Ordin · Ministerul Educației și Cercetării

Ordinul nr. 5003/2006

privind disciplinele și programele pentru examenul de bacalaureat - 2007

prezumat în vigoare

Data actului: 31 august 2006
Emitent: Ministerul Educației și Cercetării
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 748 din 1 septembrie 2006
Citat de: 8 acte
Citează: 4 acte
Structură: 6 articole, 2 anexe · 613.946 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Anexe publicate separat 1

Anexa din 31 august 2006 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului educatiei și cercetării nr. 5.003/200…

Ce face acest act

Republică 1

HG nr. 223/2005 24 martie 2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării

Are ca temei 1

Legea nr. 84/1995 24 iulie 1995 Legea învățământului

În baza prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.

Articolul 1

Se aprobă Lista disciplinelor la care se susține examenul de bacalaureat 2007 pentru probele d), e) și f), menționate în Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat - 2007. Lista este prezentată în anexa nr. 1*) care face parte integrantă din prezentul ordin

Articolul 2

Se aprobă programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat din sesiunile anului 2007, prezentate în anexa nr. 2*) care face parte integrantă din prezentul ordin

*) Anexele nr. 1 și 2 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 bis în afară abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relații cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", București, sos. Panduri nr. 1.

Articolul 3

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I

Articolul 4

Direcția generală învățământ preuniversitar, Direcția generală învățământ în limbile minorităților, Serviciul Național de Evaluare și Examinare, inspectoratele școlare județene/al municipiului București și conducerile unităților de învățământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul educației și cercetării, Mihail Hardau București, 31 august 2006. Nr. 5.003

Anexa 1 LISTA DISCIPLINELOR la care se susține examenul de bacalaureat 2007 pentru probele d, e și f A. FILIERA TEORETICĂ Proba

Specializare
D (proba scrisă)
E: O proba la alegere din aria
curriculara, corespunzătoare
specializării (proba scrisă)
F: O proba la alegere dintre
disciplinele din celelalte arii
curriculare, alta decât cele
susținute anterior (proba scrisă)
Filologie
Istoria românilor
sau Geografia României
O limba moderna studiata în liceu
(alta decât cea susținută la
proba b), Limba latina
Istorie, Geografie, Economie,
Filosofie
Științe sociale
Istoria românilor sau
Geografia României
Istorie, Geografie, Economie,
Filozofie, Psihologie
O limba moderna (alta decât cea
susținută la proba b), Matematica
Matematica-
informatica
Matematica
Fizica, Chimie, Biologie,
Informatica
O limba moderna (alta decât cea
susținută la proba b), Istorie,
Geografie, Economie, Filosofie
Științe ale
naturii
Matematica
Fizica, Chimie, Biologie
O limba moderna (alta decât cea
susținută la proba b), Istorie,
Geografie, Economie, Filosofie
NOTA 1) În cadrul examenului de bacalaureat, candidații nu pot susține o aceeași disciplina la probe diferite. De exemplu, candidații care au susținut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susține la proba f) Istorie universala. B. FILIERA TEHNOLOGICĂ *Font 7* ┌───────────┬─────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Proba │ │ │ ├──────────┬─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┤ │ Profil │ Specializare │ D (proba │ E: O proba la alegere din aria │ F: O proba la alegere dintre │ │ │ │ scrisă) │ curriculara, corespunzătoare │ disciplinele din celelalte arii │ │ │ │ │ specializării (proba scrisă) │ curriculare, alta decât cele │ │ │ │ │ │susținute anterior (proba scrisă)│ ├───────────┼─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Servicii │Turism și │Matematica│Marketing, Economia întreprinderii │Istorie, Geografie, Economie │ │ │alimentație publică │ │ │(proba scrisă) │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Administrativ │Matematica│Contabilitate, Economia întreprinderii │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┤ │ │ │ │Economic │Matematica│ │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Posta │Matematica│Exploatare poștală, Economia │ │ │ │ │ │întreprinderii │ │ ├───────────┼─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Resurse │Industrie │Matematica│Operații unitare și utilaje în │Chimie, Biologie, Istorie, │ │naturale și│alimentara │ │industria alimentara, Ecologie și │Geografie, (proba scrisă) │ │protecția │ │ │protecția mediului │ │ │mediului ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Protecția mediului │Matematica│Analiza factorilor de mediu, Ecologie │ │ │ │ │ │și protecția mediului │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Chimie industriala │Matematica│Procese și utilaje, Ecologie și │ │ │ │ │ │protecția mediului │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Agricol și agromontan│Matematica│Agro-pedologie, Ecologie și protecția │ │ │ │ │ │mediului │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Veterinar │Matematica│Anatomia și fiziologia animalelor │ │ │ │ │ │domestice, Ecologie și protecția mediului│ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Silvic │Matematica│Silvicultura, Ecologie și protecția │ │ │ │ │ │mediului │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Materiale de │Matematica│Chimia silicatilor, Ecologie și protecția│ │ │ │construcții │ │mediului │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Prelucrarea lemnului │Matematica│Tehnologia mobilei, Ecologie și protecția│ │ │ │ │ │mediului │ │ ├───────────┼─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Tehnic │Telecomunicații │Matematica│Masurari speciale în telecomunicații, │Fizica, Chimie, Istorie, │ │ │ │ │Solicitări și masurari tehnice │Geografie, (proba scrisă) │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Electronică și │Matematica│Masurari electrice și electronice, │ │ │ │automatizări │ │Solicitări și masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Electrotehnica │Matematica│Masurari electrice și electronice, │ │ │ │ │ │Solicitări și masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Mecanică │Matematica│Organe de mașini și mecanisme, Solicitări│ │ │ │ │ │și masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Lucrări publice - │Matematica│Desen de construcții și instalații, │ │ │ │construcții │ │Solicitări și masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Textile │Matematica│Materii prime textile, Solicitări și │ │ │ │ │ │masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Pielarie │Matematica│Materii prime pentru industria de │ │ │ │ │ │pielarie, Solicitări și masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────┼──────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Electromecanica │Matematica│Masurari mecanice și electrice, │ │ │ │ │ │Solicitări și masurari tehnice │ │ └───────────┴─────────────────────┴──────────┴─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ C. FILIERA VOCATIONALA *Font 7* ┌────────────┬─────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Proba │ │ │ ├──────────────────┬─────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤ │ │ │ │ E: O proba la alegere din aria │ F: O proba la alegere dintre │ │ Profil │ Specializare │ │ curriculara, corespunzătoare │ disciplinele din celelalte arii │ │ │ │ D (proba scrisă) │ specializării (proba scrisă sau proba │ curriculare, alta decât cele │ │ │ │ │ practica) │ susținute anterior (proba scrisă │ │ │ │ │ │ sau proba practica) │ ├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │Artistic │ Arhitectura, │Istoria românilor,│Istoria artelor și arhitecturii (proba │ │ │ │ arte ambientale │Geografia României│scrisă), Studiul formelor și desen (proba│ │ │ │ și design │ │practica) │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │ Arte plastice și│Istoria românilor,│Istoria artelor și arhitecturii (proba │ │ │ │ decorative │Geografia României│scrisă), Studiu formelor și desen (proba │ │ │ │ │ │practica) │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │ Coregrafie │Istoria românilor,│Istoria baletului (proba scrisă), │ │ │ │ │Geografia României│Dans clasic sau Dans modern (proba │ │ │ │ │ │practica, în funcție de specialitate) │O limba moderna (alta decât cea │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤susținută la proba b), Istorie, │ │ │ Muzica │Istoria românilor,│Istoria muzicii (proba scrisă), │Geografie, Economie, Filosofie │ │ │ │Geografia României│Instrument sau Canto sau Teorie - │(proba scrisă) │ │ │ │ │solfegiu - dicteu (proba practica, │ │ │ │ │ │în funcție de specialitate) │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │ Teatru │Istoria românilor,│Istoria teatrului (proba scrisă), │ │ │ │ │Geografia României│Arta actorului (proba practica) │ │ ├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │Pedagogic │ Invatator- │Matematica │Pedagogie generală, Psihologie │O limba moderna (alta decât cea │ │ │ educatoare │ │ │susținută la proba b), Istorie, │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤Geografie, Economie, Filosofie │ │ │ Bibliotecar- │Istoria românilor,│Pedagogie, Psihologie (proba scrisă) │(proba scrisă) │ │ │ documentarist │Geografia României│ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │ Instructor- │Istoria românilor,│Pedagogie, Psihologie (proba scrisă) │ │ │ │ animator │Geografia României│ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │ Instructor │Istoria românilor,│Pedagogie, Psihologie (proba scrisă) │ │ │ │ pentru │Geografia României│ │ │ │ │ activități │ │ │ │ │ │ extrașcolare │ │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │ Pedagog școlar │Istoria românilor,│Pedagogie, Psihologie (proba scrisă) │ │ │ │ │Geografia României│ │ │ ├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │Educație │ Liceu cu │Istoria românilor,│Pregătire teoretică sportiva (proba │O limba moderna (alta decât cea │ │fizica și │ program │Geografia României│scrisă), Maiestrie sportiva (proba │susținută la proba b), Istorie, │ │sport │ sportiv │ │practica) │Geografie, Economie, Filosofie │ │ │ │ │ │(proba scrisă) │ ├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │Militar │ Muzici militare │Istoria românilor,│Istoria muzicii (proba scrisă), │O limba moderna (alta decât cea │ │ │ │Geografia României│Instrument (proba practica) │susținută la proba b), Istorie, │ │ │ │ │ │Geografie, Economie, Filosofie │ │ │ │ │ │(proba scrisă), Pregătire militară│ │ │ │ │ │(proba practica) │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Matematica- │Matematica │Fizica, Chimie, Biologie, Informatica │O limba moderna (alta decât cea │ │ │informatica │ │(proba scrisă) │susținută la proba b), Istorie, │ │ │ │ │ │Geografie, Economie, Filosofie │ │ │ │ │ │(proba scrisă), Pregătire militară│ │ │ │ │ │(proba practica) │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Științe-sociale │Istoria românilor │Istorie, Geografie, Economie, │O limba moderna (alta decât cea │ │ │ │sau Geografia │Filozofie, Psihologie (proba scrisă) │susținută la proba b), Matematica │ │ │ │României │ │(proba scrisă), Pregătire militară│ │ │ │ │ │(proba practica) │ ├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │Teologic │Ortodox │Istoria românilor │Dogmatica ortodoxa, Istoria Bisericii │ │ │ │ │sau Geografia │Ortodoxe Române (proba scrisă) │ │ │ │ │României │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Patrimoniu │Istoria românilor │Dogmatica ortodoxa, Istoria Bisericii │ │ │ │cultural │sau Geografia │Ortodoxe Române (proba scrisă), Studiul │ │ │ │ │României │formelor și desen (proba practica) │ │ ├────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │Teologic │Catolic │Istoria românilor │Studiul Vechiului și Noului Testament, │ │ │ │ │sau Geografia │Catehism (proba scrisă) │ │ │ │ │României │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Baptist │Istoria românilor │Studiul Bibliei, Doctrine Biblice (proba │ │ │ │ │sau Geografia │scrisă) │ │ │ │ │României │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Penticostal │Istoria românilor │Doctrine Biblice, Pneumatologie (proba │O limba moderna (alta decât cea │ │ │ │sau Geografia │scrisă) │susținută la proba b), Istorie, │ │ │ │României │ │Geografie, Economie, Filozofie │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Adventist │Istoria românilor │Studiul Bibliei, Dogmatica (proba scrisă)│ │ │ │ │sau Geografia │ │ │ │ │ │României │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Unitarian │Istoria românilor │Studii Biblice, Istoria Bisericii │ │ │ │ │sau Geografia │Unitariene (proba scrisă) │ │ │ │ │României │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Reformat │Istoria românilor │Studii Biblice, Istoria Bisericii │ │ │ │ │sau Geografia │Reformate (proba scrisă) │ │ │ │ │României │ │ │ │ ├─────────────────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────┤ │ │ │Musulman │Istoria românilor │ Legislație islamica (proba scrisă) │ │ │ │ │sau Geografia │ │ │ │ │ │României │ │ │ └────────────┴─────────────────┴──────────────────┴─────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘ NOTA 1) În cadrul examenului de bacalaureat, candidații nu pot susține o aceeași disciplina la probe diferite. De exemplu, candidații care au susținut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susține la proba f) Istorie universala.

Anexa 2 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007 I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN Prin ponderea sa reflectată în prezenta celor două probe obligatorii, scrisă și orala, limba și literatura română ocupa un loc important în structura examenului de bacalaureat. Noul Curriculum liceal, care stabilește principiul studierii limbii și literaturii române din perspectiva comunicativ-funcțională, pune accent pe latura formativa a învățării, fiind centrat pe achiziționarea de competente, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competentelor de evaluat și a continuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limba și comunicare. Proba scrisă vizează competentele de comunicare în scris, aplicate în receptarea/producerea mesajelor și în redactarea diferitelor tipuri de texte (compuneri/eseuri și texte functionale). Proba orala vizează competentele de comunicare orala, fiind centrata pe producerea unor tipuri de discurs (expozitiv, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învățământului liceal. II. COMPETENTE DE EVALUAT Prin susținerea examenului de Bacalaureat la aceasta disciplina, elevul va trebui să facă dovada următoarelor abilitați și elemente de competența, dobândite la nivel liceal (clasele a IX-a - a XII-a): 1. Utilizarea corecta și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor, în diferite situații de comunicare a. Competente privind producerea mesajelor - Utilizarea corecta și adecvată a formelor exprimarii orale în diverse situații de comunicare (respectarea normelor limbii literare; pronunțarea corecta; tehnici de comunicare specifice în conversatie; tehnici de construire a monologului oral; adecvarea mijloacelor verbale, paraverbale și nonverbale la situația data) - pentru proba orala. - Construirea diverselor tipuri de discurs: descriere orala, povestire orala, rezumare, expunere, exprimarea unei opinii pe teme diverse, comentarii pe marginea unor texte literare și nonliterare - pentru proba orala. - Utilizarea corecta și adecvată a formelor exprimarii scrise în redactarea unor texte diverse (registre stilistice diferite în funcție de situația de comunicare; stilurile functionale; calitățile generale și particulare ale stilului; respectarea normelor ortografice, de punctuatie, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice). - Redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare (rezumat, analiza, sinteza, paralela, eseu structurat și nestructurat) și a textelor functionale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare - tipuri diverse de scrisori). b. Competente privind receptarea mesajelor - Receptarea adecvată a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valentelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influența elementelor paraverbale asupra înțelegerii mesajului oral). - Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon). - Aplicarea cunoștințelor de limba în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere). - Identificarea expresivitatii și a subiectivitatii în limbajul comun și în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere. 2. Folosirea instrumentelor de analiza stilistica și structurală în receptarea diferitelor texte literare și nonliterare - Recunoașterea trasaturilor definitorii ale comunicării fictionale și nonfictionale (referent, limbaj, scopul comunicării, modalități de receptare). - Recunoașterea și analiza principalelor componente de ordin structural specifice textului narativ, pornind de la texte studiate sau la prima vedere (construcția subiectului, compozitia, personajele, modalități de caracterizare a personajului, tipuri de personaje, instanțele comunicării, perspectiva narativa). - Identificarea particularitatilor de limbaj în textele narative studiate sau la prima vedere (registre stilistice, limbajul personajelor, mărci lingvistice ale prezentei naratorului, stilul direct, stilul indirect și stilul indirect liber). - Recunoașterea și realizarea de conexiuni/compararea diferitelor tipuri de proza și a particularitatilor acestora. - Recunoașterea și analiza principalelor componente de ordin structural și de limbaj, specifice textului dramatic (construcția subiectului, compozitia, modalități de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului/indicațiile scenice). - Identificarea și analiza elementelor de compoziție și de ordin structural în textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurenta - motiv poetic, laitmotiv; instanțele comunicării în textul poetic). - Identificarea instanțelor comunicării în textul poetic. - Analiza și realizarea de conexiuni/compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere. - Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitatilor stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet și elemente de versificatie). - Aplicarea conceptelor operationale în analiza și în discutarea textelor narative, dramatice, poetice și de doctrina literară. - Realizarea de conexiuni diverse între doua sau mai multe texte literare (înrudite tematic, structural sau stilistic). 3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar a. Receptare - Identificarea structurilor lingvistice în diverse situații de comunicare, în vederea sesizării logicii și coerentei mesajului. b. Producere - Susținerea argumentata a unui punct de vedere într-un monolog oral (tehnica argumentarii, adecvarea elementelor verbale, nonverbale și paraverbale) - pentru proba orala. - Elaborarea unei argumentari scrise/orale pe o tema data (construcția discursului argumentativ: structuri, conectori și tehnici argumentative). - Încadrarea unui text dramatic, a unui text narativ sau a unei poezii într-o anumită categorie (de exemplu: comedie, drama; basm cult, român modern; poezie romantica, simbolista), pe baza identificarii caracteristicilor acestora. - Integrarea unui text literar într-un anumit context (opera autorului, curent literar, epoca). - Identificarea unor particularități și realizarea de conexiuni între epoci culturale și ideologii literare, în vederea caracterizarii acestora (Dacia literară, Junimea, traditionalism, modernism). - Compararea și evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/cultural. - Compararea unor idei și atitudini diferite, în dezvoltarea aceleiași teme literare. - Relevarea specificitatii limbajului literar în raport cu limbajul altor arte. III. CONTINUTURI A. LITERATURA ROMÂNĂ 1. Textul. Aspecte generale - elemente ale situației de comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod, canal, context); funcțiile comunicării; - textul literar/nonliterar; - text și context; - teme și motive literare; - literatura și alte arte. 2. Proza a. Proza narativa - acceptii ale termenului; evoluție și tipologie (proza romantica, proza realista; proza fantastica). b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorica, fantastica, psihologică; romanul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanțele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); - perspectiva narativa/viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); naratiunea la persoana I și a III-a; - construcția subiectului și a discursului narativ: acțiune, secventa narativa, episod, conflict, relații temporale și spatiale, momentele subiectului; povestire în rama, alternanta, inlantuire, incipit, final, elipsa, pauza descriptivă; - personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalități de caracterizare a personajului. d. Limbajul prozei narative - modalități ale nararii: povestire; rezumat, scena; - mărci ale prezentei naratorului; limbajul personajelor; vorbire directa și indirecta, stilul indirect liber; - registre stilistice (popular și cult, scris și oral etc.). 3. Poezia a. Poezia - acceptii ale termenului; evoluție (poezia pasoptista; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului și ale clasicismului; simbolismul; traditionalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirica și epica). b. Structura textului poetic - comunicarea în textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric); - tipuri de lirism: subiectiv și obiectiv; - elemente de compoziție în textul poetic: titlu, incipit, secvente poetice, relații de opoziție și de simetrie; elemente de recurenta (motiv poetic, laitmotiv); - nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic și stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumeratia, repetitia, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogatia retorica, exclamatia retorica, invocatia retorica), figuri semantice (epitetul, comparatia, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliteratia); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsura metrica, rima, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - acceptii ale termenului: text dramatic, arta a spectacolului teatral. b. Specii dramatice (comedia, drama); forme ale dramaturgiei în teatrul modern. c. Structura textului dramatic - construcția subiectului dramatic: conflicte dramatice, intriga, scena, relații temporale și spatiale; - compozitia textului dramatic: act, scena, tablou, replica; indicații scenice; - personajul dramatic - modalități de caracterizare. d. Limbajul dramaturgiei. Expresivitate în textul dramatic - particularități ale construcției dialogului dramatic; monologul; - limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic. 5. Epoci și ideologii literare Texte de doctrina literară privitoare la: - romantism (estetica) - Dacia literară (manifest literar; doctrina estetica); - Junimea și junimismul - Titu Maiorescu; - perioada interbelica - ideologii literare, elemente de estetica: modernism - E. Lovinescu; traditionalism. 6. Autori canonici Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Calinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stanescu. Nota. Textele literare la prima vedere pot aparține atât autorilor canonici, cat și altor autori. Conform programei școlare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implica studiul monografic al scriitorilor canonici. B. LIMBA ȘI COMUNICARE Niveluri de constituire a mesajului Nota. Conținuturile de mai jos vizează: - aplicarea, în diverse situații de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuatie, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limba, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corecta și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corecta a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propozitii, fraza); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atractia paronimica Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivitatii vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atractie, acordul logic - elemente de relație (prepozitii, conjunctii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuatie - norme ortografice și de punctuatie în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuatie în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variatie stilistica, cursivitate, eufonie, oralitate etc.) - stiluri functionale (definire, caracteristici, exercitii aplicative/redactarea unor texte) - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon) CONCEPTE OPERATIONALE - act, acțiune, aliteratie, antiteza, arta poetica, autor, basm cult, camp semantic, cititor, comedie, comic, comparatie, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozitiune, conflict, intriga, punct culminant, deznodamant), curent literar, dramaturgie, drama, elemente ale situației de comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod, canal, context)/funcțiile comunicării, enumeratie, episod, epitet, eul liric, exclamatie retorica, fantastic, ficțiune, figura de stil, final, imagine artistică, incipit, indicații scenice, interogatie retorica, laitmotiv, lirism obiectiv/subiectiv, metafora, modalități de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (naratiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvela (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectiva narativa, poezie (tipuri), povestire, proza, realism, repetitie, refren, relații temporale și spatiale, romantism, român (tipuri), secventa narativa, secventa poetica, scena, sens denotativ/sensuri conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil direct/indirect/indirect liber, stil funcțional, tablou, tema, text literar/nonliterar, titlu, traditionalism, tragic, prozodie (strofa, vers, măsura metrica, rima, ritm), vorbire directa, vorbire indirecta. Nota! Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programele școlare corespunzătoare. Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/23 noiembrie 2005 și nr. 31.641/3 mai 2006, începând cu anul școlar 2006-2007, "respectarea normelor prevăzute în editia a II-a a Dictionarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM^2) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat, în cadrul cărora profesorii în cauza/elevii vor da dovada cunoașterii acestora, fiind evaluați ca atare". MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARA, Programa - BACALAUREAT 2007 MAGYAR NYELV ES IRODALOM ERETTSEGI KOVTELMENENYRENDSZER - 2007 1. A kovetelmenyek a kepessegekre, a kompetenciakra, az alkalmazott ismeretekre iranyulnak az ervenyes tantervben megjelolt kepessegteruleteken. I. Kommunikacios kepessegek A tudatos nyelvi viselkedes kepessege; Az anyanyelv valtozatainak szukebb es tagabb kommunikacios korben valo sikeres hasznalata; Konfliktuskezeles, velemenynyilvanitas, parbeszedre valo kepesseg; II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei Az irodalmi szovegnek mint nyelvi alkotasnak a megragadasa; A beszedmodok, a szovegszervezodes, a nezopontok, az ertekszerkezet felismerese es ertelmezese; A szoveggel valo viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazasa, hatterismeretek mozgositasa, sajat olvasat letrehozasa; Az erteklatas kepessege; A nyelvi kulturalis hagyomanyok felismerese az irasban es az olvasasban; A hatastorteneti tudat ervenyesitese az ertelmezesben; Kulturalis tajekozottsag: kapcsolatteremtes az olvasott muvek kozott korszak, stilusiranyzat alapjan; 2. Reszletezett kimeneti kovetelmenyek I. Kommunikacios kepessegek Font 9 Kompetenciak, kepessegek

