d) și ale
art. 38 din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii, ale
art. 41, 46, 47, 49, 50 și 52 din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară și ale art. 26 din Codul de procedură civilă.
Curtea observă că prevederile
art. 34 alin. (7) din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii nu se regăsesc în conținutul acestei legi.
Așa fiind, Curtea se va pronunța prin prezenta decizie asupra constituționalității prevederilor art. 36 alin. (1) lit. j), ale art. 37 lit. d) și ale
art. 38 din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, ale
art. 41, 46, 47, 49, 50 și 52 din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările aduse prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50 din 28 iunie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 30 iunie 2006, și ale art. 26 din Codul de procedură civilă.
Textele de lege criticate au următorul conținut:
Articolul 36
alin. (1) lit. j), art. 37 lit. d) și
art. 38 din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii:
- Art. 36 alin. (1) lit. j): "(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții referitoare la admiterea în magistratură, evaluarea, formarea și examenele judecătorilor și procurorilor:[...]
j) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament."
- Art. 37 lit. d): "Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții referitoare la organizarea și funcționarea instanțelor și a parchetelor; [...]
d) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament."
- Art. 38: "(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, precum și alte regulamente și hotărâri prevăzute în
Legea nr. 303/2004 , republicată, și în
Legea nr. 304/2004 , republicată.
(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii asigură publicarea Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor și a regulamentelor prevăzute la alin. (1) în Monitorul Oficial al României, Partea I, și pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești.
(4) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de regulamente și ordine care se aprobă de ministrul justiției, în cazurile prevăzute de lege.
(5) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justiției cu privire la necesitatea inițierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiției.
(6) Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual un raport privind starea justiției și un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor și le publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii."
Articolul 41
, 46, 47, 49, 50 și 52 din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară:
- Art. 41: "(1) Secțiile și completele specializate ale curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora se înființează, la propunerea colegiilor de conducere ale fiecărei instanțe, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Componența secțiilor și completelor specializate se stabilește de colegiul de conducere al instanței, în raport cu volumul de activitate, ținându-se seama de specializarea judecătorului.
(3) În mod excepțional, în situația în care în cadrul unei secții nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanței poate dispune participarea unor judecători de la alte secții."
- Art. 46: "(1) Președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești iau măsuri pentru organizarea și buna funcționare a instanțelor pe care le conduc și, după caz, a instanțelor din circumscripțiile acestora, asigură și verifică respectarea obligațiilor statutare și a regulamentelor de către judecători și personalul auxiliar de specialitate.
(2) Verificările efectuate personal de președinți sau vicepreședinți ori prin judecători anume desemnați trebuie să respecte principiile independenței judecătorilor și supunerii lor numai legii, precum și autoritatea de lucru judecat.
(3) Atribuțiile date prin lege sau prin regulament în competența președinților sau a vicepreședinților de instanțe nu pot fi delegate colegiilor de conducere."
- Art. 47: "Președinții instanțelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, și alte atribuții decât cele privind activitatea de judecată."
- Art. 49: "(1) În cadrul fiecărei instanțe judecătorești funcționează un colegiu de conducere, care hotărăște cu privire la problemele generale de conducere ale instanței și îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 41.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri și au următoarea componență:
a) la curțile de apel și tribunale: președintele și 6 judecători, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;
b) la tribunale specializate și judecătorii: președintele și 2 sau 4 judecători, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.
(2^1) În cazul în care la judecătorii și tribunale specializate numărul judecătorilor este mai mic de 3, atribuțiile colegiului de conducere se exercită de președinte.
(3) Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorității membrilor săi.
(4) La ședințele colegiilor de conducere pot participa și președinții de secții.
(5) La curțile de apel și tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la ședințele acestuia participă și managerul economic al instanței, cu vot consultativ.
(6) În funcție de problemele supuse dezbaterii, la ședințele colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor și tribunalelor specializate pot fi invitați și judecători de la alte instanțe, care nu au drept de vot.
