Hotărârea nr. 3/1994

Capitolul 1 Cadrul legislativ și organizatoric al funcționarii F.P.S.

1.1. Cadrul legislativ

Activitatea Fondului Proprietății de Stat (F.P.S.) s-a desfășurat în conformitate cu legislația în vigoare :

Legea nr. 15/1990

și

Legea nr. 58/1991 .

În cursul anului 1993 cadrul legislativ care reglementează procesul privatizării și, implicit, activitatea Fondului Proprietății de Stat a fost completat cu o serie de acte normative ca:

- modificarea Legii investițiilor străine (Legea nr. 35/1991) care, prin Legea nr. 57/1993 a eliminat unele interpretări ale legii și a instituit facilități privind transferul integral al profitului și al capitalului social deținute de partenerul străin;

- crearea și funcționarea fondurilor de investiții (Ordonanța Guvernului nr. 24/1993) - intermediari necesari în domeniul investițiilor financiare;

- Legea contractului de management;

- instituirea regimului de supraveghere financiară (Hotărârea Guvernului nr. 301/1993) care, prin Comitetul de Restructurare analizează activitățile celor 30 de unități nominalizate și face propuneri de restructurare/lichidare a societăților comerciale vizate;

- instituirea regimului de incapacitate de plată, pe baza Legii nr. 76/1992 și a Ordonanței Guvernului nr. 23/1993, prin care Ministerul Finanțelor și Banca Naționala a României au declarat primele 20 societăți comerciale în stare de prefaliment;

- eliminarea controlului statului asupra prețurilor, prin Hotărârea Guvernului nr. 206/1993;

- eliminarea cotei de adaos comercial;

- descurajarea creării de arierate, ca urmare a amendării Legii nr. 76/1992, prin introducerea unor penalități zilnice.

Cadrul legislativ existent în domeniu în anul 1993 poate fi apreciat ca incomplet, el nesatisfăcând decît într-o mica măsura cerințele impuse de accelerarea procesului de privatizare.

1.2. Organizarea Fondului Proprietății de Stat

Fondul Proprietății de Stat și-a desfășurat activitatea pe baza Regulamentului de organizare și funcționare a F.P.S., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 643/1992.

În cursul anului, ca urmare a evoluției cadrului legislativ, al analizelor de stare efectuate de Fondul Proprietății de Stat și firme de consultanța, suportul organizatoric a fost restructurat, perfectionat și adaptat mai bine condițiilor concrete necesare realizării obiectivelor prevăzute de

Legea nr. 58/1991 .

- F.P.S. dispune de o structura organizatorică și de personal de specialitate, de proceduri și tehnici manageriale, care-i permit sa satisfacă în mai mare măsura realizarea obiectivelor sale. Structura actuala a F.P.S. cuprinde următoarele direcții: strategie, politica economică și metode (1); restructurare-privatizare (5); operațiuni de supraveghere (1); coordonare filiale și reprezentanți (1); actionariat și fonduri (1); control documentare-restructurare-privatizare (1); buget-finanțe-contabilitate (1); management și administrativ (1).

- Numărul de personal, în total 148, astăzi, poate fi apreciat ca fiind insuficient în raport cu ritmul cerut de privatizare și de calitatea acestui proces.

- Baza materială a F.P.S. se apreciază ca fiind necorespunzătoare:

- Sediul din C.A. Rosetti nr. 21 - în proces de renovare și dotare cu instalațiile necesare desfășurării activității are o capacitate redusă (pentru circa 200 de angajați).

- Dotarea cu birotica este în curs de realizare.

- Informatizarea proceselor și procedurilor este la început.

- Dotările efectuate și cele în curs nu au fost în măsura sa faciliteze o activitate normală.

Conform Regulamentului de organizare și funcționare a F.P.S. (Hotărârea Guvernului nr. 643/1992), Consiliul de administrație a indrumat întreaga activitate a F.P.S. Consiliul de administrație a funcționat în cadrul legal, membrii săi indeplinindu-și obligațiile ce le revin conform legii.

Consiliul de administrație a hotărît delegarea unor competente președintelui consiliului de administrație și directorului general executiv, imprimând procesului un caracter de descentralizare.

- Inexistenta filialelor județene a ingreunat procesul și ritmul privatizării, ceea ce a condus la urgentarea constituirii acestora.

