Decizia nr. 988/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002

privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România și a prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Roman Impex Prest" - S.R.L. din Sascut în dosarele nr. 205/173/2007, nr. 207/173/2007 și nr. 209/173/2007 ale Judecătoriei Adjud.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 855 D/2007 și nr. 856 D/2007 la Dosarul nr. 854 D/2007, care a fost primul înregistrat, având în vedere că obiectul excepțiilor de neconstituționalitate este identic.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea celor trei dosare.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate privind dispozițiile

art. 4 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 , având în vedere că acestea nu mai sunt în vigoare, și, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate referitoare la prevederile

Ordonanței Guvernului nr. 5/2001 , făcând referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 17 mai 2007, pronunțate în dosarele nr. 205/173/2007, nr. 207/173/2007 și nr. 209/173/2007, Judecătoria Adjud a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002

privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România și a prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, excepție invocată de Societatea Comercială "Roman Impex Prest" - S.R.L. din Sascut.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că:

-

art. 4 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002

încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2), în art. 46 și în art. 135 alin. (2) lit. a), deoarece "legiuitorul a instituit un tratament discriminatoriu față de proprietarii posesori de autoturisme și ceilalți proprietari posesori de vehicule";

- prin

Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , "s-a instituit o procedură derogatorie care dă posibilitatea creditorului ca în baza unui minim de probe să obțină o hotărâre de obligare a debitorului la plata sumelor solicitate, în condițiile în care se limitează dreptul de administrare a probelor de către debitor, care este lipsit de mijloacele de apărare puse la dispoziție prin normele dreptului comun". Autorul excepției consideră că se încalcă astfel prevederile constituționale ale art. 21 privind "Accesul liber la justiție" și art. 24 privind "Dreptul la apărare".

Judecătoria Adjud consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002

a rămas fără obiect ca urmare a abrogării acestora, iar excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 5/2001

este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

Avocatul Poporului arată că, întrucât dispozițiile

art. 4 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002

au fost abrogate expres prin

Legea nr. 101/2007 , sunt incidente prevederile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , astfel încât excepția urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 5/2001 , apreciază că aceasta este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 4 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002

privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare, și prevederile

Ordonanței Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 295/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

I. Anterior sesizării Curții,

Legea nr. 101 din 19 aprilie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 25 aprilie 2007, a abrogat dispozițiile

art. 4 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002

privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.

Or, potrivit

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională nu se poate pronunța decât asupra dispozițiilor dintr-o lege sau o ordonanță în vigoare, ceea ce exclude exercitarea controlului de neconstituționalitate asupra unor prevederi legale eliminate din legislație. Controlul de constituționalitate nu se poate exercita asupra unor dispoziții legale abrogate și de aceea se impune respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Intervenția Curții Constituționale în aprecierea constituționalității unor norme juridice abrogate este incompatibilă nu numai cu scopul și funcționalitatea contenciosului constituțional, ci și cu principiul neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție.

II. Curtea constată că dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 5/2001

privind somația de plată au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, cu o motivare asemănătoare celei din prezenta cauză, prin raportare, între alte texte, și la art. 21 și 24 din Constituție. Curtea Constituțională, prin numeroase decizii, respingând excepția de neconstituționalitate, a constatat că prevederile ordonanței criticate nu încalcă dispoziții sau principii din Constituție. Astfel, de exemplu, prin

Decizia nr. 219 din 21 aprilie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 2 iunie 2005, Curtea, invocând jurisprudența sa în materie, a reținut, în esență, că dispozițiile ordonanței nu încalcă principiul egalității în drepturi și dreptul la apărare. De asemenea, a statuat că procedura somației de plată este o procedură specială în materia executării creanțelor, legiuitorul având, conform atribuțiilor stabilite de art. 126 din Constituție, dreptul exclusiv de a reglementa prin lege procedura de judecată și competența instanțelor judecătorești, cu condiția respectării celorlalte dispoziții din Constituție.

Considerentele care au justificat adoptarea soluției de respingere a excepției de neconstituționalitate prin decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe.

Față de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002

privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Societatea Comercială "Roman Impex Prest" - S.R.L. din Sascut în dosarele nr. 205/173/2007, nr. 207/173/2007 și nr. 209/173/2007 ale Judecătoriei Adjud.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, excepție invocată de același autor în aceleași dosare.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 noiembrie 2007.