Legea nr. 15/1990

Articolul 1

Unitățile economice de stat, indiferent de organul în subordinea căruia își desfășoară activitatea, se organizează și funcționează, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi, sub forma de regii autonome sau societăți comerciale.

De asemenea, unități economice, bunuri sau activități pot fi, după caz, concesionate sau închiriate cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Regiile autonome și societățile comerciale pot, în condițiile prezentei legi, să se asocieze pentru realizarea în comun de activități productive și de comercializare.

Articolul 2

Regiile autonome se organizează și funcționează în ramurile strategice ale economiei naționale - industria de armament, energetica, exploatarea minelor și a gazelor naturale, posta și transporturi feroviare -, precum și unele domenii aparținînd altor ramuri stabilite de guvern.

Articolul 3

Regiile autonome sînt persoane juridice și funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară.

Regii autonome se pot înființa prin hotărîre a guvernului, pentru cele de interes național, sau prin hotărîre a organelor județene și municipale ale administrației de stat, pentru cele de interes local, din ramurile și domeniile stabilite potrivit art. 2.

Articolul 4

Prin actul de înființare a regiei autonome se vor stabili obiectul sau de activitate, patrimoniul, denumirea și sediul principal.

Regiile autonome pot înființa în cadrul structurii lor: uzine, fabrici, ateliere, servicii, sucursale și alte asemenea subunitati necesare realizării obiectului de activitate. Modalitatea de constituire a acestora și relațiile lor din cadrul regiei autonome și cu terții sînt stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare al regiei autonome, elaborat de consiliul de administrație și aprobat de organul care a înființat regia respectiva.

Articolul 5

Regia autonomă este proprietara bunurilor din patrimoniul sau.

În exercitarea dreptului de proprietate, regia autonomă poseda, folosește și dispune, în mod autonom, de bunurile pe care le are în patrimoniu, sau le culege fructele, după caz, în vederea realizării scopului pentru care a fost constituită.

Înstrăinarea bunurilor imobile aparținînd regiei autonome sau încheierea de tranzacții în litigii cu o valoare de peste zece milioane de lei se face cu aprobarea ministerului de resort.

Articolul 6

Regia autonomă trebuie să acopere cu veniturile provenite din activitatea sa toate cheltuielile, inclusiv dobinzile, amortizarea investițiilor și rambursarea creditelor și să obțină profit.

Cheltuielile vor putea depăși veniturile numai pentru motive temeinice - în special pentru executarea de lucrări și servicii în interes public - cu aprobarea, pentru fiecare caz în parte, a ministrului de stat pentru orientarea economică, pe baza propunerii ministerului de resort, avizată de Ministerul Finanțelor. În asemenea cazuri, o dată cu aprobarea, se vor stabili cuantumul și sursele de compensare a pierderilor suferite de regie.

Articolul 7

Regia autonomă întocmește anual buget de venituri și cheltuieli, bilanț contabil și cont de profit și pierderi, după modele stabilite de Ministerul Finanțelor.

Bilanțul contabil anual și contul de profit și pierderi se aproba de Ministerul Finanțelor, sau, după caz, de direcțiile financiare teritoriale de la sediul regiei în cauza.

Bilanțul contabil și contul de profit și pierderi al regiilor autonome organizate la nivel național se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, iar pentru regiile de interes local publicarea se face în presa locală.

Articolul 8

Din veniturile realizate, după acoperirea cheltuielilor, regia autonomă constituie fondul de rezerva și fondul de dezvoltare, asigura sumele necesare satisfacerii unor necesității social-culturale și sportive ori de perfecționare-recalificare ale personalului angajat, precum și pentru cointeresarea prin premiere a acestuia, plătește impozitele, taxele, cotele de asigurări și securitate socială și celelalte vărsăminte prevăzute de lege.

Consiliul de administrație al regiei autonome poate hotărî și crearea altor fonduri în afară celor menționate la alineatul precedent.