1.3. Formarea patrimoniului gestionat de F.P.S.

Patrimoniul gestionat de F.P.S. este format din cota de 70% din capitalul social al:

- societăților comerciale și societăților cu răspundere limitată;

- societăților comerciale formate prin asocierea societăților comerciale cu acționar unic statul român;

- regiilor autonome ce se transforma prin hotărâri ale Guvernului în societăți comerciale.

Absenta unor reglementări juridice suficient de explicite referitoare la modul de transfer al proprietății de stat în patrimoniul F.P.S. (executanți, termene, sancțiuni) a determinat necunoașterea exactă a patrimoniului gestionat de F.P.S.

Astfel, în evidenta F.P.S. au fost transferate un număr de circa 5.934 societăți comerciale cu 4,17 milioane angajați și cu un capital social de 11.661 miliarde lei.

În municipiul București s-a definitivat transferul pentru un număr de numai 520 societăți comerciale, față de 1.081 societăți comerciale (baza de date F.P.S.) sau 883 societăți comerciale (baza de date A.N.P.).

În ceea ce privește înregistrarea societăților comerciale la Registrul comerțului cu F.P.S. și Fondurile Proprietății Private (F.P.P.) acționari, în baza actelor de transmitere, s-a constatat ca un număr de circa 2.300 societăți comerciale, deși au semnat actele de transmitere, acestea nu sunt înregistrate la Registrul comerțului, întârziind încheierea procesului juridic. Datorită acestui fenomen a apărut intirzierea numirii reprezentanților F.P.S. și F.P.P. în adunarea generală a acționarilor.

Actul intitulat "Acord al acționarilor", semnat între F.P.S. și F.P.P. reglementează coordonarea celor două instituții implicate în gestionarea societăților comerciale și în privatizarea-restructurarea lor.

A fost aprobat Contractul de reprezentare, care stabilește limitele organizatorice și decizionale în care își desfășoară activitatea reprezentantul F.P.S în adunarea generală a acționarilor. În luna septembrie a început numirea reprezentanților și semnarea contractelor, pe baza propunerilor înaintate de diverse ministere, organisme și instituții. Până la data raportului s-au realizat numirile reprezentanților în 35 de județe.

1.4. Sistemul de relații cu ministerele și alte instituții și organisme de stat

Cadrul legislativ implica în procesul privatizării diverse organisme și instituții: Agenția Naționala pentru Privatizare (A.N.P.), Agenția Română de Dezvoltare (A.R.D.), Consiliul de Coordonare, Strategie și Reforma Economică (C.C.S.R.E.), Fondul Proprietății de Stat (F.P.S.), Fondurile Proprietății Private (F.P.P.), ministere etc., cu atribuții bine definite.

Conlucrarea strinsa între aceste instituții a avut un rol însemnat în conceperea, coordonarea și derularea proceselor de privatizare și restructurare în anul 1993.

Activitatea F.P.S. ca gestionar al participatiei statului în societățile comerciale a depins în buna măsura de colaborarea cu ministerele și cu alte instituții abilitate cu coordonarea și elaborarea politicii de reforma, la nivel macroeconomic și sectorial.

Atingerea obiectivelor prevăzute în "Strategia de reforma economico-socială a programului de guvernare", cît și strategia de privatizare a F.P.S. a presupus o abordare coerenta a problematicii.

Consiliul de Coordonare, Strategie și Reforma Economică, prin integrarea diferitelor componente ale reformei elaborate în diverse instituții și asistate de diferite programe de finanțare multilaterala și bilaterala, elaborează strategii de ajustare structurală, cu obiective pe termen mediu și lung, privind ansamblul economiei românești, iar F.P.S. elaborează strategii de privatizare și restructurare la nivelul societății comerciale.

F.P.S. a ținut seama în deciziile sale de orientările macroeconomice ale programului de reforma, fără sa susțină ca pe parcursul anului ar fi existat o sistematica colaborare de analiza și decizie cu C.C.S.R.E

În relația F.P.S. - ministere au apărut greutăți generate de problematica delimitării sferei de activitate și statuarea modului de colaborare.

Ministerele fiind în prezent într-un proces de modificare a rolului lor, atribuțiile principale ale acestora fiind legate de elaborarea strategiilor sectoriale, ele se adapteaza mai greu acestui statut. Modificarea atribuțiilor ministerelor prin dinamica legislației și a instituțiilor a creat o aparenta dezorientare a lor, prin dispariția brusca a unor activități "traditionale". Din acest motiv au apărut și unele incoerente referitoare la atribuții, care au influentat negativ relațiile cu F.P.S.

