Lege · Parlamentul
Legea nr. 89/2014
privind ratificarea Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 5 martie 2014 și aprobate prin Decizia Consiliului directorilor executivi al Fondului Monetar Internațional din 26 martie 2014
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Modifică 1
- Legea nr. 15/1990 7 august 1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comercia…
Pune în aplicare 1
- Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 privind Codul de procedură civilă
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic
Se ratifică Scrisoarea de intenție*1) semnată de autoritățile române la București la 5 martie 2014, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi al Fondului Monetar Internațional din 26 martie 2014, prin care se modifică și se completează Scrisoarea de intenție semnată de autoritățile române la București la 12 septembrie 2013 și aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi al Fondului Monetar Internațional din 27 septembrie 2013, ratificată prin
Legea nr. 361/2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 16 ianuarie 2014.
----------
*1) Traducere oficială/autorizată în limba română.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
VIOREL HREBENCIUC
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
IOAN CHELARU
București, 1 iulie 2014.
Nr. 89.
SCRISOARE DE INTENȚIE
București, 5 martie 2014
Doamnei Christine Lagarde
Director general
Fondul Monetar Internațional
Washington, DC 20431
S.U.A.
Stimată Doamnă Lagarde:
1. Autoritățile române își reafirmă angajamentul față de programul economic susținut de Fondul Monetar Internațional (FMI), Uniunea Europeană (UE) și Banca Mondială (BM). Am îndeplinit patru din cele cinci criterii de performanță cantitative și am înregistrat progrese pe linia reformelor structurale. În mod deosebit, am lansat oferte publice inițiale (OPI) pentru acțiuni deținute la două companii energetice de stat, Romgaz și Nuclearelectrica, iar autoritatea de reglementare în domeniul energiei a implementat pașii următori prevăzuți în foile de parcurs pentru liberalizarea prețurilor la energie, conform programului. Am accelerat absorbția de fonduri UE, lucru deosebit de important mai ales în contextul în care cererea internă este mai slabă decât se preconiza. Pentru anul 2014, ne menținem angajamentul de a reduce gradual deficitul fiscal, dar de a tempera ușor traiectoria de ajustare, pentru a facilita o absorbție mai mare de fonduri UE, cu scopul de a dezvolta potențialul de creștere economică.
2. Rezultatele noastre în ceea ce privește țintele cantitative și agenda de reforme structurale pentru prima și a doua evaluare au fost bune (tabelele 1 și 2).
● Criterii cantitative de performanță și ținte indicative. Patru din cele cinci criterii cantitative de performanță și patru din cele cinci ținte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2013 au fost respectate. Criteriul de performanță referitor la soldul general al bugetului general consolidat, stabilit la data aprobării programului, a fost ratat cu o diferență mică, în mare parte datorită unor cheltuieli mai mari cu cofinanțarea proiectelor UE. Am adoptat pentru anul 2014 un buget ce prevede o consolidare graduală continuă. Ținta indicativă referitoare la plățile restante ce au depășit data scadenței pentru toate întreprinderile de stat (ÎS) de la nivel central a fost ratată însă cu o diferență substanțială. Se întreprind acțiuni corective pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în program în materie de arierate, acțiuni descrise în Memorandumul de politici economico-financiare atașat (MPEF). Inflația a scăzut sub intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflație și au fost purtate discuții cu experții FMI, după cum prevede programul.
● Criterii de referință structurale. Am înregistrat progrese substanțiale în îndeplinirea criteriilor de referință structurale. Am lansat cu succes o OPI de 15 procente din acțiunile deținute de stat la Romgaz. Am început să publicăm rapoartele lunare privind arieratele autorităților centrale și locale, pe unități administrative. Am elaborat de asemenea proiecțiile financiare pe termen mediu care identifică adecvat implicațiile fiscale ale proiectelor cu finanțare UE, cuprinzând necesarul de cofinanțare, corecțiile financiare și cheltuielile neeligibile. Am aprobat, prin memorandum de Guvern, o listă de proiecte semnificative prioritare, pe baza criteriilor de prioritizare, care să ajute la fundamentarea bugetului pe anul 2014. Criteriul de referință structural referitor la numirea unui consiliu profesionist la Hidroelectrica în conformitate cu prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011
a fost îndeplinit. Am finalizat conceptul și analiza de cost pentru noul pachet de servicii de bază în domeniul sănătății, delimitând opțiunile de implicare a sectorului privat. Noul sistem de control al angajamentelor a fost pus la dispoziția a trei entități-pilot în luna ianuarie 2014; până la finele lunii aprilie 2014, se preconizează ca acesta să acopere toate cheltuielile la nivelul acelor entități și să producă rapoartele necesare. Propunem reprogramarea criteriului structural de referință în consecință. Am elaborat o nouă lege a obligațiunilor garantate, pe care o vom înainta, mai târziu decât anticipasem, Parlamentului spre a fi analizată în procedură de urgență; propunem reprogramarea criteriului de referință structural pentru finele lunii martie 2014. Am amendat reglementările contabile aplicabile în cazul cesionării ÎNP către companiile de administrare a datoriilor, în sensul de a nu se crea o obligație fiscală, în conformitate cu rezultatul procedurii de nerespectare a legislației europene (infringement) de la nivelul CE.
3. În MPEF atașat prezentăm planurile pe care le avem pentru a avansa în continuare în direcția îndeplinirii obiectivelor programului nostru macroeconomic. Având în vedere performanțele noastre în cadrul programului susținut de FMI, CE și Banca Mondială, precum și acțiunile corective întreprinse, Guvernul României și Banca Națională a României (BNR) solicită o derogare pentru nerespectarea criteriului de performanță ratat și finalizarea primei și a celei de-a doua evaluări. Intenționăm să tratăm în continuare acordul ca preventiv.
4. Programul va fi monitorizat în continuare prin criterii de performanță cantitative și prin ținte indicative, prin criterii structurale de referință și clauze consultative, în cursul unor evaluări trimestriale în anul 2014 și semestriale după aceea. Propunem stabilirea de criterii cantitative de performanță pentru 31 martie 2014 și 30 iunie 2014 (Tabelul 1 MPEF). Propunem modificarea criteriului de referință structural privind lansarea unei OPI pentru Hidroelectrica (finele lunii iunie 2014), prin majorarea volumului de la 10 la 15 procente din acțiunile deținute de stat și renunțarea la mențiunea referitoare la majorarea de capital programată. Totodată, propunem modificarea criteriului de referință structural referitor la funcționarea sistemului de control al angajamentelor în toate entitățile bugetului general consolidat (BGC) pentru a facilita monitorizarea. Propunem, de asemenea, modificarea criteriului de referință structural privind legea referitoare la obligațiunile garantate, în sensul de a menționa că acțiunea solicitată este transmiterea la Parlament. După cum se detaliază în MPEF și MTI, propunem cinci noi criterii de referință structurale, o acțiune prealabilă și o nouă țintă indicativă în raport cu care să se măsoare progresele în cadrul programului (MPEF, Tabelul 2). Memorandumul tehnic de înțelegere (MTÎ) explică modul în care sunt măsurate țintele. Solicităm o reprogramare a datelor de disponibilizare pentru achiziție asociate acestei evaluări și evaluărilor viitoare. Cea de-a treia evaluare a programului va avea loc pe data de 25 iunie 2014 sau la o dată ulterioară, iar cea de-a patra pe data de 28 septembrie 2014 sau la o dată ulterioară.
5. Considerăm că politicile și măsurile prevăzute în scrisoarea din 12 septembrie 2013 și în această scrisoare sunt adecvate pentru realizarea obiectivelor programului nostru economic. Suntem pregătiți în continuare să adoptăm măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigura realizarea acestor obiective. Ne vom consulta cu FMI și Comisia Europeană (CE) înainte de a modifica măsurile incluse în această Scrisoare și MPEF atașat sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului și vom pune la dispoziția FMI și CE informațiile necesare în vederea monitorizării programului.
6. Acordăm permisiunea noastră FMI și CE pentru publicarea Scrisorii de intenție și a anexelor la aceasta, precum și a rapoartelor echipelor aferente. Scrisoarea este transmisă în copie domnului Olli Rehn.
Cu stimă,
Victor-Viorel Ponta,
prim-ministru
Mugur-Constantin Isărescu,
guvernatorul Băncii Naționale a României
Anexa I Memorandum de politici economice și financiare
(Proiect, 25 februarie 2014) Evoluții economice recente și perspective 1. Creșterea economică s-a accelerat în primele trei trimestre ale anului 2013, înregistrându-se o creștere a PIB real de 2,7 procente, susținută de evoluțiile favorabile ale exporturilor, în timp ce cererea internă s-a menținut modestă. Activitatea economică a fost susținută în mare parte de producția industrială puternică și de recolta agricolă bogată. Pentru anul 2013 estimăm o creștere economică anuală de circa 3,5 procente. Majorarea volumului exporturilor a fost determinată în principal de vânzările de echipamente și utilaje de transport, pe fondul creșterii cererii externe, inclusiv din țările non-UE. În același timp, consumul scăzut de energie, inclusiv ca urmare a îmbunătățirii eficienței energetice, a contribuit la o încetinire a importurilor. Ca urmare, ne așteptăm la restrângerea semnificativă a deficitului de cont curent în anul 2013, la aproximativ 1-1,25 procente din PIB, de la 4,4 procente din PIB în anul 2012, reflectând în principal îmbunătățirea balanței comerciale și a serviciilor. Conform așteptărilor, inflația IPC a început să scadă în al doilea semestru al anului, ajungând la 1,6 procente în luna decembrie 2013 și apoi la 1,1 procente în luna ianuarie 2014, datorită unei recolte bune, unui efect de bază favorabil, reducerii TVA la pâine și produsele de panificație, precum și persistenței deviației negative a PIB de la nivelul său potențial și ameliorării anticipațiilor privind inflația. Inflația anuală de bază a scăzut, de asemenea, de la 2,9 procente în luna iunie până la -0,1 procente în decembrie 2013 și ianuarie 2014. Rata șomajului a atins nivelul de 7,1 procente în decembrie 2013, în scădere de la 7,3 procente în perioada iulie-noiembrie. 2. Pentru anul 2014, se preconizează o dinamică a PIB real între 2,2 și 2,5 procente. O mai bună absorbție a fondurilor UE va sprijini creșterea investițiilor. Totodată, este așteptată o relativă consolidare a consumului privat pe fondul îmbunătățirii generale a încrederii și al creșterii, în timp, a venitului real disponibil. Se anticipează că inflația IPC va continua să scadă în prima jumătate a anului 2014, revenind la valori aflate în jumătatea superioară a intervalului țintei în a doua parte a anului 2014, în mare parte datorită unor efecte de bază și impactului accizelor. Se anticipează că deficitul de cont curent se va menține între 1 și 1,5 procente din PIB în anul 2014. Riscurile la adresa perspectivei economice sunt, în ansamblu, echilibrate: datele finale privind producția agricolă și industrială în anul 2013 ar putea fi superioare așteptărilor, în timp ce creșterea creditului pare a fi limitată atât de factori de natura cererii, cât și de factori de natura ofertei, ceea ce ar putea împiedica redresarea cererii interne. Pe plan extern, România continuă să fie vulnerabilă la riscurile generate de evoluții nefavorabile pe piețele financiare internaționale și de trenarea creșterii economice în zona euro. Implementarea unor politici prudente, care a contribuit la reducerea substanțială a spreadurilor, va fi esențială pentru menținerea încrederii și protejarea pe mai departe a unor rezerve (buffere) de politici. Standard & Poor's a îmbunătățit, în noiembrie 2013, perspectiva ratingului suveran al României de la stabil la pozitiv. Politica fiscală 3. În anul 2013, ținta preliminară de deficit fiscal a fost 2,5 procente din PIB (în termeni cash), ceea ce presupune o reducere a deficitului structural ESA de cel puțin 0,4 procente din PIB, în conformitate cu regulile din Pactul UE de stabilitate și creștere (PSC). Cu toate acestea, ținta de deficit cash în cadrul programului, care a fost stabilită la momentul aprobării programului, a fost ratată cu o mică marjă, în principal datorită unei mai mari cofinanțări UE. În același timp, veniturile au fost realizate la niveluri mai mici, reflectând reducerea impozitului pe venitul personal și a celui pe bunuri și servicii ca urmare a unei recuperări mai slabe pe segmentul fiscal și a unei colectări mai reduse la jumătatea anului, ca urmare a unei restructurări a administrației fiscale. Veniturile nefiscale au scăzut de asemenea ca urmare a unor plăți mai mici în contul dividendelor din partea instituțiilor publice. Nerealizarea veniturilor a fost în mare parte compensată de niveluri mai reduse decât cele anticipate la transferurile sociale, cheltuielile cu bunurile și serviciile și de plăți mai mici cu dobânzile. Deși cheltuielile rambursabile în cadrul proiectelor finanțate din fonduri UE s-au situat sub nivelurile vizate, cheltuielile cu cofinanțarea națională au depășit proiecțiile. Arieratele au scăzut atât la nivelul administrației centrale, cât și la cel al autorităților locale, încadrându-se în țintele programului. 4. Pentru anul 2014, vom continua procesul de ajustare graduală și am aprobat un buget care corespunde unei ținte de deficit de 2,2 procente din PIB în termeni cash. Având în vedere recentele succese înregistrate în accelerarea absorbției de fonduri UE, plafonul de deficit este cu 0,2 procente din PIB mai mare față de ținta de deficit prevăzută în MPEF din luna septembrie. Scopul este acela de a crea mai mult spațiu pentru o cofinanțare mai mare a fondurilor UE (sub forma unui ajustor descris în MTÎ) și de a susține investițiile generatoare de creștere, menținând în același timp direcția de reducere a vulnerabilităților fiscale. Anvelopa bugetară presupune un efort structural minim de 0,3 procente din PIB în anul 2014 (0,7 procente din PIB cumulat în perioada 2013-2014, în termeni ESA). 5. Bugetul prevede o creștere cu 1,5 miliarde RON a cheltuielilor cu salariile, sub nivelul creșterii PIB-ului nominal. Salariul minim s-a majorat de la 800 RON/lună la 850 RON/lună în luna ianuarie 2014, următoarea creștere la 900 RON/lună fiind planificată în luna iulie 2014. Costul majorării salariului minim este încorporat în cheltuiala cu salariile aferentă sectorului public. Guvernul va continua să ajusteze numărul angajaților din sectorul public, prin ieșirile naturale din sistem și prin identificarea redundanțelor în vederea asigurării unui ritm mai rapid de implementare în direcția grilei de salarizare. În anvelopa salarială a fost inclusă și o alocare suplimentară de 0,3 procente din PIB, aferentă hotărârilor judecătorești. Pensiile publice vor fi majorate cu 3,75 procente, conform prevederilor din legea pensiilor. Sunt incluse în buget de asemenea și ultimele plăți necesare implementării Directivei de plăți. Începând cu data de 1 ianuarie 2014, a fost implementată cea de-a doua etapă a majorării programate a venitului minim garantat. Pentru a susține proiectele generatoare de creștere, vom majora sumele alocate fondurilor rambursabile. 6. Pentru a ne încadra în ținta de deficit, am implementat măsuri adiționale. Începând din 2014 am introdus o formulă de indexare a accizelor cu nivelul inflației. Baza de impozitare a companiilor pentru impozitele pe proprietate a fost lărgită pentru a include structurile speciale. Redevențele pentru resursele minerale, altele decât petrol și gaze, au fost majorate cu 25 procente. Majorarea salariului minim va genera și ea venituri suplimentare. Pentru a ne asigura că există resurse financiare suficiente și a minimiza deci riscul arieratelor și deficitelor, vom alinia impozitele pe proprietate de la nivelul autorităților locale cu procesul de descentralizare sporită a atribuțiilor în materie de cheltuieli ce se are în vedere la acest moment (vezi paragraful 14). După cum prevede deja Codul fiscal, cotele impozitelor pe proprietate aplicabile persoanelor fizice pot fi majorate cu 20 procente la latitudinea autorităților locale. Codul fiscal cuprinde deja prevederi menite să soluționeze arieratele autorităților locale. 