Partea din venituri rămasă după constituirea fondurilor proprii și efectuarea plăților menționate la alineatul 1 reprezintă profitul net al regiei. Din acest profit 5% se utilizează pentru constituirea unui fond de participare a angajaților la profituri, iar restul se vărsa, după caz, la bugetul statului sau al organului administrației locale.

Articolul 9

Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situația în care, în cursul unui an, mijloacele regiei autonome nu sînt suficiente, regia poate contracta credite financiare cu Banca Naționala a României sau alte bănci, în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent.

Pentru acoperirea eventualelor deficite, regiile autonome pot beneficia de subvenții de la bugetul de stat sau de la bugetele locale ori pot contracta credite bancare.

Subvențiile se acordă și se administrează de guvern sau de organele locale ale administrației de stat, după caz, în limitele fondurilor prevăzute în bugetele acestora și pot fi utilizate numai potrivit scopurilor pentru care au fost acordate.

Articolul 10

Regia autonomă hotărăște cu privire la investițiile ce urmează a fi realizate, potrivit obiectului sau de activitate, și care se finanțează din surse proprii, credite bancare sau alocații de la bugetul statului, ori, după caz, de la bugetele locale.

Contractarea de credite pentru investiții mai mari de 50 milioane lei se efectuează pe baza aprobării prealabile a ministrului de stat pentru orientare economică.

Articolul 11

Operațiunile de încasări și plati ale regiei autonome se efectuează prin conturi deschise la bănci.

În limitele celor stabilite de Banca Naționala a României, pentru necesitați curente, regia autonomă poate efectua operațiuni de încasări și plati în lei și în valută prin casieria proprie.

Operațiunile de încasări și plati cu strainatatea se vor efectua prin unitățile Băncii Române de Comerț Exterior sau alte bănci.

Articolul 12

Conducerea regiei autonome revine consiliului de administrație, compus din 7-15 persoane, din care una este directorul sau directorul general al regiei.

Consiliul de administrație se numește prin ordin al ministrului de resort sau, după caz, prin decizia conducătorului administrației teritoriale locale. Din consiliul de administrație fac parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Finanțelor și, după caz, reprezentanți ai Ministerului Resurselor și Industriei, Ministerului Comerțului și Turismului și ministerului economic de resort. Ceilalți membri vor fi numiți dintre ingineri, tehnicieni, economiști și juriști specializați în domeniul de activitate al respectivei regii.

Consiliul de administrație își desfășoară activitatea în conformitate cu propriul sau regulament de organizare și funcționare și hotărăște în toate problemele privind activitatea regiei, cu excepția celor care, potrivit legii, sînt date în competența altor organe.

Articolul 13

Membrii consiliului de administrație:

a) se numesc pentru o perioadă de 4 ani, iar jumătate din ei pot fi înlocuiți la fiecare doi ani;

b) nu pot face parte din mai mult de doua consilii de administrație sau participa la societăți comerciale cu care respectiva regie autonomă întreține relații de afaceri sau are interese contrare;

c) își păstrează calitatea de angajați la instituția sau unitatea de la care provin și toate drepturile și obligațiile derivînd din aceasta calitate;

d) sînt plătiți cu o indemnizație stabilită de consiliul de administrație pentru activitatea desfășurată în aceasta calitate.

Consiliul de administrație poate propune organului care l-a numit, potrivit art. 12, înlocuirea unui membru necorespunzător.

Articolul 14

În prima luna a fiecărui an, consiliul de administrație prezintă ministerului de resort, sau, după caz, administrației teritoriale locale, un raport asupra activității desfășurate de regie în anul precedent și asupra programului de activitate pentru anul în curs.

Articolul 15

Activitatea curenta a regiei autonome este condusă de un director general sau un director numit de consiliul de administrație, cu avizul ministrului de resort, sau, după caz, al conducătorului administrației locale de stat.

Articolul 16

Unitățile economice de stat, cu excepția celor care se constituie ca regii autonome, vor fi organizate sub forma de societăți pe acțiuni sau societăți cu răspundere limitată, în condițiile prevăzute de lege.