O conlucrare buna a fost realizată cu Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului (M.L.P.A.T.) și Ministerul Turismului. Astfel, M.L.P.A.T. a colaborat eficient în realizarea privatizării în 1993. Ministerul Turismului, prin analizele și studiile efectuate, a informat permanent F.P.S., atât asupra impedimentelor constatate (incertitudini patrimoniale, rezultate nesatisfacatoare ale locatiilor de gestiune și închiriere etc.), cît și asupra soluțiilor de privatizare.

O modalitate importanța a colaborării F.P.S. - ministere, a constituit-o atragerea specialiștilor din diverse ramuri de activitate economică la acțiunile F.P.S., în principal, la gestionarea societăților comerciale privatizabile prin:

- mandatarea în calitate de reprezentanți ai F.P.S. în adunările generale ale acționarilor, a specialiștilor din ministere;

- constituirea societăților de strategie formate pentru grupuri de societăți comerciale angrenate în proiecte mai ample și de durata vizind privatizarea și restructurarea subsectoriala sau intersectoriala - pe lantul productiv. Constituite sau contractate de către acționari, potrivit legii, utilizînd specialiști în management financiar, industrial și comercial, inclusiv din ministere, aceste echipe multidisciplinare vor asigura strategia comuna, elaborarea, derularea și managementul proiectelor respective de restructurare-privatizare la nivelul grupului de societăți. Se imbina astfel utilizarea eficienta a fondului restrîns de specialiști (cu orientare de piața) cu descentralizarea și accelerarea procesului.

În procesul de restructurare, rolul ministerelor este complex, el presupunind participarea directa a acestora de la identificarea societăților comerciale restructurabile, care trebuie să țină seama de viziunea strategica de ansamblu, dar și de caracteristicile individuale și "istorice" ale fiecărei societăți comerciale până la finalizarea acțiunii.

Lipsa criteriilor, optiunilor și orientarilor de restructurare sectoriala/ subsectoriala în studiile elaborate de către ministere, a ingreunat selectarea societăților comerciale supuse regimului de supraveghere financiară, precum și a societăților comerciale declarate în incapacitate de plată.

Potrivit prevederilor legale cu care este abilitata A.N.P., de elaborare a normelor metodologice de organizare și vînzare de acțiuni și active, F.P.S. și A.N.P. au elaborat Normele metodologice nr. 1/1992 privind procedura standard de vînzare a acțiunilor societăților comerciale mici. În baza acestei metodologii, s-au asigurat facilități din partea F.P.S. pentru asociația ("Programul acțiunii salariaților") salariaților și conducerii societății, de natura sa sporeasca interesul și potențialul acestora de participare în procesul de privatizare.

Colaborarea F.P.S. cu A.N.P. s-a desfășurat în condițiile legii, A.N.P. pastrindu-și rolul de coordonare a activității de privatizare pe ansamblu; F.P.S., în exercitarea rolului sau, a beneficiat de o serie de elemente informationale existente în gestiunea A.N.P.

Având în vedere rolul investițiilor străine în procesul de privatizare și restructurare, în colaborare cu A.R.D. s-au întreprins acțiuni pentru menținerea și dezvoltarea contactelor cu potențiali investitori străini și pentru îmbunătățirea cadrului metodologic, care reglementează înființarea societăților comerciale mixte.

Capitolul 2 Elemente strategice privind procesul de privatizare

2.1. Obiective urmărite Obiectivul major al procesului de privatizare - transferul efectiv de proprietate, care să genereze comportamente responsabile din partea noilor proprietari și apariția unor entități economice eficiente, competitive, mai dinamice, cu o capacitate sporită de adaptabilitate la mediul concurential intern și internațional - a fost urmărit sistematic de către Fondul Proprietății de Stat.

Orientările strategice de privatizare ale F.P.S., pentru anul 1993, au decurs din strategia de reforma economico-socială a Programului de guvernare și au ținut seama de analizele sectoriale ale ministerelor, în măsura disponibilității și utilității acestora în raport cu specificitatea procesului de privatizare. Aceste orientări au vizat:

- privatizarea cu prioritate a societăților comerciale mici;

- demararea și accelerarea privatizării societăților comerciale mici din domeniul agriculturii și transportului rutier;

- privatizarea societăților comerciale mijlocii prin diverse metode și combinatii de metode;

- restructurarea societăților comerciale în vederea pregătirii lor pentru privatizare;

- descentralizarea privatizării prin mandatarea societăților de strategie constituite, în elaborarea proiectelor de restructurare și privatizare și implementarea acestora;

- pregătirea acțiunilor de privatizare, procedurile și normele metodologice elaborate au constituit premisele pentru accelerarea procesului de privatizare în anul 1994.