7. Pe partea de cheltuieli, pentru a ne proteja împotriva incertitudinilor pe segmentul de colectare a veniturilor, am amânat angajarea cheltuielilor cu investițiile și subvențiile în valoare de aproximativ 0,1 procente din PIB până în cea de-a doua jumătate a anului. De asemenea, nu vom elibera rezerva de 10 procente din buget care se aplică unor categorii de cheltuieli (în jur de 2,3 miliarde RON, 0,3 procente din PIB) înainte de cea de-a doua rectificare a bugetului din 2014. Mai mult, suma nealocată de 220 milioane RON va fi utilizată pentru a facilita reducerea arieratelor companiilor de stat din sectorul căilor ferate. 8. Politica fiscală: Începând cu luna septembrie 2013, am redus temporar cota de TVA la pâine și produse de panificație la 9 procente și am identificat măsuri pe partea de accize menite să contracareze impactul bugetar. Am inițiat o analiză a impactului acestei măsuri și vom furniza datele solicitate referitoare la plățile de TVA, inclusiv numărul de plătitori de TVA înregistrați în acest sector, pentru a evalua progresele înregistrate în materie de conformare. În cursul anului 2014, vom analiza eficiența acestei măsuri și vom decide dacă ea va fi permanentizată. Vom elabora o strategie de reformă a impozitelor pe proprietate și a sistemului de evaluare a proprietăților, reformă ce va introduce principiul destinației proprietății, dar în care proprietarul va fi contribuabilul primar. Un grup de lucru interministerial elaborează o strategie pentru un nou regim de impozitare a sectorului petrol și gaze. Vom introduce un nou regim ce va fi în vigoare din 2015 până în 2024, regim ce va fi discutat cu toți cei implicați. În urma recentei asistențe tehnice primite din partea FMI, am solicitat asistență suplimentară care să ne ajute să elaborăm un plan de acțiune pentru implementarea acestor taxe. În acest context, ne vom asigura că agenția în domeniul resurselor minerale (ANMR) va pune la dispoziție tuturor părților relevante toate datele necesare privind resursele, cu respectarea aspectelor legate de securitatea națională. Vom încerca să amendăm proiectul legii impozitului forfetar, inclusiv prin reducerea plafonului, înainte de votarea acesteia în Parlament. 9. Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice vor demara realizarea unei analize cuprinzătoare care să evalueze rezultatele pilonului doi al sistemului de pensii și implicațiile acestuia asupra sustenabilității și gradului de adecvare a sistemului de pensii și asupra dezvoltării pieței de capital din România. Evaluăm de asemenea opțiunile de reducere a poverii fiscale într-o manieră neutră din punct de vedere bugetar. 10. Pentru a stimula mediul de afaceri și a reduce fiscalitatea muncii, un obiectiv central al Guvernului este acela de reducere a cotei contribuțiilor sociale. În acest sens, vom încerca să implementăm în a doua jumătate a anului 2014 o reducere semnificativă a acestei cote. Orice reducere de cotă de acest fel va fi efectuată într-o manieră neutră din punct de vedere bugetar, accentul căzând pe măsuri de lărgire a bazei. Reducerea va proteja stabilitatea sistemului de asigurări sociale, siguranța finanțelor publice și va promova obiectivele programului. În acest scop, vom efectua un studiu de fezabilitate ce va fi discutat cu toți cei implicați. Concluziile studiului vor fi convenite cu CE, FMI și Banca Mondială. 11. Pentru bugetul anului 2015 vom implementa măsuri bazate pe raportul de cheltuieli fiscale, care se află în prezent în proces de redactare. Ne vom consulta cu echipele FMI și CE înainte de a aduce orice modificare sistemului fiscal. 12. Pentru a proteja beneficiile generate de eforturile de ajustare fiscală din trecut, vom depune eforturi de consolidare a instituțiilor fiscale. Domeniile principale de reformă vor include: 13. Pactul fiscal și bugetul pe termen mediu: În conformitate cu prevederile UE privind guvernanța fiscală, am modificat Legea responsabilității fiscale pentru a integra ținte fiscale structurale și măsuri corective în cazul abaterilor. Vom încerca să vizăm un efort structural de 1/2 procent din PIB până când se va realiza obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM), de a avea deficit structural al bugetului general consolidat de 1 procent din PIB. Urmând această traiectorie, ne așteptăm să atingem OTM până în anul 2015. Vom încerca de asemenea să trecem la un cadru bugetar pe termen mediu. 14. Descentralizarea fiscală: Ne propunem să implementăm o reformă a administrației publice prin care unele atribuții vor fi descentralizate de la autoritățile centrale către autoritățile locale, asigurând resursele financiare necesare acestor atribuții, într-o manieră neutră din punct de vedere bugetar și protejând integritatea sistemelor de plăți și control. Înainte de adoptarea oricăror modificări legislative, vom prezenta noua lege a descentralizării, în concordanță cu decizia Curții Constituționale, însoțit de o notă de fundamentare în care vom preciza responsabilitățile autorităților locale, costurile aferente acestor responsabilități, resursele financiare necesare și calendarul de implementare. Proiectul de lege va fi prezentat și discutat cu părțile implicate relevante. Se vor elabora instrucțiuni clare de repartizare a salariilor. Resursele vor fi alocate proporțional cu aceste responsabilități. Proiectul de lege va identifica deci mecanisme de finanțare a autorităților locale care să asigure acoperirea costurilor aferente responsabilităților sporite. Aceste măsuri sunt necesare pentru a proteja finanțele publice de posibilitatea unor deficite mai mari sau a apariției de arierate în viitor. Vom urmări de asemenea îndeaproape respectarea de către autoritățile locale a limitelor de deficit și de îndatorare stabilite prin lege și, dacă va fi nevoie, vom aplica procedurile de insolvență prevăzute în Ordonanța de urgență nr. 46/2013 . 15. Managementul finanțelor publice: Vom căuta să progresăm cu reformele ce sunt în prezent în curs de implementare, având ca scop îmbunătățirea sistemelor privind controlul angajamentelor și raportarea fiscală, prevenirea arieratelor și o mai bună gestionare a riscurilor fiscale. ● Pentru a sprijini aducerea sub control a arieratelor, mai ales la nivelul autorităților locale, am început să publicăm, lunar de la finele lunii septembrie 2013, situații privind arieratele unităților administrativ-teritoriale. Vom menține arieratele autorităților locale și centrale la un nivel redus, conform țintelor din program. Curtea de Conturi a efectuat audituri ale facturilor contestate prezentate autorităților locale (360 milioane lei) la începutul anului 2013 și a elaborat un raport pe baza constatărilor auditurilor. În raport s-a evidențiat faptul că arieratele în dispută au rezultat din contractarea și recepția unor bunuri și servicii fără autorizarea bugetară adecvată și prin subdeclararea facturilor aferente. Sumele aflate în dispută reprezintă, prin urmare, obligația oficialilor de la nivel local care le-au contractat și care contestă constatările Curții de Conturi. Am efectuat transferuri de la bugetul de stat către autoritățile locale pentru achitarea facturilor neplătite ce reprezintă obligații valabile verificate de Trezorerie, sume ce au fost utilizate la rândul lor pentru stingerea obligațiilor fiscale ale furnizorilor. Vom solicita autorităților locale ca până la finele lunii martie 2014 să transmită situația actualizată a valorii arieratelor contestate de la nivelul autorităților locale. Autoritățile centrale vor asigura un control mai strict al cheltuielilor totale ale autorităților locale, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2013 . ● Am realizat progrese în implementarea sistemului de control al angajamentelor. Am aprobat în luna septembrie 2013 ordonanța de urgență ce prevede definițiile standard pentru angajamente. Am creat o aplicație pentru controlul angajamentelor, care completează un nou antrepozit de date și aplicația existentă de trezorerie, pentru a forma sistemul de control al angajamentelor. Până la finele lunii ianuarie 2014 au fost conectați toți utilizatorii din cadrul celor trei entități-pilot identificate (Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul pentru Societatea Informațională și Primăria Sectorului 6 din municipiul București), aceștia începând să utilizeze noul sistem de control al angajamentelor. Până la finele lunii aprilie 2014, sistemul va produce pentru toate instituțiile-pilot rapoarte care includ cel puțin bugetul aprobat sumele angajate și sumele plătite (criteriu de referință structural reprogramat). Intenția noastră este ca sistemul să fie disponibil pentru operare (conectat, testat, instruit și cu toate funcționalitățile incluse) la nivelul tuturor entităților din bugetul general consolidat (BGC), ca pilot, până la finele lunii iunie 2014 (criteriu de referință structural). În vederea pregătirii acestei tranziții, la începutul lunii decembrie 2013 am demarat testarea la mai multe unități publice pilot. ● Continuăm să lucrăm la sistemul de raportare fiscală consolidată; constrângerile legate de capacitate împiedică realizarea unor progrese rapide. Guvernul are intenția de a solicita asistență tehnică suplimentară din partea IFI pentru acest proiect. Vom defini formularele standard de raportare, inclusiv situațiile financiare și rapoartele privind principalele agregate fiscale (pornind de la soldul cash), și vom rula noul sistem la nivelul tuturor entităților guvernamentale, până în luna iunie 2014 (altfel spus, transmiterea balanței de verificare folosind sistemul) - criteriu de referință structural. Îl vom rula în paralel cu sistemul existent până la finele anului 2014. Situațiile financiare de tip accrual (conținând angajamentele) ale BGC și raportările ESA95 vor fi generate de sistem și vor fi publicate începând cu luna iunie 2015 (primele seturi de raportări vor fi pentru anul ce se încheie la 31 decembrie 2014), vor fi reconciliate între ele și cu raportările cash de execuție bugetară (criteriu de referință structural). ● Pentru a îmbunătăți transparența fiscală și a asigura o mai bună concordanță cu ESA, vom solicita realizarea de către FMI a unei analize de transparență fiscală. O misiune legată de această evaluare va avea loc în luna februarie 2014. ● Raportul de buget conține o discuție privind riscurile fiscale. Aceasta a început odată cu bugetul anului 2014. Rapoartele viitoare vor fi mai cuprinzătoare și discuția privind riscurile va fi extinsă, pentru a include toate prevederile legale, fiind aprofundate și cuantificate riscurile legate de prognoza veniturilor și cheltuielilor, obligațiile contingente, structura datoriei, sistemul bancar, toate PPP-urile, toate întreprinderile de stat (ÎS) și dezastrele naturale. 16. Absorbția fondurilor UE și planificarea investițiilor publice: O prioritate majoră a Guvernului este cea de a îmbunătăți planificarea bugetară și prioritizarea proiectelor. Aceasta ar contribui la sporirea absorbției fondurilor UE, în vederea creării spațiului fiscal și a susținerii creșterii economice. Am realizat deja progrese în absorbția fondurilor agricole, structurale și de coeziune, rata cumulată de absorbție ajungând la 33,5 procente pentru fondurile structurale și de coeziune și la 67 procente pentru fondurile agricole la finele anului 2013 (de la o medie de 20,2 procente la finele anului 2012); sunt necesare eforturi susținute pentru atenuarea riscului de dezangajare în 2015, deoarece fondurile care riscă dezangajarea în 2014 se ridică la 2,8 miliarde euro, valoare mai mică decât cheltuielile anticipate pentru anul 2014. ● Vom prioritiza mai bine proiectele de investiții de capital. Am ocupat schema de personal a Unității de evaluare și monitorizare a investițiilor publice de la Ministerul Finanțelor Publice. Această direcție va contribui la întărirea controlului calității în procesele de elaborare, prioritizare, evaluare și gestionare a proiectelor noi semnificative de investiții publice finanțate de la bugetul de stat. În luna septembrie 2013, am adoptat o ordonanță de urgență prin care se definesc criteriile pentru o prioritizare a proiectelor semnificative de investiții publice. Vom adopta normele de aplicare a cadrului, până la finele lunii martie 2014, inclusiv cerințe cuprinzătoare de raportare. În luna octombrie 2013, am adoptat, prin memorandum de Guvern, o listă cu proiectele semnificative prioritizate pe baza criteriilor de prioritizare, care să ajute la elaborarea bugetului pe anul 2014 (criteriu de referință structural). Toate proiectele noi semnificative de investiții publice finanțate de administrația centrală vor intra sub incidența criteriilor de prioritizare și vor fi supuse aprobării Unității de evaluare și monitorizare a investițiilor publice. ● Vom reevalua proiectele mari în conformitate cu normele aprobate privind prioritizarea investițiilor. Pe baza acestui exercițiu, vom identifica o listă de proiecte care urmează a fi anulate la timp pentru elaborarea bugetului pe anul 2015. Va fi de asemenea aprobată și publicată lista proiectelor de la nivelul autorităților locale ce nu vor mai fi cofinanțate de la bugetul de stat în anul 2014. Vom introduce un proces de consultare cu autoritățile locale pentru analizarea și prioritizarea proiectelor autorităților locale în vederea anulării proiectelor neperformante. Aceștia sunt pași necesari pentru a asigura resurse suficiente proiectelor guvernamentale de înaltă prioritate. ● Vom căuta să maximizăm finanțarea UE pentru proiectele care necesită cofinanțare din partea autorităților locale. În acest scop, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice va actualiza și va îmbunătăți baza de date a proiectelor de investiții prioritizate la nivelul autorităților locale și va publica lista proiectelor incluse în buget pe pagina de internet, împreună cu proiecțiile bugetare aferente pe o perioadă de trei ani până la finele lui martie 2014. ● Am înființat un comitet interministerial pentru a realiza o evaluare inițială cu privire la introducerea potențialelor PPP-uri mai devreme în ciclul de viață al proiectelor. Vom dezvolta capacitatea MFP de (1) a sprijini ministerele de resort și pe prim-ministru în elaborarea unei metodologii de identificare și evaluare a angajamentelor fiscale față de PPP-uri; (2) a evalua sustenabilitatea angajamentelor fiscale aferente PPP-urilor ca o contribuție la aprobarea oricărei inițiative de acest fel; și (3) elaborarea de ghiduri pentru încorporarea proiectelor de tip PPP în procesul de luare a deciziilor la nivelul MFP în diferitele stadii ale ciclului de viață al proiectelor PPP (identificare, pregătire, licitație, implementare). ● Considerăm proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov ca proiect de maximă prioritate pentru Guvern. Suntem determinați să realizăm acest proiect cu cele mai mici costuri și într-o manieră sustenabilă din punct de vedere fiscal. Am asigurat o alocare bugetară care să acopere riscurile potențiale pentru buget aferente acestui proiect. Pentru anii 2014 și 2015, această alocare va fi în sumă de 400 milioane RON și, respectiv, 1.200 milioane RON. În eventualitatea în care ajungem la încheierea financiară a PPP-lui, iar Eurostat nu decide în anul 2014 că acesta este un proiect extrabugetar, suma alocată va fi utilizată pentru diminuarea deficitului cash. Aceasta se va include ca prevedere în legea bugetului. Înțelegem că finanțatori multilaterali precum BEI, CFI și BERD se vor implica în proiect doar dacă structura acordului de concesionare și aranjamentele propuse pentru implementarea proiectului îndeplinesc cerințele lor. Acest lucru va permite finanțatorilor multilaterali să demareze, împreună cu sponsorii și autoritatea de atribuire, într-un proces de due diligence în vederea solicitării aprobării din partea organismelor proprii de conducere. Procesul de due diligence va avea scopul de a confirma faptul că proiectul este corespunzător și viabil sub aspect economic, tehnic, de mediu, financiar și din punctul de vedere al achizițiilor, precum și faptul că acesta îndeplinește standardele finanțatorilor multilaterali, dar și toate prevederile relevante conținute în directivele Uniunii Europene. ● Vom elabora, până la finele lunii martie 2014, un mecanism de implementare pentru finanțare UE ca parte a politicii de planificare bugetară pe termen mediu, în conformitate cu strategiile sectoriale. Acest lucru nu înlocuiește mecanismul care a fost deja înființat pentru evaluarea eligibilității pe programele cofinanțate ale Uniunii Europene. În plus, proiectele de capital finanțate din fonduri UE sunt deja îndeaproape monitorizate pentru a asigura îndeplinirea țintelor de plăți lunare. ● Suntem determinați să transmitem un nou acord de parteneriat până la data de 22 aprilie 2014, dată stabilită de Comisia Europeană. Am elaborat proiecții financiare pe termen mediu în care sunt evidențiate în mod corespunzător implicațiile fiscale ale proiectelor finanțate de UE (criteriu de referință structural) și care permit monitorizarea adecvată a cheltuielilor efectuate pe proiectele finanțate de UE, de către autoritățile de management. Până la finele lunii martie vom identifica implicațiile bugetare ale sumelor aferente perioadei de programare 2007-2013 care riscă să nu fie operaționale la finele anului 2015. Vom încerca să accelerăm adoptarea planului master în transporturi și strategia reformei administrative, documente esențiale pentru programarea și implementarea fondurilor UE în perioada de programare 2014-2020. ● Pentru a permite o mai mare flexibilitate în finanțarea proiectelor UE, date fiind decalajele până la momentul rambursării, creditarea netă a proiectelor Uniunii Europene se va asigura într-un plafon de creditare netă de 4 miliarde RON pentru anul 2014 (țintă indicativă). ● În 2014 ne vom asigura că cheltuielile neeligibile pentru proiectele cofinanțate de UE se vor limita la 1 miliard RON. 17. Legea salarizării unitare: Vom asigura sustenabilitatea cheltuielilor salariale din sectorul public și vom implementa un sector public mai eficient și mai echitabil. Pentru a realiza acest obiectiv, vom încerca să implementăm Legea salarizării unitare în sectorul public în limitele anvelopei bugetare existente. Ne angajăm să nu introducem un regim de stimulente la nicio agenție guvernamentală și vom amenda ordonanța de urgență pentru a elimina stimulentele la ANAF. Ministerul Finanțelor Publice își va elabora propriile planuri de personal, bazate pe eforturile de modernizare aflate în derulare la Trezorerie și ANAF. Se va elabora o metodologie de determinare a nivelurilor de personal la administrațiile subnaționale, asigurându-se un echilibru între responsabilitățile nivelului local și prudența fiscală. Aceasta se va face în concordanță cu atribuțiile descentralizate și după elaborarea standardelor de cost de către ministerele de resort. Între timp, Guvernul va continua să ajusteze numărul angajaților din sectorul public, prin ieșirile naturale din sistem și prin identificarea redundanțelor în vederea asigurării unui ritm mai rapid de implementare în direcția grilei de salarizare. Ne vom consulta cu IFI (FMI, CE și Banca Mondială) înainte de a aduce orice modificări politicii de ocupare în sectorul public sau Legii salarizării unitare. 