Articolul 17

Unitățile economice de interes republican se organizează ca societăți comerciale prin hotărîre a guvernului, iar cele de interes local, prin decizia organului administrației locale de stat.

Articolul 18

Prin actul de înființare se aproba statutul societății comerciale și se vor stabili:

a) forma juridică, obiectul de activitate, denumirea și sediul principal al societății;

b) capitalul social subscris, structura și modalitatea de constituire a acestuia;

c) modalitatea de prelucrare a activului și pasivului unității economice de stat care se constituie în societate comercială.

În baza actului de înființare, societatea comercială se înscrie în registrul camerelor de comerț și industrie. Actul de înființare se publică în Monitorul Oficial al României.

Articolul 19

Inventarierea patrimoniului unităților economice de stat supuse transformarii în societăți comerciale, precum și evaluarea și stabilirea capitalului societăților comerciale înființate pe aceasta cale se fac în condițiile stabilite prin hotărîre a guvernului.

Articolul 20

Inițial, capitalul social al societăților comerciale constituie potrivit art. 17 este deținut integral de statul român sub forma de acțiuni sau părți sociale, în raport cu forma juridică a societății și va fi vărsat în întregime la data constituirii societății.

Bunurile din patrimoniul societății comerciale sînt proprietatea acesteia, cu excepția celor dobîndite cu alt titlu.

Articolul 21

Societățile comerciale înființate conform prezentei legi au un acționar, respectiv deținător de părți sociale, unic pînă la transferul total sau parțial al acțiunilor sau părților sociale către terțe părți din sectorul public sau privat, din țara sau din străinătate, în conformitate cu legislația specială.

Articolul 22

În vederea pregătirii, organizării și coordonării activității de transfer a acțiunilor sau părților sociale se constituie Agenția naționala pentru privatizare, în subordinea guvernului.

Atribuțiile agenției sînt cele stabilite prin lege specială, precum și prin prezenta lege, iar structura organizatorică a acesteia se va stabili prin hotărîre a guvernului.

Articolul 23

Societățile comerciale, constituite potrivit prezentei legi, vor transmite Agenției naționale pentru privatizare un titlu de valoare egal cu 30% din cuantumul capitalului social stabilit, în termen de 30 de zile de la constituirea lor.

În temeiul titlurilor astfel primite, Agenția naționala pentru privatizare va emite înscrisuri nominative de valoare a cîte 5.000 lei pe care le va distribui în mod egal și gratuit tuturor cetățenilor români cu domiciliul în țara, care pînă la data de 31 decembrie 1990 au împlinit vîrsta de 18 ani.

Fac excepție persoanele condamnate pentru delapidare, furt, tilharie, distrugere cu intenție, înșelăciune, gestiune frauduloasă, abuz de încredere comis în dăuna avutului obștesc sau particular, specula, omor, omor calificat, omor deosebit de grav, viol, luare de mită, arestare nelegală și cercetare abuzivă și infracțiuni contra păcii și omenirii.

Prevederile alineatului precedent nu se aplică celor condamnați pentru sustrageri de produse agricole de pe cimp săvîrșite pînă la 22 decembrie 1989.

Negocierea și transmiterea înscrisurilor nominative de valoare, prin acte între vii, va putea avea loc după trecerea unui an de la publicarea prezentei legi numai între cetățenii români cu domiciliul în țara și exclusiv prin intermediul Agenției naționale pentru privatizare, tranzacțiile neinregistrate de aceasta fiind nule de drept.

Înscrisurile de valoare vor fi utilizate de către titular în limitele valorii lor nominale, pentru achiziționarea de acțiuni sau părți sociale la societățile comerciale constituite prin transformarea actualelor unități economice de stat, potrivit legislației speciale.

Guvernul va prezenta parlamentului programul și principiile acțiunii de privatizare, urmărind formularea unor soluții fundamentate pe criterii economice și diferențiate în funcție de specificul fiecărui sector economic și fiecărei unități, precum și crearea unui regim de protecție și de preferinta pentru salariații societăților comerciale care urmează a fi privatizate.