2.2. Metode și mijloace aplicate

Conform prevederilor

art. 46 din Legea nr. 58/1991 , vânzarea acțiunilor sau părților sociale ale societăților comerciale deținute de F.P.S. către persoane fizice sau juridice române sau străine s-a realizat prin următoarele metode:

- oferta publică;

- vânzarea pe bază de licitație deschisă sau licitație cu participanți preselectionati;

- vânzarea prin negociere directa;

- combinatii ale metodelor de mai sus.

Combinarea metodelor de privatizare s-a aplicat, de regula, în cazurile în care din analiza societății comerciale s-a constatat necesitatea asigurării unei structuri optime a actionariatului (investitor strategic și/sau actionariat public) sau în cazurile societăților comerciale ale căror acțiuni s-au putut vinde în mai multe etape.

Alegerea metodei sau a combinatiei de metode de vînzare s-a decis de către acționari (F.P.S. și F.P.P.) de la caz la caz, prin planul de privatizare aprobat pentru fiecare societate comercială, elaborat în urma unor analize sau conform procedurilor aplicabile pentru unele categorii de societăți comerciale selectate.

Pentru asigurarea unei dinamici susținute a procesului de privatizare, societățile comerciale mici s-au privatizat conform metodologiei standard prin ofertarea la un preț egal cu valoarea patrimoniului net reevaluat existent la data ultimei raportări contabile, fiind exceptate cele stabilite de Consiliul de administrație al F.P.S.

Ținând seama de condițiile specifice în care își desfășoară activitatea societățile comerciale din agricultura, precum și cele din transportul rutier, F.P.S. în colaborare cu ministerele coordonatoare au stabilit norme metodologice specifice pentru demararea și accelerarea privatizării în aceste domenii.

Privatizarea societăților comerciale mijlocii s-a făcut prin vânzarea de acțiuni prin negociere directa, în doua variante: vânzarea unui pachet de acțiuni către un investitor strategic sau către o asociație dintre salariați și conducere; și vânzarea de pachete de acțiuni prin licitație.

La vânzarea de acțiuni prin negociere directa, valoarea de vînzare a acțiunilor s-a evaluat în funcție de valoarea patrimoniului, a profitului prognozat și o estimare a prețului pieței.

Capitolul 3 Desfășurarea procesului de privatizare

3.1. Condițiile economico-sociale

Procesul de privatizare s-a desfășurat în anul 1993 în condiții economico-sociale caracterizate prin:

- producția industriala realizată pe primele 8 luni ale anului a înregistrat o tendinta constanta de redresare comparativ cu realizarile din perioadele corespunzătoare din anul 1992. Contribuția decisiva la acest proces de redresare au avut-o sectoarele extractiv și energetic, în timp ce unele ramuri ale industriei prelucratoare se mențin încă sub nivelul realizarilor anului trecut;

- rata inflației a crescut, cu tendinta de majorare spre sfârșitul anului. În medie, pe primele 8 luni, rata lunară a inflației a fost de 12,1%, superioară anului 1992;

- rata somajului a atins 9% din populația activa la începutul anului 1993. Se atinge astfel un prag ingrijorator, cu consecințe sociale;

- devalorizarea monedei naționale este în continua creștere. Fața de începutul anului 1993, cursul de schimb al leului față de dolar a crescut de la 480 la 1.050, având consecințe importante asupra comerțului exterior;

- deficitul balanței de plati a comerțului exterior s-a menținut în anul 1993;

- soldul balanței comerciale a continuat să fie negativ, înregistrând un deficit de circa 500 milioane dolari.