18. Administrare fiscală: În vederea creșterii nivelului de colectare a veniturilor și a eficientizării, și pentru a rezolva recentele nerealizări de venituri, ne vom intensifica, cu efect imediat, eforturile de monitorizare a tuturor aspectelor aferente colectării impozitelor, continuând în același timp procesul de reformă cuprinzătoare a administrației fiscale (ANAF): ● În luna octombrie 2013 am creat un grup de lucru la nivel înalt, pentru a înțelege mai bine slaba colectare a veniturilor în trimestrele 3 și 4 ale anului 2013. Am constatat că aceasta reflecta într-o măsură limitată procesul în derulare de reorganizare a ANAF. Vom aloca resurse suplimentare monitorizării mai stricte a numărului de companii nou- înregistrate, a activității de declarare - mai ales la marii contribuabili - și plată, a stocului și fluxului de arierate, a numărului de inspecții efectuate și a numărului și cuantumului acordurilor de înlesnire la plată semnate. Grupul de lucru va fi responsabil de asemenea să asigure că activitățile permanente de colectare a veniturilor nu vor fi afectate de restructurare. Am înființat, de asemenea, grupuri de lucru regionale însărcinate cu realizarea țintelor de colectare a veniturilor. ● Pentru a facilita monitorizarea și comunicarea publică a eforturilor întreprinse, începând cu finele lunii decembrie 2013, am furnizat un raport trimestrial de progres inițial privind numărul inspecțiilor finalizate de către Direcția generală de administrare a marilor contribuabili și de către direcția care se ocupă de persoanele fizice cu averi mari și numărul de acorduri de înlesnire la plată semnate cu mari contribuabili și cu contribuabilii mijlocii în vederea achitării arieratelor fiscale, precum și ținte de colectare pe baza acestor acțiuni. Pe baza țintelor convenite pentru anul 2014, vom furniza rapoarte de progres ulterioare, începând cu raportul de la finele lunii martie 2014 (criteriu de referință structural). Pentru acordurile de înlesnire la plată nu se vor utiliza garanții de stat. ● Ca parte a procesului de restructurare și modernizare a ANAF, în luna septembrie 2013 am înființat opt direcții regionale și până în anul 2015 vom înființa 47 de unități fiscale locale. Am realocat aproximativ 1.700 de angajați către activități de prevenție și inspecție și vom crește resursele Direcției Regionale București pentru a combate frauda. Posturile noii Direcții Anti-Fraudă vor fi ocupate pe baza unor proceduri de selecție stricte. Vom asigura instruire profesională suplimentară tuturor angajaților implicați în combaterea evaziunii fiscale. ● Suntem hotărâți să accelerăm progresele înregistrate în cadrul inițiativei noastre privind persoanele fizice cu averi mari (PFAM). Direcția de verificări fiscale (DVF) va continua etapa inițială a primei aplicări a tehnicilor de control bazate pe metodele indirecte; din cele 30 de verificări prealabile demarate în 2013, un număr de 24 au fost finalizate până la finele lunii decembrie 2013, iar cele rămase vor fi finalizate până la finele lunii martie 2014. DVF va demara etapa a doua prin inițierea verificărilor persoanelor fizice, conform grupelor inițial stabilite pe baza cerințelor privind veniturile a căror sursă nu este cunoscută desemnate în Codul Fiscal, în termen de 60 de zile de la stabilirea acestora. ● Conformarea voluntară, altfel spus raportul dintre declarațiile depuse la termen și numărul anticipat al declarațiilor ce vor fi depuse, se îmbunătățește. Am îmbunătățit în general calitatea verificărilor efectuate în cazul impozitului pe venitul persoanelor fizice. Vom continua să îmbunătățim tehnicile noastre de control prin utilizarea metodelor indirecte de demonstrare a veniturilor, prin extinderea definiției veniturilor a căror sursă nu se cunoaște și prin clarificarea caracterului impozabil al plăților de dividende, care sunt în prezent frecvent mascate ca rambursări neimpozabile de împrumuturi acordate companiilor. Pentru a ne ajuta să realizăm aceste obiective, am organizat programe de pregătire profesională cu asistența specialiștilor din administrațiile fiscale din țări partenere și cu asistența tehnică a FMI. ● Vom desfășura un proiect-pilot de conformare structurală care va viza munca neînregistrată (la negru) și evaziunea fiscală, în concordanță cu versiunea UE a Modelului de gestionare a riscurilor de conformare. Conceptul proiectului va fi finalizat până la finele lunii februarie 2014. Procesul va fi lansat printr-un comunicat de presă care va prezenta publicului proiectul până la finele lunii mai 2014 (criteriu de referință structural). Controalele, care vor fi organizate împreună cu Inspecția Muncii, se vor desfășura în a doua jumătate a anului 2014. Se preconizează ca proiectul să conducă la sporirea conformării voluntare și să reducă evaziunea fiscală pe segmentul muncii și să aibă loc o conștientizare la nivelul întregii țări cu privire la aspectele aferente. ● Vizăm, de asemenea, dezvoltarea serviciilor destinate contribuabililor, oferite spre exemplu prin portalul ANAF (considerat a fi un "ghișeu unic") până la finele lunii iunie 2014, și prin asigurarea unei interpretări lipsite de ambiguitate a legislației fiscale. În acest scop vom emite o procedură comună cu MFP și vom înființa un singur canal care să se ocupe de toate solicitările de interpretare a legislației fiscale, până la finele lunii decembrie 2014. Totodată, vom optimiza procedurile de rambursare a TVA pe baza unei analize de risc, pentru a reduce semnificativ povara pe inspecțiile fiscale în acest domeniu și pentru a reduce timpul necesar soluționării cazurilor de restituiri până în luna iunie 2014. Vom crea o bază de date centrală care să ne permită să gestionăm și să evaluăm împreună cu autoritățile locale datele privind impozitele, taxele și contribuțiile datorate bugetului general consolidat, precum și informațiile despre proprietăți. Aceasta va fi o sursă importantă de informații pentru contribuabili și ar trebui să ducă și la creșterea conformării până la 31 decembrie 2014. În final, vom depune toate eforturile pentru a ne asigura că IMM-urile aflate în dificultate beneficiază de termene de plată eșalonate pentru ași putea achita arieratele fiscale. 19. Sectorul sanitar: Suntem în curs de elaborare a unei reforme cuprinzătoare a sistemului sanitar, ce ar trebui să contribuie la sustenabilitatea financiară a acestui sistem, să crească eficiența cheltuielilor din acest sector și să îmbunătățească rezultatele sale. Reforma constă în patru piloni: (i) un pachet minim de servicii de sănătate, (ii) un pachet de bază de servicii de sănătate, (iii) revizuirea listei medicamentelor compensate și (iv) revizuirea programelor naționale de sănătate existente și introducerea unor noi programe naționale de sănătate. Noul pachet minim de servicii are scopul de a furniza servicii de prevenție (evaluarea riscurilor pentru sănătate) și acordarea de tratamente populației neasigurate, pe lângă serviciile de urgență la care aceștia au dreptul în prezent. Pachetul de bază pentru asigurați se bazează pe raționalizarea serviciilor spitalicești reducând capacitatea redundantă de servicii prestate în spital în concordanță cu strategia națională de sănătate și deplasând prestarea serviciilor medicale din spitale către furnizorii de servicii de asistență medicală primară și servicii medicale în ambulatoriu; dezvoltarea capacității instituționale de evaluare a tehnologiilor de sănătate și a protocoalelor bazate pe evidențe (Agenția pentru Evaluare și Calitate în Domeniul Sănătății); și alocarea de resurse mai mari către asistența primară și secundară preventivă. Mai mult, în cadrul noului pachet de servicii de bază, unele servicii sunt scoase din pachetul facilităților acordate asiguraților (acestea ar putea fi acoperite de către companiile private de asigurare) în timp ce altele, mai importante, vor fi adăugate. 20. Noile servicii care vor fi începute în 2014 în cadrul reformelor din sectorul sanitar se vor încadra în alocarea bugetară disponibilă. Concepția și stabilirea costurilor pachetului de bază s-au finalizat în ianuarie 2014, în limitele anvelopei bugetare, descriind opțiunile de implicare a sectorului privat (criteriu de referință structural de la finele lunii septembrie 2013). Procesul a presupus discuții cu diferitele părți implicate, inclusiv consultare publică pe pagina de internet a Ministerului Sănătății. Modalitățile de finanțare a sectorului privat vor fi definite până la finele lunii septembrie 2014. Pachetul actualizat al programelor Naționale de Sănătate va fi implementat până în luna august 2014, cu încadrarea în alocările bugetare actuale, în timp ce implementarea pachetului minim de servicii de sănătate va demara în ianuarie 2015. Costul suplimentar pentru noua listă de medicamente compensate va fi finanțat din taxa claw-back revizuită, aplicată asupra cheltuielilor farmaceutice, și din fondurile care se vor economisi ca urmare a revizuirii politicilor în sectorul farmaceutic, precum și actualizarea listei, de exemplu în concordanță cu studiul NICE. Vor fi efectuate audituri trimestriale privind prescrierea medicamentelor scumpe pentru a preveni prescrierea exagerată și pentru a asigura sustenabilitatea sistemului claw-back. Noul sistem claw-back a fost deja discutat cu părțile interesate din industria farmaceutică. Taxa claw-back revizuită va asigura o cotă mai redusă a taxei pentru medicamentele generice, iar față de taxa actuală va fi neutră sub aspect bugetar. Până în luna mai 2014 Guvernul va adopta reformele, inclusiv serviciile revizuite care urmează a fi demarate în anul 2014. 21. Ca parte a unei strategii cuprinzătoare privind sectorul sanitar vom implementa următoarele măsuri de remediere a dezechilibrelor financiare din sectorul sanitar și de modernizare a operațiunilor sale: ● Pentru a crește ponderea cheltuielilor cu serviciile primare și în ambulatoriu în totalul cheltuielilor din sectorul sanitar, am revizuit în decembrie 2013 lista de servicii ce pot fi contractate cu furnizorii de asistență medicală primară ca parte a acordului-cadru pe anul 2014. Vom asigura o reducere a cheltuielilor cu internările continue în spitale și eliminarea riscului de apariție a unor viitoare arierate. ● Vom stabili un cadru instituțional adecvat și vom aloca resursele necesare pentru funcționarea corespunzătoare a sistemului centralizat de achiziții publice. Sistemul este deja funcțional, acoperind în prezent patru dintre cele zece grupe principale de medicamente, aparatură și materiale medicale. Ministerul Sănătății va căuta să extindă acoperirea pentru toate cele zece grupe. Ministerul Sănătății va elabora un plan de acțiune ce va viza realizarea unui acord la nivel guvernamental privind definirea unui orizont accelerat de timp pentru procesul centralizat de achiziții. Se anticipează ca economiile aferente pe unitate de cost să fie mai mari decât cele obținute din desfășurarea procedurii de licitație la nivel local în timp ce reducerea variabilității prin standardizare va avea impact asupra calității serviciilor medicale. Până la finele lunii februarie 2014, CNAS a plătit toate plățile restante rămase către sectorul farmaceutic, finalizând astfel implementarea Directivei UE privind întârzierile la plată. ● Vom continua să monitorizăm bugetele spitalelor publice pentru a ne asigura că acestea corespund cheltuielilor programate în bugetul general consolidat și să publicăm on-line situațiile financiare la zi ale tuturor spitalelor publice. Vom colecta și analiza date despre costul furnizării de servicii de la un spital la altul cu scopul de a elabora în viitor niște niveluri de referință. ● Imprimeria Națională a tipărit 4,5 milioane de carduri naționale de sănătate până la finele anului 2013, restul de 10 milioane de carduri pentru populația eligibilă urmând a fi tipărite până în luna septembrie 2014. Vom accelera distribuirea acestor carduri. Pentru a promova conștientizarea și a încuraja utilizarea mai largă a medicamentelor generice, pe rețetele tipărite vom imprima, începând din luna martie 2014, coplata pe care pacientul trebuie să o asigure pentru a primi produsul farmaceutic cu preț de referință (coplata zero sau cea mai redusă) și drepturile pacienților în ceea ce privește obligația farmaciștilor de a oferi informații complete despre medicamentele disponibile pe rețeta tipărită. ● Vom continua să implementăm strategia de raționalizare a spitalelor inclusiv prin raționalizarea serviciilor asigurate în spitale, mutând acordarea serviciilor de sănătate către ambulatoriu, construind rețele de trimiteri fizice și funcționale integrate (incluzând spitale regionale), precum și sistemul de trimiteri circumscris de la serviciile primare până la serviciile postspitalizare, precum și traseul pacientului în sistemul de sănătate pentru consolidarea și diminuarea capacităților redundante. În acest scop, vom încerca să obținem sprijin financiar de la CE și BM în perioada 2014-2020. 22. Administrarea datoriei: În concordanță cu strategia noastră de administrare a datoriei publice guvernamentale, vom continua să ne îmbunătățim managementul riscurilor, în special prin creșterea maturității restante medii a datoriei. De exemplu, am lansat în ianuarie 2014 prima emisiune de euro-obligațiuni denominată în dolari americani cu o maturitate de 30 de ani, în condiții de finanțare favorabile. Vom actualiza Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2014-2016 în concordanță cu Calendarul anual de emisiuni de titluri de stat publicat la finele anului 2013. Am consolidat rezervele financiare, pentru a ne atinge obiectivul de a acoperi necesarul brut de finanțare pe patru luni, pentru a ne proteja împotriva unor șocuri externe neprevăzute. Dobânda netă plătită pentru aceste rezerve constituie un cost necesar de asigurare împotriva șocurilor. Vom extinde ponderea de emisiuni pe piața internă, pentru a dezvolta piața internă a titlurilor de stat. În același timp, dorim să diminuăm volatilitatea din contul curent general al Trezoreriei Statului prin lansarea de certificate de trezorerie cu maturități mai scurte. Facem progrese în privința platformei electronice de tranzacționare. Continuăm eforturile de a crea cadrul necesar operațiunilor pe piața secundară, precum și de lărgire a bazei de investitori și de sensibilizare a comunității internaționale investiționale. Beneficiem de asistență tehnică finanțată din fonduri UE și implementată cu asistență de la Banca Mondială având ca scop consolidarea departamentului de administrare a datoriei. Ne vom asigura că majorarea garanțiilor emise se menține prudentă. Politica monetară și valutară: 23. Rata anuală a inflației a consemnat o traiectorie pronunțat descendentă începând din luna iulie 2013. Cu un nivel de 1,9 procente în septembrie, s-a încadrat în intervalul de ±1 punct procentual asociat țintei staționare de 2,5 la sută pe an și a continuat să scadă până la 1,6 procente în decembrie și 1,1 procente în ianuarie 2014. Decelerarea s-a datorat în principal inversării efectelor de bază ale prețurilor produselor alimentare, recoltei bogate din anul 2013 și reducerii cotei TVA la pâine și produse de panificație, precum și îmbunătățirii anticipațiilor privind inflația în contextul persistenței deviației negative a PIB de la nivelul său potențial. Conform proiecției actuale, rata anuală a inflației va coborî temporar sub limita inferioară a intervalului de variație asociat țintei, urmând să reintre treptat în interiorul intervalului și să se plaseze în jumătatea superioară a acestuia în semestrul II 2014. Continuăm, de asemenea, să monitorizăm îndeaproape rata anuală a inflației de bază, care s-a situat în teritoriu negativ începând din luna octombrie, niveluri similare fiind până la mijlocul anului 2014. 