Operațiunile cu înscrisurile nominative de valoare sînt supuse unei taxe de timbru de 1% .

Articolul 24

Societățile comerciale cu capital de stat întocmesc anual buget de venituri și cheltuieli, bilanț contabil și cont de profit și pierderi, în condițiile prevăzute de lege.

Bilanțul contabil și contul de profit și pierderi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

Articolul 25

Prin hotărîre a guvernului, la propunerea ministrului de stat pentru industrie și comerț, activități economice, servicii publice, unități de producție ale unor regii autonome și terenuri proprietate de stat pot face obiectul unor concesiuni.

Concesiunea se acordă numai pe bază de licitație publică și cu condiția ca prin concesionare să se asigure statului un venit fix anual, cel puțin egal cu media beneficiilor nete realizate prin exploatarea, în ultimii 5 ani, a obiectului concesiunii, ori a unor obiecte similare. Acest venit nu va putea fi mai mic decît rata dobinzii Băncii Naționale, aplicată la valoarea estimată a concesiunii stabilită prin hotărîre a guvernului.

Unități de producție pot fi concesionate fără acordul regiei autonome respective, dacă în ultimii doi ani premergatori concesionarii regia în cauza a recurs la subvenții de stat.

Concesionar poate fi orice persoană fizica sau juridică, română sau străină.

Examinarea și acceptarea ofertelor prezentate la licitație se efectuează de către Agenția naționala pentru privatizare.

Articolul 26

Organizarea licitației privind concesionarea, precum și caietul de sarcini cuprinzînd condițiile concesiunii se aproba de guvern și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum și în presa, cu cel puțin 30 de zile înainte de data ținerii licitației.

Articolul 27

Caietul de sarcini și contractul de concesiune vor cuprinde dispoziții privind:

a) obiectul concesiunii;

b) durata concesiunii, care nu poate fi mai mare de 20 ani;

c) programul minimal al lucrărilor ce urmează a fi executate de concesionar și al eventualelor investiții noi;

d) prețul concesiunii și plata eventualelor redevențe în natura din rezultatele producției;

e) transmiterea, la data expirării concesiunii, a tuturor bunurilor concesionate sau dobîndite pe perioada concesiunii și destinate exploatării acesteia, în proprietatea concedentului, libere de orice sarcini;

f) condițiile în care se poate rascumpara concesiunea;

g) condițiile rezilierii contractului de concesiune și răspunderea concesionarului în cazul rezilierii contractului din culpa sa;

h) răspunderea concesionarului pentru neîndeplinirea obligațiilor impuse de caietul de sarcini;

i) controlul activității concesionarului de către reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai ministerului economic de resort;

j) alte obligații în raport cu obiectul concesiunii.

Articolul 28

Controlul respectării de către concesionar a caietului de sarcini și a obligațiilor asumate prin contractul de concesiune se efectuează de către Agenția naționala pentru privatizare.

Articolul 29

Subconcesionarea poate avea loc numai pe baza aprobării guvernului, data la propunerea Agenției naționale pentru privatizare.

Articolul 30

Bunuri din proprietatea statului pot face obiectul unui contract de închiriere, pe baza aprobării guvernului sau a organului administrației locale de stat, după caz.

Articolul 31

Contractul de închiriere se încheie pe bază de licitație și va include clauze de natura să asigure exploatarea bunului închiriat potrivit specificului acestuia.

Contractul de închiriere se poate încheia cu orice persoană fizica sau juridică, română sau străină, de către organul de stat în evidenta și administrarea căruia se afla bunurile în cauza.

Articolul 32

Regiile autonome sau societățile comerciale pot încheia cu persoane fizice ori juridice, române sau străine, contracte de locatie a gestiunii, avînd ca obiect gestiunea secțiilor, uzinelor, fabricilor și a altor subunitati economice din structura lor.

Regulile generale privind încheierea acestor contracte se aproba prin hotărîre a guvernului.