(7) Membrii aleși ai colegiilor de conducere pot fi revocați de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor prevăzute de lege."
- Art. 50: "(1) La instanțele judecătorești se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.
(2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:
a) adunarea generală a curții de apel și adunarea generală a judecătorilor din circumscripția acesteia - de președintele curții de apel;
b) adunarea generală a tribunalului și adunarea generală a judecătorilor din circumscripția acestuia - de președintele tribunalului;
c) adunarea generală a tribunalului specializat - de președintele acestuia;
d) adunarea generală a judecătorilor - de președintele judecătoriei.
(3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă și la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.
(4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca și de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanței."
- Art. 52: "(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.
(2) Completul de judecată este prezidat, prin rotație, de unul dintre membrii acestuia."
- Art. 26 din Codul de procedură civilă: "Abținerea se propune de judecător și se judecă potrivit normelor prevăzute de art. 30, 31 și 32."
Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, art. 125 privind statutul judecătorilor, art. 126 referitor la instanțele judecătorești și art. 134 privind atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii.
Examinând excepția, Curtea Constituțională reține următoarele:
I. Prevederile art. 36 alin. (1) lit. j), ale art. 37 lit. d) și ale
art. 38 din Legea nr. 317/2004
care reglementează anumite atribuții ale Consiliului Superior al Magistraturii nu contravin dispozițiilor art. 134 din Constituție, așa cum se susține în motivarea excepției, ci, dimpotrivă, sunt adoptate cu respectarea art. 134 alin. (4) din Legea fundamentală, potrivit căruia "Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției."
Prin dispozițiile art. 36 alin. (1) lit. j) și ale
art. 37 lit. d) din Legea nr. 317/2004 , legiuitorul a lăsat posibilitatea ca legea organică ce reglementează organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii să poată fi modificată sau completată în funcție de necesitățile care s-ar ivi în practică, prin norme care vor avea aceeași valoare juridică.
II. Dispozițiile
art. 41, 46, 47, 49, 50 și 52 din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară se referă la modul de organizare și funcționare a instanțelor de judecată. Acestea sunt adoptate de legiuitor în aplicarea prevederilor art. 124-126 din Constituție, care cuprind principiile generale potrivit cărora se organizează instanțele judecătorești și se realizează justiția, fără a conține nicio prevedere contrară textelor constituționale de referință. Legiuitorul constituant a lăsat la latitudinea legiuitorului ordinar modul concret de reglementare a problemelor care privesc organizarea instanțelor judecătorești.
Curtea constată că autorii excepției critică de fapt modul în care colegiul de conducere al instanței din care fac parte organizează activitatea acesteia, aspecte care excedează însă competenței instanței de contencios constituțional.
Curtea observă că susținerea potrivit căreia prin textele de lege criticate sunt înființate adunări generale ale judecătorilor la nivelul fiecărei instanțe, în loc de adunarea generală a tuturor judecătorilor, organism la care se referă art. 1 alin. (4) din Constituție, nu poate fi reținută. Aceasta, deoarece principiul separației și echilibrului puterilor în stat nu conține nicio referire privitoare la modul concret în care se convoacă adunările generale ale judecătorilor.
III. Prevederile art. 26 din Codul de procedură civilă referitoare la cererea de abținere formulată de judecător reglementează un incident procedural menit să garanteze stabilirea adevărului și asigurarea unei judecăți imparțiale și echitabile în toate cauzele, fără a contraveni art. 124 din Constituție.
Astfel, Curtea reține că judecătorul care știe că există un motiv de recuzare împotriva sa este dator să se abțină de la judecarea cauzei tocmai în scopul respectării condiției de imparțialitate prevăzute de art. 124 alin. (2) din Constituție.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 alin. (1) lit. j), art. 37 lit. d) și
art. 38 din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii, ale
art. 41, 46, 47, 49, 50 și 52 din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară și ale art. 26 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată din oficiu de Curtea de Apel Alba Iulia - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în Dosarele nr. 1.677/57/2006 și nr. 2.688/57/2006.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 iunie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.