24. În perioada septembrie 2013-ianuarie 2014, BNR a prelungit ciclul de scădere a ratei dobânzii de politică monetară, reducerea cumulată fiind de 100 de puncte de bază, până la 3,50 procente, în condițiile anticipării menținerii trendului descendent al ratei anuale a inflației, în contextul persistenței deficitului de cerere. Pe fondul acestor reduceri, ratele medii ale dobânzilor la creditele noi au atins minime istorice, ajungând în decembrie la 7,6 procente; randamentele la depozite au consemnat scăderi de mai mică amploare. În plus, BNR a redus în luna ianuarie ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în lei și valută cu trei și respectiv două puncte procentuale, în vederea alinierii treptate la nivelurile practicate de BCE și de majoritatea țărilor din Uniunea Europeană. Am discutat perspectiva politicii monetare cu reprezentanții FMI și ai CE în cadrul mecanismului de consultare privind inflația. Am convenit asupra faptului că ancorarea anticipațiilor inflaționiste și contracararea volatilității fluxurilor internaționale de capital continuă să impună o orientare prudentă a politicii monetare, susținută de implementarea consecventă a mixului de politici macroeconomice. Spațiul de manevră pentru continuarea relaxării monetare, inclusiv prin reducerea ratei dobânzii, s-a restrâns. Vom monitoriza îndeaproape evoluțiile inflației în urma recentelor acțiuni de relaxare a politicii monetare, pentru a ne asigura că așteptările inflaționiste vor rămâne ferm ancorate, iar condițiile de piață se vor menține favorabile. 25. Evoluția bazei monetare a reflectat într-o măsură sporită operațiunile de trezorerie legate de majorarea plăților din fonduri UE. Lichiditatea excedentară acumulată, care a fost drenată între timp, explică discrepanța dintre randamentele pieței monetare interbancare și rata dobânzii de politică monetară, care a complicat operațiunile de politică monetară. Vom asigura condiții de lichiditate adecvate în sectorul bancar, susținând în același timp buna funcționare a piețelor de capital și reducând discrepanța dintre ratele dobânzilor interbancare și rata dobânzii de politică monetară pentru a consolida transmisia semnalelor de politică monetară. În acest scop, luăm în considerare reducerea în continuare a coridorului ratelor dobânzilor și reintroducerea treptată a operațiunilor de absorbție a lichidității. Privind în perspectivă, BNR va menține ecartul dintre ratele RMO aplicabile pasivelor în valută și celor în moneda națională pentru a descuraja acordarea de împrumuturi în valută. În plus, eventualele modificări referitoare la rezervele minime obligatorii vor fi implementate treptat, după evaluarea impactului etapelor anterioare și ținând seama de efectul asupra anticipațiilor inflaționiste. Sectorul financiar 26. Sectorul bancar din România dispune de amortizoare de capital corespunzătoare, o poziție de lichiditate confortabilă și un grad adecvat de provizionare, dar se confruntă în continuare cu presiuni din perspectiva calității activelor și a procesului de dezintermediere financiară pe plan european, rămânând vulnerabil la șocuri externe. Dinamica anuală în termeni reali a creditelor acordate atât companiilor, cât și populației se menține negativă (-6,5 procente și, respectiv, -2,7 procente la finele lui 2013). Ponderea creditelor neperformante în total credite a fost de 21,9 procente la sfârșitul anului 2013, similar nivelului din luna noiembrie (comparativ cu 18,2 procente la finele anului 2012), reflectând contextul economic dificil, stagnarea creșterii creditării și eliminarea lentă din bilanțurile băncilor a creditelor neperformante integral provizionate. Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane IFRS și filtre prudențiale se situează la finele anului 2013 la 89,8 procente, în timp ce rata de provizionare IFRS (fără filtre prudențiale) s-a majorat la 67,6 procente (61 procente la sfârșitul lui 2012). În concordanță cu cerințele de reglementare la nivelul UE, de la finele lunii ianuarie 2014 a început perioada programată de eliminare treptată a filtrului prudențial. Astfel, acesta a fost redus cu o cincime și va fi eliminat treptat până în anul 2018. Această măsură va avea un impact pozitiv asupra nivelului fondurilor proprii luate în considerare la stabilirea ratei de adecvare a capitalului, datorită scăderii treptate a cuantumului filtrelor prudențiale deduse anterior din fondurile proprii; procesul de eliminare treptată va conduce la o tranziție graduală a provizionării totale pentru creditele neperformante către valoarea sa IFRS. În termeni contabili, capitalul nu va fi afectat și se preconizează că, în timp, va facilita reluarea creșterii creditării. Cerințele de provizionare, împreună cu trenarea activității de creditare și baza relativ ridicată a costurilor, au condus la obținerea unui rezultat financiar pozitiv în sectorul bancar în anul 2013 (conform datelor preliminare, 498 milioane RON, respectiv o rată de rentabilitate economică de 0,1 procente). 27. Capitalizarea sectorului bancar se menține puternică, situându-se la 15 la sută la finele lunii decembrie 2013, deși există unele diferențe la nivel individual. Nivelul provizioanelor constituite în sistemul bancar a crescut semnificativ în semestrul II 2013, în principal drept rezultat al auditării intermediare a situațiilor financiare ale băncilor în luna iunie, urmate de inspecții la fața locului efectuate de BNR la primele 20 de bănci importante în ceea ce privește gradul de adecvare a sistemelor informatice și practicile de restructurare a împrumuturilor. Un nou audit vizând nivelul garanțiilor constituite, derulat la inițiativa BNR în ultimul trimestru al anului 2013, a condus la identificarea unui deficit de provizionare de 800 de milioane lei la nivelul întregului sistem, deficit care a fost închis până la finele anului. Deși poziția de lichiditate a fost mai puțin restrictivă comparativ cu anii anteriori la nivelul întregului sistem bancar, condițiile de finanțare sunt încă inegale între bănci. Procesul de dezintermediere al băncilor cu capital străin s-a accelerat, în linie cu tendința regională, dar se menține ordonat, finanțarea din partea băncilor-mamă reducându-se cu 30 la sută față de finele anului 2011 (19 la sută numai în perioada ianuarie-decembrie 2013). Ca urmare, a crescut dependența de finanțarea internă, cu precădere depozite, ceea ce a condus la scăderea semnificativă a raportului dintre creditele acordate și depozitele atrase la nivelul întregului sistem, de la 117 la sută în anul 2012 la 105 la sută la sfârșitul anului 2013. Riscurile generate de continuarea retragerii finanțării băncilor-mamă rămân semnificative, îndeosebi în situația redresării cererii de credit, deși acestea sunt atenuate de reducerea filtrului prudențial și a rezervelor minime obligatorii. 28. BNR va continua să monitorizeze și să supravegheze îndeaproape sistemul bancar și va adopta toate măsurile necesare pentru a se asigura că băncile mențin niveluri suficiente ale capitalului și lichidității, având în vedere contextul economic incert care ar putea genera și alte provocări legate de calitatea activelor, nivelul profitabilității și retragerea finanțării băncilor mamă în cazul majorității băncilor. În acest sens, și în strânsă coordonare cu FMI și CE, BNR va continua să efectueze periodic exerciții de testare la stres a solvabilității tip top-down și bottom-up, precum și exerciții de testare la stres a lichidității sectorului bancar. Exercițiul recent de testare la stres de tip top-down efectuat de BNR pentru Raportul asupra stabilității financiare din anul 2013 a relevat că, în cazul unui scenariu macroeconomic advers caracterizat de prelungirea recesiunii și de o depreciere de 20 la sută a monedei naționale, indicatorul de solvabilitate ar scădea cu 4 puncte procentuale, până la 10,8 la sută (valoare superioară pragului prudențial al BNR), pe baza ratei de adecvare a capitalului din iunie 2013, ceea ce indică menținerea solidității sistemului bancar în ansamblu, relevând însă și faptul că în cazul câtorva instituții de credit nesistemice s-ar impune noi majorări de capital. 29. BNR și Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB) vor continua să coordoneze implementarea planurilor de pregătire operațională și a aranjamentelor privind prerogativele dobândite în domeniul rezoluției bancare conform atribuțiilor specifice. Un amendament la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 a oferit BNR un grad sporit de flexibilitate și prerogative pentru stabilizarea sistemului financiar în vederea protejării deponenților și menținerii încrederii publicului în sectorul bancar. Directiva privind rezoluția bancară va fi transpusă în legislația națională înainte de termenul de implementare printr-o lege care va fi adoptată până la finele lunii septembrie 2014. Legea va clarifica, de asemenea, rolul FGDB în finanțarea măsurilor de rezoluție bancară, în concordanță cu principiile avute în vedere de viitoarea directivă UE privind schemele de garantare a depozitelor. În baza cadrului legislativ revizuit, BNR va amenda până la finele lunii septembrie 2014 și procedurile interne pentru băncile-punte. Detaliile cadrului actualizat al BNR de elaborare a planurilor de acțiune pentru situații neprevăzute vor fi stabilite de comun acord cu echipele FMI și CE. BNR pregătește planuri detaliate privind situațiile neprevăzute pe o bază permanentă. 30. Pentru a se evita orice percepție privind existența unui conflict de interese la nivelul conducerii sale superioare, principiile de guvernanță corporativă ale FGDB vor respecta cele mai bune practici internaționale. 31. În concordanță cu recomandările CERS și FMI, este în curs de înființare un comitet de politică macroprudențială, în care rolul principal al BNR este reflectat de structura de vot în cadrul acestuia. 32. BNR va continua să supravegheze îndeaproape practicile băncilor pentru a se evita reînnoirea continuă a creditelor-problemă (evergreening), astfel încât să se asigure că provizionarea pentru pierderi din credite și evaluarea garanțiilor conform IFRS, precum și evaluarea riscului de credit al creditelor restructurate se mențin la valori prudente și în concordanță cu cele mai bune practici internaționale, fiind susținute în mod corespunzător de sistemele informatice. Inspecțiile la fața locului menite să evalueze nivelul de adecvare a sistemelor informatice ale băncilor și practicile acestora de restructurare a creditelor, efectuate pe un eșantion de 20 de bănci și finalizate până la sfârșitul anului 2013, vor fi urmate de inspecții similare și la celelalte instituții bancare. Raportul privind calitatea activelor va fi actualizat cu toate informațiile noi rezultate în urma acestei evaluări. Prin consultare cu FMI și CE, până la finele lunii mai 2014 se va elabora un plan de acțiune pentru rezolvarea creditelor neperformante (criteriu de referință structural), care va fi implementat până la sfârșitul lunii iunie 2014. Planul va stabili rolul BNR în acest proces, va include responsabilitățile entităților supravegheate și va indica modificări de perspectivă ale regulamentelor prudențiale, astfel încât să se evite hazardul moral și să fie stimulată curățarea rapidă a bilanțurilor de creditele nerecuperabile. 33. BNR va colecta date de supraveghere periodice și detaliate privind creditele restructurate, inclusiv cele acordate întreprinderilor de stat, cu frecvență trimestrială. În scopul asigurării transparenței, BNR va publica datele agregate. 34. Pentru a stimula dezvoltarea unei piețe viabile a datoriilor, am revizuit regulile contabile aplicabile cesiunii creanțelor provenite din credite neperformante către firmele locale de recuperare a creanțelor, în așa fel încât a fost stopat procesul de creare a unei obligații fiscale; acest tratament este în concordanță cu rezultatul cazului de infringement al CE (criteriu de referință structural care a fost îndeplinit până la finele lunii decembrie 2013). 35. Pentru a crea posibilitatea apariției instrumentelor de finanțare bancară pe termen mai lung atât de necesare, vom aproba legislația privind obligațiunile garantate până la finele lunii martie 2014, sub forma unei legi prezentate Parlamentului pentru analiză în procedură de urgență (criteriu de referință structural). Diferențele de opinie rămase nerezolvate cu Asociația Română a Băncilor în ceea ce privește legislația privind obligațiunile garantate vor fi astfel soluționate încât să se asigure înregistrarea corespunzătoare a garanțiilor sub formă de creanțe ipotecare. MFP a adoptat de curând un ordin privind o nouă schemă de garantare a creditelor acordate IMM-urilor, cu eficiență și funcționalitate sporite, care contribuie la reducerea gradului de euroizare a portofoliilor bancare. Aceasta va înlocui schema existentă. 36. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va finaliza cu celeritate procesul de integrare a celor trei autorități anterioare de supraveghere. Pe baza evaluării realizate de o companie de consultanță independentă selectată, cu privire la dimensiunea personalului și la personalul per se, în decurs de două luni (de la data evaluării realizate de compania de consultanță) se va elabora un plan de acțiune vizând raționalizarea ASF. În urma evaluării realizate de consultant, ASF va derula un exercițiu de optimizare a activității. Totodată, ASF va consolida transparența și comunicarea publică a tuturor taxelor și comisioanelor percepute entităților supravegheate. ASF realizează în prezent o comparație exhaustivă a structurii taxelor și comisioanelor cu alte țări europene, urmând ca structura comisioanelor foarte mari percepute în anumite cazuri să fie aliniată celor mai bune practici internaționale. 37. Având în vedere că menținerea disciplinei de plată în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la consolidarea stabilității financiare, vom depune toate eforturile pentru a evita adoptarea unor inițiative legislative referitoare la insolvența persoanelor fizice care ar crea hazard moral și care ar putea genera abuzuri frecvente din partea debitorilor, deoarece ar submina disciplina de plată. Totodată, pentru a evita amenințările la adresa stabilității financiare decurgând din noile prevederi privind clauzele abuzive din legea de aplicare a Codului de procedură civilă (intrat în vigoare la 1 octombrie 2013), vom asigura înființarea cu celeritate a noii instanțe specializate (inclusiv alocările bugetare necesare sediului central și personalului suplimentar: judecători și grefieri) și vom lua toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea armonizată a acestor prevederi, cum ar fi instruirea judecătorilor. În eventualitatea în care aranjamentul instituțional al acestei noi instanțe specializate nu reușește să evite amenințările la adresa stabilității financiare, ne vom consulta pe larg cu toate părțile implicate, precum și cu FMI și CE, pentru identificarea unor soluții alternative. Dată fiind persistența unui volum ridicat de credite neperformante, autoritățile vor elimina, pe cât posibil, impedimentele la adresa restructurării amiabile a datoriilor către firme și persoane fizice și la adresa rezoluției creditelor neperformante. Reformele în sectorul energiei și transporturilor 38. Reformele ce promovează investițiile și livrarea de servicii mai bune în sectoarele energie și transporturi sunt esențiale pentru eforturile noastre de a stimula creșterea în România. În acest scop, implementăm o abordare pe trei axe pentru a îmbunătăți în mod decisiv poziția financiară, eficiența în exploatare și transparența în ansamblu a ÎS și a cadrului de prețuri în sectoarele energiei și transporturilor. 