Articolul 33

Regiile autonome și societățile comerciale se pot asocia în vederea realizării de activități comune care prezintă interes pentru asociați. Prin aceasta asociere nu se naște o noua persoana juridică, iar raporturile dintre asociați se vor stabili prin contractul de asociere.

Articolul 34

Contractul de asociere va cuprinde următoarele:

a) părțile contractante;

b) activitățile economice ce se vor realiza în comun;

c) contribuția fiecărei părți la realizarea activităților economice comune convenite;

d) condițiile de administrare și conducere a asociației;

e) modalitatea de împărțire a rezultatelor activităților economice comune desfășurate;

f) cauzele de încetare a asocierii și modalitatea de împărțire a rezultatelor lichidării;

g) orice alte clauze necesare activității asociației.

Articolul 35

Regiile autonome și societățile comerciale cu capital parțial sau total de stat se pot asocia între ele sau cu terțe persoane juridice sau fizice, române sau străine, în scopul creării de noi societăți comerciale.

Articolul 36

Se interzic orice acorduri între societățile comerciale sau regiile autonome, orice decizie de asociere între acestea și orice practici concertate care sînt susceptibile a afecta comerțul între agenții economici și care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrîngerea sau denaturarea jocului concurentei, ori exploatarea de maniera abuzivă a unei poziții dominante deținută pe piața sau pe o parte substantiala de piața, cum sînt:

a) fixarea sau impunerea de maniera directa sau indirecta a prețurilor de monopol și de dumping, ori a altor condiții contractuale neloiale;

b) limitarea sau controlul producției, desfacerii, dezvoltării tehnice sau investițiilor;

c) împărțirea piețelor sau surselor de aprovizionare;

d) aplicarea față de partenerii comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente, producindu-le în acest fel un dezavantaj în raporturile concurentiale;

e) subordonarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau potrivit uzantelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

Încălcarea interdictiilor prevăzute la alin. 1 atrage aplicarea sancțiunilor prevăzute de legea civilă sau penală pentru acțiunile de concurenta neloială.

Sînt interzise activitățile unui agent economic sau ale unui grup de agenți economici care ocupa o piața, o poziție dominantă caracterizată printr-o situație de monopol sau printr-o concentrare manifesta a puterii economice, în măsura în care aceste activități pot afecta funcționarea normală a pieței în condiții de libera concurenta.

Articolul 37

Acțiunile împotriva practicilor și actelor menționate la art. 36 pot fi pornite de orice persoană interesată, iar judecarea lor este de competența instanțelor judecătorești.

Articolul 38

Nu constituie concurenta neloială acordurile, deciziile de asociere și practicile concertate care contribuie la ameliorarea producției și distribuției de produse, la promovarea progresului tehnic sau la ridicarea gradului de competitivitate al produselor, lucrărilor și serviciilor românești pe piața externa.

Articolul 39

În aplicarea dispozițiilor prezentei legi, la constituirea societăților comerciale, guvernul va proceda la restructurarea unităților economice de stat - întreprinderi, grupuri, combinate, trusturi și a altor asemenea - pe criteriul autonomiei functionale și financiare, urmărindu-se reducerea dimensiunii marilor întreprinderi și multiplicarea agenților economici care produc același tip de bunuri, efectuează același tip de lucrări sau prestează același tip de servicii.

Pentru unitățile economice de stat de interes local, prevederile alin. 1 se aplică de prefecturi și Primăria municipiului București.

Articolul 40

Statul își poate rezerva activități economice pe care să le desfășoare în mod exclusiv cu titlu de monopoluri de stat. Asemenea monopoluri, precum și modul lor de administrare, se stabilesc prin legi speciale.

Articolul 41

Structura organizatorică și funcțională a regiilor autonome și a societăților comerciale se stabilesc de organele de conducere ale acestora.

Personalul regiilor autonome și al societăților comerciale este angajat de directorul general, respectiv director. Nivelul de salarizare al personalului angajat se stabilește de organul de conducere al regiei sau societății comerciale, în funcție de studii și munca efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzute de lege.