3.2. Factori de influența

Privatizarea, proces complex și de durata, a fost influentata în anul 1993 de o serie de factori:

- blocajul financiar - menținerea în circuitul economic a societăților comerciale nerentabile;

- lipsa de capital autohton;

- informarea insuficienta a populației cu privire la procesul de privatizare;

- deficitul din bugetul de stat nu a făcut posibila sprijinirea financiară a procesului de restructurare și privatizare;

- evoluția cursului de schimb al leului;

- absenta unei piețe de capitaluri (legea bursei de valori);

- interesul scăzut al investitorilor străini. În procesul de privatizare în anul 1993, întreprinzătorii străini nu au fost interesați în cumpărarea de acțiuni la societăți comerciale ci și-au canalizat fondurile financiare spre mărirea capitalului social la societățile existente;

- obținerea titlurilor de proprietate asupra terenurilor, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 834/1992, se realizează deosebit de greu pe întregul lant de avize. Din primele 3 liste de societăți comerciale mici, care insumeaza 421 societăți, un număr de 77 societăți nu au titlu de proprietate asupra terenurilor. De asemenea, exista multe situații litigioase, atât în cadrul societăților comerciale propuse a se privatiza, cît și în relațiile acestora cu terții, care impieteaza asupra privatizării.

3.3. Evaluarea perspectivelor privatizării în raport cu "starea" sistemului economic

Având în vedere situația economico-socială concretă a României, precum și dificultățile intimpinate în procesul de privatizare în anul 1993, durata acestuia estimată realist va fi mai mare de 7 ani.

Din experienta acumulată în anul 1993 rezultă următoarele constatări:

- privatizarea standard, conform Normelor metodologice nr. 1/1992, sub raportul condițiilor de creditare (avans, termen final de plată), este aplicabilă numai pentru societățile comerciale mici și, în unele cazuri, și societăților comerciale mijlocii.

Având în vedere situația financiară a cumparatorilor potențiali și faptul ca ratele de rambursare sunt dimensionate potrivit profitului net estimat în planul de afaceri al societății, va crește ponderea societăților comerciale pentru care, atât prețul acțiunilor, bazat pe activul net, cît și durata de 6 ani a creditului F.P.S. nu sunt accesibile cumparatorilor reali. Aceasta va crea, în anul 1994, necesitatea modificării procedurii standard, în sensul reducerii prețului și al extinderii duratei și volumului creditului acordat de F.P.S., pentru a menține prioritatea societăților mici și preferinta pentru oferta salariaților și conducerii;

- și în cazul societăților comerciale mici, care se preteaza la metoda standard de privatizare, exista unele dificultăți pentru cele din transportul rutier, servicii pentru agricultura, comerț, turism; principalele dificultăți privind clarificarea situației patrimoniale a societăților depind de aplicarea altor legi (Legea fondului funciar, regimul bunurilor confiscate abuziv) și, împreună cu durata de soluționare a litigiilor aferente, vor greva și în următorii ani numărul de societăți privatizabile;

- societățile mari necesita o perioadă mai mare de pregătire a privatizării și un capital financiar substanțial acumulat în sectorul privat și atras din exterior. Rolul de catalizator al investițiilor străine în procesul de restructurare și privatizare este încă departe de a fi atins. Volumul mediu anual al investițiilor străine de circa 200 milioane dolari, precum și preponderenta orientare a companiilor cu capital străin constituite spre sectorul de comerț nu au creat fluxurile de investiții străine necesare, care să aibă impact semnificativ;

- insuficienta numerică a personalului din instituțiile implicate în procesul de privatizare, precum și faptul ca acest personal se afla în curs de formare și specializare;

- existenta unor disfunctii în colaborarea dintre F.P.S., F.P.P., ministere, A.N.P. și societățile comerciale etc.

Capitolul 4 Acțiuni și rezultate în privatizare și restructurare în anul 1993

4.1. Vinzari de acțiuni

Vînzarea acțiunilor societăților comerciale gestionate de F.P.S. s-a făcut către persoane fizice și juridice române sau străine prin următoarele metode:

- oferta publică;

- vânzarea pe bază de licitație;

- vânzarea prin negociere directa;

- combinatii ale metodelor de mai sus.

Până în prezent, F.P.S. a selectat și publicat un număr de 669 societăți comerciale, însumând un capital social de 383 miliarde lei, care au început pregătirea privatizării, la care se adauga cele 3 societăți în lichidare cu capital social de 15,4 miliarde lei. Fața de un capital social total, conform datelor din bilanțul contabil la 31.12.1992, în valoare de 11.649 miliarde lei, F.P.S. a oferit spre vînzare acțiuni, care insumeaza un capital ce reprezintă circa 3,5% din acesta.

Se afla în curs de aprobare lista nr. 5 cuprinzând circa 154 societăți comerciale mici, oferite de către F.P.S. spre privatizare.