39. Măsurile de reducere a arieratelor existente la întreprinderile de stat și de prevenire a acumulării de noi arierate constituie prima axă a abordării. Nu am atins ținta indicativă stabilită pentru luna decembrie referitoare la arieratele cumulate ale întreprinderilor de stat aflate în proprietatea administrației centrale (arierate ÎS). Ca o măsură de corectare, Guvernul va întreprinde o serie de acțiuni pentru reducerea arieratelor în primul trimestru al anului 2014 cu mai mult decât înseamnă reducerea prevăzută în cursul țintei inițiale, pentru a atinge ținta planificată pentru finele lunii martie. Trei dintre companiile furnizoare de servicii în domeniul electricității care înregistrează arierate au fost deja puse în procedură de lichidare voluntară și se vor efectua de la buget plăți pentru achitarea parțială a arieratelor companiilor de stat din sectorul căilor ferate către furnizorii de electricitate, precum și arieratele Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale. Vom transmite FMI un raport în care vom evidenția acțiunile pe care le-am întreprins pentru a reduce semnificativ arieratele companiilor de stat și îndeplinirea țintei indicative pentru finele lunii martie 2014 (acțiune prealabilă). Vom transmite acest raport și Comisiei Europene. De asemenea, toate ministerele de resort care supervizează întreprinderi de stat cu arierate vor transmite către MFP până la finele lunii martie planuri de acțiune pentru reducerea acestor arierate până la finele lunii decembrie 2014. În plus, vom consolida monitorizarea situației arieratelor, printre altele prin rapoarte de progres periodice adresate MFP și Guvernului, îmbunătățirea funcției de supraveghere a serviciului de monitorizare a ÎS (cu sprijinul Băncii Mondiale) și trecerea la colectarea lunară a datelor. Mai mult, vom analiza și actualiza planurile în cursul anului 2014 cu scopul de a reduce arieratele până la un nivel minim, până în luna septembrie 2015. Planurile vor avea în vedere o gamă largă de opțiuni pentru diminuarea arieratelor, inclusiv plasarea companiilor în insolvență sau lichidare. MFP se va asigura că planurile prezentate de ministere sunt în concordanță cu toată traiectoria generală de reducere a arieratelor stabilită în cadrul programului și va întocmi un raport centralizator care va evidenția în mod clar companiile și acțiunile care vor fi întreprinse pentru respectarea traiectoriei generale. Acest raport centralizator va fi prezentat FMI până la finele lunii aprilie 2014 (criteriu de referință structural). 40. Cea de-a doua axă a abordării noastre constă în măsuri de îmbunătățire a guvernanței, transparenței și monitorizării ÎS. Am numit consiliul întreprinderii de stat producătoare de energie hidroelectrică (Hidroelectrica) până la finele lunii noiembrie 2013, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (finele lunii noiembrie 2013 criteriu de referință structural). Colaborăm de asemenea cu Banca Mondială pentru a contracta un consultant independent care să realizeze o analiză a modului în care este implementată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 . Analiza va fi publicată după finalizarea sa, iar intenția noastră este de a utiliza constatările acesteia pentru a îmbunătăți Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 , între altele prin îmbunătățirea funcției MFP de supervizare a întreprinderilor de stat. În urma evaluării, vom elabora linii directoare pentru implementarea acestei ordonanțe în toate ministerele. Totodată, în vederea îmbunătățirii managementului și performanței întreprinderilor de stat vom clarifica și îmbunătăți, cu sprijinul Băncii Mondiale, rolurile și responsabilitățile diferitelor agenții care acționează ca acționari ai întreprinderilor de stat în numele statului (de exemplu, ministerele de resort, MFP, alte agenții ale statului). În schimb, legea privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice nu a fost adoptată de Parlament până la finele lunii septembrie 2013. Ne propunem acum să așteptăm finalizarea analizei independente înainte de a obține aprobarea de către Parlament a acestei legi. Printre alte prevederi, legea va înăspri criteriile profesionale aplicabile membrilor numiți în consilii și în funcțiile de conducere și va conferi MFP autoritatea legală de a supraveghea implementarea adecvată a acestei legi. 41. Ne menținem angajamentul de a consolida transparența operațiunilor ÎS, fapt ce va asigura mai bine că toate operațiunile ÎS sunt realizate în direcția creării de valoare în beneficiul tuturor românilor. În mod special, toate contractele bilaterale noi ale producătorilor de electricitate vor continua să fie încheiate într-o manieră transparentă și nediscriminatorie, la prețurile de pe piață, prin bursa de energie OPCOM. Am realizat, în 2013, progrese semnificative, iar cota anuală de electricitate tranzacționată pe OPCOM a României a crescut de la 35 procente în 2012 la 73 procente în 2013 din oferta totală. Rapoartele anuale privind performanța ÎS vor fi publicate în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a ÎS. De asemenea, vom depune toate eforturile pentru a soluționa opiniile calificate de audit referitoare la situațiile financiare anuale ale ÎS. Deși bugetele pe anul 2014 ale ÎS trebuiau transmise la MFP la o lună de la aprobarea bugetului de stat, au existat unele întârzieri, îndeosebi la bugetele companiilor CFR - S.A. și CFR Călători - S.A. Vom avea aceste bugete aprobate până la mijlocul lunii martie 2014, cel mai târziu. 42. Cea de-a treia axă constă în măsuri de îmbunătățire a cadrului de formare a prețurilor și a eficienței sectoarelor energiei și transporturilor. Vom continua să implementăm foile de parcurs pentru prețurile la electricitate și gaze și se va aplica în continuare mecanismul de transmitere pentru achizițiile de electricitate și gaze de către societățile de furnizare. Pentru electricitate, dereglementarea completă a prețurilor la electricitate pentru consumatorii industriali s-a realizat până la data de 1 ianuarie 2014 și pentru consumatorii casnici se va realiza până la data de 31 decembrie 2017. Pentru gaze naturale, am majorat prețurile reglementate în octombrie și ianuarie, conform cerințelor din foaia de parcurs a liberalizării prețului la gaze. Intenționăm să implementăm restul foii de parcurs pentru dereglementarea prețurilor la gaze conform planificării pentru a realiza dereglementarea completă pentru consumatorii industriali până cel târziu la data de 31 decembrie 2015 și pentru consumatorii casnici până la data de 31 decembrie 2018. Avem în vedere dereglementarea prețurilor la gaze pentru consumatorii industriali mai devreme decât am planificat, pe baza unui studiu de risc. Dacă este necesar, această dereglementare ar fi însoțită de condiția ca producătorii să vândă un anumit procent din producția proprie de gaz disponibilă pe piața competitivă, iar furnizorii cu ridicata să tranzacționeze un anumit procent din vânzările proprii estimate prin utilizarea platformelor centralizate de gaze autorizate de ANRE. ANRE va efectua o analiză de risc, pe baza căreia va decide dereglementarea mai devreme pentru furnizorii cu ridicata. Vom continua de asemenea să luăm măsuri de consolidare a OPCOM ca platformă de tranzacționare a energiei și gazelor, inclusiv prin diversificarea acționariatului. Mai mult, Guvernul va elabora o nouă strategie în sectorul energetic pentru a ajuta la asigurarea securității energetice a României și realizarea potențialului sectorului energetic ca motor al creșterii economice prin investiții și exporturi. 43. Am realizat progrese semnificative în implementarea agendei noastre de privatizare. Prin oferte publice inițiale (OPI) am vândut 10 procente din acțiuni la compania de energie nucleară (Nuclearelectrica) înainte de luna octombrie 2013 și 15 procente din acțiuni la compania producătoare de gaze naturale controlată de stat (Romgaz) în luna noiembrie. Ambele OPI-uri au fost suprasubscrise și au generat venituri brute de aproximativ 450 milioane euro. De consemnat în mod special, tranzacția Romgaz s-a perfectat în intervalul superior al marjei de preț. De asemenea, în cadrul OPI de la Romgaz a fost pentru prima dată când am emis titluri GDR (Global Depository Receipts) împreună cu o ofertă publică pe Bursa de Valori București. Experiența căpătată din tranzacțiile de la Nuclearelectrica și Romgaz va fi utilizată în pregătirea de OPI la alte companii energetice. În mod deosebit, intenționăm să emitem titluri GDR sau să procedăm la o listare duală în cazul OPI-urilor de la compania de furnizare și distribuție de electricitate deținută de stat (Electrica) și la Hidroelectrica. Cu excepția celor prevăzute în planul de reorganizare al companiei Hidroelectrica, precum și în cele de mai jos pentru Electrica și Oltenia, nu vom diviza și/sau fuziona societățile sau activele societăților programate pentru OPI-uri, nici direct nici indirect prin inițiative legislative precum proiectul legilor companiilor tip holding. Alte acțiuni întreprinse sau ce urmează a fi întreprinse pentru a pregăti OPI-urile următoare, toate constituind criterii de referință structurale în cadrul programului includ: - Electrica: Am angajat un consultant de tranzacție pentru OPI la mijlocul lunii septembrie 2013. Se lucrează în prezent la separarea de Electrica prin lichidare a trei societăți regionale de întreținere generatoare de pierderi și la scoaterea din Electrica, înainte de OPI, a participațiilor minoritare deținute de aceasta la societăți de distribuție deja privatizate. Am angajat de asemenea un consultant juridic internațional care să promoveze oferta peste hotare. Mai mult, vom soluționa problema neplății de către CFR Infrastructură a achizițiilor sale de electricitate de la Electrica înainte de OPI. - Hidroelectrica: Am asigurat anularea recursului formulat de guvern împotriva hotărârii judecătorești pronunțate împotriva hotărârii de guvern inițiale de a vinde acțiuni ale Hidroelectrica înainte de data de 30 septembrie. În luna decembrie am emis o nouă hotărâre de guvern pentru vânzarea a 15 procente din acțiunile deținute de stat la Hidroelectrica și am selectat un consultant de tranzacție. În luna februarie, Curtea de Apel a plasat din nou Hidroelectrica în insolvență, până la soluționarea pretențiilor legale formulate de distribuitorii de energie împotriva companiei. Ne menținem angajamentul de a lansa o OPI la Hidroelectrica, în conformitate cu criteriul de referință structural, de îndată ce compania iese din insolvență. - Oltenia: Consultantul de tranzacție și-a finalizat acțiunile de due diligence pe aspectele financiare, legale și de mediu. Am inițiat procedura de selecție pentru angajarea unui consultant care să realizeze o evaluare a rezervelor de cărbuni. Cu toate acestea, vor trebui rezolvate un număr de calificări materiale identificate de auditul financiar pe 2012 al companiei. Vom încuraja cu fermitate echipa de conducere de la complexul Oltenia să lucreze îndeaproape cu consultantul de tranzacție pentru a depăși aceste obstacole și a pregăti compania pentru oferta publică inițială (OPI), inclusiv măsuri posibile de restructurare sau desprindere a minei Berbești, pentru diminuarea arieratelor companiei în așa fel încât aceasta să devină mai atractivă potențialilor cumpărători. 44. În pofida eforturilor noastre, privatizarea majoritară a companiei feroviare de marfă deținută de stat (CFR Marfă) nu a fost finalizată înainte de expirarea termenului prevăzut în hotărârea de guvern prin care se aproba tranzacția. Deși privatizarea nu s-a finalizat, Consiliul Concurenței a confirmat că operațiunea de transformare a datoriei în acțiuni menită să reducă arieratele nu va fi considerată ajutor de stat atât timp cât există o intenție credibilă de privatizare a companiei CFR Marfă. În 2013, CFR Marfă a înregistrat o pierdere din exploatare care s-a situat în ținta soldului operațional global. Pentru a asigura viabilitatea companiei CFR Marfă, intenționăm o restructurare agresivă a companiei și continuarea procesului de privatizare. Am aprobat bugetul companiei CFR Marfă pentru anul 2014 care se bazează pe o listă de măsuri concrete de restructurare, printre care se numără reducerea costurilor de personal, vânzarea la fier vechi a vagoanelor uzate moral și stoparea livrărilor către clienți ce au arierate față de CFR Marfă, ce vor genera un excedent operațional în 2014 și un flux pozitiv de lichidități. Conducerea CFR Marfă a acționat deja în această direcție prin încheierea recentă a unor contracte noi de servicii de transport de marfă și începerea discuțiilor cu sindicatul în vederea reducerii costurilor de personal conform celor prevăzute în buget, cu intrare în vigoare de la finele lunii martie 2014. Ministerul Transporturilor se angajează să susțină pe deplin echipa de conducere de la CFR Marfă pentru implementarea acestor măsuri. Rezultatele operaționale ale CFR Marfă vor fi monitorizate în continuare prin intermediul țintei indicative trimestriale existente stabilite pentru rezultatele operaționale realizate de cele trei companii principale din domeniul feroviar. Am stabilit, de asemenea, o nouă țintă indicativă trimestrială referitoare la acumularea de arierate de către CFR Marfă. Ținta este stabilită la valoarea zero, excluzându-se dobânzile și penalitățile aferente arieratelor, pentru toată perioada rămasă din program și va constitui un indicator care să evidențieze din vreme succesul restructurării. Restructurarea CFR Marfă este esențială și încadrarea în țintele indicative constituie priorități în cadrul programului. În eventualitatea în care restructurarea nu generează rezultatele dorite, fapt ce va fi reflectat în ratarea țintei de arierate la CFR Marfă, vom lua în considerare alte opțiuni de a continua procesul de restructurare, inclusiv pe cele menționate în paragraful 39. În luna decembrie am aprobat o hotărâre de guvern pentru continuarea privatizării CFR Marfă cu un investitor strategic, lucru care preconizăm că va avea loc în luna mai 2015. 45. Am îndeplinit ținta indicativă a lunii decembrie referitoare la soldul operațional agregat pentru trei dintre cele mai mari companii din sectorul feroviar și filialele acestora. Vom continua să lucrăm îndeaproape cu Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru a reforma sectorul feroviar cu scopul de a îmbunătăți performanțele financiare și operaționale ale ÎS din sectorul căilor ferate și a calității serviciilor feroviare. Un element-cheie al procesului de reformă va fi stoparea acumulării de arierate ale CFR Marfă și companiei feroviare de stat de transport pasageri (CFR Călători) către compania feroviară de infrastructură deținută de stat (CFR Infrastructură) și acumularea de arierate de către cele trei companii feroviare către bugetul general consolidat și către furnizorii de electricitate. Pe baza subvențiilor de la bugetul pe anul 2014, vom aproba bugetele pentru CFR - S.A. și CFR Călători - S.A. în conformitate cu angajamentele asumate de noi în cadrul acestui program. Bugetele vor asigura finanțarea integrală a obligațiilor menționate mai sus. Totodată, plățile de subvenții aferente anului 2014, ce vor fi efectuate lunar, se vor utiliza întâi pentru a acoperi taxele de acces și de electricitate și obligațiile la bugetul de stat, restul sumelor urmând a fi utilizate pentru alte cheltuieli. Aceasta este probabil să impună restructurarea în continuare a CFR Călători și CFR Infrastructură. Măsurile de îmbunătățire a performanțelor operaționale și financiare a acestor societăți ar putea include: - CFR Infrastructură: Am convenit cu BERD o foaie de parcurs pentru soluționarea deficiențelor în îndeplinirea condiționalităților și a altor termeni din acordul de împrumut semnat cu BERD în anul 2012 și disponibilizarea celei de-a doua tranșe de împrumut în funcție de progresele înregistrate în implementarea foii de parcurs. Vom lucra de asemenea cu BERD la termenii de referință pentru angajarea unui consultant care să elaboreze un plan de acțiune în vederea restructurării. Totodată, vom aproba o hotărâre de guvern pentru închirierea sau închiderea a 700 km de cale ferată. Intenționăm ca această măsură să fie urmată de închirierea sau închiderea a încă 900 km de cale ferată în cursul anului 2014. Estimăm că aceste acțiuni vor genera economii anuale de 70 de milioane RON. Vom continua să ocupăm posturile de conducere și din consiliul CFR Infrastructură respectând litera și spiritul procedurilor descrise în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a ÎS. - CFR Călători: Conducerea de la CFR Călători a adoptat un număr de măsuri pentru a îmbunătăți activitatea companiei, inclusiv majorarea prețului biletelor cu până la 10 procente în luna septembrie și instituirea unor controale mai bune asupra veniturilor obținute din vânzarea de bilete, reducerea consumului de combustibili cu 20 de procente și a cheltuielilor cu salariile cu 5 procente, prin reducerea naturală a numărului de salariați și reducerea numărului de zile lucrătoare, și prin întreruperea serviciilor pe cinci sectoare de cale ferată neprofitabile. Până la mijlocul lunii martie 2014 vom modifica în continuare formula de calcul a OSP pentru a acorda o pondere mai mare kilometrilor tren-pasageri parcurși. 