Articolul 42

Regiile autonome și societățile comerciale, precum și concesionarii și persoanele care exploatează bunuri închiriate în condițiile prezentei legi, sînt obligate să-și desfășoare activitatea cu respectarea dispozițiilor legale privind protecția mediului înconjurător și sa realizeze din surse proprii mijloacele adecvate în acest scop.

Articolul 43

Activitatea regiilor autonome și a societăților comerciale poate fi influentata de stat prin pirghii economice cum sînt credite cu dobinzi preferențiale, comenzi de stat, subvenții, impozite și taxe.

Societățile comerciale create pe baza prezentei legi pot fi subvenționate pe baza hotărîrii guvernului pe o perioadă de maximum 4 ani, cu reduceri anuale ale cuantumului subventiei cu rate de 20% din suma inițială.

Nu se acordă subvenții în caz de bancruta.

Articolul 44

Regiile autonome și societățile comerciale create în temeiul prezentei legi pot efectua direct operațiuni de comerț exterior. În acest scop ele urmează să își constituie compartimente specializate de export, import, marketing și conjunctura, cu consultarea prealabilă și obligatorie a Ministerului Comerțului și Turismului.

Articolul 45

Regiile autonome și societățile comerciale create în temeiul prezentei legi au dreptul de a dispune asupra unei cote de 30% din veniturile lor nete în valută. Cu începere de la 1 februarie 1991 aceasta cota se va ridica la 50% .

Restul veniturilor nete în valută se preschimba în mod obligatoriu la Banca Română de Comerț Exterior, contra lei, la cursul de schimb în vigoare la data operațiunii.

Prin veniturile nete în sensul prezentului articol se înțeleg încasările din operațiile de export după scăderea importurilor, comisioanelor, taxelor, impozitelor și celorlalte cheltuieli în valută legate de realizarea operațiilor respective.

Articolul 46

Sumele în valută rămase la dispoziția agenților economici amintiti se păstrează în conturi speciale deschise pe numele lor la Banca Română de Comerț Exterior sau la alte bănci cu sediul în România.

Ministerul Comerțului și Turismului poate refuza autorizația de import necesară utilizării acestor sume numai atunci cînd bunurile al căror import este urmărit se pot procura din țara în condiții competitive și numai dacă o asemenea măsura este necesară în scopul echilibrarii balanței de plati externe. Corespunzător, ministerul poate refuza și autorizația de export pentru bunurile strict necesare realizării producției interne.

Articolul 47

Relațiile comerciale dintre regiile autonome, cele dintre societățile comerciale cu capital de stat, precum și relațiile dintre ele ori între ele și stat se vor desfășura pe baze contractuale.

Contractele încheiate între agenții economici menționați la alin. 1 vor fi guvernate de principiul libertății contractuale și de reglementările cuprinse în Codul civil și Codul comercial român, cu excepțiile decurgind din prezenta lege.

Articolul 48

Regiile autonome și societățile comerciale cu capital de stat vor putea practica între ele și în raporturile cu terții, prețurile decurgind din acțiunea conjugata a cererii și ofertei, cu excepția situației cînd pe piața românească nu exista cel puțin trei agenți economici care să comercializeze același tip de bun, lucrare sau serviciu, precum și cu excepția cazurilor în care prețurile sînt subvenționate de stat potrivit hotărîrii guvernului. În aceste din urma cazuri prețurile se vor stabili de către guvern prin negociere cu agenții economici.

Articolul 49

Banca Română de Comerț Exterior poate organiza licitații valutare la cererea agenților economici care dețin, în condițiile legii, sume în valută pe care vor să le transfere altor agenți economici, contra lei.

Articolul 50

Regiile autonome și societățile comerciale cu capital de stat pot sa încheie contracte de vînzare, executare de lucrări sau prestări de servicii cu întreprinzători străini, cu plata în lei, dacă sumele în moneda românească deținute de aceștia sînt rezultate din exploatarea unor investiții efectuate de ei în România.

Articolul 51

Litigiile de orice fel în care sînt implicate regii autonome sau societăți comerciale cu capital de stat sînt de competența instanțelor judecătorești de drept comun.