Privatizarea societăților comerciale de către F.P.S. a început, practic, în luna aprilie 1993, iar prima lista cu societățile comerciale mici propuse pentru privatizare s-a publicat pe 9 martie 1993 în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. În prima faza a procesului de privatizare s-a consumat un volum mare de timp cu acordarea de consultanța pentru investitori, salariați și conducerile societăților comerciale, privind aplicarea prevederilor legii (inclusiv a Legii nr. 31/1990). În același timp, personalul F.P.S. s-a implicat efectiv în soluționarea multiplelor probleme legate de aplicarea de către societățile comerciale a normelor legale privind procesul de privatizare.

4.2. Vinzari de societăți comerciale mici

Din cele 5.934 de societăți comerciale transferate la F.P.S., peste 2.600 sunt societăți comerciale mici, ce insumeaza un capital social de circa 400 miliarde lei, ceea ce reprezintă 3,4% din capitalul social total deținut. În aceste societăți își desfășoară activitatea 465 mii de salariați.

În cele 4 liste *) succesive publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, din anul 1993, au fost înscrise 561 societăți comerciale mici cu un capital social de 95 miliarde lei. Dintre acestea erau privatizate la 31 octombrie 1993 134 societăți comerciale mici cu un capital social total de 18,5 miliarde lei, din care partea F.P.S. reprezintă 2.691.925 acțiuni cu valoarea nominală totală de 13 miliarde lei, vîndute la un preț de 23,8 miliarde lei. Numărul salariaților din aceste societăți se ridica la 28.876 persoane (anexa nr. 1).

Societățile comerciale privatizate sunt din sectorul: construcții - 41; comerț interior - 16; publicitate, mass-media - 13; cercetare-proiectare - 10; servicii - 9; confecții-textile - 6; transport auto - 6.

Toate aceste societăți comerciale mici s-au privatizat conform Normelor metodologice nr. 1/1992 privind procedura standard de privatizare în următoarele condiții:

- avansul plătit într-o perioadă de timp cuprinsă între 15-30 zile de la data semnării contractului de vînzare-cumpărare, în cuantumul de 15-30% din prețul de vînzare;

- restul sumei de achitat în rate eșalonate, de regula semestrial, într-un interval de 6-10 ani;

- dobinda percepută la rate a fost cuprinsă între 24,5-26% anual;

- pentru partea de 30% din prețul total s-au utilizat carnetele cu certificate de proprietate, care în perioada analizata au avut valoarea de 135.000 lei în trimestrul II 1993, de 141.000 lei în trimestrul III 1993 și, respectiv, de 145.000 lei în trimestrul IV 1993;

- pentru anumite sectoare de activitate (servicii pentru agricultura și transporturi rutiere), Consiliul de administrație al F.P.S. a aprobat (pentru societățile comerciale mici) proceduri specifice de privatizare privitoare la modalitățile de plată (avans, rate, dobinzi).

Se estimeaza ca până la 31 decembrie 1993 numărul societăților comerciale mici privatizate se va ridica la circa 200.

4.3. Vinzari de societăți comerciale mijlocii

Fondul Proprietății de Stat a publicat liste **) conținând 109 societăți comerciale mijlocii și mari, ce insumeaza un capital social de 288 miliarde lei, care sunt propuse pentru privatizare.

Din cele 97 societăți comerciale mijlocii aflate în procesul de privatizare, până în prezent s-au privatizat următoarele societăți:

---------

Denumirea societății comerciale

Domeniul de activitate

Capitalul social

- mil. lei -

Numărul de salariați

Prețul de vânzare pentru partea F.P.S. - mil. lei -

Cota vândută din participația statului

1.

"Solaris" - S.A. Călărași

Comerț

1.100

260

990

70%

2.

"Compania Industrială «Grivița»" - S.A.

Reparații și confecții piese de schimb, service

1.020

1.318

1.753

70%

3.

"Adesgo" - S.A. București

Confecții-textile

1.328

1.250

1.328

38%

4.

"Proberco" - S.A. Baia Mare

Industrie alimentară

1.200

180

1.150

70%

5.

"Moldofil" - S.A.

Confecții-textile

1.279

700

844

70%

De asemenea, se afla într-o faza avansată de negociere societățile comerciale:

Nr. crt.