46. Vom continua, de asemenea, și reforma de reglementare a sectorului feroviar. Au fost elaborate și discutate cu toți cei implicați scheme de performanță în materie de întârzieri. Operatorii feroviari și administratorul infrastructurii își propun să introducă aceste scheme în contractele lor de acces pentru anul 2014. A fost elaborat în cooperare cu Banca Mondială un sistem de stimulente pentru administratorul infrastructurii, pentru ca acesta să își diminueze costurile și tarifele unitare. Vom introduce acest sistem în actul adițional pe 2014 la contractul de activitate al CFR Infrastructură. Piețele muncii 47. Codul Muncii a continuat să îmbunătățească funcționarea pieței muncii, pe fondul creșterii ușoare a cotei contractelor pe durată determinată de la 8,2 la sută din totalul contractelor active în anul 2012 la 8,4 la sută în 2013. Vom continua monitorizarea implementării Legii dialogului social, asigurându-ne că orice amendament va fi implementat în urma consultării părților implicate, prin procedura legislativă normală. Propunerile de posibile amendamente primite de la partenerii sociali în luna decembrie a anului trecut, dacă vor fi apreciate ca fiind corespunzătoare, vor fi transmise spre dezbatere în Parlament. Ne vom continua cooperarea cu Organizația Internațională a Muncii (OIM) pentru a ne asigura că legislația respectă convențiile OIM. 48. Având în vedere șomajul ridicat în rândul populației tinere din România, implementăm Planul Național de Locuri de Muncă adoptat în aprilie 2013 și până în luna aprilie 2014 elaborăm indicatorii de progres. Totodată, ne propunem să introducem și alte măsuri de îmbunătățire a tranziției tinerilor români către piața muncii. Planul de implementare a Garanției pentru tineret 2014-2015, aprobat de Guvern în decembrie 2013, care include măsuri eligibile pentru sprijin din partea Inițiativei pentru ocupare în rândul tinerilor, a fost transmis spre analiză Comisiei Europene. Se anticipează că proiectele-pilot demarate în cadrul acestei inițiative vor oferi informații mai bune despre evoluția în carieră și despre instruirea unui grup-țintă de tineri la nivel național. Legislația secundară la Legea uceniciei, ce introduce un model dual de ucenicie, și o lege ce facilitează obținerea de experiență profesională de către tinerii absolvenți de studii superioare au fost adoptate în luna decembrie. Ne așteptăm ca noua școală profesională bazată pe activitate profesională și schema de instruire profesională, aflate acum în cel de-al doilea an, să atragă un număr crescut de studenți și firme partenere, ca urmare a modificărilor aduse în luna decembrie la Legea educației naționale, prin care durata acesteia a fost extinsă cu un an. Inițiative legislative 49. Curtea Constituțională a României a declarat neconstituționale modalitatea de promulgare a Codului insolvenței prin ordonanță de urgență a Guvernului și o parte din conținutul acestuia. Prin urmare, a fost demarată o nouă procedură de adoptare, prin care Codul insolvenței a fost aprobat ca proiect de lege de către Guvern și a fost transmis la Parlament pentru adoptare. Vom continua procesul de consultare cu toate părțile implicate pentru a propune Parlamentului, cu ocazia dezbaterii pe tema proiectului de cod, o serie de amendamente menite să susțină mai bine salvarea din timp a firmelor viabile și ieșirea rapidă din insolvență a celor neviabile. Aceste propuneri vor fi elaborate prin consultare cu echipa FMI privind, cel puțin: procedurile prealabile declarării insolvenței, voturile creditorilor, finanțarea prioritară, suspendarea automată, ordinea creanțelor și cerințele de notificare, mecanisme prin care se previn abuzuri din partea asociaților/administratorilor ce ar putea conduce la eșuarea planului de reorganizare, sporirea transparenței privind procedura de insolvență, inclusiv prin asigurarea accesului public la informațiile referitoare la asociați/acționari semnificativi și administratori ai companiilor aflate în insolvență (prin Registrul Comerțului) (criteriu de referință structural stabilit pentru finele lunii aprilie 2014). 50. Vom revizui proiectul legii companiilor de tip holding, în prezent în Parlament, în concordanță cu bunele practici internaționale. Tabelul 1. România: Ținte cantitative în cadrul programului *Font 6* ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2012 2013 2014 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── decembrie iunie septembrie septembrie decembrie decembrie martie martie iunie iunie septembrie decembrie realizat realizat program realizat program realizat indicativ program program indicativ indicativ indicativ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── I. Criterii cantitative de performanță 1. Plafonul variației cumulate a activelor externe nete (milioane euro)*1/2/) 16.344 3.922 3.922 6.326 4.622 7.343 250 -500 0 0 200 500 2. Plafonul soldului cumulat al bugetului general consolidat (milioane lei)*3/) -17.430 -6.629 -9.340 -8.143 -15.300 -15.771 -4.000 -4.539 -6.200 -8.230 -7.209 -14.712 3. Limita stocului arieratelor bugetului de stat și sistemului de asigurări sociale (miliarde lei) 0,027 0,04 0,020 0,018 0,02 0,01955 0,02 0,02 0,02 0,02 0,0175 0,015 4. Limita garanțiilor bugetului general consolidat emise la finele lui 2008 (valoarea nominală în miliarde lei) 9,8 10,9 16,0 11,45 16,0 12,1 18,0 18,0 18,0 18,0 18,0 18,0 II. Criterii de performanță permanente 5. Neacumularea de arierate la datoria externă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 III. Consultări pe inflație 6. Rata inflației la 12 luni în prețuri de consum Interval exterior (limita superioară) 5,1 5,3 4,6 3,0 5,0 3,6 5,0 5,5 Interval interior (limita superioară) 4,1 4,3 3,6 2,0 4,0 2,6 4,0 4,5 Punct central 5,0 5,4 3,1 1,9 3,3 1,6 2,6 1,0 3,0 1,6 3,0 3,5 Interval interior (limita inferioară) 2,1 2,3 1,6 0,0 2,0 0,6 2,0 2,5 Interval interior (limita inferioară) 1,1 1,3 0,6 -1,0 1,0 -0,4 1,0 1,5 VI. Ținte orientative 7. Limita cheltuielilor primare curente ale bugetului general consolidat (exclusiv fonduri UE și asistență socială, milioane lei)*2/) 134.330 70.412 106.300 105.570 147.509 144.560 36.700 36.500 74.400 73.000 109.000 150.500 8. Plafonul soldului operațional (venituri fără impozite și dobânzi), exclusiv subvențiile, pentru ÎS principale (definite în paragraful 22 din MTÎ)(miliarde lei)*3/) -3,1 -1,0 -1,6 -1,3 -2,3 -2,2 -0,5 -0,7 -0,8 -0,9 -1,2 -2,1 9. Limita stocului de arierate al ÎS principale (definite în MTÎ) (miliarde le) 12,7 8,3 7,5 7,0 5,6 7,2 4,7 5,4 3,7 4,6 3,9 3,4 10. Limita stocului arieratelor bugetelor locale (miliarde lei) 0,84 0,14 0,30 0,24 0,30 0,20 0,30 0,30 0,30 0,25 0,20 0,20 11. Plafonul stocului de împrumuturi nete de Trezorerie destinate proiectelor cu finanțare UE (milioane lei)*2/) 1.546 3.000 2.004 3.000 1.852 3.000 4.000 3.000 4.000 4.000 4.000 12. Plafonul sumelor restante ce au depășit data scadenței la CFR Marfă (conform definiției din MTÎ) (milioane lei) 99,2 99,2 99,2 99,2 Articole din Memorandum Arierate spitale buget de stat (miliarde lei) 0,011 0,014 Arierate spitale bugete locale (miliarde lei) 0,045 0,053 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ------------- *1/) Cifra aferentă lunii decembrie 2012 reprezintă stocul. Raportat la ratele de schimb și prețul aurului din program. *2/) Ținta la decembrie 2013 este ajustată în sus cu 700 milioane lei pentru a reflecta o finanțare peste nivelul programat datorită tragerilor din programul DPL-DDO cu Banca Mondială. *3/) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din septembrie 2013 este cumulată de la 1 ianuarie 2013). Ținta din septembrie 2013 este ajustată în jos cu 159 milioane lei pentru cheltuieli peste nivelul programat cu cofinanțarea națională a proiectelor UE. Ținta din decembrie 2013 este ajustată în jos cu 600 milioane lei pentru cheltuieli peste nivelul programat cu cofinanțarea națională a proiectelor UE. Tabelul 2. România: Performanțe pentru prima și a doua evaluare *Font 9* ┌──────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┬───────────────┐ │ Măsura │ Data vizată │ Comentarii │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────┤ │Acțiuni prealabile │ │ │ │1. Transmiterea la FMI a unui raport în care se │ │ │ │specifică măsurile întreprinse pentru reducerea │ │ │ │semnificativă a arieratelor ÎS și realizarea │ │ │ │țintei indicative stabilite pentru finele lunii │ │ │ │martie 2014 │ │ │ │Criterii cantitative de performanță │ │ │ │1. Plafon rezerve internaționale nete │31 decembrie 2013 │Îndeplinit │ │2. Plafonul soldului total al bugetului general │31 decembrie 2013 │Neîndeplinit │ │consolidat │ │ │ │3. Limita arieratelor interne ale bugetului de │31 decembrie 2013 │Îndeplinit │ │stat și sistemului asigurărilor sociale │ │ │ │4. Limita garanțiilor bugetului general │31 decembrie 2013 │Îndeplinit │ │consolidat │ │ │ │5. Neacumularea de arierate externe la plată │31 decembrie 2013 │Îndeplinit │ │Ținte cantitative indicative │ │ │ │1. Limita cheltuielilor primare curente ale │31 decembrie 2013 │Îndeplinit │ │bugetului general consolidat │ │ │ │2. Plafonul soldului operațional al principalelor │31 decembrie 2013 │Îndeplinit │ │ÎS │ │ │ │3. Limita plăților restante ce au depășit data │31 decembrie 2013 │Neîndeplinit │ │scadenței la toate ÎS de la nivel central │ │ │ │4. Limita stocului de arierate ale autorităților │31 decembrie 2013 │Îndeplinit │ │locale │ │ │ │5. Limita stocului de împrumuturi nete acordate │31 decembrie 2013 │Îndeplinit │ │din Trezorerie pentru proiectele cu finanțare UE │ │ │ │Interval de consultare pe inflație │ │ │ │Interval interior │31 decembrie 2013 │Depășit │ │Interval exterior │31 decembrie 2013 │Îndeplinit │ │Criterii de referință structurale │ │ │ │1. Începerea publicării rapoartelor lunare │Finele lunii │Îndeplinit │ │privind arieratele și măsurile corective adoptate │septembrie 2013 │ │ │de autoritățile centrale și locale, pe unități, │ │ │ │cu frecvență trimestrială │ │ │ │2. Elaborarea pachetului de bază în sănătate în │Finele lunii │Îndeplinit cu │ │cadrul anvelopei de cheltuieli existente ce va │septembrie 2013 │întârziere │ │defini și sfera de cuprindere a sectorului privat │ │ │ │în sistemul sanitar, pe viitor │ │ │ │3. Elaborarea proiecțiilor financiare pe termen │Mijlocul lunii │Îndeplinit │ │mediu care să identifice corect implicațiile │octombrie 2013 │ │ │fiscale ale proiectelor cu finanțare UE, │ │ │ │cuprinzând necesarul de cofinanțare, corecțiile │ │ │ │financiare și cheltuielile neeligibile │ │ │ │4. Aprobarea, prin memorandum al Guvernului, a │Mijlocul lunii │Îndeplinit │ │unei liste de proiecte semnificative prioritare, │octombrie 2013 │ │ │pe baza criteriilor de prioritizare, care să ajute│ │ │ │la elaborarea bugetului pe anul 2014 │ │ │ │5. Lansarea unei oferte publice inițiale pentru 15│Mijlocul lunii │Îndeplinit │ │procente din acțiunile deținute de stat la Romgaz │noiembrie 2013 │ │ │6. Numirea unui consiliu profesionist la │Finele lunii │Îndeplinit │ │Hidroelectrica în conformitate cu prevederile │noiembrie 2013 │ │ │Ordonanței nr. 109/2011 │ │ │ │7. Aprobarea legislației privind obligațiunile │Finele lunii │Neîndeplinit; │ │garantate*1/) │noiembrie 2013 │propunere de │ │ │ │reprogramare │ │ │ │pentru finele │ │ │ │lunii martie │ │ │ │2014 │ │8. Punerea integrală în funcțiune a sistemului de │Finele lunii │Neîndeplinit; │ │control al angajamentelor, susținut de │ianuarie 2013 │propunere de │ │modificările legale și procedurale necesare și │ │reprogramare │ │acoperirea cheltuielilor MFP și a încă cel puțin │ │pentru finele │ │unui alt ordonator principal de credite atât din │ │lunii aprilie │ │administrația centrală, cât și din administrația │ │2014 │ │locală │ │ │ │9. Lansarea unei oferte publice inițiale pentru │Finele lunii mai 2014│ │ │pachetul majoritar de acțiuni deținute de stat la │ │ │ │Electrica, după majorarea de capital programată │ │ │ │10. Punerea integrală în funcțiune a sistemului de│Finele lunii mai 2014│ │ │control al angajamentelor la nivelul tuturor │ │ │ │entităților din cadrul bugetului general │ │ │ │consolidat, ca program-pilot*2/) │ │ │ │11. Lansarea unei oferte publice inițiale pentru │Finele lunii iunie │ │ │15 procente din acțiunile deținute de stat la │2014 │ │ │Complexul Oltenia, anterior majorării de capital │ │ │ │programate │ │ │ │12. Lansarea unei oferte publice inițiale pentru │Finele lunii iunie │ │ │15 procente din acțiunile deținute de stat la │2014 │ │ │Hidroelectrica, după majorarea de capital progra- │ │ │ │mată*3/) │ │ │ │13. Lansarea sistemului consolidat de raportare │Finele lunii iunie │ │ │fiscală la toate entitățile guvernamentale │2014 │ │ │14. Rezolvarea posibilelor discrepanțe dintre │Finele lunii │Îndeplinit │ │prevederile Codului fiscal și reglementările │decembrie 2013 │ │ │contabile IFRS privind tratamentul ÎNP cesionate │ │ │ │companiilor interne de gestionare a datoriilor în │ │ │ │concordanță cu rezultatul procesului aflat pe rol │ │ │ │la CE pentru încălcarea prevederilor*1/) │ │ │ │15. Elaborarea și publicarea situațiilor │Finele lunii │ │ │financiare de tip accrual (conținând │iunie 2015 │ │ │angajamentele) pentru BGC și a rapoartelor ESA95 │ │ │ │din sistem (primul set de raportări va fi cel │ │ │ │aferent anului 2014) și reconcilierea dintre │ │ │ │acestea și cu rapoartele de execuție bugetară │ │ │ │cash │ │ │ │Criterii de referință structurale noi │ │ │ │1. Transmiterea de rapoarte trimestriale de │Finele lunii martie │ │ │progres privind numărul de inspecții fiscale │2014 │ │ │finalizate de direcția de mari contribuabili și la│ │ │ │direcția de verificări fiscale care se ocupă de │ │ │ │persoanele fizice cu averi mari și numărul de │ │ │ │acorduri de înlesniri la plată semnate cu mari │ │ │ │contribuabili și cu contribuabilii mijlocii în │ │ │ │vederea eliminării arieratelor la plata │ │ │ │datoriilor fiscale, precum și țintele de │ │ │ │colectare aferente acestor acțiuni (vezi MTÎ, │ │ │ │paragraful 28) │ │ │ │2. Transmiterea către Parlament a unei legi a │Finele lunii aprilie │ │ │codului insolvenței menite s susțină mai bine │2014 │ │ │salvarea din timp a companiilor viabile și ieșirea│ │ │ │rapidă din insolvență a celor neviabile, elaborate│ │ │ │în consultare cu echipa FMI și pe baza │ │ │ │recomandărilor acesteia, ce va reglementa cel │ │ │ │puțin: procedurile prealabile declarării │ │ │ │insolvenței, voturile creditorilor, suspendarea │ │ │ │automată, finanțarea prioritară, ordinea │ │ │ │creanțelor și cerințelor de notificare │ │ │ │3. Elaborarea unei strategii de reducere a ÎNP │Finele lunii mai │ │ │nerecuperabile integral provizionate din │2014 │ │ │bilanțurile băncilor comerciale │ │ │ │4. Elaborarea unui plan care să identifice clar │Finele lunii aprilie │ │ │companiile și acțiunile ce vor fi întreprinse │2014 │ │ │pentru a se asigura respectarea traiectoriei de │ │ │ │reducere a arieratelor stabilite în program │ │ │ │5. Emiterea unui comunicat de presă prin care să │Finele lunii mai │ │ │se anunțe proiectul-pilot se asigurare a │2014 │ │ │conformării structurale ce vizează munca la negru │ │ │ │și evaziunea fiscală │ │ │ └──────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┴───────────────┘ ------------ *1/) Se propune modificarea acestui criteriu de referință structural pentru a se preciza că acțiunea solicitată este transmiterea proiectului de lege către Parlament. *2/) Se propune modificarea acestui criteriu de referință structural pentru a se facilita monitorizarea. *3/) Conținutul acestui criteriu de referință a fost modificat: mărimea OPI a fost majorată de la 10 la 15 procente și s-a renunțat la mențiunea legată de majorarea de capital programată.
Anexa II România: Memorandum tehnic de înțelegere
1. Prezentul memorandum tehnic de înțelegere (MTÎ) definește variabilele incluse în criteriile de performanță cantitative și în țintele indicative specificate în Memorandumul de politici economice și financiare (MPEF), premisele principale, metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanței programului și cerințele de raportare în vederea asigurării unei monitorizări adecvate a evoluțiilor economice și financiare. Criteriile de performanță cantitative și țintele indicative și criteriile de referință structurale pentru 2013 și 2014 sunt prezentate în tabelele 1 și, respectiv, 2 ale MPEF.