Pentru soluționarea litigiilor dintre ele regiile autonome și societățile comerciale pot apela și la arbitraj.

Articolul 52

Pînă la liberalizarea totală a schimburilor și eliminarea sistemului de repartiții prin balante materiale, regiile autonome și societățile comerciale cu capital de stat integral sînt obligate să execute sarcinile de livrare stabilite prin balantele întocmite de Ministerul Resurselor și Industriei.

În măsura în care beneficiarul de repartiție constata ca deține un excedent de material din categoria celor dirijate, el poate proceda la vînzarea acelui excedent la prețuri ce pot depăși prețurile de cumpărare. Asemenea operațiuni vor fi notificate imediat Ministerului Resurselor și Industriei. În mod similar va putea proceda și furnizorul nominalizat prin repartiție dacă beneficiarul sau îi notifica, înainte de încheierea contractului, că nu este interesat a-și prelua cota repartizata.

Refuzul de încheiere a contractului, cu încălcarea prevederilor prezentului articol, atrage răspunderea civilă a regiei autonome sau a societății comerciale vinovate.

Articolul 53

Bunurile care rămîn în proprietatea statului, cum ar fi clădiri guvernamentale, bunuri necesare desfășurării activităților administrației de stat, rezerve ale statului și altele asemenea, se înregistrează la Departamentul Rezervelor Statului și se administrează direct de instituțiile cărora le sînt date în folosință.

Actele de decizie cu privire la aceste bunuri se aproba de Ministerul Finanțelor și Ministerul Resurselor și Industriei, cu excepția situațiilor în care prin lege se dispune altfel.

Articolul 54

Prevederile prezentei legi se aplică și companiilor, corporațiilor, trusturilor, grupurilor de întreprinderi și altora asemenea, înființate prin reorganizarea unor centrale sau altor unități economice de stat prin hotărîri ale guvernului, pînă la data publicării legii.

Articolul 55

Actualele centrale și celelalte unități cu statut similar își încetează activitatea pe măsura infiintarii regiilor autonome și societăților comerciale potrivit prezentei legi.

Patrimoniile acestora vor fi transmise entitatilor nou create în conformitate cu hotărîrile guvernului care se vor adopta pentru fiecare caz.

Articolul 56

Personalul centralelor desființate, precum și personalul unităților economice de stat transformate în regii autonome și societăți comerciale, va fi preluat de acestea din urma. Acest personal, în cazul în care este încadrat cu un salariu mai mic, are dreptul la diferența pînă la salariul tarifar avut și la sporuri de vechime, după caz, timp de 3 luni. Diferența se suporta de la bugetul statului.

Articolul 57

Înființarea regiilor autonome și a societăților comerciale potrivit prezentei legi se va face în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acesteia, cu excepția unităților agricole de stat, pentru care termenul este de 9 luni.

Toate contractele, autorizațiile sau alte înscrisuri prin care întreprinderi, instituții, unități economice de stat sau parte din acestea au fost trecute în proprietate privată, concesionate sau închiriate după 22 decembrie 1989, se vor reexamina în conformitate cu prevederile prezentei legi de către Agenția naționala pentru privatizare.

Articolul 58

Prezenta lege intră în vigoare în 30 de zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

La împlinirea termenului prevăzut la

art. 57 se abroga Legea nr. 5/1978

cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat, precum și la funcționarea acestora pe baza autoconducerii muncitoresti și autogestiunii economico-financiare,

Legea nr. 3/1988

privind încheierea și executarea contractelor economice,

Legea nr. 14/1971

cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale și aprovizionarea tehnico-materială, precum și orice alte dispoziții contrare.

De asemenea, pe data prezentei legi se abroga hotărîrile guvernului privind constituirea, organizarea și funcționarea în comerțul interior a societăților comerciale pe acțiuni și a companiilor autonome și hotărîrea guvernului privind privatizarea unităților comerciale sau administrarea acestora în sistemul de comision ori de mandat.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința sa din ziua de 31 iulie 1990.