Denumirea societății comerciale

Domeniul de activitate

Capitalul social

- mil. lei -

Numărul de salariați

Stadiul actual al privatizării

1.

"Poiana - Produse Zaharoase" - S.A.

Industrie alimentară

1.232

1.100

Vânzare prin licitație, finalizare procedură licitație

2.

"Ikos Conf." - S.A.

Confecții-textile

1.050

2.210

Negociere cu partener străin

3.

"Energomontaj" - S.A. București

Construcții de mașini

4.869

9.474

Finalizare; analiză documentație, privatizare

4.

"Zimbru" - S.A. Iași

Industrie alimentară

1.626

425

Finalizare; analiză documentație, privatizare

5.

"Energoconstrucția" - S.A.*)

Construcții

5.650

6.594

Negociere vânzare

6.

"Libertatea" - S.A.

Mobilă

902

1.294

Avizare în Consiliul de administrație

7.

"Apemin" - S.A.

Industrie alimentară

1.486

470

Avizare în Consiliul de administrație

8.

"Apasco" - S.A.

Construcții

1.442

1.104

Negociere cu P.A.S.

În urma solicitărilor Ministerului Agriculturii și Alimentației privind alocarea unor fonduri pentru recapitalizarea societăților comerciale din sectorul avicol, F.P.S. a aprobat constituirea unui fond de restructurare financiară de 10,5 miliarde lei.

După analiza documentației tehnico-economice a unui număr de 61 societăți comerciale avicole, au fost selectate 32 societăți pentru restructurare financiară.

Fondul alocat s-a distribuit în doua transe (iulie și august) pe baza semnării "Convenției privind restructurarea financiară în vederea reabilitării și privatizării".

Banca Agricolă- S.A. a fost acreditata cu verificarea modului de utilizare a fondurilor. Ea poate sista operațiunea de finanțare când sumele alocate sunt utilizate în alte scopuri.

Societățile comerciale avicole pentru care s-a aprobat restructurarea financiară vor fi trecute pe listele ce se vor publică în vederea privatizării.

Se afla în atenția F.P.S. și procesul de restructurare financiară a societățile comerciale de creștere a porcilor. În procesul de analiza vor intra cu prioritate societățile comerciale de selecție și testare.

Consiliul de administrație al F.P.S.,la solicitarea M.A.A., a aprobat, de asemenea, un fond de 7 miliarde lei, din care 2,5 miliarde lei pentru societățile comerciale de selecție și 4,5 miliarde lei pentru cele 29 societăți comerciale profilate pe producția de carne.

De îndată ce ministerele vor propune pentru reabilitare și capitalizare societăți comerciale din alte domenii de activitate, ele vor fi analizate cu prioritate.

4.5. Restructurarea societăților comerciale

F.P.S. a întocmit metodologia de restructurare a societăților comerciale, care a fost adusă la cunoștința ministerelor. Potrivit acesteia, documentele obligatorii sunt studiul de strategie sectoriala/subsectoriala, care se întocmește de către ministere și studiul de restructurare.

Până în prezent, F.P.S. a analizat un număr de 28 de studii de restructurare, din care numai 4 studii vor fi înaintate, în luna noiembrie 1994, spre aprobare, Consiliului de administrație. Celelalte studii nu sunt complete (lipsa avize, nerespectarea metodologiei cunoscute etc.).

Conform prevederilor legale, F.P.S. în colaborare cu ministerele a adoptat o serie de măsuri în plan organizatoric prin crearea societăților de strategie, care grupează societăți cu interese comune. Acestea asigura elaborarea prognozelor și strategiilor de restructurare, sunt mandate sa gestioneze și sa implementeze proiectele de restructurare aprobate și asigura reprezentarea fondurilor în adunările generale ale societăților comerciale la care acestea dețin acțiuni.

S-au aprobat până în prezent statutele și contractele de reprezentare pentru următoarele societății comerciale de strategie : "Romtub" - S.A. București, "Sideron" - S.A. București, "Conef" - S.A. București și "Refarom" - S.A. Brașov.

Un număr de 30 societăți comerciale cu capital de stat din sectoarele construcții de mașini, chimie și petrochimie, metalurgie etc., cu situație financiară critica, au fost supuse, în baza Hotărârii Guvernului nr. 301/1993, unui regim strict de supraveghere economico-financiară. Acesta a fost exercitat prin comisii de supraveghere constituite la nivelul fiecărei societăți comerciale, conduse și coordonate de Comitetul de restructurare.