2. În accepțiunea programului, cursurile de schimb ale leului românesc (RON) față de euro se stabilesc la RON 4,4588 = 1 Euro, față de dolarul SUA la RON 3,4151 = 1 USD, față de yenul japonez la RON 3,4480 = 100 Yeni și față de lira sterlină la RON 5,207 = 1 liră sterlină, iar prețul aurului este stabilit la RON 132,1562 pe gram, după cum este afișat pe website-ul Băncii Naționale a României (BNR) la data de 30 iunie 2013. Cursurile de schimb față de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 30 iunie 2013.
3. În accepțiunea programului, bugetul general consolidat include entitățile definite în bugetele anilor 2013 și 2014. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, entitățile de stat autofinanțate incluse în buget etc.), autoritățile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate și șomaj) și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România. Prezenta definiție a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare și extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfășura o operațiune de natură fiscală, așa cum se definește în Manualul FMI pentru statisticile financiare guvernamentale 2001. Autoritățile vor informa imediat experții FMI cu privire la crearea oricăror astfel de fonduri sau programe noi.
Criterii de performanță cantitative, ținte indicative, intervalul de consultare pe inflație și criterii de performanță permanente
A. Limita privind variația rezervelor internaționale nete
4. În accepțiunea programului, rezervele internaționale nete (RIN) sunt definite ca RIN ale BNR minus obligațiile Trezoreriei față de Fondul Monetar Internațional.
5. RIN ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR minus pasivele externe brute ale BNR și vor fi măsurate pe baza definițiilor operaționale ale BNR, și nu a celor contabile. Activele și pasivele externe denominate în alte monede decât euro vor fi convertite în euro la cursurile de schimb și prețul aurului din program.
6. Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deținerile de aur monetar, DST ale BNR, poziția rezervei țării la FMI, deținerile de numerar, titluri și depozite în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din rezervă: (i) metale prețioase, altele decât aurul monetar; (ii) activele în valute neconvertibile; (iii) active nelichide; (iv) orice active care sunt gajate, colateralizate sau se află sub o altă obligație, dacă acestora nu le este asociat și un pasiv extern brut; (v) creanțe asupra rezidenților; și (vi) creanțe în valută decurgând din instrumente derivate în monede străine vizavi de moneda națională (cum ar fi futures, forwards, swaps și options).
7. Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valute străine față de rezidenți și nerezidenți, inclusiv angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps și options), depozitele în valută ale băncilor constituite ca rezerve minime obligatorii și tot creditul nerambursat de la FMI, dar excluzând depozitele în valută ale Guvernului la BNR.
Limita pentru variația cumulată a RIN de la începutul anului 2013 și 2014 (în milioane euro)*1/)
*Font 7*
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Decembrie
Iunie
2013
2014
2012
2013
──────────────────────────────
────────────────────────────────────
stoc
stoc
Iunie
Septembrie
Decembrie
Martie
Iunie
Septembrie
Decembrie
realizat
realizat
realizat
CP
CP
indicativ
indicativ
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Variația cumulată a RIN
16.344
20.266
3.922
6.326
7.343
500
0
200
500
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Articol de Memorandum:
34.152
35.381
1.229
2.226
2.003
-1.911
-2.932
-3.625
-3.970
active externe brute
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
-----------
*1/)CP = criteriu de performanță; date pentru finele lunii. Rulajele sunt cumulate de la începutul aceluiași an calendaristic (de exemplu, cifra din iunie 2013 este cumulată de la 1 ianuarie 2013). Stocurile curente sunt obținute prin adunarea rulajelor la stocul de la finalul anului precedent.
8. Țintele RIN vor fi ajustate (i) în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului față de proiecția de bază [tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (BM și CE) care sunt utilizabile pentru finanțarea bugetului de stat total] și (ii) în jos cu întregul cuantum al deficitului realizat față de proiecția de bază din plasamentul de obligațiuni externe al MFP.
Tragerile din programul extern și al MFP - Proiecții de bază (în milioane euro)*1)
*Font 7*
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2013
2014
────────────────────────────────────────────────────────────────────
Iunie
Septembrie
Decembrie
Martie
Iunie
Septembrie
Decembrie
realizat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────
Variația cumulată în cadrul programului
extern
0
0
0
0
500
500
800
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Variația cumulată a plasamentelor externe
de obligațiuni ale MFP
1.122
1.122
2.322
1.532
2.532
2.532
2.532
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
----------
*1) Rulajele sunt cumulate de la începutul aceluiași an calendaristic (de exemplu, cifra din iunie 2013 este cumulată de la 1 ianuarie 2013).
B. Mecanismul de consultare pentru rata inflației la 12 luni
9. Intervalele de consultare trimestriale în jurul ratei proiectate a inflației pe 12 luni în prețuri de consum [așa cum sunt măsurate de indexul prețurilor de consum (IPC), publicat de Institutul Național de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflației IPC an-la-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autoritățile vor efectua o consultare cu FMI cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte achiziții în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuții cu experții FMI în cazul în care rata inflației IPC an-la-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.
Intervalul de consultare pe inflație
*Font 7*
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2013
2014
──────────────────────────────
────────────────────────────────────
Iunie
Septembrie
Decembrie
Martie
Iunie
Septembrie
Decembrie
realizat
realizat
realizat
țintă
țintă
indicativ
indicativ
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Interval exterior (limita superioară)
3,0
3,6
5,0
5,5
Interval interior (limita superioară)
2,0
2,6
4,0
4,5
Realizat/Punct central
5,4
1,9
1,6
1,0
1,6
3,0
3,5
Interval interior (limita inferioară)
0
0,6
2,0
2,5
Interval exterior (limita inferioară)
-1,0
-0,4
1,0
1,5
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
C. Criteriu de performanță privind soldul bugetului general consolidat
10. Deficitul bugetar pentru anii 2013 și 2014 va fi monitorizat prin soldul cash al bugetului general consolidat în clasificarea GFS 1986. Conform metodologiei naționale, veniturile și cheltuielile aferente fondurilor UE vor fi tratate pe bază de angajament. Orice încasări din privatizare vor fi tratate ca articol sub linie. Autoritățile se vor consulta cu experții FMI cu privire la măsurile de corecție în cazul unor nerealizări în materie de venituri și finanțare guvernamentală.
Limita cumulată pentru soldul bugetului general consolidat*1/)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(în milioane lei)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finele lunii iunie 2013 (realizat)
-6,621
Finele lunii septembrie 2013 (realizat)
-8.143
Finele lunii decembrie 2013 (realizat)
-15.711
Finele lunii martie 2014 (criteriu de performanță)
-4.539
Finele lunii iunie 2014 (criteriu de performanță)
-8.230
Finele lunii septembrie 2014 (indicativ)
-7.209
Finele lunii decembrie 2014 (indicativ)
-14.712
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
----------
*1/) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din iunie 2013 este cumulată începând din 1 ianuarie 2013).
11. Limita cumulată pentru soldul bugetului general consolidat va fi ajustată în sus cu nerealizările de cheltuieli aferente cofinanțării naționale a proiectelor cu finanțare UE (exclusiv cofinanțarea din fonduri de top-up). Pentru finele lunii martie 2014, soldul bugetului general consolidat va fi ajustat în sus cu nerealizările de cheltuieli trimestriale aferente cofinanțării naționale a proiectelor cu finanțare UE (exclusiv cofinanțarea din fonduri de top-up) raportate la un scenariu de bază de 3.223 milioane RON, în limita a 650 milioane RON. Pentru finele lunii iunie 2014, soldul bugetului general consolidat va fi ajustat în sus cu nerealizările de cheltuieli trimestriale aferente cofinanțării naționale a proiectelor cu finanțare UE (exclusiv cofinanțarea din fonduri de top-up) raportate la un scenariu de bază de 3.223 milioane RON, în limita a 650 milioane RON.
12. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:
+ (i) finanțarea externă netă, excluzând câștigurile și pierderile din reevaluare;
+ (ii) variația creditului intern net din sistemul financiar, excluzând câștigurile și pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valute străine și incluzând ajustări pentru:
+ (a) fonduri UE primite și necheltuite încă (plăți în avans);
+ (b) cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri UE;
+ (c) obligații ale Fondului Proprietatea neplătite încă;
+ (iii) variația stocului de titluri de stat emise, netă după schimbările de reevaluare;
+ (iv) variații nete ale altor finanțări.
Din care:
(a) finanțare temporară pentru proiecte UE, din care finanțare temporară pentru proiectele finanțate din fonduri structurale și de coeziune;
(b) rambursări de la UE pentru proiecte cu finanțare UE, din care rambursări pentru proiectele cu finanțare din fonduri structurale și de coeziune.
Se vor furniza de asemenea și datele privind soldul inițial și soldul final al contului de Trezorerie.
13. Dacă diferența dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei și sub linie este mai mare de 200 milioane de lei în fiecare trimestru pe parcursul anului 2014, MFP se va consulta cu experții FMI. Ținta de deficit pentru primul trimestru include un împrumut de trezorerie pentru CFR Călători pentru eliminarea de arierate, împrumut care va fi înregistrat la prima rectificare bugetară drept cheltuială bugetară. Deficitul total al anului include 220 milioane RON alocați acestui scop.
D. Ținta indicativă privind stocul împrumuturilor nete acordate din Trezorerie pentru proiectele finanțate din fonduri UE
14. Ministerul Finanțelor Publice poate acorda împrumuturi nete din Trezorerie beneficiarilor de proiecte finanțate din fonduri structurale și de coeziune UE, împrumuturi definite ca finanțare temporară pentru proiecte UE minus rambursările de la UE pentru proiecte cu finanțare din fonduri structurale și de coeziune UE. Stocul net la finele lunii martie și la finele lunii iunie 2014 nu poate depăși 4 miliarde RON (ținte indicative).
E. Criteriu de performanță limitând emiterea de garanții guvernamentale către sectorul privat nefinanciar și întreprinderile publice
15. Emiterea de garanții guvernamentale către sectorul privat nefinanciar și către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului. Plafoanele sunt precizate în tabelul de mai jos.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon pentru garanțiile din bugetul general consolidat
(în miliarde lei)
nou-emise de la finele anului 2008 până la:
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finele lunii iunie 2013 (realizat)
10,9
Finele lunii septembrie 2013 (realizat)
11,45
Finele lunii decembrie 2013 (realizat)
12,1
Finele lunii martie 2014 (criteriu de performanță)
18
Finele lunii iunie 2014 (criteriu de performanță)
18
Finele lunii septembrie 2014 (indicativ)
18
Finele lunii decembrie 2014 (indicativ)
18
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
F. Criteriu de performanță privind stocul de arierate interne al bugetului de stat și sistemului de asigurări sociale
16. Criteriul de performanță stabilit cu privire la stocul de arierate la nivelul bugetului de stat și al fondurilor sociale (definite în punctul 3 mai sus) are în vedere eliminarea lor pe durata programului. Stocul va fi măsurat fără a se lua în considerare arieratele interguvernamentale, dar Guvernul va raporta atât arieratele brute, cât și arieratele nete. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepțiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadență cu 90 de zile (în conformitate cu definiția cheltuielilor din ESA95). Autoritățile se vor consulta cu echipa FMI în cazul în care noi arierate sunt contestate ca urmare a auditului efectuat de Unitatea centrală de armonizare a sistemelor de management financiar și control. Ca articol de memorandum, arieratele spitalelor de la administrația centrală vor fi raportate separat.
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stocul de arierate la nivelul bugetului de stat și
(în miliarde lei)
al fondurilor sociale
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finele lunii iunie 2013 (realizat)
0,035
Finele lunii septembrie 2013 (realizat)
0,018
Finele lunii decembrie 2013 (realizat)
0,01995
Finele lunii martie 2014 (criteriu de performanță)
0,020
Finele lunii iunie 2014 (criteriu de performanță)
0,020
Finele lunii septembrie 2014 (indicativ)
0,0175
Finele lunii decembrie 2014 (indicativ)
0,015
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
G. Criteriu de performanță permanent privind neacumularea de arierate externe la nivelul bugetului general consolidat
17. La nivelul bugetului general consolidat nu se vor acumula arierate la plățile externe pe durata programului. În accepțiunea acestui criteriu de performanță, un arierat la plata externă va fi definit ca o plată a bugetului general consolidat care nu a fost efectuată în termen de 7 zile de la data scadenței. Criteriul de performanță se va aplica pe bază permanentă.
H. Ținta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat
18. Ținta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat este definită ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile și serviciile exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenții, transferuri către entități publice, pensii (categoria de asistență socială din bugetul asigurărilor sociale), ajutorul de stat și alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de rezervă și alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunară. Cifrele realizate (față de care se va compara ținta) vor include plățile aferente planurilor de reducere a arieratelor și cheltuielile finanțate prin taxa de claw-back.
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Variația cumulată a cheltuielilor curente primare
(în milioane lei)
ale bugetului general consolidat*1)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finele lunii iunie 2013 (realizat)
70,412
Finele lunii septembrie 2013 (realizat)
105,570
Finele lunii decembrie 2013 (realizat)
144,560
Finele lunii martie 2014 (țintă)
36,500
Finele lunii iunie 2014 (țintă)
73,000
Finele lunii septembrie 2014 (indicativ)
109,000
Finele lunii decembrie 2014 (indicativ)
150,500
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
----------
*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din iunie 2013 este cumulată începând cu 1 ianuarie 2013).
I. Țintă indicativă privind arieratele la nivelul bugetelor locale
19. Ținta indicativă privind stocul de arierate interne la nivelul bugetelor locale are în vedere neacumularea de noi arierate și reducerea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsuri corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepțiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadență cu 90 de zile (în conformitate cu definiția cheltuielilor din ESA95). Ca articol de memorandum, arieratele spitalelor de la administrația locală vor fi raportate separat, trimestrial.
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stocul de arierate la nivelul bugetelor locale
(în miliarde lei)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finele lunii iunie 2013 (realizat)
0,143
Finele lunii septembrie 2013 (realizat)
0,238
Finele lunii decembrie 2013 (realizat)
0,196
Finele lunii martie 2014 (țintă)
0,300
Finele lunii iunie 2014 (țintă)
0,250
Finele lunii septembrie 2014 (indicativ)
0,200
Finele lunii decembrie 2014 (indicativ)
0,200
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
J. Absorbția fondurilor UE
20. Contribuția din fonduri UE menționată în condiționalitatea MTÎ va fi măsurată luând în calcul cheltuielile eligibile din fondurile structurale și de coeziune (FSC) și din Fondul European Agricol și de Dezvoltare Rurală (FEADR).
K. Monitorizarea întreprinderilor publice
21. Întreprinderile de stat sunt definite ca fiind toate companiile, inclusiv institutele de cercetare, înregistrate în baza
Legii nr. 31/1990
(modificată) și regiile autonome organizate în baza Legii nr. 15/1990 (modificată), în care ponderea cumulată a capitalului public este de peste 50 procente inclusiv, deținut direct sau indirect de autoritățile centrale ori locale.
22. Se stabilesc ținte indicative trimestriale pentru trimestrele I și II ale anului 2014 pentru soldul agregat operațional net de subvenții și de efectele operațiunilor financiare și contabile nerecurente (one-off) acumulat pe an calendaristic, pentru următoarele întreprinderi publice: C.N. Căi Ferate CFR - S.A. și 5 dintre filialele sale (S.C. Intervenții Feroviare - S.A., Informatică Feroviară - S.A., S.C. Sere și Pepiniere - S.A., S.C. Electrificare CFR - S.A. și S.C. Întreținere Mecanizată - S.A.), S.N. de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă" - S.A. și filiala sa (S.C. Întreținere și Reparații Locomotive și Utilaje - S.A.) și S.N. Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" - S.A. și filiala sa (S.C. de Reparații Locomotive C.F.R. SCRL Brașov - S.A.). Datele vor fi furnizate împreună cu rezultatele operaționale de către companie. Țintele vor fi următoarele:
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Limita soldului agregat operațional*1)
(în miliarde lei)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finele lunii decembrie 2012 (realizat)
-3,1
Finele lunii iunie 2013 (realizat)
-1,0
Finele lunii septembrie 2013 (preliminar)
-1,3
Finele lunii decembrie 2013 (preliminar)
-2,2
Finele lunii martie 2014 (țintă)
-0,7
Finele lunii iunie 2014 (țintă)
-0,9
Finele lunii septembrie 2014 (indicativ)
-1,2
Finele lunii decembrie 2014 (indicativ)
-2,1
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
-----------
*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din iunie 2013 este cumulată începând din 1 ianuarie 2013).
23. În cazul în care una dintre aceste întreprinderi se află plasată în procedură de insolvență sau lichidare, eveniment ce intervine atunci când se înscrie în registrul comerțului că întreprinderea a intrat în procedură de insolvență sau de lichidare, ori dacă pachetul majoritar de acțiuni a fost privatizat, eveniment ce intervine atunci când se încasează plata de la o entitate în care statul nu deține o participație care să îi confere control asupra acesteia, în schimbul pachetului majoritar de acțiuni ale întreprinderii, ținta agregată menționată mai sus nu se va ajusta cu soldul țintei soldului operațional inițial stabilit pentru acea companie. În cazul în care oricare dintre companiile menționate mai sus este divizată creându-se o nouă companie, ambele companii vor rămâne sub monitorizare. Dacă unele dintre companiile menționate mai sus sunt comasate, companiile nou-create vor rămâne sub monitorizare.
24. Se stabilesc ținte indicative trimestriale pentru trimestrele I și II ale anului 2014 pentru stocul sumelor de plată al întreprinderilor de stat deținute de administrația centrală, ce nu au fost efectuate până la data scadenței. Stocul exclude sumele de plată restante ale acelor întreprinderi de stat deținute de administrația centrală ce sunt deja în procedură de insolvență sau de lichidare. Data inițială de măsurare a stocului este 31 decembrie 2012. Datele se vor raporta la nivel de companie. Țintele vor fi următoarele:
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon pentru sumele de plată ce au depășit data
(în miliarde lei)
scadenței*1)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finele lunii decembrie 2012 (realizat)
12,7
Finele lunii iunie 2013 (realizat)
8,3
Finele lunii septembrie 2013 (preliminar)
7,0
Finele lunii decembrie 2013 (preliminar)
7,2
Finele lunii martie 2014 (țintă)
5,4
Finele lunii iunie 2014 (țintă)
4,6
Finele lunii septembrie 2014 (indicativ)
3,9
Finele lunii decembrie 2014 (indicativ)
3,4
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
---------
*1) Începând cu finele lunii martie 2014, plățile restante acumulate și raportate de companii pe perioada în care se află în procedură de insolvență vor fi excluse din țintă.
În cazul în care una dintre aceste întreprinderi se află în procedură de insolvență sau lichidare, eveniment ce intervine atunci când se înscrie în registrul comerțului că întreprinderea a intrat în procedură de insolvență sau de lichidare, ori dacă pachetul său majoritar de acțiuni a fost privatizat, eveniment ce intervine atunci când se încasează plata de la o entitate în care statul nu deține o participație care să îi confere control asupra acesteia, în schimbul pachetului majoritar de acțiuni ale întreprinderii, ținta agregată menționată mai sus nu se va ajusta cu sumele de plată restante ale acelei companii. În cazul în care oricare dintre companiile menționate mai sus este divizată creându-se o nouă companie, ambele companii vor rămâne sub monitorizare. Dacă unele dintre companiile menționate mai sus sunt comasate, companiile nou-create vor rămâne sub monitorizare.
25. Se stabilesc ținte indicative trimestriale pentru trimestrele I și II ale anului 2014 pentru stocul principalului de plată ce a depășit data scadenței de la S.N. de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă" - S.A. și subsidiara sa (S.C. Întreținere și Reparații Locomotive și Utilaje - S.A.). Data de la care se începe măsurarea stocului principalului va fi 31 decembrie 2013. Ținta exclude dobânzile și penalitățile existente și viitoare calculate la stocul de plăți restante la data de 31 decembrie 2013. Țintele vor fi următoarele:
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon pentru sumele de plată ce au depășit data
(în milioane lei)
scadenței
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finele lunii decembrie 2013 (preliminar)
99,2
Finele lunii martie 2014 (țintă)
99,2
Finele lunii iunie 2014 (țintă)
99,2
Finele lunii septembrie 2014 (indicativ)
99,2
Finele lunii decembrie 2014 (indicativ)
99,2
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
L. Cerințe de raportare pentru acțiunile prealabile
26. Îndeplinirea acțiunii prealabile referitoare la raportarea acțiunilor întreprinse pentru reducerea arieratelor la ÎS presupune primirea de către FMI:
● pentru cele 3 întreprinderi de stat S.C. Intervenții Feroviare - S.A., S.C. Servicii Energetice Oltenia - S.A. Filiala Electrica, S.C. Tipografica Filaret - S.A. aflate în proceduri de insolvență sau lichidare - a hotărârilor adunării generale a acționarilor privind plasarea în procedură de insolvență sau lichidare;
● pentru plata de la buget în sumă de cel puțin 220 milioane RON pentru eliminarea parțială a arieratelor companiilor feroviare către furnizorii de electricitate - a ordonanței de urgență a Guvernului și a cererii aprobate de retragere;
● pentru plata de la buget pentru eliminarea arieratelor CNADNR la 31 decembrie 2013 - a documentului de deschidere de credit;
● pentru închirierea sau închiderea a peste 700 km desfășurați de linie de cale ferată - a hotărârii Guvernului aprobate și publicate în Monitorul Oficial al României.
M. Cerințe de raportare pentru administrația fiscală
27. ANAF va furniza date trimestriale (în termen de 25 de zile) despre rezultatele obținute în materie de inspecții și acorduri de înlesnire la plată față de țintele prevăzute în tabelul următor:
România: Inspecții și Acorduri de Înlesnire la Plată
*Font 7*
───────────────────────────────────────────────────── ────────── ─────────────────────────────────────────────
2011
2012
2013
2014
──────────────────────────────────────────────────────────────── ─────────────────────────────────────────────
Total
Total
T1
T2
T3
T4
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Inspecții
Mari contribuabili
Nr. de inspecții finalizate
282
243
242
305
58
95
82
70
Sume suplimentare stabilite la
2.445,5
944,0
2.559,1
1.447,2
275,2
450,8
389,1
332,2
inspecție (mil, lei)
Verificări fiscale
Direcția de persoane fizice cu
averi mari
Verificări prealabile finalizate
-
-
24
6
6
Verificări fiscale
-
-
-
10
0
0
10
Cuantumul impozitului pe venit
238,3
252,2
267,3
283,4
-
-
-
-
declarat de contribuabilii din
grupul PFAM (mil lei)*1/)
Acorduri de înlesnire la plată
încheiate pentru eliminarea
arieratelor*2/)
Mari contribuabili
Număr de acorduri de înlesnire
15
42
57
87
74
80
83
87
la plată încheiate
Valoare acorduri de înlesnire la
379,0
553,0
939,24
1.479,0
1.184,0
1.280,0
1.245,0
1.479,0
plată încheiate ('000 lei)
Contribuabili mijlocii
Număr de acorduri de înlesnire la
232
550
775
1.154
933
1.018
1.096
1.154
plată încheiate
Valoare acorduri de înlesnire la
174,0
396,0
395,21
669,3
606,5
692,2
602,8
669,3
plată încheiate ('000 lei)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
-------
*1/) Impozitul pe venit declarat în anul curent este aferent veniturilor obținute în anul precedent.
*2/) Se referă la evoluția stocului (intrări noi minus plăți efectuate sau anulări) de acorduri de înlesnire la plată și a valorilor corespondente.
N. Cerințe de raportare
28. Performanța în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI și CE de BNR și MFP după cum este prezentat în tabelul de mai jos. Autoritățile vor transmite cu promptitudine experților FMI și CE orice revizuiri de date, precum și orice alte informații necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI și cu CE.
I. România: Furnizarea de date către FMI și CE
*Font 9*
┌─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│
Articol
│
Periodicitate
│
├─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤
│
De furnizat de Ministerul Finanțelor Publice
│
├─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤
│Date lunare preliminare privind conturile
│Lunar, pe 25 ale lunii următoare
│
│bugetului general consolidat, inclusiv pe baza
│
│
│GFSM 2001
│
│
│Date finale trimestriale privind împrumuturile
│Trimestrial, în a 5-a zi după termen │
│nete acordate de trezorerie pentru proiectele cu │
│
│finanțare UE
│
│
│Date lunare preliminare conținând defalcarea
│Lunar, pe 25 ale lunii următoare
│
│cheltuielilor BGC aferente proiectelor UE
│
│
│post-aderare (cofinanțare, cheltuieli
│
│
│neeligibile, corecții, fonduri rambursabile și
│
│
│top-up-uri de la UE)
│
│
│Date lunare preliminare conținând o defalcare pe │Lunar, în ultima zi a lunii
│
│fiecare program operațional, inclusiv intrări
│următoare
│
│de fonduri.
│
│
│Date finale trimestriale privind conturile
│Trimestrial, date cash, în a 35-a
│
│bugetului general consolidat, inclusiv
│zi după termen
│
│întreprinderile publice definite pe baza ESA95
│Trimestrial, date în contabilitate
│
│și defalcarea cheltuielilor BGC aferente
│de angajament, în a 55-a zi
│
│proiectelor UE
│după termen
│
│Deficitul BGC utilizând definiția ESA95
│Trimestrial, cu un decalaj de 3 luni │
│Date preliminare privind finanțarea sub linie
│Lunar, cu un decalaj de maximum 35
│
│pentru BGC
│de zile după termen
│
│Date finale trimestriale privind finanțarea
│Trimestrial, nu mai târziu de 45 de
│
│sub linie pentru BGC, incluzând detalii privind
│zile după termen
│
│emisiunile interne și externe și rambursările
│
│
│(pe valute)
│
│
│Total sume de plată și arierate ale BGC,
│Preliminar lunar, în decursul lunii
│
│inclusiv bugete locale și spitalele aflate în
│următoare, trimestrial, în termen
│
│administrarea autorităților administrației
│de 55 de zile
│
│centrale și locale
│
│
│Raport de progres privind stadiul auditului
│Trimestrial, în cel mult 45 de zile
│
│stocului de arierate locale contestate
│de la finele fiecărui trimestru
│
│Date privind întârzierile la plată și
│Lunar, la finele fiecărei luni
│
│arieratele aferente rambursărilor la medicamente │
│
│de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate │
│
│(farmacii și angrosiști), cu accent special
│
│
│pe implementarea Directivei 7
│
│
│Stocul de arierate externe ale bugetului
│Zilnic, cu un decalaj de
│
│administrației centrale
│maximum 7 zile
│
│Datoria publică și garanții guvernamentale
│Lunar, în termen de o lună
│
│nou-emise
│
│
│Date lunare preliminare privind cheltuielile
│Date lunare preliminare în termen
│
│primare ale BGC, net de fonduri UE
│de 25 de zile
│
│Date finale trimestriale privind cheltuielile
│Trimestrial, în termen de 35 de
│
│primare ale BGC, net de fonduri UE
│zile după termen
│
│Calendare care indică datele anticipate de
│Trimestrial, în termen de 10 zile de │
│finalizare a principalelor etape ce conduc la
│la finalizarea fiecărui trimestru
│
│lansarea ofertelor publice inițiale pentru
│
│
│companiile de stat din domeniul energiei
│
│
│Date preliminare privind soldul operațional,
│Lunar, în termen de 25 de zile
│
│profiturile, stocul sumelor de plată restante și │
│
│cheltuielile de personal pentru fiecare dintre
│
│
│principalele întreprinderi publice definite la
│
│
│punctul 22
│
│
│Date finale privind soldul operațional,
│Trimestrial, la finele lunii mai
│
│profiturile, stocul sumelor de plată restante și │pentru anul precedent și finele
│
│cheltuielile de personal pentru fiecare dintre
│lunii august pentru primul
│
│principalele întreprinderi publice definite la
│semestru al anului curent
│
│punctul 22
│
│
│Date preliminare privind stocul principalului
│Lunar, în termen de 25 de zile
│
│sumelor de plată restante la companiile de stat
│
│
│identificate la punctul 26
│
│
│Datele vor prezenta separat principalul,
│
│
│dobânzile și penalitățile aferente sumelor de
│
│
│plată restante.
│
│
│Date preliminare privind stocul sumelor de plată │Trimestrial, în termen de 35
│
│restante pentru fiecare întreprindere publică
│de zile
│
│definite la punctul 21
│
│
│Date finale privind stocul sumelor de plată
│Trimestrial, la finele lunii mai
│
│restante pentru fiecare întreprindere publică
│pentru anul precedent și finele
│
│definite la punctul 21
│lunii august pentru primul
│
│
│semestru al anului curent
│
│Date privind granturile pentru proiecte UE
│Lunar, în termen de 3 săptămâni de
│
│(rambursări și avansuri), cheltuieli de capital
│la finele fiecărei luni
│
│și subvenții acoperite de avansurile UE sau
│
│
│eligibile pentru rambursări UE legate de
│
│
│proiecte sprijinite de UE convenite în mod
│
│
│specific cu UE
│
│
│
│
│
│Soldul CTS în RON
│Lunar, în termen de două
│
│
│săptămâni de la finele fiecărei luni │
│Soldul celor două conturi în valută utilizate
│Lunar, în termen de două săptămâni
│
│pentru finanțarea bugetară și pentru
│de la finele fiecărei luni
│
│răscumpărarea datoriei publice (media și finele
│
│
│perioadei)
│
│
│Soldul încasărilor din privatizări înregistrate
│Lunar, în termen de două săptămâni de│
│în contul Trezoreriei Statului, detalii despre
│la finele fiecărei luni
│
│sume revendicate din aceste încasări și ieșirile │
│
│nete proiectate
│
│
│Raportarea progreselor înregistrate în
│Trimestrial se va transmite cu două
│
│implementarea analizei funcționale a
│săptămâni înaintea fiecărei misiuni, │
│administrației publice din România
│pentru fiecare din cele 12 ministere │
│Date privind subvențiile pe fiecare minister
│Trimestrial, la o lună după
│
│
│încheierea trimestrului. Raportare
│
│
│suplimentară cu o săptămână înainte
│
│
│de misiunea de evaluare
│
│Date privind numărul de angajați din sectorul
│Lunar, la finele fiecărei luni
│
│public și stadiul implementării Ordonanței de
│
│
│urgență nr.
77/2013 , în special numărul de
│
│
│posturi reduse în ministerele din administrația
│
│
│centrală și creșterile de personal la nivelul
│
│
│autorităților locale
│
│
└─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│
Articol
│
Periodicitate
│
├─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤
│
De furnizat de Banca Națională a României
│
├─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤
│Date RIN, pe componente, atât conform ratei de
│Săptămânal, în fiecare luni după
│
│schimb din program, cât și a celei reale
│săptămâna de raportare și cu un
│
│
│decalaj de 3 zile lucrătoare în cazul│
│
│datelor de final de trimestru
│
│Date privind analiza monetară în formatul
│Lunar, în termen de 30 de zile de la │
│convenit cu experții FMI și ai CE
│finele lunii
│
│Graficul plăților contractuale externe ale
│Lunar, 45 de zile după finele
│
│sectorului bancar scadente în următoarele 4
│fiecărei luni
│
│trimestre, dobânda și amortizare (pentru
│
│
│împrumuturile pe termen mediu și lung)
│
│
│Graficul plăților contractuale externe ale
│Lunar, 45 de zile după finele
│
│sectorului corporatist scadente în următoarele
│fiecărei luni
│
│4 trimestre, dobânda și amortizare (pentru
│
│
│împrumuturile pe termen mediu și lung)
│
│
│Stocul datoriei externe pe termen scurt ale
│Lunar, 45 de zile după finele
│
│băncilor și corporațiilor
│fiecărei luni
│
│Balanța de plăți în formatul FMI utilizat
│Lunar, 45 de zile după finele
│
│actualmente pentru raportare
│fiecărei luni
│
│Expunerea (depozite, împrumuturi, împrumuturi
│Lunar, 20 de zile după finele
│
│subordonate) ale (i) băncilor-mamă străine
│fiecărei luni
│
│către subsidiarele lor din România; (ii) IFI și
│
│
│(iii) alți creditori către bănci din România
│
│
│(în monedă națională și străină)
│
│
│Informații detaliate pe fiecare bancă în parte
│Trimestrial, în 45 de zile după
│
│despre împrumuturile restructurate acordate
│finele fiecărui trimestru
│
│populației și companiilor, inclusiv ÎS
│
│
│Indicatori ai stării de sănătate financiară*1)
│Lunar, 45 de zile după finele
│
│
│fiecărei luni
│
│Rezervele valutare inclusiv informații privind
│Bisăptămânal
│
│intervențiile pe piața valutară și swap-urile
│
│
│efectuate de BNR
│
│
│FMI și CE vor fi imediat informate în cazul
│Imediat după apariția evenimentului
│
│unei pierderi bruște de rezerve ce depășește
│
│
│600 de milioane de euro
│
│
└─────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘
-------
*1/) Datele privind solvabilitatea vor fi furnizate trimestrial.
--------Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.