Tartalmak
1. A kulonbozo nyelvvaltozatok felismerese
es hasznalata a kommunikacios helyzetnek
megfeleloen, az alapvaltozat, a kozes
irodalmi nyelv hasznalata szoban es
irasban;
2. A szoveg, a szovegszeruseg felismerese
es alkalmazasa a szovegalkotasban;
3. Erveles szoban es irasban egy bizonyos
allaspont mellett, megadott temara,
ervelo-meggyozo es ertekezo szovegtipusok
felismerese;
4. Ajelentes es stilus kapcsolatanak
felismerese es alkalmazassa a mindennapi
nyelvhasznalatban; a
stilustalansagok/stilustoresek
felismerese a mindennapi
nyelvhasznalatban;
5. Helyesirasi keszseg;
1. Alapismeretek a magyar nyelv eredeterol, a
magyar nyelv valtozasarol, a nyelvujitasrol;
regzettseg es norma a nyelvhasznalatban; a
magyar nyelv fontosabb belso valtozatai; a
nyelvvaltozatok eltero kifejezesi formai,
tartalmi es magatartasbeli kovetelmenyei;
nyelvi regiszterek; stilusretegek;
stilusarnyalatok;
2. A szoveg szerkezete, felepitese, a
szovegegysegek, a szovegosszefugges; a szoveg
jelentese: temahalozat, tetelmondat,
kulcsszavak; a szoveg es a kommunikacios
folyamat osszefuggese. Szovegtipusok:
elbeszelo, leiro, ervelo, ertekezo szovegek,
publicisztikai szovegek (hir, tudositas,
hirdetes);
3. Retorikai alapismeretek: az erveles
technikaja, (deduktiv, induktiv erveles, a
cafolat modszerei), a beszed szerkezete;
Ervelo-megyozo szovegtipusok (intelem,
predikacio, ropirat, szonoklat)
Ertekezo szovegek: a targyhoz valo viszony,
szokincs/terminologia, szovegszervezo
eljarasok, idezes, hivatkozas,
Ertekezo szovegtipusok: ertekezes, tanulmany,
essze;
4. Jelentestani ismeretek: hangalak es jelentes
viszonya, jelhasznalati szabaly, motivalt es
motivalatlan szoalak, jelentesmezo,
denotativ, konnotativ jelentes;
stiluselem, stilushatas, allando es alkalmi
stilusertek;
5. helyesirasi alapelvek; egybeiras es kuloniras
szabalyai; a tulajdonnevek irasanak a
szabalyai; a kozpontozas szabalyai;
II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei Kompetenciak, kepessegek
Tartalmak
1. A szoveggel valo viszony megteremtese,
ertelmezesi szempontok megfogalmazasa,
hatterismeretek mozgositasa, sajat
olvasat letrehozasa; az erteklatas
kepessege;
2. A nyelvi/kulturalis hagyomanyok
felismerese az irasban es az olvasasban
tajekozodas az irodalmi korzakokban es
stilusokban
3. A narracios eljarasok megragadasa a
peldazatos, a torteneti targyu es az
en-elbeszelesekben; a peldazatos, a
torteneti targyu es az en-elbeszelesek
torteneti valtozatainak es kulturalis
hatteruknek az osszekapcsolasa;
4. Narracios eljarasok a regenyben es az
elbeszelesben: elbeszeles es tortenet,
elbeszeloi es szereploi szolamok, az
elbeszeles idejenek es az elbeszelt
idonek a megragadasa es ertelmezese;
5. Az elbeszelo formak jatekanak a
elismerese es ertelmezese 20. szazadi
muvekben;
6. A kozossegi en beszedhelyzeteinek, a
kozossegi en es vilagkep osszefuggeseinek
a megragadasa;
7. Az imitacioelv mukodesenek felismerese;
koltoszerep es imitacio osszefuggeseinek
felismerese;
8. Lira es eredetiseg viszonyanak, a lirai
en valtozatainak a megragadasa;
9. Intertextualis viszonyok felismerese es
ertelmezese lirai szovegekben;
10. A dramai mu elemeinek a felismerese, a
dramavaltozatok kulturalis
osszefuggesekbe helyezese;
1. Befogadoi nezopont, esztetikai tapasztalat,
esztetikai ertek;
2. Kulturalis emlekezet, kanon, kanonizacio;
irodalmi korszakok es stilusok;
3. Elbeszeles, tanitas; az elbeszeles ideje, az
elbeszelt ido;
peldazatos elbeszeles a kozepkori
irodalomban, legenda
barokk eposz, torteneti targyu muballada, a
tortenelmi regeny egy valtozata;
en-elbeszeles, level, naplo, levelregeny;
szentimentalista en-regeny, 20. szazadi en-
elbeszeles;
4. Elbeszeles es tortenet; metonimikus es
metaforikus tortenetalakitas; a folytonossag
alakzatai: ok-okozatisag, idobeli
folytonossag; a megszakitottsag alakzatai:
elhallgatas, kihagyas, nezopontvaltas;
elbeszeloi es szereploi szolamok: mindentudo,
korlatozott tudasu, szereploi elbeszelo;
egyenes beszed, fuggo beszed, szabad fuggo
beszed;
az elbeszeles ideje, az elbeszelt ido:
linearis-kronologikus, mitikus, kulso, belso
ido; elore-, visszautalas, emlekezes;
romantikus regeny es elbeszeles/novella;
realista regeny es elbeszeles/novella;
klasszikus modern regeny es
elbeszeles/novella;
5. Elbeszeloi modalitas, nyelvjatek;
intertextualitas;
6. A kozossegi en; a kozossegi lira valtozatai;
nepdal, romantikus nepies dai;
a himnusz valtozatai;
a kozossegi oda valtozatai
7. Imitacio, imitacioelv; imitacio humanista,
barokk, rokoko, klasszicista muvekben;
8. lirai en, vershelyzet, beszedhelyzet;
szemelyesseg, szemelytelenseg, kozvetlenseg,
kozvetettseg; allegorikussag, szimbolikussag,
targyiassag;
romantikus lirai en: teremto zseni, latnok,
hasonmas;
lirai en a klasszikus modernsegben:
egyenisegkultusz, az en felnovesztese, az en
hatterbe huzodasa;
lirai en a keso modernsegben: az en
megsokszorozodasa, onertelmezes;
9. lirai formak/szovegek emlekezete; idezes,
rajatszas, utalas;
10. dramai cselekmeny, konfliktus, dramai hos,
beszedfajtak, konfliktusos, ketszintes
drama; dramai koltemeny;
a cselekmeny, a konfliktus, a szereplo/hos
atertelmezodese egy 20. szazadi dramaban;
Kovetelmenyek - muismeret: 1. Kotelezo legalabb 1 legenda, 1 eposz, 2 muballada, 6 regeny, 6 novella, 3 drama valamint 10 lirai alkotas alapos ismerete a reszletezett kimeneti kovetelmenyeknek megfeleloen. 2. Kotelezo a felsorolt szerzok legalabb egy muvenek ismerete: Ady Endre, Arany Janos, Babits Mihaly, Balassi Balint, Bezsenyi Daniel, Csokonai Vitez Mihaly, Dsida Jeno, Esterhazy Peter, Jokai Mor, Jozsef Attila, Kanyadi Sandor, Karman Jozsef, Katona Jozsef, Kosztolanyi Dezso, Krudy Gyula, Madach Imre, Mikszath Kalman, Moricz Zsigmond, Ottlik Geza, Orkeny Istvan, Janus Pannonius, Petofi Sandor, Pilinszky Janos, Szabo Lorinc, Tamasi Aron, Szilagyi Domokos, Vorosmarty Mihaly, Zrinyi Miklos, Weores Sandor. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2007 LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ Richtlinien fur die Abiturprufung 2007 Deutsche Sprache und Literatur Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mundliche Prufung abzulegen. 1. Anforderungen Die Pruflinge sollen Fahigkeiten und Kenntnisse în den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen konnen: - Wissen, selbstandiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsvermogen; - Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geubter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen în einem wiederholenden Zusammenhang; - Selbstandiges Erklaren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbstandiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situaționen und Sachverhalte. - Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstandigen Losungen, Begrundungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen; - Lebensgefuhl der literarischen Epochen und Verstandnis fur die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen în literarischen oder freien Erorterungen miteinzubeziehen; - Fahigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erortern; - Fahigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen; - Fahigkeit în literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefuhl der Moderne anzustellen; - Fahigkeit einige schriftliche Umgangsund Kommunikationsformen (z.B. Bewerbung, Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen; - Fahigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und daruber hinaus Einblick în die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen. 2. Inhalte: a. Literatur: - Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild. G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung. Nathan der Weise. - Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes. - Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild. J.W. Goethe: Faust I, II (Auszuge). - Romantik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes. - Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand eines Werkes. - Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Buchner, B. Brecht, Fr. Durrenmatt - Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand eines Werkes. - Lyrik: Strukturen und Themen von der Aufklarung bis zur Gegenwart. b. Grammatik/Sprachbetrachtung: Phonetik, Morphologie, Syntax, Wortschatz, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde. (verschiedene Ubungstypen, ggf. grammatikalische Analyse). 3. Die schriftliche Prufung Die schriftliche Prufung dauert drei Stunden, nachdem die Themen verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekannt gegeben. În der schriftlichen Prufung ist die Aufgabenstellung fur alle anderen Profile als das padagogische identisch gestaltet. Absolventen des padagogischen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Prufung ein gesondertes Sprachbzw. Grammatikthema zu bewaltigen. Alle anderen Absolventen haben im zweiten Teil der schriftlichen Prufung ein Gesuch, eine Bewerbung, eine Anzeige, einen Lebenslauf o. A. zu verfassen. Die Aufgabenarten în Literatur werden gemass dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Pruflingen unbekannte Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Fahigkeiten beweisen sollen. Bewertet wird: - angemessene Behandlung des Themas - strukturierte und differenzierte Argumentation - Transfervermogen - zweckmassige Gliederung der Arbeit - Beachtung der sprachlichen Normen - ggf. Einteilen eines Satzgefuges, Bestimmen der Nebensatze, morpho - syntaktische Analyse (nur fur padagogisches Profil) Die Bewertung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betragt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben. 4. Die mundliche Prufung Die mundliche Prufung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den allgemeinen Bestimmungen der Prufungsordnung. Anforderungen: - zusammenhangende ausserung zu einem gegebenen Thema; - Prufungsgesprach uber grossere fachliche Zusammenhange; - Textinterpretation; Bewertet wird: - inhaltliche Qualitat des Prufungsgespraches; - Transfervermogen; - sprachliche Bewaltigung der gestellten Aufgaben; Die Abiturprufung în den Spezialabteilungen des "Colegiul German Goethe" în Bukarest und des Theoretischen Lyzeums "Nikolaus Lenau" verlauft gemass der genehmigten Prufungsordnung fur Spezialabteilungen. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2007 LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ 1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rodu ojeziku (oda - opci prikaz); S.S. Kranjcevic - Iseljenik (elegija - opci prikaz); Hasanaginica (narodna balada - knjizevni komentar). Epika (pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma - knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic - Regoc (bajka - opci prikaz); Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opci prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stanca (komedija - opci prikaz). 2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz). 3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opci prikaz). 4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita (knjizevni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz). Marin Drzic (zivot i knjizevni rad). Dundo Maroje (opci prikaz). 5. Barok (Hrvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke). Ivan Gundulic (zivot i knjizevni rad). Osman (opci prikaz). 6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic, Satir (opci prikaz). Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opci prikaz). 7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci (opci prikaz). Petar Preradovic (zivot i knjizevni rad). Smrt smail - age Cengica (knjizevni komentar). 8. Protorealizam (Senoino doba). August Senoa (zivot i knjizevni rad). Zlatarovo zlato (opci prikaz). 9. Realizam (pojam opcenito). Ante Kovacic (zivot i knjizevni rad), U registraturi (knjizevni komentar). Josip Kozarac (zivot i knjizevni rad), Mrtvi kapitali (knjizevni komentar). 10. Moderna (opcenito). A.G. Matos, 1909, Utjeha kose (opci prikaz). Vladimir Nazor (zivot i knjizevni rad), Suma spava (opci prikaz). 11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleza (zivot i knjizevni rad), Bitka kod Bistrice Lesne (knjizevni komentar), Ceznja (opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto (opci prikaz). Țin Ujevic (zivot i knjizevni rad), Svakidasnja jadikovka (opci prikaz). Ivan Goran Kovacic (zivot i knjizevni rad.) Jama (knjizevni komentar). Dobrisa Cesaric (zivot i knjizevni rad). Oblak; Vockaposlije kise (opci prikaz). Ranko Marinkovic (zivot i knjizevni rad). Ruke; Uznaku vage (pripovijetka - opci prikaz). Literatura: udzbenici koji se koriste u skolama s nastavnim hrvatskim jezikom. Opaske: nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim. jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT LIMBA ȘI LITERATURA SARBA I. Sadrzaj programa srpskog jezika i knjizevnosti 1. Narodna knjizevnost (Narodne pesme, pripo vetke, krace narodne umotvorine). Lirske pesme. Podela (poslenicke, mitoloske, obredne, prigodne, ljubavne, saljive). Lirsko - epske pesme. (Hasanaginica). Epske pesme. (Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija). Pripovetke. (U cara Trojana kozje uși, Ero i Turcin). 2. Strednjovekovna knjizevnost: Sveti Sava: Zivot i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradovic: Zivot i prosvetiteljsko delo. 3. Knjizevnost doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadzic. Rad na reformi knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo (Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti - knjizevni komentar); Dura Jaksic (Na Lipani knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj (Dulici, Dulici uveoci - opsti prikaz); Laza Kostic (Santa Maria della Salute - knjizevni komentar); 4. Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce to narod pozlatiti - knjizevni komentar); Vojislav Ilic (U poznu jesen, Grm - knjizevni komentar); Radoje Domanovic (Danga - knjizevni komentar): Aleksa Santic (Mi znamo sudbu - knjizevni komentar); 5. Novi realizam: Borisav Stankovic (Necista krv - opsti prikaz); Petar Kocic (Jazavac pred sudom - opsti prikaz); Branislav Nusic (Gospoda ministarka - knjizevni komentar). 6. Moderna poezija: Jovan Ducic (Morska vrba - knjizevni komentar); Milan Rakic (Dolap, Na Gazi Mestanu - knjizevni komentar). 7. Knjizevnost XX - og veka: Ivo Andric (Most na Zepi - knjizevni komentar, Na Drini cuprija - opsti prikaz); Milos Crnjanski (Seobe - opsti prikaz); Desanka Maksimovic (Strepnja, Krvava bajka - knjizevni komentar); Veljko Petrovic (Ratar - knjizevni komentar); Branko Copic (Basta sljezove boje - knjizevni komentar); Dobrica Cosic (Koreni - opsti prikaz); Stevan Raickovic (Kamena uspavanka - knjizevni komentar); Vasko Popa (Patka - knjizevni komentar). Napomene: Kandidati Filoloskog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udzbenika za VIII razred: Recnik, Sintaksa, Morfoloska analiza. Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti: - raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava; - primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije knjizevnosti; - raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca; - raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju; - poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima; - postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; - elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pisca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca; - argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova. Literatura: Srpski jezik i knjizevnost, IX razred, 2006. Srpski jezik i knjizevnost, X razred, 2006. Srpska knjizevnost, XI razred, 1997. Srpska knjizevnost, XII razred, 1995. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007 LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACA SLOVENSKY JAZYK A LITERATURA Pre realny a humanitny smer lycei s vyucovacim jazykom slovenskym: I. Slovenska literatura 1. Text. Vseobecnosti - prvky komunikacnej situacie (vysielatel', prijimatel', sprava, kod, kontext); - funkcie komunikacie - literarny/neliterarny text - text a kontext - temy a literarne motivy - literatura a ine druhy umenia 2. Proza a) epicka proza ... vysvetlenie pojmov; vyvoj a typologia (romanticka, realisticka a fantasticka proza) b) epicke zanre (umela rozpravka, povest', novela, historicka, fantasticka; psychologicka; român klasicky, sucasny; român do druhej svetovej vojne. ... c) struktura epickeho textu ... - zlozky epickeho textu (autor, rozpravac, postavy, citatel') - druhy rozpravaca v epickom texte (vseveduci rozpravac, postava-rozpravac, oko kamery; rozpravanie v 1. a 3. osobe - kompozicia epickeho diela; dej, konflikt, fazy deja, ramcove rozpravanie, - postavy - druhy postav (hlavne, vydl'ajsie, epizodicke; charaktery, postavy typ; sposoby charakterizovania postavy). d) jazyk epickeho diela ... - sposoby rozpravania: rozpravanie, dialog, opis - rec postav, priama a nepriama rec, polopriama rec. 3. Poezia a) vysvetlenie terminu; rozvoj (barokova, klasicisticka, romanticka, realisticka; symbolizmus, modernizmus) typologia (lyricka a epicka poezia) ... b) struktura lyrickeho diela ... - komunikacia v basnickom texte (lyricky subjekt; vzt'ah autor - lyricky subjekt) c) jazyk lyrickeho diela ... - charakteristiky umeleckeho jazyka (sugestivnost', expresivnost', atd') - basnicka obrazotvornost - umelecke prostriedky (enumeracia, antiteza, synkretizmus, opakovanie, refrenovitost', recnicka otazka, recnicke zvolanie, epiteton, metafora - vers, sloha, vol'ny vers, metricky rozmer, rym, rytmus. 4. Drama a) vysvetlenie pojmu ... b) zanre (komedia, tragedia, cinohra) ... c) struktura dramatickeho textu ... - kompozicia dramatickeho textu: vystup, scena, obraz, replika, scenicke poznamky, dramaticka postava, sposoby charakterizovania d) jazyk dramy; expresivnost' v dramatickom texte, osobitosti, vystavby dialogu v dramatickom texte; monolog. ... - jazyk postav ako sposob charakterizovania dramatickeho diela 5. Literarne obdobie - klasicizmus - romantizmus - realizmus - medzivojnove obdobie 6. Kanonicki autori: Hugolin Gavlovic (Valasska skola). J.I. Bajza (Rene mladenca prihody a skusenosti). Jan Kollar (Slavy dcera). Jan Holly (Svatopluk, Selanky). Andrej Sladkovic (Marina, Detvan). Samo Chalupka (Mor ho!). Janko Kral' (Zakliata panna). Jan Botto (Smrt Janosikova). J.M. Hurban (Olejkar). P.O. Hviezdoslav (Krvave sonety, Hajnikova zena). M. Kukucin (Neprebudeny). B. Slancikova Timrava (Tapakovci). J. Gregor Tajovsky (Statky zmatky, Mamka Postkova) I. Krasko (Otcova rol'a). J. Jesensky (Vyhnali ma). I.N. Jege (Adam Sangala). Hronsky (Jozef Mak). M. Urban (Zivy bic). Fr. Svantner - (Malka). M. Figuli - (Tri gastanove kone). J. Kostra - (Peniaztek). M. Rufus - (Vyjdi z lesa klcuj zem). Frantisek Hecko - (Cervene vino) V. Sikula - (S Rozarkou). Slovenska literatura v Rumunsku. II. Jazyk a komunikacia - uplatnenie pravopisnych, ortoepickych, interpunkcnych, morfologicko-syntaktickych noriem - vhodne pouzivanie lexikalno-sematickych jednotiek - hlaskoslovie > rytmicky zakon hlasky > delenie hlasok > znelostna asimilacia III. Lexikologia - nauka, tvorenie slov, slovo, synonyma, antonyma, homonyma - triedenie slovnej zasoby - frazeologia a vyznam slov IV. Morfologia - slovne druhy - ohybne a neohybne - plnovyznamove, neplnovyznamove - gramaticke kategorie slovesnych druhov - sklonovanie a casovanie V. Syntax - vetne cleny: hlavne a vedl'ajsie - veta a suvetie - pravopis a interpunkcia VI. Stylistika - styly - funkcne texty Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE LIMBA ȘI LITERATURA TURCA (PROFIL TEOLOGIC ȘI PEDAGOGIC) I - QKUMA-ANLAMA - Bir olay yazisini anlamli bir sekilde okuyabilme, - Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme, - Metin icinde cumleyi taniyabilme, - Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme, - Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme, - Paragraf ve paragraftaki dusunceyi kavrayabilme, - Bir siiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek, - Bir siirin sekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme, - Olay yazilarinda sebep-sonuc iliskisini kavrayabilmek, - Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer, zaman, olay ve kisiler) - Sevilen bir siiri ezberlemeyebilme, - Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme, - Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme, - Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek, - Bir metindeki olaylari karsilastirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme, - Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem ...) - Okunan bir yazidaki sebep-sonuc iliskilerini kavrayabilme, - Bir metnin dil ve anlatim (uslup) ozelliklerini kavrayabilme, - Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme, - Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme. II - ANLATIM A) SOZLU ANLATIM B) YAZILI ANLATIM - Dogru ve duzgun konusabilmek, - Turkce derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek, - Bir tartismaya katilabilmek, - Gorulen veya yasanan olaylarla ilgili duygu ve dusuncelerini anlatip, yazabilmek, - Atasozlerini, ozdeyisleri ve deyimleri aciklayabilmek, - Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek, - Ozel mektup, is mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek, - Paragraflardaki dusunceleri aciklayabilmek, - Olay veya kisi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili), - Topluluk karsisinda acis konusmasi, kapanis konusmasi yapabilmek, - Yazilarini uygun bir plana gore gelistirebilmek, - Okuduklarindan notlar alabilmek, - Konusmalarini uygun bir plana gore gelistirebilmek, - Kompozisyon cesitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek, - Bir fikir yazisi yazabilmek. III - DIL BILGISI (GRAMER) KONULARI A) ȘES BILGISI - Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek, - Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek, - Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek, - Unsuzlerin benzesmesi kuralini kavrayabilmek, - Unlu dusmesi kuralini kavrayabilmek, - Sureksiz sert unsuzlerin yumusamasi kuralini kavrayabilmek, - Turkce'de basta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek, - Seslerin birlesmesini, hece ve hece cesitlerini kavrayabilmek. B) KELIME BILGISI - Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek isimler ve isimlerin yapilari, isim tamlamalari, isimlerin cesitleri sifatlar ve sifatlarin yapilari, sifatlarin cesitleri sifat tamlamalari, zamirler ve zamirlerin yapilari, zamirlerin cesitleri, zarflar ve zarflarin yapilari, zarflarin cesitleri, fiiller ve fiillerin yapilari, fiillerde kip, zaman ve kisi, yapilarina gore fiiler, edatlar baglaclar, unlemler. C) CUMLE BILGISI - Anlamlarina gore cumle cesitlerini kavrayabilmek olumlu cumleler, olumsuz cumleler, soru cumleleri, unlem cumleleri, sart cumleleri. - Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek basit cumle, bilesik cumle, sirali cumle, bagli cumle, sirali-bagli cumle. Cumlenin ogelerini kavrayabilmek. ozne yuklem zarf tumleci dolayli tumlec belirtili nesne belirtisiz nesne D) ANLAM BILGISI - Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek Kelimelerin gercek anlami, Kelimelerin mecaz anlami, Kelimelerin terim anlami, Kelimelerin deyim anlami, Zit anlamli kelimeler, Es anlamli kelimeler. E) YAPI BILGISI EKLER Yapim ekleri Cekim ekleri (Isim ve fill cekim ekleri) Basit kelime Turemis kelime Bilesik kelime F) EDEBI BILGILER - Yazi turlerini kavrayabilmek. Roman ve român cesitleri Hikaye Masal Tiyatro ve cesitleri, Destan, Siir ve siir cesitleri, Gezi yazilari, Nutuk Makale Fikra, Sohbet - Edebiyatinin tanimi ve konusu - Turk edebiyati'nin devirleri - Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade - Yazili ifade) - Siirle ilgili bilgiler, Soz sanatlari (Benzetme, mubalaga, Tenasub ...) - Halk edebiyati ve ozellikleri, - Halk edebiyati nazim sekilleri - Klasik Turk edebiyati ve ozellikleri G) IMLA VE NOKTALAMA - Buyuk harflerin imlasi - Ozel isimlerin imlasi, - Eklerin imlasi, - Yabanci kelimelerin imlasi, Nokta Virgul Noktali virgul Tirnak isareti Iki nokta Soru isareti Unlem isareti NOT 1. Mecidiye Kemal Ataturk ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye Cumhuriyeti Milli Egitim Bakanligi tarafindan olusturulan komisyon tarafindan yazilan ders kitaplari okutulmaktadir. 2. Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi uygulanmaktadir. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA EXAMENULUI NAȚIONAL DE BACALAUREAT - 2007 LA LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANA MATERNĂ - PENTRU PROFIL REAL ȘI PEDAGOGIC - Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE Matematica Programa de bacalaureat - 2007 M1 - specializarea matematica-informatica I. Statutul disciplinei Matematica este disciplina obligatorie de examen - proba d și disciplina la alegere din profilul opus - proba f. II. Competente de evaluat 1. Folosirea corecta a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare 2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunturi matematice 3. Utilizarea corecta a algoritmilor matematici și a rationamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate 4. Exprimarea și redactarea corecta și coerenta în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvarii sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme 5. Analiza unei situații problematice și determinarea ipotezelor necesare pentru obținerea concluziei 6. Generalizarea unor proprietăți prin modificarea contextului inițial de definire a problemei sau prin îmbunătățirea sau generalizarea algoritmilor În plus, se vor avea în vedere și competentele specifice din programa școlară. III. Continuturi Clasa a IX-a Algebra Geometrie și trigonometrie Clasa a X-a Algebra: Progresii. Funcții. Polinoame. Elemente de combinatorica. Medii; dispersia. Operații cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment Elemente de geometrie în plan și în spațiu: Numere complexe sub forma algebrica, conjugatul, operații cu numere complexe. Interpretarea geometrica a adunării, a scaderii numerelor complexe și a inmultirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub forma trigonometrica; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unității; interpretarea geometrica a inmultirii numerelor complexe sub forma trigonometrica; aplicații ale numerelor complexe în geometrie. Produsul scalar a doi vectori în plan și în spațiu condiții de perpendicularitate. Determinarea distantelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial. Clasa a XI-a Elemente de algebra liniara și geometrie analitica. (Nu se cer elemente de programare liniara). Elemente de analiza matematica: (Nu se cer marginile unei multimi și diferentiala). Clasa a XII-a Elemente de algebra. (Nu se cer relații de echivalenta, partitii și subinele). Elemente de analiza matematica. Nota. Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE Matematica Programa de bacalaureat - 2007 M1 - specializările: științe ale naturii, electronică și automatizări, electrotehnic, telecomunicații, mecanic, lucrări publice - construcții, textile, pielarie I. Statutul disciplinei Matematica este disciplina obligatorie de examen - proba d și disciplina la alegere din profilul opus proba f. II. Competente de evaluat 1. Folosirea corecta a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare 2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunturi matematice 3. Utilizarea corecta a algoritmilor matematici și a rationamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate 4. Exprimarea și redactarea corecta și coerenta în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvarii sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme 5. Analiza unei situații problematice și determinarea ipotezelor necesare pentru obținerea concluziei 6. Generalizarea unor proprietăți prin modificarea contextului inițial de definire a problemei sau prin îmbunătățirea sau generalizarea algoritmilor în plus, se vor avea în vedere și competentele specifice din programa școlară. III. Continuturi Clasa a IX-a Algebra Geometrie și trigonometrie Clasa a X-a Algebra: Progresii. Funcții. Polinoame. Elemente de combinatorica. Medii; dispersia. Operații cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment Elemente de geometrie în plan și în spațiu: Numere complexe sub forma algebrica, conjugatul, operații cu numere complexe. Interpretarea geometrica a adunării, a scaderii numerelor complexe și a inmultirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub forma trigonometrica; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unității. Produsul scalar a doi vectori în plan și în spațiu - condiții de perpendicularitate. Determinarea distantelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial. Clasa a XI-a Elemente de algebra liniara și geometrie analitica. (Nu se cer elemente de programare liniara). Elemente de analiza matematica: (Nu se cer marginile unei multimi și diferentiala). Clasa a XII-a Elemente de algebra: (Nu se cer relații de echivalenta, partitii). Elemente de analiza matematica. Nota. Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE Programa de bacalaureat - 2007 Matematica M2 - specializările: științe sociale, chimie industriala, protecția mediului, silvic și prelucrarea lemnului, agricol, veterinar, agromontan, industrie alimentara, turism și alimentație publică, economic, administrativ, posta, arhitectura, arte ambientale și design, științe sociale I. Statutul disciplinei. Matematica este disciplina obligatorie de examen - proba d și disciplina la alegere din profilul opus proba f. II. Competente de evaluat 1. Identificarea corecta a unor date matematice și interpretarea în funcție de contextul în care au fost definite. 2. Descoperirea (alegerea) algoritmilor optimi care permit prelucrarea datelor matematice. 3. Utilizarea algoritmilor și a rationamentelor pentru rezolvarea unor probleme teoretice și practice. 4. Exprimarea cu ajutorul datelor matematice a unor situații concrete și a algoritmilor de prelucrare a acestora 5. Interpretarea rezultatelor unor acțiuni concrete exprimabile matematic în plus, se vor avea în vedere și competentele specifice din programa școlară. III. Continuturi Clasa a IX-a Algebra Geometrie Clasa a X-a Calcul numeric și elemente de matematici financiare Progresii Funcții Metode de numărare Elemente de probabilitati și statistica Clasa a XI-a Elemente de calcul matriceal și sisteme liniare Elemente de analiza matematica Clasa a XII-a Elemente de algebra Elemente de analiza matematica Nota. Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE Programa de bacalaureat - 2007 MATEMATICA M3 - toate specializările I. Statutul disciplinei. Matematica este disciplina obligatorie de examen - proba d și disciplina la alegere din profilul opus proba f. II. Competente de evaluat 1. Identificarea relațiilor între notiunile matematice studiate 2. Interpretarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual cuprinse în enunturi matematice 3. Utilizarea algoritmilor și a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situații concrete 4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situații concrete 5. Analiza unei situații-problema în scopul descoperirii de strategii pentru optimizarea soluțiilor În plus, se vor avea în vedere și competentele specifice din programa școlară. III. Continuturi Clasa a IX-a Algebra Geometrie Clasa a X-a Calcul numeric aplicat Elemente de combinatorica Funcții, ecuatii și inecuatii Geometrie Clasa a XI-a Calcul matriceal și sisteme liniare Elemente de geometrie Clasa a XII-a Elemente de statistica și probabilitati Nota. Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA ROMANILOR BACALAUREAT 2007 I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În cadrul examenului de bacalaureat 2007, Istoria românilor are statut de disciplina opțională. Istoria românilor poate fi aleasă la proba D, la proba E sau la proba F, în funcție de filiera și profilul liceului absolvit. Proba de examen la Istoria românilor este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Înțelegerea unor notiuni/concepte istorice: - utilizarea, în contexte noi, a noțiunilor/a conceptelor istorice, menționate în curriculum; - corelarea unor notiuni/concepte cu fapte istorice; 2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea și analizarea faptelor istorice; 3. plasarea faptelor istorice în timp și în spațiu: - recunoașterea apartenentei unui eveniment/proces la o epoca istorica și la un spațiu istoric; 4. operarea cu informații provenite din surse istorice scrise: - recunoașterea, compararea și analizarea unor informații furnizate de surse istorice scrise; - compararea unor opinii diferite despre același fapt istoric; 5. analizarea schimbărilor în societate: - stabilirea și prezentarea unor asemanari/deosebiri între fapte istorice; - recunoașterea și prezentarea unor schimbări intervenite în societate și a diversitatii surselor schimbării; - analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societății; - stabilirea și prezentarea relatiei de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/între faptele istorice. III. TEME 1. De la geneza etnică la geneza statala 1.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - etnogeneza - teorie istoriografica, tradiție istorica 1.2. Continuturi: - Civilizatia și istoria daco-getilor - Trăsăturile civilizatiei române în Dacia - Etnogeneza românească: semnificatia sintezei - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 2. Civilizatia românească în context european, secolele al XV-lea - al XVII-lea 2.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - autonomie, vasalitate, suzeranitate, independenta, principat - influente bizantine, influente occidentale, sinteza culturală - "feudalismul românesc", "politica de cruciada" 2.2. Continuturi: - Lumea rurală - Orașe și târguri. Cultura urbana - Biserica și Domnia - Politica externa a voievozilor: Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepes, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul 3. Premisele constituirii României moderne 3.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - traditia romanitatii - politica hegemonica, statut internațional, secol fanariot - formarea națiunii române, europenizare, drepturi și libertăți cetățenești, proiect liberal - anul 1821 în Țara Românească 3.2. Continuturi: - Relațiile statelor românești cu Marile Puteri. Criza orientala - Constiinta naționala și emancipare politica 4. Crearea instituțiilor moderne 4.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - legislație moderna, Constituție, monarhie constituțională, colegiu electoral, corp profesoral, diaspora - alternanta la guvernare, responsabilitate ministerială, opoziție parlamentară - opera reformatoare a lui Al. I. Cuza - progresul societății românești după cucerirea independentei de stat 4.2. Continuturi: - Constituirea și consolidarea statului național modern, 1859-1881; principalele instituții - Statul - agent al modernizării, până la Primul Război Mondial - Monarhia, politicile culturale și românii din afară granițelor 5. Unitate și diversitate în România Mare 5.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - Marea Unire, România Mare, stat național unitar - unificare administrativă, egalitate politica, reformele legislative, egalitate confesionala 5.2. Continuturi: - România în timpul Primului Război Mondial. Constituirea României Mari - Unificarea politica și administrativă 6. Stat, societate și cultura 6.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - clasa politica, proces electoral, legionarism, comunism, monarhie autoritara, dictatura militară - reforma agrară, raportul dintre domeniul public și cel privat 6.2. Continuturi: - Structuri sociale și economice în perioada interbelica - Noua clasa politica și democratizarea societății românești. Regimul politic între 1918-1938 - Sfârșitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940. România între 1938-1947 7. Economia și societatea în perioada comunista 7.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - naționalizare, colectivizare, centralism economic, plan cincinal, sovrom - chiabur, mic burghez, "erou al muncii socialiste" - confiscarea proprietății private, "proprietate a întregului popor" - lupta interna de partid, "politica stangista" 7.2. Continuturi: - Contradictiile industrializarii - Colectivizarea și impactul asupra satului 8. Dominatia ideologica și represiunea politica 8.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - activist, cenzura, proletcultism, dizident, deportare, munca forțată, rezistenta armata, Securitatea - "revolutionar de profesie", "dușman al poporului", "revoluție culturală", "omul nou", "societate socialistă multilateral dezvoltata" - desființarea Bisericii Greco-Catolice 8.2. Continuturi: - Regimul politic, monopolul ideologic și "producția culturală" - Securitatea și represiunea politica - Forme de rezistenta anticomunista 9. Statul și societatea civilă, după 1989 9.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - căderea regimului comunist - pluralism politic - stat de drept, parlament 9.2. Continuturi: - Instituțiile statului de drept 10. România în politica internationala în secolul al XX-lea 10.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - revizionism - Mica Înțelegere, Înțelegerea Balcanica, Tratatul de la Varsovia - Activitatea României la Societatea Națiunilor, integrarea europeană 10.2. Continuturi: - România în tratatele de pace - Tratate bilaterale și înțelegeri regionale. Relațiile cu U.R.S.S. Nota! Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programei școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIE UNIVERSALA BACALAUREAT 2007 I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În cadrul examenului de bacalaureat 2007, Istoria universala are statut de disciplina opțională. Istoria universala poate fi aleasă la proba E sau la proba F, în funcție de filiera și profilul liceului absolvit. Proba de examen la Istorie universala este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. înțelegerea unor notiuni/concepte istorice: - utilizarea, în contexte noi, a noțiunilor/a conceptelor istorice menționate în curriculum; - corelarea unor notiuni/concepte cu fapte istorice; 2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea și analizarea faptelor istorice; 3. plasarea faptelor istorice în timp și în spațiu: - recunoașterea apartenentei unui eveniment/proces la o epoca istorica și la un spațiu istoric; 4. operarea cu informații provenite din surse istorice scrise: - recunoașterea, compararea și analizarea unor informații furnizate de surse istorice scrise; - compararea unor opinii diferite despre același fapt istoric; 5. analizarea schimbărilor în societate: - stabilirea și prezentarea unor asemanari/deosebiri între fapte istorice; - recunoașterea și prezentarea unor schimbări intervenite în societate și a diversitatii surselor schimbării; - analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societății; - stabilirea și prezentarea relatiei de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/între faptele istorice. III. TEME Clasa a IX-a: 1. Modele de organizare politica în Grecia Antica 1.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - polis, cetățean, spirit civic - democratie directa, instituții, vot 1.2. Continuturi: - Atena și Sparta: viața publică și privată 2. Republica română 2.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - res publică, triumvirat - expansiune română 2.2. Continuturi: - Stat și societate - Criza Republicii române 3. Roma imperiala 3.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - stat universal 3.2. Continuturi: - Evoluția ideii imperiale 4. Structuri sociale și raporturi ierarhice 4.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - domeniu feudal - raporturi feudalo-vasalice, drept seniorial, imunitate 4.2. Continuturi: - Seniori și vasali în Evul Mediu 5. Statul medieval 5.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - monarhia starilor, autoritate monarhica - stări generale, stări provinciale, legisti - raporturi feudalo-vasalice, drept seniorial, imunitate 5.2. Continuturi: - Geneza statului medieval - Instituții fundamentale în statul medieval - Centralizarea politica Clasa a X-a: 6. Baroc și clasicism 6.2. Continuturi: - Monarhia absolută 7. Modelul britanic 7.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - "revoluție glorioasa", monarhie parlamentară, drept parlamentar - libertatea exercitării publice a cultului 7.2. Continuturi: - De la "Petiția dreptului" la "Declarația drepturilor" 8. Epoca luminilor 8.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - reformism, filantropie, cosmopolitism, francmasonerie - drept natural, libertatea conștiinței 8.2. Continuturi: - Critica societății; noi principii și valori în societate - Absolutismul luminat 9. Diplomatia europeană: de la ratiunea de stat la echilibru 9.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - ratiune de stat, echilibru european - diplomatie secreta, "Pacea Universala" - ideea unității europene 9.2. Continuturi: - Criteriul religios și ratiunea de stat în Războiul de 30 de ani - Afirmarea politicii echilibrului european - Imperiul Otoman și Europa 10. Nașterea democrației nord-americane 10.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Congres - Constituția americana 10.2. Continuturi: - Separația puterilor în stat: putere și echilibru 11. Franța în epoca Revoluției 11.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - revoluție politica, revoluție socială, democratie reprezentativa, salvare publică, iacobinism 11.2. Continuturi: - Criza vechiului Regim - De la revoluția moderata la domnia terorii 12. Europa napoleoniana 12.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Concordat, Cod Civil, Blocada Continentala - mișcare naționala 12.2. Continuturi: - De la Consulat la Imperiu - Imperiul napoleonian - Influentele revoluției franceze și ale epocii napoleoniene asupra Europei moderne Clasa a XI-a: 13. Noile ideologii. Liberalism, naționalism, socialism 13.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - liberalism, conservatorism - Risorgimento, carbonari, Zollverein - Congresul de la Viena, Sfanta Alianta, miscari liberale, miscari sociale 13.2. Continuturi: - Modelul politic liberal - Ideologii naționale și acțiune politica 14. Europa și lumea la cumpana veacurilor 14.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - pact colonial, societate coloniala 14.2. Continuturi: - Imperiile coloniale 15. Primul război mondial 15.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - mobilizare, război mondial, război industrial, război naval 15.2. Continuturi: - Un nou tip de război; mobilizarea populației 16. Noua ordine internationala 16.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - pacifism, demilitarizare 16.2. Continuturi: - Societatea Națiunilor și politica securității colective 17. Regimurile democratice în perioada interbelica 17.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - emancipare, drept de vot 17.2. Continuturi: - Consecințele economice și sociale ale Primului Război Mondial 18. Regimurile totalitare în perioada interbelica 18.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - bolsevism, fascism, corporatism, nazism - nomenclatura, poliție politica, spațiu concentrationar, spațiu vital 18.2. Continuturi: - Fascism, comunism: origini, ideologii și practici politice 19. Al doilea război mondial 19.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Blitzkrieg, genocid - rezistenta, insurectie - "războiul ciudat", războiul în Pacific 19.2. Continuturi: - Războiul total - Holocaustul - Victoria Națiunilor Unite. Contribuția României 20. Relațiile internaționale postbelice 20.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - politica de securitate, blocuri militare, politica de descurajare nucleara 20.2. Continuturi: - O.N.U. și organismele sale. Tratatele de pace - "Războiul rece" Nota! Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAȚIONAL DE BACALAUREAT 2007 GEOGRAFIE I. Statutul disciplinei: Geografia generală sau Geografia României au, în examenul național de bacalaureat, pentru anul școlar 2006/2007, statutul de disciplina opțională. Proba de examen este scrisă și se desfășoară pe o durată de 3 ore. - Proba "d" vizează Geografia României. - Proba "e" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu continuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a și a XI-a). - Proba "f" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală. GEOGRAFIE GENERALĂ - PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE II. Competente de evaluat: 1. Perceperea coerenta a elementelor, proceselor și fenomenelor care definesc mediul geografic; 1.1. Analiza și explicarea diversitatii elementelor, proceselor și fenomenelor ce formează mediul geografic; 1.2. Analiza mediului înconjurător ca sistem; 1.3. Explicarea principalelor probleme de geografie fizica, umană, a mediului înconjurător și a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane. 2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic; 2.1. Identificarea poziției elementelor de geografie fizica, umană, a mediului înconjurător și a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane reprezentate pe harti; 2.2. Stabilirea unor relații de interdependenta între elemente reprezentate grafic sau cartografic; 2.3. Transformarea informatiei oferite de suporturi grafice sau cartografice într-un text. 3. Cunoașterea și utilizarea corecta a terminologiei specifice; 3.1. Definirea termenilor geografici de baza; 3.2. Elaborarea unui text corect și coerent utilizând termeni specifici; 3.3. Elaborarea unui text după un algoritm dat. 4. Explicarea și interpretarea fenomenelor și proceselor din mediul geografic; 4.1. Explicarea faptelor geografice generale; 4.2. Compararea situațiilor geografice din regiuni date; 4.3. Demonstrarea unor succesiuni și relații cauzale. 5. Aplicarea, în situații noi, a competentelor (achizițiilor) dobândite anterior; 5.1. Transferul informatiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informații cantitative (date statistice) în reprezentari grafice, din reprezentari grafice în text; rezolvare de probleme. 5.2. Caracterizarea geografică a unui teritoriu. CLASA a IX-a III. Continuturi: Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU - Scoarta terestra ca suport al reliefului: structura și alcătuire petrografica; - Unitățile majore ale reliefului terestru - Agenți, procese și rezultate - Tipuri, forme și unități de relief - tipuri de relief: fluvial, litoral, glaciar, desertic (eolian). Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRA - Alcătuirea și structura atmosferei - alcătuirea (compozitia) atmosferei, straturile atmosferei; - Masele de aer - circulație (dinamica), caracteristici; - Climatele Globului - tipurile de clima, caracterizarea geografică a tipurilor de clima. Capitolul 5: APELE (HIDROSFERA) - Apele continentale și oceanice - fluvii, râuri, lacuri, ghetari; dinamica apelor oceanice. Capitolul 6: VIATA ȘI SOLURILE PE PĂMÂNT - Zonele biopedoclimatice - vegetație, animale, soluri. CLASA a X-a Capitolul I: GEOGRAFIE POLITICA 1.1. Statele și gruparile regionale de state 1.2. Harta politica a lumii Capitolul II. GEOGRAFIA POPULAȚIEI ȘI A AȘEZĂRILOR - Dinamica populației - Bilanțul natural al populației - Mobilitatea teritorială a populației - Răspândirea geografică a populației - factori care influențează răspândirea populației, densitatea populației, răspândirea populației în latitudine și altitudine. > Forme de aglomerare umană: - Definirea noțiunilor: aglomerare umană, sat, oraș. - Categorii și tipuri de aglomerari umane; > Urbanizarea și explozia urbana: - Definirea noțiunilor: urbanizare, explozie urbana. - Factorii principali ai urbanizarii. - Ritmul de creștere a populației urbane și explozia urbana. Capitolul III. GEOGRAFIA ECONOMICĂ - Resursele naturale - Resursele litosferei CLASA a XI-a Capitolul I: GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR - Tipuri de medii geografice pe Terra Caracterizarea mediilor calde, temperate, reci și montane; caracteristicile principale ale fiecărui tip de mediu: poziția geografică, factorii care determina fiecare tip de mediu, elementele climatice caracteristice, elemente specifice ale rețelei hidrografice, vegetatiei, faunei, solurilor, aspecte ale degradării și conservării fiecărui tip de mediu, exemple regionale semnificative. NOTĂ: Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de BACALAUREAT avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualele școlare reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori și elevi pentru parcurgerea programei școlare prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. CLASA a XII-a GEOGRAFIA ROMÂNIEI - PROBLEME FUNDAMENTALE II. Competente de evaluat: 1. Perceperea coerenta a elementelor, proceselor și fenomenelor de baza ce definesc mediul geografic al României; 1.1. Identificarea elementelor de referința ce definesc poziția geografică și geopolitica a României; 1.2. Evidentierea diferentierilor teritoriale ale caracteristicilor geografice fundamentale ale tarii; 1.3. Precizarea elementelor definitorii ale regiunilor geografice ale României; 1.4. Analiza problemelor fundamentale ale geografiei României. 2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic; 2.1. Identificarea elementelor de geografie a României reprezentate pe harti; 2.2. Identificarea poziției unor elemente geografice fundamentale ale României; 2.3. Transformarea informatiei de pe reprezentari grafice sau cartografice într-un text și invers. 3. Cunoașterea și utilizarea corecta a terminologiei specifice referitoare la problemele fundamentale ale geografiei României; 3.1. Definirea termenilor; 3.2. Elaborarea unui text coerent și corect utilizând termeni specifici; 3.3. Elaborarea unui text după un algoritm dat. 4. Explicarea și interpretarea fenomenelor și proceselor fundamentale din mediul geografic al României; 4.1. Explicarea faptelor sau a realitatilor geografice; 4.2. Compararea unor situații geografice date; 4.3. Demonstrarea, prin argumente, a unor succesiuni și cauze. 5. Aplicarea, în situații noi, a competentelor (achizițiilor) dobândite anterior; 5.1. Transformarea informatiei dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informații cantitative într-o reprezentare grafica, dintr-o reprezentare grafica/cartografica în text etc; 5.2. Analiza geografică a componentelor naturale și sociale ale unui teritoriu; 5.3. Identificarea de soluții pentru probleme aplicative pe baza datelor statistice sau a reprezentarilor grafice/cartografice. CLASA a XII-a III. Continuturi: 1. Poziția geografică și geopolitica a României (Poziția pe Glob și în Europa); 2. România - țara carpatica, dunareana, pontica și central europeană; 3. Relieful ca substrat al mediului natural și al activităților umane: - Relieful ca suport al elementelor naturale (clima, hidrografie, vegetație, soluri); - Relieful ca suport al activităților umane (populație, așezări omenești, activități economice). 4. Particularități climatice, hidrologice și biopedogeografice; 5. Hazarde naturale și antropice; 6. Resursele naturale de baza și perspectivele lor: - Principalele categorii de resurse naturale, repartiția lor geografică și modul lor de utilizare; - Perspectivele asigurării resurselor naturale de baza. 7. Evolutii și structuri geodemografice: - Evoluția numerică a populației României; - Repartiția geografică și structura populației României. 8. Habitatul uman: - Tipuri de habitat; - Habitatul rural și urban. 9. Elemente de geografie socială și culturală; 10. Elemente specifice ale agriculturii, industriei și transporturilor: - Specificul geografic al agriculturii - fondul funciar, ramurile producției agricole și repartiția lor geografică; - Specificul geografic al industriei - ramurile industriei (industria energetica, industria energiei electrice, metalurgia feroasa, metalurgia neferoasa, industria construcțiilor de mașini, industria chimica, industria de exploatare și prelucrare a lemnului, industria materialelor de construcție), materiile prime principale, specificul producției industriale și repartiția lor geografică; - Specificul geografic al transporturilor - rolul transporturilor în economie, tipurile de transporturi (rutiere, feroviare, navale și aeriene). 11. Regiunile geografice ale României: - Caracteristicile geografice specifice ale unităților regionale ale României. 12. Dezvoltarea regionala și durabila: - Regiunile de dezvoltare ale României; - Elementele de baza ale dezvoltării durabile. 13. Modele de organizare a spațiului; 14. Raportul dintre problemele geografice fundamentale ale României și ale lumii contemporane; 15. România și Europa. NOTĂ: Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de BACALAUREAT avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualele școlare reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori și elevi pentru parcurgerea programei școlare prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ENGLEZA I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învățământului, în cadrul examenului național de Bacalaureat, absolvenții de liceu au dreptul sa susțină examenul de bacalaureat la limba engleza într-una din situațiile următoare: - Limba engleza - proba orala obligatorie, comuna pentru toate filierele, profilurile și specializările proba b; - Limba engleza - proba scrisă la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie - proba e; - Limba engleza - proba scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susținute anterior-proba f. Aceasta proba se va susține în conformitate cu Anexa Lista disciplinelor la care se susține examenul de bacalaureat 2007 pentru probele d, e și f la Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2007. II. PRECIZĂRI METODOLOGICE Conform principiilor fundamentale ale Curriculum-ului Național, examenul de bacalaureat la Limba engleza se organizează pe baza unei programe de examen construită strict pe baza programelor școlare de trunchi comun aflate în uz, publicate în colecția "Curriculum Național - Seria liceu - Programe școlare" *1). - Programa 1A, Limba engleza - limba moderna 1, se adresează filierei teoretice și liceelor MapN, specializarea matematica-informatica, anul X de studiu. - Programa 1B, Limba engleza - limba moderna 1, se adresează liceelor din filierele tehnologică și vocationala cu excepția liceelor militare MapN, specializarea matematica-informatica anul X de studiu. - Programa 2, Limba engleza - limba moderna 2, pentru toate filierele și specializările, anul VIII de studiu. - Programa 3, Limba engleza - limba moderna 3, anii II, III și IV de studiu. Programele școlare în vigoare sunt centrate pe competente. ___________ *1) Prezenta programa de bacalaureat a fost elaborata pe baza Programei școlare de Limba engleza pentru clasa a IX-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 3371/02.03.1999 și nr. 3957/09.06.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999; Programa școlară de Limba engleza, seria liceu, vol. 2, Aria curriculara Limba și Comunicare, București. 2001: Programa școlară de Limba engleza pentru clasa a X-a, aprobată prin O.M.E.N nr. 5086/15.12.1999; Programele școlare de Limba engleza pentru clasele a XI-a - a XII-a, aprobate prin O.M.E.N. nr. 4023/18.10.2000. 1. Competente generale, comune tuturor filierelor și profilurilor - Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare - Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate anumitor contexte - Realizarea de interactiuni în comunicarea orala sau scrisă - Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 2. Competente specifice, corelate cu unități de conținut 3. Valori și atitudini, comune tuturor programelor - Constientizarea contribuției limbii engleze la vehicularea culturii contemporane - Raportarea critica la civilizatiile britanica și americana, acceptarea diferențelor și manifestarea tolerantei - Constientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora - Dezvoltarea gandirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietati de texte în limba engleza - Manifestarea flexibilitatii în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare 4. Sugestii metodologice: recomandări privind ariile tematice, elementele de construcție a comunicării și funcțiile comunicative ale limbii. Pe parcursul probei orale se va urmări și evalua cu prioritate capacitatea candidaților de a comunică eficient prin utilizarea în mod adecvat (stilistic și funcțional) a elementelor de construcție a comunicării și a funcțiilor specifice limbii engleze, achiziționate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interactiune și transfer, precum și capacitatea candidaților de a construi un discurs convingator, logic și coerent, susținut de opinii proprii, exemple, argumente și asociații cu texte cunoscute, cu realitatea inconjuratoare, cu propria experienta de viața, sau cu experienta de viața a altor persoane. În cadrul probei scrise, se va urmări și evalua cu prioritate capacitatea candidaților de a opera cu codul scris al limbii engleze în situații de comunicare variate, demonstrata prin competente de receptare a textului scris la diferite niveluri de profunzime și prin competentele de producere a diverselor tipuri de texte, adecvate funcțional și stilistic contextului. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interactiune la nivelul textului scris produs, precum și cele de transfer. III. COMPETENTE CARE VOR FI EVALUATE III.1. Competente de comunicare orala Pentru a evalua competentele de comunicare orala, candidații vor fi solicitati: L1 (normal, intensiv, bilingv) și L2 - sa identifice ideile principale din textul dat; - sa identifice detalii specifice din textul dat în vederea rezolvarii unor sarcini de lucru; - sa recunoască argumentele și sa identifice concluziile dintr-un text; - sa formuleze întrebări/sa răspundă la întrebări; - sa redea conținutul textului cu propriile cuvinte (L2); - sa rezolve sarcinile de lucru primite; - sa susțină un punct de vedere legat de o informație din text folosind câteva argumente; - sa schimbe "punctul de vedere" într-o relatare scurta; - sa emita judecati de valoare în legătură cu textul respectiv; - sa elaboreze descrieri (L2 - simple) ale unor evenimente/experiențe personale; - sa exprime sentimente (surpriza, bucurie, (ne)placere, interes, indiferenta) față de un eveniment/o situație; - să prezinte o întâmplare/experienta personală/un eveniment socio-cultural sau profesional; - sa demonstreze capacitatea de înțelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, sa emita judecati de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de viața; - să facă rezumatul unui text (nu se cere la L2); - sa rezume conținutul unui film/unei cărți; - sa relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienta personală; - sa descrie un obiect, o persoană/un personaj, o activitate, locuri cunoscute/imaginare; - sa parafrazeze un citat prin raportare la experienta personală/experienta altor persoane (nu se cere la L2); - sa exprime și/sau sa argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la o tema data, susținută de exemple relevante, asociații și comparatii cu situații și experiențe personale sau cu experientele altor persoane; - sa comenteze o informație/o părere/un citat/un proverb pentru a realiza un discurs oral pe o tema data; - sa folosească corect și adecvat structurile gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale. L3/Minorități - sa citească corect, fluent și expresiv un text dat; - sa identifice ideile principale din textul dat; - sa recunoască argumentele și sa identifice concluziile dintr-un text; - sa identifice detalii specifice din textul dat; - sa comenteze o informație din text; - sa formuleze raspunsuri la întrebări; - sa ia decizii pe baza textului citit; - să ofere informații pe teme familiare; - să facă scurte relatari despre persoane/locuri/evenimente pe baza unor întrebări de sprijin; - să facă scurte descrieri ale unor persoane/locuri/evenimente pe baza unor întrebări de sprijin; - sa avanseze opinii asupra unor teme; - sa exprime opinii argumentate despre ceea ce îi place/nu îi place; - sa folosească corect și adecvat structurile gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale. III.2. Competente de comunicare scrisă Pentru a evalua competentele de comunicare scrisă, candidaților li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidații vor fi solicitati: L1 (normal, intensiv, bilingv) și L2 - sa dovedească înțelegerea sensului global al unui text dat prin rezolvarea unor sarcini de lucru; - sa recunoască/ordoneze argumente și sa identifice concluzii dintr-un text argumentativ (L2 pe teme cunoscute); - sa identifice și sa comenteze informații semnificative/detalii relevante din text (ideile principale, tema, "punctul de vedere", tonul autorului, mesajul, etc.); - sa schimbe "punctul de vedere" într-o povestire/într-un text (L2 - într-o relatare scurta); - sa comenteze implicatiile schimbării "punctului de vedere" (nu se cere la L2); - sa exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv; - sa interpreteze un aspect/o idee din textul dat; - sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activități; - sa descrie/caracterizeze o persoană; - sa relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienta personală; - sa continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie; - sa construiască un text pe baza unei teme date; - sa redacteze un eseu potrivit tipului de programa corespunzător subiectului primit; - sa comenteze un subiect, sa argumenteze o opinie personală; - sa reformuleze o idee printr-un enunț explicativ mai amplu; - sa traduca un text de dificultate medie (nu se cere la L2); - sa transforme mesaje scurte din vorbire directa în vorbire indirecta; - sa exprime și/sau sa argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, susținut/a de exemple relevante, să facă asociații și comparatii cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experientele altor persoane; - sa redacteze o scrisoare personală; - sa reformuleze un text prin reducere/expansiune; - sa parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la experienta altor persoane (nu se cere la L2); - să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte (nu se cere la L2); - sa folosească corect structurile lexicale și gramaticale studiate, pe tot parcursul comunicării scrise. L3/Minorități - sa desprinda ideile principale dintr-un text simplu; - sa identifice informații specifice în materiale simple de tipul brosurilor de informare, articolelor de ziar care descriu evenimente, alte texte autentice simple în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru; - sa desprinda semnificatia generală a unui text citit; - sa redacteze scrisori personale simple pe baza unui model; - sa comenteze o informație din text; - sa recunoască argumentele și sa identifice concluziile dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute; - sa formuleze întrebări/raspunsuri la întrebări; - sa redea în scris conținutul unui text citit; - sa sesizeze ordinea evenimentelor dintr-un text; - sa dea informații pe teme familiare; - sa redacteze un text scurt, format din fraze simple, folosind relatori simpli, pe teme de interes; - sa redacteze un mesaj scurt pe teme familiare în situații în care nu poate avea loc o interactiune directa; - să facă scurte relatari despre persoane/locuri/evenimente pe baza unor întrebări de sprijin/plan; - să facă scurte descrieri ale unor persoane/locuri/evenimente pe baza unor întrebări de sprijin/plan; - sa avanseze opinii asupra unor teme; - sa redacteze o pagina de jurnal în fraze scurte care redau esenta intamplarilor; - să prezinte o activitate de grup pe baza unui plan dat; - sa redacteze o scrisoare de răspuns la anunțuri din mass-media; - sa exprime opinii argumentate despre ceea ce îi place/nu îi place; - sa folosească corect și adecvat structurile gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării scrise. IV. CONTINUTURI CARE VOR FI EVALUATE Conținuturile care vor fi evaluate corespund trunchiului comun din programele școlare în vigoare. IV.1 . Continuturi lexicale și tematice Se vor evalua cunoștințele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa școlară de limba engleza, teme inspirate din realitatea inconjuratoare, din viața de zi cu zi, din experienta elevilor și experienta umană în general. Textele și temele de examen se vor regasi în texte de diverse tipuri: literar, non-literar, de informare generală, interviuri, articole de presa, scrisori; Textele folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - sa invete a aborda orice tip de text; - să se familiarizeze cu diferite tipuri de texte, stiluri și registre ale limbii; - sa invete cuvinte și expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; - să-și însușească structuri gramaticale noi și să le consolideze pe cele vechi; - sa invete sa analizeze și sa comenteze un text, exprimand opinii și judecati de valoare personale; - sa invete cum sa găsească anumite detalii sau exemple pentru susținerea opiniilor personale; - să se exprime mai corect și sa comunice mai bine oral și în scris. Sursa textelor: articole din ziare și reviste, interviuri, cărți din spațiul britanic și american, literatura culta și populara, broșuri, internet. Dificultatea subiectelor: în funcție de programa/tip de subiect, dar fără să depășească gradul de dificultate a textelor din manuale. Pentru clasele de intensiv și pentru cele de bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanta cu programa școlară 1A și vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal. Universul tematic: domeniile tematice cuprinse în programele școlare citate anterior: 1. Domeniul privat (viața personală): identitate, idealuri și proiecte, sentimente, moda, stil de viața, activități în timpul liber, strategii de studiu, relații interumane, comportament social; 2. Domeniul social (societate): ținerii, familia și comunitatea, ținerii și idolii lor, relații/conflicte între tineri/generații, toleranta, sănătate, comunicare pe diverse canale/în diverse situații (cumparaturi, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător; 3. Domeniul educație și profesie: școala, ocupații, profesii, piața muncii; 4. Domeniul știința și cultura: patrimoniul național, britanic și american - personalități, opere, obiceiuri, traditii, sarbatori, evenimente. IV.2 . Elemente de gramatica - cele cuprinse în Programa de limba engleza: Morfologie SUBSTANTIV: pluralul substantivelor; substantive defective de număr ADJECTIV: comparatia intensiva VERB: timpurile verbale; subjonctivul; verbe modale/modalitate; infinitivul, participiul, gerunziul; construcții cu infinitivul și cu participiul ADVERB: grade de comparatie CUVINTE DE LEGATURA: prepozitii, conjunctii, locutiuni ARTICOLUL: hotărât, nehotarat, zero, omisiunea articolului; cazuri speciale de utilizare a articolului Sintaxa: ordinea cuvintelor în propozitie; tipuri de propozitii (enuntiative, interogative, etc.); propozitii condiționale (I, II, III, mixte); corespondenta timpurilor; vorbirea directa/indirecta. IV.3. Funcții comunicative ale limbii: - inițierea, întreținerea și încheierea unui dialog/conversatii - exprimarea opiniei - exprimarea acordului/dezacordului față de opiniile altora - exprimarea satisfactiei/insatisfactiei față de un punct de vedere - exprimarea refuzului/argumentarea refuzului - contrazicerea părerilor altora - comentarea părerilor - solicitarea repetarii și reformularii - exprimarea presupunerilor - solicitarea de informații și de sugestii - oferirea și confirmarea/infirmarea de informații - solicitarea confirmării/infirmarii unor informații - formularea de propuneri și sugestii - exprimarea de condiții - formularea de sfaturi - exprimarea preferintelor, intențiilor - solicitarea și acordarea/refuzul permisiunii - formularea de invitații - exprimarea de multumiri - acceptarea/refuzul unei invitații - exprimarea surprizei, curiozitatii, temerilor, indoielilor - exprimarea simpatiei - formularea de comparatii - formularea de persuasiuni - exprimarea diverselor grade de certitudine V. PRECIZĂRI Repartizarea pe categorii a subiectelor pentru ambele probe (orala și scrisă) se realizează în funcție de nivelul și forma de studiu: - L1 normal și L2*2) - L1 intensiv*3) - L1 bilingv*4) - L3/Minorități Timpul de lucru: - Proba orala: timp de pregătire: 10-15 minute; timp de prezentare: 10-15 minute; - Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore. ___________ *2) Sunt vizate competentele și conținuturile comune pentru L1 și L2 (limba moderna 1 și limba moderna 2), conform Programelor școlare de Limba engleza, Seria liceu, citate mai sus. *3), *4) Pentru clasele de intensiv și pentru cele de bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanta cu programa școlară pentru limba 1 și vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal. NOTA - Subiectele vor fi elaborate în conformitate stricta cu Programa pentru examenul de bacalaureat, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualele școlare reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori și elevi pentru parcurgerea programei școlare. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA FRANCEZA I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învățământului în vigoare, toți absolvenții învățământului liceal vor susține un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă moderna pentru examenul scris, ca proba opțională, la alegere (proba e sau f). Luând în considerare Planul-cadru pentru învățământul liceal, Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2007 și Programele școlare de limba franceza pentru învățământul liceal1), examenul de bacalaureat 2007 menține aceeași structura în ceea ce privește: - probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisă, ca proba la alegere); - competentele de evaluat, și, în general, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte); Repartizarea pe categorii de subiecte/teste - pentru ambele probe (orala și scrisă) - se realizează în funcție de nivelul și forma de studiu și cuprinde patru tipuri de subiecte/teste: - L1 normal și L2*2) - L1 intensiv - L1 bilingv - L3/Minorități*3) Pentru profilul intensiv și profilul bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanta cu programa școlară pentru L1 și vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal. ___________ *1) Prezenta Programa de bacalaureat a fost elaborata pe baza Programei școlare de limba franceza pentru clasa a IX-a, aprobată prin Ordin al ministrului educației naționale nr. 3371/02.03.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999 și a Programei școlare de limba franceza, seria liceu, vol. 2, Aria curriculara Limba și Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa școlară de limba franceza pentru clasa a X-a, aprobată prin O.M.E.N nr. 5128/21.12.1999 și modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001; Programa școlară de limba franceza pentru clasele a XI-a - a XII-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 4805/05.10.2000 și modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001. *2) Continuturi comune, L1 și L2 (limba moderna 1 și 2), conform Programelor școlare de limba franceza, seria liceu, citate mai sus. *3) Din această categorie fac parte absolvenții care au început studiul limbii franceze în clasa a IX-a, ca L3/absolvenții învățământului în limbile minorităților naționale (anul IV de studiu). II. COMPETENTE DE EVALUAT Competentele generale sunt aceleași pentru toate filierele/profilurile, în funcție de proba (oral/scris). Competentele specifice (și conținuturile) se diferentiaza pe nivele, astfel: - L1 (normal, intensiv, bilingv) și L2 - L3/Minorități 1. LIMBA FRANCEZA: L1 (normal, intensiv, bilingv) și L2 1.1. PROBA ORALA Pentru a evalua competența de comunicare orala, candidații vor fi solicitati: > sa citească corect, fluent și expresiv un text > sa demonstreze capacitatea de a înțelege sensul global al unui text extragand și/sau prelucrand informații din text - prin: # identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice; # recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; # traducere/retroversiune; # identificarea informațiilor semnificative din text (răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea informatiei pertinente (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*4); Candidații pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viața. > sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin: # folosirea corecta și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; # rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ținta acest lucru; # realizarea unui discurs oral convingator, logic și coerent, pe o tema data: - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experiențe personale; - prezentarea unui film/unei cărți*5); - descrierea unor obiecte/activități/persoane (personaje)/locuri (cunoscute/imaginare); # exprimarea unui punct de vedere în legătură cu un subiect/o situație/ideile textului; # prezentarea/comentarea unui subiect, unui paragraf, unei afirmații, unei idei ideilor textului, integrand un punct de vedere personal și exemple relevante. Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. > sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) în situație de examen, utilizând limba franceza potrivit contextului comunicational. 1.2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidații vor fi solicitati: > sa dovedească capacitatea de a înțelege sensul global al unui text prin: # identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice; # recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate; # identificarea informațiilor semnificative din text (exercitii cu alegere duala/multipla/răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*4). ___________ *4) eventual, într-un număr dat de cuvinte (intensiv și bilingv), cf. Programei pentru clasa a XII-a; *5) intensiv și bilingv. > sa dovedească capacitatea de exprimare în scris, valorificand în mod adecvat competentele lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corecta) prin: # rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ținta acest lucru; # construirea unui discurs logic și coerent, pe o tema de interes, având sau nu ca suport o afirmatie/un text dat: - relatarea unei experiențe personale/unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări (cunoscute/imaginare); - descrierea unor activități/obiecte/persoane/locuri (cunoscute/imaginare); - descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalități marcante; - construirea unui interviu/unui dialog situațional (pornind sau nu de la reperele oferite de text); - redactarea unui C.V./unei cărți poștale/felicitari/scrisori (personale/administrative) integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - dezvoltarea unei idei/continuarea unui text; - exprimarea/argumentarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/o situație/conținutul textului; - comentarea unui subiect/unei afirmații/unei idei/ideilor textului, integrand un punct de vedere personal, argumente și exemple relevante; - redactarea unui eseu structurat/*6)liber. Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. > sa dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceza a unor propozitii/unor fraze/unui text scurt. ___________ *6) intensiv și bilingv. 2. LIMBA FRANCEZA: L3/Minorități 2.1. PROBA ORALA Pentru a evalua competența de comunicare orala, candidații vor fi solicitati: > sa citească corect, fluent și expresiv un text; > sa demonstreze capacitatea de a înțelege sensul global al unui text prin: # recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; # răspuns la întrebări (chestionar); # traducere/retroversiune; # selectarea informatiei relevante (desprinderea ideilor principale) dintr-un text/a informatiei specifice din documente curente simple (carte poștală, scrisoare personală, broșuri, instrucțiuni, formulare etc.) Candidații pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viața. > sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin: # folosirea corecta și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; # rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ținta acest lucru; # oferirea de informații; prezentarea unor detalii personale; # relatarea unei experiențe personale/unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări (cunoscute/imaginare); povestirea unui film; # descrierea/prezentarea unor obiecte/activități/persoane/locuri (cunoscute/imaginare); # exprimarea unei opinii personale în legătură cu o afirmatie/o idee/ideile textului; Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. > sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) în situație de examen. 2.2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidații vor fi solicitati: > sa dovedească capacitatea de a înțelege sensul global al unui text prin: # recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate; # identificarea informațiilor semnificative din text, prin exercitii diverse (exercitii cu alegere duala/multipla/răspuns la întrebări/text lacunar etc.); # selectarea informatiei relevante (desprinderea ideilor principale)/a informatiei specifice din documente curente simple, dintr-un text dat. > sa dovedească capacitatea de exprimare în scris prin: # folosirea corecta și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate; # rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ținta acest lucru; # solicitarea/prezentarea unor detalii personale; completarea de formulare (CV, vize); # redactarea unui C.V./unei cărți poștale/felicitari/scrisori (personale/oficiale); # redactarea unui text scurt despre o experienta personală/un eveniment/un fapt divers/întâmplări (cunoscute/imaginare); povestirea unui film; # descrierea unor obiecte/activități/persoane (personaje)/locuri (cunoscute/imaginare); # exprimarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/o situație/o afirmatie/ideile textului; Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. > sa dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceza a unor propozitii/fraze/unui text simplu. II. CONTINUTURI 1. LIMBA FRANCEZA: L1 (normal, intensiv, bilingv) și L2 1.1. ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICA Elementele de lexic și de semantica se învață, se dezvolta și se folosesc pe măsura ce se achiziționează și celelalte competente lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea și gradul de stapanire al vocabularului (inclusiv pronuntia și ortografierea corecta). 1.2. ACTE DE VORBIRE. Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programele școlare de limba franceza pentru ciclul liceal: - a se prezenta, a prezenta pe cineva - a se prezenta într-un interviu de angajare/C.V. - a vorbi despre sine - a vorbi despre starea fizica - a face o expunere pe o tema data - a exprima un rationament/o judecata*7) - a exprima o opinie personală/stări/sentimente - a argumenta o opinie personală - a relata evenimente - a descrie obiecte, persoane, locuri - a da, a cere informații practice cuiva - a exprima gusturi și preferințe - a sfatui pe cineva/a cere cuiva să facă ceva/a interzice - a situa în spațiu și timp - a exprima cantitatea/calitatea; a compara - a propune/a invita, a accepta/a refuza - a-și exprima acordul/dezacordul - a face o urare, a felicita - a rezuma un text (idei esențiale) - a participa la o conversatie în situație de examen (interactiune orala) ___________ *7) intensiv și bilingv; 1.3. CONTINUTURI LINGVISTICE. Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programelor școlare de limba franceza pentru ciclul liceal. Lexic - relații semantice [sinonime, antonime, omonime, paronime*), familii de cuvinte], camp lexical/semantic*), conotatie/denotatie*) Articolul - hotărât, nehotarat, partitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepozitia de). Substantivul - gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb). Adjectivul - acordul adj. calificativ; gradele de comparatie; adjective pronominale (posesive, demonstrative și nehotarate) Numeralul - cardinal și ordinal; Pronumele - personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat; locul pronumelor personale (C.O.D. și C.O.I.) în propozitii asertive și imperative; pronumele adverbiale en și y; Verbul - modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activa, reflexiva și pasiva; folosirea formelor perifrastice (aller, venir de, ...); stil direct/indirect, construcții impersonale (verbe personale folosite impersonal)*) Adverbul - tipuri, grade de comparatie; Prepozitia, conjunctia - folosirea prepozitiilor și a conjunctiilor. Sintaxa propozitiei - subiectul, inversiunea subiectului; predicatul, acordul subiectului cu predicatul; atributul; complementul (direct, indirect), complementele circumstantiale; Sintaxa frazei: concordanta la indicativ; concordanta la conjunctiv (limba vorbita); folosirea conjunctivului: în propozitii relative*), după verbe de dorința, voința, indoiala, sentimente, verbe de opinie la forma interogativa/negativa, conjunctii, locutiuni conjunctionale, expresii impersonale; exprimarea: cauzei, scopului, ipotezei (și condițional), consecintei, concesiei*), condiției*), comparatiei*); propozitia participiala*). Tipuri și forme de fraze: activa, pasiva, negativa, impersonala; imperativa, exclamativa, interogativa, emfaza. ___________
Briefe
Anleitungen
Durchsagen
Literarische Texte (Auszuge)
Graffiti
Handzettel
Fuhrungen
Fahrscheine
Videotext
Computerbildschirmtext
Plakate
Zeitungsartikel
Vorschriften
Anschlage
Lieder
Speisekarten
Bericht
Geschaftsbrief
Bedienungsanleitungen
Mitteilung
Etiketten und Aufschriften
Werbeschriften
Visitenkarten
Schilder
Artikel
Prasentation
Zusammenfassungen
Resourcen:
Lehrbucher
Reader
Literaturbucher
Prospekte
Worterbucher
Zeitungen
Zeitschriften
Plakate
Alben
Fahrplane
Landkarten
Stadtplane
Anexa 2 Beschreibungskategorien zum Wortschatz *Font 7* Bereich
Orte
Institutitutionen
Personen
Objekte
Ereignisse
Handlungen
Privat
Haus, Zimmer Garten
(eigenes/r, der
Familie, von
Freunden, von
Bekannten)
- eigener Platz im
Heim, Hotel usw.
- auf dem Land am
See, Meer
- im Gebirge
- Familie
Freundesund
Bekanntennetzwerke
- Verwandte
- Freunde
- Bekannte
- Einrichtungen und
Mobel;
- Kleidung
- Hausgerate
- Spiel-und
Werkzeug
- Korperpflege
- Freizeit-Reise-
und
Sportausrustung
- Familienfeiern
- Krankheit
- Zwischenfalle
- Unfalle
- naturliche
Phanomene
- Feste
- Besuche
Lebensroutinen z.B.:
anziehen, ausziehen,
essen, waschen,
basteln, u.s.w.
Garten arbeit
- Hobbys
Unterhaltung
Sozial
- offentliche Raume:
Strasse, Platz, Park
usw. offentliche
Verkehrsmittel
- Geschafte
- Markte
- Krankenhauser
- Arztpraxen
- Stadien
- Sportplatze
- Sporthallen
- Restaurant, Kneipe,
Hotel
- Behorden
- Vereine
- Gesellschaften
- politische
Parteien
- Kirchen
- Mitglieder der
Offentlichkeit
- Beamte
- Verkaufer
- Lehrer
- Arzt
- Polizisten
- Sicherheitskrafte
- Fahrer
- Schaffner
- Passagiere
- Kellner
- Kunden
- Empfangspersonal
- Priester, Pfarrer
- Geld, Formulare
- Programme
- Mahlzeiten
- Getranke
- Snacks
- Personalausweis,
Passe,
Fuhrerscheine
- Zwischenfalle
- Unfalle
- Versammlungen
- Geldstrafen
- Spiele, Wettbewerbe
- Einkaufen und
offentliche Dienste
(în Anspruch nehmen)
- medizinische
Dienste (în Anspruch
nehmen)
- fahren, wandern,
reisen
- offentliche
Unterhaltung und
Freizeitaktivitaten
- Sport, Spiele
Schule
Und
Beruf
- Schulen, Aula,
Klassenraum,
Schulhof, Hochschule,
Universitat,
Seminarraume,
Schulvertretung
- Wohnheime
Laboratorien
- Mensa
- Buros Werkstatten
- Bauernhofe
- Laden,
- Geschafte
- Hotels usw.
- Schule,
Berufsschule,
Universitat
- Wissenschafts-und
Forschungsinstitute
- Firmen
- Staats - und
multinationale
Unternehmen
- Gewerkschaften
- Lehrende,
Lehrkorper
- Eltern
- Klassenkameraden
Sudierende
- Arbeitgeber,
Arbeitnehmer
Kollegen
- verschiedene
Berufsbenenungen
- Schuluniform
- Schreib-, Mal-
und Bastelmaterial
Schulausrustung
und
- kleidung
- audio-visuelle
Gerate
- Tafel und Kreide
- Computer
- Buroausstattungen
- Tiere, Pflanzen
- ersterund letzter
Schultag,
Schuleraustausch
- Spiele, Pause
- Seminare und
Ubungen
- Diskussionen
- Beratungsgespra'che
Ausverkaufe
- Messen
Routinen în:
- Schulver-
sammlungen,
Lehrerkonferenzen,
Unterricht,
Spielen, Pausen,
Laborarbeit,
Hausaufgaben,
Teamarbeit
Verwaltung,
Management,
Produktionvorgangen,
Burovorgangen,
Transport, Verkaufen
- Computerarbeit
- Reinigung
Bildung
- Museen Theatersale
- Kinosale
Konzertsale
Bibliotheken
- Ausstellungsraume
- Veranstaltungsraume
Wissenschafts - und
Kulturinstitutionen
Beamten,
Schauspieler,
Kunstler,
Publikum, Kritikr
Kunstgegenstande
- Alben
Musikinstrumente
Eintrittskarte
Prospekte, Plane,
Programme, Mal-,
Spiel-und
Bastelmaterial
- Veranstaltungen
- Auf-und
Vorfuhrungen
- Festivale
- Besprechungen
- Empfange
- Konferenzen
Routinen în
- Veranstaltungen
- Auf-und
Vorfuhrungen
- Festivale
Besprechungen
- Empfangen
- Konferenzen usw.
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 PROGRAME DE EXAMEN PENTRU LIMBA GREACA MODERNA I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții claselor de liceu care studiază limba greaca moderna vor susține examene de bacalaureat cu următoarea structura: - Proba orala - Proba scrisă, ca proba la alegere Competentele de evaluat, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe de limba greaca moderna clasa a IX-a - a XII-a, aprobate prin Ordin al ministrului educației și cercetării nr. 5201/din 24 decembrie 2003. Categoriile de itemi se repartizează în funcție de numărul de ore săptămânal, din trunchiul comun. a) 2 ore/săptămânal - pentru liceele teoretice, profil filologie clasele IX-XII, ca limba a treia ... b) 4 ore/săptămânal la clasele a IX-a și 5 ore/săptămânal la clasele X-XII, pentru profilul filologie, ca limba a treia ... Candidații care au studiat limba greaca moderna, ca limba a treia de studiu, pentru limba I sau a II-a trunchi comun vor fi evaluați pe baza unor texte necunoscute, nestudiate la clasa. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1.1. Desprinderea ideilor generale dintr-un text dat și reformularea lor cu propriile cuvinte 1.2. Desprinderea ideilor principale dintr-un raport/prezentare orala din domeniu profesional 1.3. Recunoașterea argumentelor și identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute 2.1. Prezentarea unor evenimente/activități pe baza unui plan dat 2.2. Redactarea unei pagini de jurnal în propozitii scurte care redau esenta intamplarilor 2.3. Argumentarea unui punct de vedere 3.1. Comentarea pe scurt a unei informații/păreri vehiculate de interlocutor 3.2. Reformularea unor instrucțiuni la cererea interlocutorului 4.1. Transferarea informațiilor din scheme, tabele într-un text simplu 4.2. Traducerea dintr-o limbă în alta a unor texte literare simple 4.3. Reformularea unor texte scurte pentru a fi adaptate unui alt scop al comunicării (informare neutra, persuasiune etc.) III. CONTINUTURI I. 1. Fonetica Morfologie Sintaxa propozitiei (integral) 2. Sintaxa frazei: propozitii principale, subordonate: completiva directa și indirecta, interogativa indirecta, atributiva, condițională, finala, concesiva, consecutiva, cauzala, temporala. 3. Vocabular - lexicul specific temelor propuse - familia de cuvinte - sinonime, antonime, omonime și paronime II. Teme propuse: # Viața cotidiana (aniversari, prietenie, familie, locuinta, lumea satului și a orașului, mancaruri/băuturi, mediu ambiant) # Hobby (muzica, turism și călătorie, orașe, sport, reviste) # Viața profesională (profesii, meserii) IV. PRECIZĂRI 1. Subiectele vor avea următoarea structura: Partea I: un text de tradus din limba greaca de 5-6 randuri pentru proba orala și un text de 15-20 randuri pentru proba scrisă. Partea a II-a: a) Retroversiune 2 fraze formate din maximum 4 propozitii pentru proba orala și 5 fraze (7-8 randuri) pentru proba scrisă. b) De completat un text lacunar ... Partea a III-a: (numai pentru proba scrisă) Un subiect la alegere din două propuse conform temelor studiate. 2. Gradul de dificultate în rezolvarea subiectelor va fi în funcție de numărul de ore de studie săptămânal. 3. Vor fi consultate culegerile de exercitii Tora 1 și Tora 2 4. Timp de lucru - 3 ore (Pentru proba scrisă). Toate subiectele sunt obligatorii. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANA I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învățământului în vigoare, toți absolvenții învățământului liceal vor susține, un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă moderna pentru examenul scris, ca proba opțională (proba e sau f). Luând în considerare Planul-cadru pentru învățământul liceal, Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2007 și Programele școlare de limba italiana pentru învățământul liceal, examenul de limba italiana va păstra aceeași structura în ceea ce privește: # probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisă, ca proba la alegere); # competentele de evaluat, și, în general, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte). Repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral și scris), se realizează în funcție de nivelul și forma de studiu: > L1 (limba moderna 1, anul X de studiu): normal, intensiv, bilingv > L2 (limba moderna 2, anul VIII de studiu) > L3/Minorități (anul IV de studiu) Atât pentru proba orala, ca proba obligatorie, cat și pentru proba scrisă, candidații tuturor profilurilor, inclusiv L3/Minorități, vor fi evaluați pe baza unor texte necunoscute/nestudiate la clasa. Pentru profilul intensiv și profilul bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanta cu programa școlară pentru L1 și vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal. II. COMPETENTE DE EVALUAT Competentele generale sunt aceleași pentru toate filierele, în funcție de proba (oral/scris), competentele specifice (și conținuturile) se diferentiaza pe nivele și forme de studiu: > L1 (limba moderna 1, anul X de studiu): normal, intensiv, bilingv > L2 (limba moderna 2, anul VIII de studiu) > L3/Minorități (anul IV de studiu) 1. PROBA ORALA Pentru a evalua competența de comunicare orala, candidații vor fi solicitati: # sa citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa. # sa demonstreze capacitatea de a înțelege un text prin: - identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice; - recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; - traducere; - rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere. Candidații pot face trimiteri la/asociații cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viața. # sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin: - folosirea corecta și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; - răspuns la întrebări; - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ținta acest lucru; - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experiențe personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingator, logic și coerent, integrand exemple sau argumente interesante, relevante și un punct de vedere personal. - emiterea unor judecati de valoare, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului, exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv. - transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta și invers, pornind de la un text. Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. # sa demonstreze capacitatea de a participa activ la conversatie (interactiune orala) în situație de examen. 2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidații vor fi solicitati: # sa dovedească capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin: - identificarea informațiilor semnificative din text prin: exercitii (cu alegere duala/multipla/răspuns la întrebări/text lacunar, etc.)/rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante); - comentarea unui paragraf/a unei idei/a ideilor textului; exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv; - identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice; - recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate. # sa dovedească capacitatea de a analiza și interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent și convingator. # sa dovedească capacitatea de exprimare în scris prin: - folosirea corecta și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate; - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ținta acest lucru; - desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar; - redactarea unui C.V./unei scrisori personale/unui articol de presa, integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - descrierea unor locuri (cunoscute/imaginare)/activități; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalități marcante; - relatarea unui eveniment și a unei experiențe personale - continuarea unui text, unei idei/construirea unui text pe un subiect/o tema data; - redactarea unui eseu structurat/comentarea unui subiect/exprimarea și/sau argumentarea unei opinii personale/unui punct de vedere, pe baza unui text/unei teme date, susținută de exemple sau argumente interesante și relevante. - rezumarea unui text - transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta și invers. # sa dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba italiana a unui text literar (bilingv)/neliterar (normal, intensiv și minorități). III. CONTINUTURI 1. LIMBA ITALIANA: L1 (normal, intensiv, bilingv) și L2 1.1. TEMATICA Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea inconjuratoare, viața de fiecare zi, experienta personală și experienta umană în general: # Viața personală și socială: problemele adolescentei (alegerea unei meserii, somajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict între generații, ...); valori și non-valori umane, drepturile omului; angajarea socială; ținerii și idolii lor, pasiuni și sentimente (prietenia, solidaritatea, ...), petrecerea timpului liber (lectura, muzica, sport, ...) # Viața cotidiana: relații și conveniente sociale (în familie, în magazin, pe strada, corespondenta, ...); viața cultural-artistică (spectacole, muzica ...), mass-media, publicitate; turism, mediul înconjurător (flora, fauna, protecția mediului); marile probleme și conflicte ale epocii contemporane la început de mileniu III. # Spațiul cultural italian: patrimoniul turistic, artistic și cultural italian și european; evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalități; arta, cultura și civilizatie (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiana reprezentativa); # Comunitatea europeană: spirit comunitar, interculturalitate. 1.2. ACTE DE VORBIRE. Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba italiana pentru ciclul liceal*): - a angaja, a continua, a încheia o conversatie - a prezenta/a face o expunere pe o tema data - a realiza descrieri/prezentări de locuri, obiecte, persoane, orașe - a exprima o opinie, o judecata/a argumenta - a exprima gusturi și preferințe - a relata (o discuție, un eveniment, o suita de evenimente) - a rezuma o discuție - a-și exprima acordul/dezacordul - a exprima indoiala, satisfactia, regretul - a exprima posibilitatea/imposibilitatea - a exprima intenția de a face/a nu face ceva - a exprima necesitatea/obligația - a exprima admiratia/dezaprobarea - a exprima stări emotionale 1.3. COMUNICARE ÎN SCRIS - a rezuma un text - a caracteriza o persoană, personaj - a redacta o scrisoare, un CV - a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje) - a redacta un eseu 1.4. CONTINUTURI LINGVISTICE. Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limba italiana pentru ciclul liceal*). Lexic: relații semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte) Articolul: hotărât, nehotarat, partitiv; Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea. Adjectivul: acordul adj. calificativ; gradele de comparatie (forme sintetice); sensul și comportamentul unor adjective în funcție de poziția față de substantiv (buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative și nehotarate). Numeralul: cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a procentelor; a operațiilor aritmetice. Pronumele: personal (de politete, N., D., Ac., forme combinate), poziția proclitica și enclitica a pronumelui personal față de verb, pronumele posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat (forme frecvente); locul prenumelor personale (C.O.D. și C.O.I) în propozitii afirmative, negative și imperative; pronumele ne și ci (vi). Verbul: modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut), participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activa, reflexiva și pasiva. Adverbul: tipuri, gradele de comparatie; Prepozitia: prepozitii și locutiuni prepozitionale, prepozitiile articulate și folosirea prepozitiilor. Conjunctia: conjunctiile și locutiunile conjunctionale, coordonatoare, subordonatoare. Sintaxa: concordanta la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voința, indoiala, sentimente, după conjunctii, locutiuni conjunctionale, expresii impersonale; concordanta la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecintei, scopului, ipotezei (se ipotetico); ___________
Subiectul 1 = 25 puncte (25%)
Subiectul 2 = 35 puncte (35%)
Subiectul 3 = 30 puncte (30%)
Din oficiu = 10 puncte (10%)
TOTAL = 100 puncte
Subiectul 1 = 30 puncte (30%)
Subiectul 2 = 20 puncte (20%)
Subiectul 3 = 20 puncte (20%)
Subiectul 4 = 20 puncte (20%)
Din oficiu = 10 puncte (10%)
TOTAL = 100 puncte
Nota finala se va calcula prin împărțirea la 10 a punctajului obținut de candidat în urma rezolvarii subiectelor. Criteriile care se iau în calcul la stabilirea punctajului pentru fiecare subiect vor fi indicate în bareme și vor fi transmise comisiilor, împreună cu subiectele. D. TIMP DE LUCRU Pentru proba orala se rezerva 15 minute. Proba scrisă se elaborează pe durata a 3 (trei) ore. Pentru a asigura premisele reusitei candidaților la examenul de bacalaureat, subiectele vor fi echilibrate, cu grad mediu de dificultate, care să permită rezolvarea lor în limita timpului alocat. PRECIZĂRI Pentru conformitate cu prevederile programelor școlare pentru clasele a IX-a - a XII-a, aprobate prin Ordinul ministrului nr. 3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 și 5364/15.12.2000 și modificate prin Ordinul ministrului nr. 3915/31.05.2001 se vor consulta următoarele titluri: - Curriculum Național. Programe școlare pentru clasa a IX-a. Aria curriculara Limba și comunicare, vol. 1, Ministerul Educației Naționale. Consiliul Național pentru Curriculum, București, Editura Cicero, 1999, pp. 113-136. - Curriculum Național. Seria liceu. Programe școlare. Aria curriculara Limba și comunicare, vol. 3, Ministerul Educației și Cercetării. Consiliul Național pentru Curriculum, București, Tipogrup press, 2001, pp. 81-108. NOTĂ: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MANUALE RECOMANDATE Pentru L1, L2: - Clasa a IX-a: autori Lelia Musat și Dana Cojocaru, editia 1995 și următoarele. - Clasa a X-a: autor Diana Tetean, editia 1997 și următoarele. - Clasa a XI-a: autori Onufrie Vinteler și Odarca Ardelean, editia 1997 și următoarele. - Clasa a XII-a: autori Lelia Musat și Antoaneta Olteanu, editia 1998 și următoarele. Mențiune: Pentru liceele în care, din motive diverse, nu s-au folosit în cei patru ani de studiu manualele enumerate mai sus, la nivelul L1 se pot utiliza pentru pregătirea examenului de bacalaureat manualele din lista de mai jos: - Clasa a IX-a: autori Aneta Safta, Ecaterina Fodor, editia 1995 și următoarele. - Clasa a X-a: autori Liubov Dudnicov, Ortansa Tudor, editia 1995 și următoarele. - Clasa a XI-a: autori Ludmila Farcas, Ortansa Tudor, editia 1995 și următoarele. - Clasa a XII-a: autori Ludmila Farcas, Ortansa Tudor, editia 1995 și următoarele. Pentru L3 (anii I-IV de studiu), minorități - Limba rusa. Manual pentru clasa a VII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 și următoarele. - Limba rusa. Manual pentru clasa a VII-a, L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Maria Dumitrescu, EDP, 2001. - Russkaia reci. Manual de limba rusa. Clasa a VII-a, L2, autori: Viktor Kostetki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001. - Limba rusa. Manual pentru clasa a VIII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 și următoarele. - Limba rusa. Manual pentru clasa a VIII-a, L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, MAria Dumitrescu, EDP, 2001. - Russkaia reci. Manual de limba rusa. Clasa a VIII-a, L2, autori: Viktor Kostetki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA SPANIOLA I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții tuturor claselor de liceu vor susține ca proba obligatorie un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină și la una din probele opționale. II. COMPETENTE DE EVALUARE 1. PROBA ORALA Pentru a evalua competența de comunicare orala, candidații vor fi solicitati, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu: # sa citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa. # sa demonstreze capacitatea de a înțelege un text prin: - identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice; - recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; - traducere; - rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere. Candidații pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viața. # sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin: - folosirea corecta și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; - răspuns la întrebări; - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ținta acest lucru; - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experiențe personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingator, logic și coerent, integrand exemple sau argumente interesante, relevante și un punct de vedere personal. - emiterea unor judecati de valoare, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului, exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv. - transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta și invers, pornind de la un text. Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. # sa demonstreze capacitatea de a participa activ la conversatie (interactiune orala) în situație de examen. 2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidații vor fi solicitati: # sa dovedească capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin: - identificarea informațiilor semnificative din text prin: exercitii (cu alegere duala/multipla/răspuns la întrebări/text lacunar, etc.)/rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante); - comentarea unui paragraf/a unei idei/a ideilor textului; exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv; - identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice; - recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate. # sa dovedească capacitatea de a analiza și interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent și convingator. # sa dovedească capacitatea de exprimare în scris prin: - folosirea corecta și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate; - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ținta acest lucru; - desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar; - redactarea unui C.V./unei scrisori personale/unui articol de presa, integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - descrierea unor locuri (cunoscute/imaginare)/activități; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalități marcante; - relatarea unui eveniment și a unei experiențe personale - continuarea unui text, unei idei/construirea unui text pe un subiect/o tema data; - redactarea unui eseu structurat/comentarea unui subiect/exprimarea și/sau argumentarea unei opinii personale/unui punct de vedere, pe baza unui text/unei teme date, susținută de exemple sau argumente interesante și relevante. - rezumarea unui text - transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta și invers. # sa dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba spaniola a unui text literar (bilingv)/neliterar (1-2 ore, 3-4 ore și minorități). NOTĂ: Atât la oral, cat și la scris, se vor elabora următoarele tipuri de bilete: # 1-2 ore # 3-4 ore # bilingv # Minorități/L3 Biletele vor conține texte necunoscute. Selecția acestora, în ce privește gradul de dificultate, se va face în funcție de numărul de ore alocate pe săptămâna. Din punctul de vedere al tematicii, conținutul textelor se va axa pe: 1. Universul personal și social/profesional 2. Universul cotidian 3. Oameni și locuri 4. Timpul liber 5. Pasiuni 6. Societatea și civilizatia contemporana 7. Mijloace de comunicare în societatea moderna 8. Mediul înconjurător 9. Obiceiuri și traditii (hispanice și românești) 10. Elemente de cultura și civilizatie hispanica 11. Comunitatea europeană III. CONTINUTURI ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICA Elementele de lexic și de semantica se învață, se dezvolta și se folosesc pe măsura ce se achiziționează și celelalte competente lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea și gradul de stapanire al vocabularului (inclusiv pronuntia și ortografierea corecta). TEXTE și TEME pentru comunicarea orala și scrisă Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: a) Sursa: pasaje din cărți, articole de presa (din ziare, reviste) în limba spaniola; ... b) Tipul de text: text autentic literar/neliterar; ... c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil (150-350 de cuvinte) ... d) Dificultate: în funcție de profil. ... Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniola, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minorități/L3. BILINGV GRAMATICA 1. Articolul - hotărât și nehotarat - modificări eufonice - omiterea articolului - valorile neutrului lo 2. Substantivul - genul și numărul substantivelor - substantive defective de număr - cazuri speciale de schimbare a sensului în funcție de gen - funcțiile dativului 3. Adjectivul - grade de comparatie (inclusiv forme neregulate) - apocopare și modificări de sens în funcție de situarea față de substantiv - adjectivul posesiv - adjectivul demonstrativ - adjective nehotarate 4. Pronumele - pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate) - pronumele posesiv - pronumele reflexiv - pronumele relativ - pronumele interogativ - interogatia directa/indirecta - pronumele nehotarite - valorile lui se 5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - clase de verbe neregulate - timpurile naratiunii și ale descrierii - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativa - folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativa - perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative și terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasiva ser-estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilitatii 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - interogativ/relativ - negativ - adverbul de probabilitate 7. Prepozitia - prepozitii simple și compuse - contrast de-desde, por-para, a-en 8. Conjunctia - conjunctii și locutiuni conjunctionale 9. Sintaxa - subordonata temporala, condițională, finala, relativă, cauzala, consecutiva, concesiva - concordanta timpurilor - stil direct/indirect 10. Lexicologia - familia de cuvinte - derivare și compunere - sinonime, antonime, omonime, paronime, camp semantic - accentul - rol de distingere între paronime ACTE DE VORBIRE - a caracteriza persoane/personaje - a exprima opinia - a exprima o judecata/dorința - a comunică prin telefon - a relata o intriga - a relata un eveniment posibil - a justifica/a argumenta - a descrie un peisaj - a exprima un sentiment - a interzice - a trage concluzii - a da/a cere informații practice - a convinge - a exprima o ipoteza COMUNICARE SCRISĂ - a comunică prin scrisori/a redacta o scrisoare de răspuns - a redacta o caracterizare a unei persoane/personaj - a descrie un peisaj - a rezuma o intriga - a redacta un eseu - a redacta o naratiune, respectând anumite cerințe - a redacta o scrisoare oficială/CV 1-2 ore, 3-4 ore GRAMATICA 1. Articolul - hotărât și nehotarat - modificări eufonice - valorile articolului neutru lo 2. Substantivul - substantive defective de număr - formarea prin derivare și compunere - genul și numărul substantivelor 3. Adjectivul - apocopare - modificarea de sens în funcție de poziția față de substantiv - grade de comparatie (forme regulate/neregulate) - adjectivul posesiv - adjective nehotarate și distributive 4. Pronumele - personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ) - reflexiv - posesiv - nehotarat și negativ - interogativ - relativ - valorile lui se 5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativa - folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativa - perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative și terminative) - diateza pasiva cu ser - estar 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - negativ - relativ - interogativ 7. Prepozitia - sensuri de baza ale prepozitiilor a, con, de, en, por, para ... - opozițiile a/e n, por/para - corelatiile de/a, desde/hasta - prepozitii grupate 8. Sintaxa - coordonarea - subordonarea temporala, cauzala, condițională, concesiva, consecutiva, relativă - și condițional - stil direct/indirect - corespondenta timpurilor 9. Lexicologie - familia de cuvinte - sinonime - antonime - omonime - câmpuri semantice ACTE DE VORBIRE - a relata activități la trecut, prezent și viitor - a exprima o dorința/un sentiment/o judecata - a comunică prin telefon - a exprima opinia - a formula o invitație - a accepta/a refuza - a descrie persoane/locuri - a caracteriza persoane/personaje - a exprima visuri/sperante - a cere/a da informații practice - a convinge - a exprima o ipoteza COMUNICAREA SCRISĂ - a comunică prin scrisori/a redacta o scrisoare de răspuns/a redacta o scrisoare oficială/CV - a redacta o invitație/a răspunde în scris la o invitație - a caracteriza persoane/personaje - a rezuma un text - a redacta un text narativ - a redacta un eseu Minorități/L3 GRAMATICA 1. Articolul - hotărât și nehotarat 2. Substantivul - gen și număr (cazuri particulare) 3. Numeralul - cardinal și ordinal 4. Adjectivul - gradele de comparatie 5. Pronumele - personal (forme accentuate și neaccentuate) - demonstrativ - posesiv - relativ - interogativ 6. Verbul - forma și folosirea timpurilor și a modurilor - perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative și terminative) - folosirea verbelor ser și estar - exprimarea probabilitatii 7. Adverbul - de timp, de loc, de mod 8. Prepozitia - principalele prepozitii: a, de, con, sobre... 9. Conjunctia - conjunctii coordonatoare - conjunctii subordonatoare 10. Sintaxa - coordonarea - subordonarea temporala, cauzala, condițională, concesiva, consecutiva și relativă - și condițional - stil direct/indirect 11. Semantica - familia de cuvinte - sinonime - antonime - câmpuri semantice ACTE DE VORBIRE - a se prezenta/a prezenta pe cineva - a cere/a oferi informații - a relata o întâmplare - a exprima o părere personală - a exprima preferințe/dorinte/sentimente - a comunică prin telefon - a recomanda - a exprima o indoiala - a exprima obligația - a descrie un personaj - a exprima visuri/sperante - a exprima cantitatea COMUNICARE SCRISĂ - a redacta scrisori personale - a redacta un text pe o tema familiara - a caracteriza persoane/personaje - a rezuma un text - a redacta o povestire - a redacta mesaje formale (CV, scrisori) - a completa formulare tipizate IV. PRECIZĂRI 1. Proba orala: - timpul de lucru: 15 minute - prezentarea: 10 minute. Proba scrisă: - timpul de lucru: 3 ore. 2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferentierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) și nu cantitativ (micsorand/marind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). NOTĂ: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII Serviciul Național de Evaluare și Examinare PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU FIZICA BACALAUREAT 2007 I. STATUTUL DISCIPLINEI FIZICA are, în cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă ca proba "e" sau "f" în funcție de filiera din profilul liceului absolvit. În intenția de a veni în întâmpinarea candidaților care se pregătesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din Învățământul superior, elevii vor putea opta pentru doua dintre modulele din aria tematica (I MECANICĂ, II ELEMENTE DE TERMODINAMICA ȘI FIZICA MOLECULARA, III ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM și IV OPTICA). Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată de O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. Conținutul programei de examen a fost stabilit ținându-se seama de programa de fizica aprobată cu nr. 3371 din 2.03.1999, nr. 5086 din 15.12.1999, nr. 4923 din 18.10.2000 modificate prin Ordinul nr. 3915 din 31.05.2001. Au fost respectate câteva principii: 1. Volumul programei de examen, redus față de cel din curriculum, se limitează la unele capitole ale Fizicii, care permit în cadrul examenului o evaluare a atingerii competentelor de mai jos; 2. Cunoștințele de matematica necesare examenului de Fizica cuprind, în afară celor de aritmetica, algebra și geometrie elementara, operații cu puteri rationale, operații fundamentale cu funcții trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcții cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite și a geometriei analitice (dreapta și curbele plane); 3. Numerotarea capitolelor și a temelor nu coincide cu cele din curriculum, dar formularea conținutului respecta întocmai programa școlară a fiecărei clase; 4. Lista de termeni conține explicit cunoștințele care ar putea interveni în itemii subiectului de examen. 5. Pornind de la obiectivele generale și specifice ale învățării fizicii s-a optat pentru un conținut unic al programei de examen, atât pentru filiera teoretică, cat și pentru cea tehnologică. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii: 1.1. definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni continuta în acest material; 1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice; 1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definitiilor marimilor fizice și a unităților de măsura ale acestora; 1.4. descrierea semnificatiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relații. 2. Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ: 2.1. selectarea informațiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor; 2.2. aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor; 2.3. utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme; 2.4. utilizarea reprezentarilor schematice și grafice ajutatoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme; 2.5. interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obținute în rezolvarea unor probleme. 3. Interpretarea fenomenelor din viața cotidiana prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii: 3.1. identificarea fenomenelor fizice în situațiile din viața cotidiana; 3.2. realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicarii principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple; 3.3. selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice; 3.4. anticiparea evoluției fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate; 3.5. descrierea și explicarea unor fenomene din viața cotidiana folosind cunoștințe integrate din diferite domenii ale fizicii. 4. Identificarea unor relații între informații rezultate din explorarea și experimentarea dirijata a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora: 4.1. decodificarea informațiilor conținute în reprezentari grafice sau tabele; 4.2. selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice. III. ARII TEMATICE I. MECANICĂ CONTINUTURI 1. Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forte: 1.1. Principiile I, II și III 1.2. Forta de frecare 1.3. Forta de tensiune 1.4. Forta elastica. Modelul corpului elastic 1.5. Forta centripeta 2. Cinematica punctului material: 2.1. Miscarea rectilinie uniforma a punctului material 2.2. Miscarea rectilinie uniform variata a punctului material 2.3. Miscarea uniform circulara a punctului material 3. Teoreme de variatie și legi de conservare în mecanică: 3.1. Lucrul mecanic (mărime de proces). Putere mecanică 3.2. Energia mecanică (mărime de stare) 3.3. Teorema variației energiei cinetice a punctului material 3.4. Energia potențiala gravitationala 3.5. Energia potențiala elastica 3.5. Conservarea energiei mecanice 3.6. Lucrul mecanic efectuat de forțele conservative 3.7. Teorema variației impulsului mecanic și legea conservării impulsului LISTA DE TERMENI 1. Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forte: - principiul inertiei; - sisteme de referința inertiale; - principiul fundamental al dinamicii; - unitatea de măsura a forței; - principiul acțiunii și reactiunii; - forțele de contact dintre corpuri; - legile frecarii la alunecare; - coeficientului de frecare la alunecare; - forta de tensiune; - forta centripeta; - forta elastica. 2. Cinematica punctului material: - legea de mișcare; - viteza, vectorul viteza; - acceleratia, vectorul acceleratie; - marimi fizice caracteristice miscarii uniform circulare (perioada, frecventa, viteza unghiulara, acceleratie centripeta); - legea miscarii rectilinii uniforme; - legea miscarii rectilinii uniform variate; - legea de mișcare pentru miscarea uniform circulara. 3. Teoreme de variatie și legi de conservare în mecanică: - lucrul mecanic - mărime de proces; - unitatea de măsura a lucrului mecanic; - interpretarea geometrica a lucrului mecanic; - expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de greutate în camp gravitational uniform; - expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de forta elastica; - lucrul mecanic efectuat de forta de frecare la alunecare; - puterea dezvoltata de o forta constanta; - unitatea de măsura a puterii; - energia mecanică - mărime de stare; - energia cinetica a unui punct material; - teorema de variatie a energiei cinetice a punctului material; - forta conservativa; - energia potențiala; - relația de definiție a energiei potențiale; - variatia energiei potențiale gravitationale a sistemului format din corpul de masa m și Pământ; - variatia energiei potențiale de tip elastic a sistemului corp - resort elastic; - legea conservării energiei mecanice; - impulsul punctului material; - teorema de variatie a impulsului unui punct material; - legea conservării impulsului punctului material; - teoremei de variatie a impulsului total al unui sistem format din două puncte materiale; - ciocniri perfect elastice; - ciocniri plastice; - legea conservării impulsului total. II. ELEMENTE DE TERMODINAMICA ȘI FIZICA MOLECULARA CONTINUTURI 1. Echilibrul termic. Temperatura 2. Modelul gazului ideal. Teoria cinetico-moleculara a gazului ideal 3. Transformări simple ale gazului ideal 4. Căldură și lucrul mecanic în termodinamica 5. Coeficienții calorici 6. Energia interna. Primul principiu al termodinamicii 7. Aplicații ale primului principiu al termodinamicii 8. Al doilea principiu al termodinamicii 9. Motoare termice. Randamentul motoarelor termice. Ciclul Carnot. LISTA DE TERMENI - unitatea de masa atomica; - masa moleculara; - cantitatea de substanța; - masa molara; - volumul molar; - numărul lui Avogadro; - echilibrul termic; - corespondenta între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin; - formula fundamentală a t.c.m. (numai formula și semnificatia fiecăreia dintre marimile care intervin); - energia cinetica medie a moleculelor unui gaz ideal; - viteza termica a moleculelor unui gaz ideal; - ecuatia termica de stare a unui gaz ideal; - ecuatia calorica de stare a gazului ideal; - procesele izoterm, izobar și izocor ale gazului ideal și legile acestora; - reprezentari grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p, V, T) drept coordonate; - relațiile de definiție ale capacității calorice, caldurii specifice, caldurii molare; - primul principiu al termodinamicii; - aplicații ale principiul I la transformările simple ale gazului ideal și la transformarea adiabatica; - randamentul unui motor termic; - determinarea randamentului unor motoare termice funcționând după cicluri simple. III. ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM CONTINUTURI 1. Electrocinetica 1.1. Curentul electric 1.2. Legea lui Ohm 1.3. Legile lui Kirchhoff pentru rețele electrice 1.4. Gruparea rezistoarelor și a generatoarelor electrice 1.5. Energia și puterea electrica. Transferul optim de putere 2. Electromagnetism 2.1. Câmpul magnetic 2.2. Inductia câmpului magnetic 2.3. Forta electromagnetica 2.4. Forta electrodinamica (interactiunea magnetica a curentilor electrici stationari) 2.5. Forta Lorentz 2.6. Fluxul magnetic 2.7. Inductia electromagnetica. Legea lui Faraday 2.8. Autoinductia LISTA DE TERMENI 1. Electrocinetica: - curentul electric; - intensitatea curentului electric; - unitatea de măsura a intensitatii curentului electric; - rezistenta electrica a unui conductor liniar; - unitatea de măsura a rezistentei electrice; - dependenta rezistivitatii electrice de temperatura; - legea lui Ohm; - elementele unei rețele electrice; - legile lui Kirchhoff; - expresia matematica a legilor lui Kirchhoff precizând convențiile de semn pentru marimile implicate; - rezistenta echivalenta la gruparea în serie/paralel a n rezistoare; - gruparea generatoarelor de energie electrica; - efectele curentului electric; - legea lui Joule; - puterea electrica; 2. Electromagnetism: - câmpul magnetic; - forta electromagnetica; - inductia câmpului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar, spira, solenoid); - sensul liniilor câmpului magnetic produs de curentul electric (conductor liniar, spira, solenoid); - unitatea de măsura a inductiei câmpului magnetic; - forta Lorentz; - forta electrodinamica; - fluxul magnetic; - unitatea de măsura a fluxului magnetic; - inductia electromagnetica; - legea inductiei electromagnetice; - regula lui Lenz; - t.e.m. indusa într-un conductor liniar deplasat uniform într-un camp magnetic; - legea autoinductiei; - inductanta unui solenoid. IV. OPTICA CONTINUTURI 1. Elemente de optica geometrica și ondulatorie 1.1. Reflexia și refractia luminii 1.2. Oglinzi sferice și plane 1.3. Lentilele și asociații de lentile 2. Elemente de optica ondulatorie 2.1. Interferenta luminii. 2.2. Difractia luminii. 2.3. Rețele de difractie LISTA DE TERMENI 1. Elemente de optica geometrica și ondulatorie: - lungimea de unda; - reflexia luminii; - refractia luminii; - legile reflexiei; - legile refractiei; - reflexia totală; - indicele de refractie; - unghiul limita; - punctele conjugate; - fasciculele paraxiale; - dioptrul sferic/plan; - imaginile reale/virtuale; - sisteme de dioptri; - oglinda sferică (concava, convexa); - elementele caracteristice ale oglinzilor sferice; - formulele oglinzilor sferice; - oglinda plana; - formulele oglinzilor plane; - lentila optica; - elementele caracteristice ale unei lentile subtiri (axe, centru optic, focare); - convergenta unei lentile subtiri; - formulele lentilelor subtiri; - imaginile obiectelor reale/virtuale în oglinzi și lentile subtiri. 2. Elemente de optica ondulatorie: - principiul Huygens - Fresnel; - fenomenul de interferenta și interferenta vizibila; - coerenta; - dispozitivul Young; - condițiile de maxim și minim de interferenta în dispozitivul Young; - interfranja; - fenomenul de difractie; - rețeaua de difractie; - constanta rețelei de difractie; - condiția de maxim de difractie. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU CHIMIE BACALAUREAT - 2007 STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN Chimia are, în contextul examenului de bacalaureat pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă ca proba e sau f, în funcție de filiera din profilul liceului absolvit. Elevii care susțin bacalaureatul la chimie pot opta pentru chimia generală și anorganica sau pentru chimia organică, ca proba scrisă pe durata de 3 ore. Conținutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMELOR DE CHIMIE aprobate prin Ordin al ministrului educației naționale: programele școlare de Chimie pentru clasa IX-a cu nr. 3371 din 02.03.1999, programele școlare de Chimie pentru clasa X-a cu nr. 5086 din 15.12.1999 și modificate prin Ordin al ministrului educației și cercetării cu nr. 3915 din 31.05.2001. Programele școlare de Chimie pentru clasele a XI-a, XII-a au fost aprobate prin Ordin al ministrului educației naționale cu nr. 4805 din 18.10.2000 și modificate prin Ordin al ministrului educației și cercetării cu nr. 3915 din 31.05.2001. NOTĂ: Conform "Metodologiei privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat 2007", pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. CHIMIE ORGANICĂ I Filiera teoretică. Specializările: Matematica-Informatica, Științe ale naturii. Filiera tehnologică. Profilul Resurse naturale și protecția mediului. Specializările: Chimie industriala, Veterinar, Agricol și Agromontan, Industrie alimentara. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii. 1.1. Caracterizarea structurii compusilor organici studiati. 1.2. Clasificarea compusilor organici după diferite criterii. 1.3. Descrierea comportării compusilor organici studiati în funcție de clasa de apartenența. 1.4. Anticiparea comportării compusilor organici studiati în funcție de clasa de apartenența. 1.5. Folosirea corecta a nomenclaturii compusilor organici. 2. Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe. 2.1. Reprezentarea unor date rezultate din activitatea experimentala sub forma de tabele; interpretarea rezultatelor. 2.2. Formularea unor concluzii în urma investigarii comportării substanțelor organice. 2.3. Stabilirea unor corelatii între proprietățile unor substanțe organice și utilizarile acestora. 3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problema, probleme și interpretarea rezultatelor. 3.1. Interpretarea proprietăților, relațiilor, modelelor în scopul rezolvarii situațiilor problema. 3.2. Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative. 4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reactii chimice. 4.1. Explicarea schimburilor energetice care însoțesc o reactie chimica. 5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul stiintelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate. 5.1. Corelarea proprietăților compusilor organici studiati cu rolul fiziologic al acestora. CONTINUTURI 1. Structura și compozitia substanțelor organice. Elemente organogene. Legături chimice în compusii organici; catene de atomi de carbon. Formule brute, moleculare, brute, moleculare, structurale ale claselor de compuși organici studiati. Nomenclatura compusilor organici studiati. Izomeria de catena, de poziție, geometrica, de funcțiune, pentru compusii organici studiati. 2. Alcani. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reactii de ardere, cracare, izomerizare, dehidrogenare, halogenare. Combustibili. Putere calorica. Utilizări. 3. Alchene. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reactii de aditie (hidrogen, halogen, hidracizi, apa), polimerizare, oxidare blanda și energica, ardere. Utilizări. 4. Alchine. Metode de obținere a acetilenei. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reactii de aditie (hidrogen, halogeni, apa, acizi, dimerizare), reactii de substitutie, reactii de ardere. Utilizări. Polimerizarea monomerilor vinilici. 5. Arene: Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reactii de substitutie la nucleu (nitrare, halogenare, alchilare); orientarea substituentilor în nucleul benzenic; reactii de aditie la nucleu (hidrogen și halogeni); reactii la catena laterala: halogenare și oxidare. Utilizări. 6. Derivati halogenati. Proprietăți chimice: reactii de hidroliza, cu cianuri alcaline, cu amoniac, de dehidrohalogenare. 7. Alcooli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reactii cu metale alcaline, reactii de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blanda și energica, reactia de ardere, fermentatia acetică. Utilizări. 8. Fenoli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidentierea caracterului acid. 9. Amine. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidentierea caracterului bazic, reactii de alchilare, reactii de acilare. Utilizări. 10. Compuși carboxilici. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reactii comune cu acizii anorganici, reactia de esterificare - proces la echilibru. Utilizări. 11. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reactia de saponificare. Sapunuri și detergenti. Utilizări. 12. Aminoacizi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: caracter amfoter, reactii de condensare și policondensare - formarea de peptide; importanța fiziologica. 13. Monozaharide - glucoza și fructoza. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: oxidarea monozaharidelor, fermentatia alcoolică. Dizaharide-zaharoza. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reactia de hidroliza, carbonizarea zahărului. Importanța fiziologica. 14. Compuși macromoleculari naturali. Proteine. Amidon. Celuloza. Stare naturala, proprietăți fizico-chimice. Identificarea proteinelor și amidonului. Importanța. Rezolvarea de exercitii și probleme cu calcul stoechiometric; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala. CHIMIE ORGANICĂ II Filiera tehnologică. Profilul Resurse naturale și protecția mediului. Specializările: Protecția mediului, Silvic, Prelucrarea lemnului. Profilul Tehnic. Specializările: Electronică și automatizări, Electrotehnica, Telecomunicații, Mecanică, Lucrări publice - construcții, Textile, Pielarie, Electromecanica. Filiera vocationala. Profilul Militar. Specializarea: Matematica-Informatica. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii. 1.1. Caracterizarea structurii compusilor organici studiati. 1.2. Clasificarea compusilor organici după diferite criterii. 1.3. Descrierea comportării compusilor organici studiati în funcție de clasa de apartenența. 1.4. Folosirea corecta a nomenclaturii compusilor organici. 2. Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe. 2.1. Reprezentarea unor date rezultate din experiențe sub forma de tabele și interpretarea rezultatelor. 3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problema, probleme și interpretarea rezultatelor. 3.1. Interpretarea proprietăților, relațiilor, modelelor în scopul rezolvarii situațiilor problema. 3.2. Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative. 4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reactii chimice. 4.1. Explicarea schimburilor energetice care însoțesc o reactie chimica. 5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul stiintelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate. CONTINUTURI 1. Structura și compozitia substanțelor organice. Elemente organogene. Formule brute, moleculare, structurale ale compusilor organici studiati; catene de atomi de carbon. Nomenclatura compusilor organici studiati. Izomeria de catena și de poziție pentru compusii organici studiati. 2. Alcani. Metan. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: piroliza metanului, reactii de halogenare, ardere. Utilizări. 3. Alchene. Etena. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reactii de hidrogenare, hidratare, halogenare, polimerizare. Utilizări. 4. Alchine, Acetilena. Metode de obținere a acetilenei. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reactii de aditie (hidrogen, halogeni, apa, acizi), reactia de ardere. Utilizări. Polimerizarea monomerilor vinilici. Materiale plastice - polietena și policlorura de vinil. Importanța produsilor de polimerizare. 5. Arene. Benzen. Proprietăți chimice: reactii de clorurare. Utilizări. 6. Alcooli. Metanol, etanol, glicerina. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice - etanol: reactii de oxidare, reactia de ardere, fermentatia acetică. Utilizări. 7. Compuși carboxilici. Acidul acetic, acizi grasi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reactii comune cu acizii anorganici; reactia de esterificare. Utilizări. 8. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice - reactia de saponificare. Sapunuri și detergenti. Utilizări. 9. Aminoacizi-glicina, alanina. Proteine. Recunoașterea și denaturarea proteinelor; importanța fiziologica. 10. Zaharide. Glucoza, fermentatia alcoolică. Zaharoza - comportarea zahărului la încălzire. Amidonul. Celuloza. Utilizări. Rezolvarea de exercitii și probleme cu calcul stoechiometric; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala. CHIMIE ANORGANICA I Filiera teoretică. Specializările: Matematica-Informatica, Științe ale naturii. Filiera tehnologică. Profilul Resurse naturale și protecția mediului. Specializările: Chimie industriala, Protecția mediului, Silvic, Prelucrarea lemnului, Veterinar, Agricol și Agromontan, Industrie alimentara. Profilul Tehnic. Specializările: Electronică și automatizări, Electrotehnica, Telecomunicații, Mecanică, Textile, Pielarie, Electromecanica. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii. 1.1. Efectuarea unor clasificari ale elementelor, compusilor și sistemelor chimice după diferite criterii 1.2. Anticiparea comportamentului unor substanțe și al unor sisteme chimice. 1.3. Stabilirea de corelatii între proprietățile substanțelor anorganice și utilizarile lor. 1.4. Folosirea corecta a nomenclaturii compusilor anorganici. 2. Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe. 2.1. Corelarea datelor rezultate din experimentele efectuate, prezentarea rezultatelor sub forma de tabele, grafice și interpretarea rezultatelor. 3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problema, probleme și interpretarea rezultatelor. 3.1. Interpretarea fenomenelor, proprietăților, marimilor, relațiilor, modelelor în scopul rezolvarii unor situații-problema. 3.2. Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative. 4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reactii chimice. 5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul stiintelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate. CONTINUTURI 1. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura invelisului electronic pentru elemente de tip: s, p, d. Straturi, substraturi, orbitali. 2. Sistemul periodic. Proprietăți periodice: valenta, numărul de oxidare, caracterul metalic și nemetalic. Corelatii între structura invelisului electronic - poziția în sistemul periodic și caracterul metalic și nemetalic. 3. Interactii între atomi, ioni, molecule. Legături chimice: legături ionice, covalente (polare, nepolare, simple, multiple), covalent-coordinative. Interactii intermoleculare. Rețele cristaline: ionice, atomice, moleculare. 4. Relații între structura - proprietăți - utilizări la: diamant, grafit (alotropie), sodiu [reactii cu: O(2), halogeni, H(2)O], clorura de sodiu [reactii cu AgNO(3)], hidroxid de sodiu [reactii cu: acizi, oxizi acizi-CO(2) metale-Zn, Al, nemetale - Cl(2), saruri: NH(4)Cl, CuSO(4), AlCl(3)], clor [reactii cu: H(2), H(2)O, Na, Mg, Fe], acid clorhidric (reactii cu metale, oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, saruri - Na(2)CO(3), Ca(3)[PO(4)](2), AgNO(3)) apa [reactii cu metale - Na, Mg, Ca, Fe, reactii cu nemetale - Cl(2), cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici], acid sulfuric (reactii cu metale - Zn, Cu, nemetale - S, C, oxizi metalici - CuO, ZnO, baze - NaOH, Ca(OH)(2), saruri - BaCl(2), Na(2)CO(3), Ca(3)[PO(4)])(2), CaCO(3)). Alotropie. 5. Soluții apoase. Solubilitate. Factori care influențează solubilitatea. Concentrația procentuală și molara. Cristalohidrați. 6. Starea gazoasa. Parametri de stare; relații de dependenta între parametrii de stare; ecuatia de stare a gazelor perfecte. Legea lui Avogadro. Numărul lui Avogadro. Mol. Volum molar. Densitate relativă, densitate absolută. 7. Legile chimiei (legea proportiilor definite de masa, legea volumelor constante și legea proportiilor multiple). 8. Clasificarea reactiilor chimice: reactii exoterme - endoterme; reactii lente, reactii rapide; reactii reversibile și ireversibile; exemple. 9. Reactii chimice cu transfer de electroni. Procese de oxidare-reducere. Stabilirea coeficienților în reactii redox. Caracter oxidant și reducator. Seria activității metalelor. Caracterul reducator al metalelor (Na, Mg, Al, Cu, Fe); caracterul oxidant și reducator al nemetalelor (halogeni, H, C) în reactiile lor cu substanțe simple și substanțe compuse. Caracterul oxidant și reducator al unor compuși ai metalelor și nemetalelor (acid sulfuric, acid azotic, permanganat de potasiu, dicromat de potasiu). Pile electrice - pila Daniel, pile uscate, acumulatorul cu plumb. 10. Reactii chimice cu transfer de protoni. Acizi, baze. Ionizarea apei, K[H(2)O]; pH-ul soluțiilor apoase. Ionizarea în soluții apoase a acizilor și bazelor. Reactia de neutralizare. Rezolvarea de exercitii și probleme cu calcul stoechiometric și cu utilizarea noțiunilor de: mol, volum molar, numărul lui Avogadro, ecuatia de stare a gazelor perfecte; exercitii de egalare a ecuatiilor redox, exercitii de calcul al concentratiei procentuale și molare; calcularea pH-ul soluțiilor de acizi tari și baze tari; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala. CHIMIE ANORGANICA II Filiera tehnologică Profilul Tehnic. Specializarea: Lucrări publice - construcții. Filiera vocationala. Profilul Militar. Specializarea: Matematica-Informatica. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii. 2. Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe. 3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problema, probleme și interpretarea rezultatelor. 4. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul stiintelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate. CONTINUTURI 1. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura invelisului electronic. 2. Sistemul periodic. Corelatii între structura invelisului electronic - poziția în sistemul periodic și caracterul metalic și nemetalic. 3. Interactii între atomi, ioni, molecule. Legături chimice: legături ionice, covalente (simple, multiple, polare, nepolare). Interactii intermoleculare. Rețele cristaline: ionice, atomice și moleculare. 4. Relații între structura - proprietăți - utilizări la: diamant, grafit (alotropie), sodiu [reactii cu: O(2), Cl(2), H(2)O], clorura de sodiu [reactia cu AgNO(3)], hidroxid de sodiu [reactii cu: acizi, Zn, Al, saruri: AlCl(3), CuSO(4)], clor [reactii cu: H(2), H(2)O, Na, Mg, Fe), acid clorhidric [reactii cu metale, oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, saruri - Na(2)CO(3), AgNO(3)] apa [reactii cu metale - Na, Mg, Fe, reactii cu nemetale - Cl(2), cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici]. 5. Soluții apoase. Solubilitate. Concentrația procentuală și molara. Rezolvarea de exercitii și probleme cu calcul stoechiometric și cu utilizarea noțiunilor de: mol, volum molar, numărul lui Avogadro; exercitii de calcul al concentratiei procentuale și molare; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala. SISTEME DE EVALUARE 1. Structura probei de examen Evaluarea prin examenul de bacalaureat se realizează având în vedere competentele specifice chimiei, prezentate mai sus, astfel încât fiecare elev să-și poată face o imagine clara asupra nivelului sau de pregătire (achiziții științifice și competente) care să-l ajute să-și aleagă ruta profesională pe care o va urma. Precizarea competentelor vizate pentru examenul de bacalaureat îi permite profesorului să-și adapteze modalitățile de evaluare curenta, sumativa la aceste cerințe. 2. Sistemul de corectare și acordare a punctajului Punctajul maxim acordat pe întreaga proba este de 100 puncte, din care fiecare candidat primește 10 puncte din oficiu. Punctajul fiecărui subiect este precizat în finalul acestuia. Baremele de corectare și notare conțin detalierea punctajelor acordate pe subiecte. ATENȚIE! Pentru aplicarea baremului analitic de corectare și notare, profesorul corector poarta întreaga responsabilitate. Baremul de corectare și notare este suficient de analitic, astfel că nu se acordă fracțiuni de punct. Nota finala se calculează prin împărțirea punctajului total obținut la zece. Toate subiectele sunt elaborate în concordanta cu programa de curriculum, fără a reflecta în mod special viziunea unui anume manual. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007 BIOLOGIE I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui proba la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializării sau proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare. II. COMPETENTE DE EVALUAT Varianta I # Ierarhizarea unităților sistematice ale lumii vii, evidentiind evoluția de la simplu la complex. # Recunoașterea, definirea, dovedirea înțelegerii unor termeni, concepte, legi și principii specifice stiintelor biologice. # Descrierea particularitatilor structurale și functionale ale celulelor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale și om, utilizând limbajul științific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic. # Caracterizarea unor structuri, funcții ale organismelor, a unor fenomene, procese biologice etc. # Explicarea unor procese și fenomene biologice și a interrelatiilor dintre ele; explicarea structurii și funcțiilor materialului genetic, utilizând terminologia științifică adecvată. # Explicarea unor adaptari structurale și functionale ale organismelor la variatiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale. # Compararea modurilor de realizare a funcțiilor fundamentale ale organismelor (asemanari, deosebiri), evidentiind unitatea și diversitatea lumii vii, evoluția lumii vii. # Identificarea și interpretarea variatiilor cantitative și calitative ale unor funcții fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea și interpretarea unor efecte ale variatiilor condițiilor de mediu asupra funcțiilor organismelor. # Reprezentarea schematica a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc. # Aplicarea cunoștințelor de biologie în: - realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc.; - elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici; - rezolvarea unor probleme, situații-problema date, etc.; - alcătuirea unor probleme și rezolvarea lor, imaginarea unor situații-problema și rezolvarea lor; - proiectarea etapelor unor activități experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmații, procese, legi biologice etc.; - explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potențial mutagen asupra organismului uman; - explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătății organismului. # Argumentarea propriilor observații, investigații, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structura - funcție; unitatea organism - mediu; unitate - diversitate; evoluția de la simplu la complex. Varianta II # Recunoașterea, definirea, dovedirea înțelegerii unor termeni, concepte, legi și principii specifice stiintelor biologice. # Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum și a funcțiilor acestora. # Descrierea particularitatilor structurale și functionale ale tesuturilor și sistemelor de organe la om; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic. # Caracterizarea unor fenomene, procese biologice etc. # Compararea funcțiilor fundamentale și evidentierea interdependentei lor pentru menținerea integralitatii organismului uman. # Explicarea structurii și funcțiilor materialului genetic, utilizând terminologia științifică adecvată. # Explicarea unor adaptari functionale ale organismului uman la variatiile mediului (stimuli interni, stimuli externi). # Identificarea și interpretarea variatiilor cantitative și calitative ale unor funcții fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea și interpretarea unor efecte ale variatiilor condițiilor de mediu asupra funcțiilor organismului uman. # Reprezentarea schematica a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc. # Aplicarea cunoștințelor de biologie în: - realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc.; - elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici; - rezolvarea unor probleme, situații-problema date, etc.; - alcătuirea unor probleme și rezolvarea lor, imaginarea unor situații-problema și rezolvarea lor; - proiectarea etapelor unor activități experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmații, procese, legi biologice etc.; - explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potențial mutagen asupra organismului uman; - explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătății organismului. # Argumentarea propriilor observații, investigații, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structura - funcție; unitatea organism - mediu; unitate - diversitate; evoluția de la simplu la complex. III. CONTINUTURI Pentru proba la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializării sau proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, proba de biologie se poate susține în una dintre cele doua variante: I. BIOLOGIE VEGETALA ȘI ANIMALA - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a. - pentru: - filiera teoretică, specializările științe ale naturii și matematica-informatica; - filiera tehnologică, profilul resurse naturale și protecția mediului, toate specializările; - filiera vocationala, profilul militar, specializarea matematica-informatica. II. ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ ȘI GENETICA - teme din manualele claselor a XI-a și a XII-a. - pentru: - filiera teoretică, specializările științe ale naturii și matematica-informatica; - filiera tehnologică, profilul resurse naturale și protecția mediului, toate specializările, cu excepția specializărilor chimie industriala și materiale de construcții; - filiera vocationala, profilul militar, specializarea matematica-informatica. I. BIOLOGIE VEGETALA ȘI ANIMALA - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a 1. Varietatea vieții # Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii # Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrana, citoplasma, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). - diviziunea celulara: mitoza și meioza - faze, etape, importanța. 2.1. Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1. Funcțiile de nutriție # Nutritia în lumea vie: - la plante: * autotrofa - fotosinteza: definiție, ecuatie chimica, importanța, influența factorilor de mediu (lumina, temperatura, CO(2), O(2), apa, saruri minerale) asupra intensitatii fotosintezei; * heterotrofa: saprofita, parazita - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. # Respiratia în lumea vie: aeroba, anaeroba; fermentatia; particularități ale sistemului respirator și ale respiratiei la vertebrate, în funcție de mediul de viața (respiratia branhiala, pulmonara, cutanee). # Particularități ale sistemului circulator și ale circulației sângelui la vertebrate (circulație închisă, simpla, dubla, incompleta, completa). - Sangele: caracteristici morfofunctionale. # Particularități ale sistemului excretor și ale excretiei la vertebrate. 2.1.2. Funcțiile de relație # Miscarea și sensibilitatea la plante # Sensibilitatea la animale: - Sistemul nervos somatic la mamifere: maduva spinarii, encefal - anatomie și fiziologie; - Receptorii și sensibilitatile: vizuala, auditiva, olfactiva, gustativa la vertebrate. # Locomotia la vertebrate, în diferite medii de viața. 2.1.3. Reproducerea în lumea vie - Asexuata: prin organe vegetative. - Sexuata: particularități ale sistemului reproducator și reproducerii la vertebrate. 3. Ereditatea și variabilitatea lumii vii - Notiuni generale de ereditate și variabilitate - Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare II. ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ ȘI GENETICA - teme din manualele claselor a XI-a și a XII-a 1. Tesuturile - definiție; - tipuri de tesuturi: - epitelial: clasificare, exemple, structura, rol; - conjunctiv (moale, semidur, dur): clasificare, exemple, structura, rol; - muscular (striat, de tip cardiac, neted): structura, rol; - nervos: neuronul * tipuri de neuroni; * componentele neuronului: alcătuire, rol; * componentele sinapsei și transmiterea sinaptica; - celulele gliale: funcții. 2. Funcțiile fundamentale ale organismului uman 2.1. Funcțiile de relație 2.1.1. Sensibilitatea # Sistemul nervos: - Maduva spinarii: localizare, configuratie externa și interna (structura); * funcții: reflexa, de conducere; * nervii spinali. - Trunchiul cerebral: configuratie externa și structura; * funcții: reflexa, de conducere. - Nervii cranieni: denumire, tipuri, origine, distribuție (organele inervate). - Cerebelul: localizare, configuratie externa, structura și funcții. - Diencefalul: localizare, componente, structura, funcții. - Emisferele cerebrale - scoarta cerebrala: neocortexul (senzitiv, motor, de asociație). # Analizatorii: segmentele unui analizator și rolul lor; - analizatorii - vizual, auditiv - structura și fiziologie. # Sistemul endocrin: hipofiza, tiroida, pancreasul endocrin - localizare, structura, hormonii secretati și acțiunile lor, boli provocate de hipoși hipersecretia glandulara (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, nanism tiroidian, mixedem, boala Basedow - Graves, diabet zaharat etc.) și caracterizarea lor, reglarea secretiei de hormoni. 2.1.2. Miscarea # Sistemul muscular: proprietățile muschilor; mecanismul contractiei musculare și manifestările mecanice ale contractiei. 2.2. Funcțiile de nutriție: # Digestia și absorbtia: * topografia, morfologia, structura organelor sistemului digestiv; * fiziologia sistemului digestiv (sucurile digestive și acțiunea lor; contractiile musculaturii tubului digestiv și importanța lor în digestie și absorbție; absorbtia intestinala). # Sangele: * componentele sângelui; * funcțiile sângelui; hemostaza; grupele sangvine; Rh-ul. # Circulația: inima - morfologia, structura, vascularizatia și inervatia inimii; proprietățile muschiului cardiac; ciclul cardiac. # Respiratia: topografia, morfologia, structura organelor sistemului respirator; vascularizatia plamanilor; * fiziologia sistemului respirator, volumele și capacitatile pulmonare. # Excretia: topografia, morfologia, structura organelor sistemului excretor; - fiziologia sistemului excretor. 2.3. Funcția de reproducere: topografia, morfologia, structura organelor sistemului reproducator; - fiziologia sistemului reproducator. - boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, herpes genital, SIDA. 3. Genetica moleculara # Acizii nucleici - structura (fără formule chimice), funcții. # Sinteza proteinelor # Reglajul genetic # Mutațiile și factorii cu potențial mutagen # Boli genetice umane IV. PRECIZĂRI: Biologia este susținută ca proba scrisă. Timpul alocat probei este de 3 ore. Punctajul maxim este de 100 puncte dintre care 10 puncte se acordă din oficiu. Nota finala se calculează prin împărțirea punctajului obținut la 10. Nota minima pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte. Conform "Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2007", pregătirea pentru examen și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Conținuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legi specifice biologiei etc.) vor fi abordate din perspectiva competentelor prezentate la punctul II. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi care ajuta la realizarea competentelor cuprinse în programa școlară. Programa pentru examenul de bacalaureat a fost elaborata pe baza O.M.Ed.C. nr. 3670/17.04.2001 (cu privire la aplicarea Planurilor-cadru de învățământ pentru liceu, în anul școlar 2001-2002), a Programei școlare de biologie pentru clasa a IX-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației Naționale nr. 3371 din 02.03.1999, a Programei școlare de biologie pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației Naționale nr. 5086 din 15.12.1999, modificată prin Ordin al Ministrului Educației și Cercetării nr. 3915 din 31.05.2001, a Programelor școlare de biologie pentru clasele a XI-a și a XII-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Educației și Cercetării nr. 3915 din 31.05.2001. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA DE EXAMEN DISCIPLINA INFORMATICA - BACALAUREAT 2007 I. STATUTUL DISCIPLINEI Disciplina INFORMATICA are statutul de disciplina opțională aleasă din aria curriculara corespunzătoare specializării matematica-informatica, filiera teoretică, la proba "E". II. COMPETENTE DE EVALUAT - construirea algoritmilor corespunzatori unor prelucrari elementare și reprezentarea lor prin intermediul programelor pseudocod și programelor scrise în limbaj de programare (Pascal sau C/C++, la alegere); - analiza rezolvarii unei probleme prin urmărirea evoluției valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător; - abstractizarea rezolvarii prin construirea unor algoritmi echivalenti; - identificarea și utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare; - definirea și utilizarea unor tipuri de date proprii; - identificarea și utilizarea operatorilor predefiniti elementari; - identificarea și utilizarea subprogramelor predefinite elementare; - identificarea și utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat; - definirea și apelul unor subprograme proprii cu înțelegerea mecanismelor de transfer prin intermediul parametrilor; - identificarea proprietăților unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului și utilizarea unor modele de memorare a acestora; - organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate; - organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control și module de program; - folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare; - analiza unor algoritmi echivalenti de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim. III. CONTINUTURI 1. Algoritmi 1.1. Noțiunea de algoritm, caracteristici 1.2. Date, variabile, expresii, operații 1.3. Structuri de baza (liniara, alternativa și repetitiva) 1.4. Descrierea algoritmilor (scheme logice și programe pseudocod) 2. Elementele de baza ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere) 2.1. Vocabularul limbajului 2.2. Constante. Identificatori 2.3. Noțiunea de tip de data. Operatori aritmetici, logici, relationali 2.4. Definirea tipurilor de date 2.5. Variabile. Declararea variabilelor 2.6. Definirea constantelor 2.7. Structura programelor. Comentarii 2.8. Expresii. Instrucțiunea de atribuire 2.9. Citirea/scrierea datelor 2.10. Structuri de control (instrucțiunea compusa, structuri alternative și repetitive) 3. Subprograme 3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor 3.2. Proceduri și funcții predefinite - proceduri și funcții pentru date de tip ordinal - funcții matematice 4. Tipuri structurate de date 4.1. Tipul tablou 4.2. Tipul șir de caractere - operatori, proceduri și funcții predefinite pentru: citire, afișare, concatenare, căutare, extragere, inserare, eliminare și conversii (șir - valoare numerică) 4.3. Tipul înregistrare 5. Fisiere text 5.1. Fisiere text. Tipuri de acces 5.2. Proceduri și funcții predefinite pentru fisiere text 6. Algoritmi elementari 6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr 6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid 6.3. Sirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat 6.4. Determinare minim/maxim 6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, insertie, selecție, numărare) 6.6. Interclasare 6.7. Metode de căutare (secventiala, binara) 6.8. Analiza complexității unui algoritm (considerând criteriile de eficienta durata de executare și spațiu de memorie utilizat) 7. Subprograme definite de utilizator 7.1. Proceduri și funcții - declarare și apel - parametri formali și parametri efectivi - parametri transmisi prin valoare, parametri transmisi prin referința - variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate 7.2. Proiectarea modulară a rezolvarii unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metoda backtracking (iterativa sau recursiva) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutari, aranjamente, combinari 10.2. Produs cartezian, submultimi, partitii 11. Structuri dinamice de date (alocare dinamica) 11.1. Tipul referința/pointer. Operatori de adresare 11.2. Noțiunea de variabila dinamica 11.3. Structuri de date inlantuite alocate dinamic - liste liniare (definire și operații: inserare, căutare, eliminare element) - liste particulare (stive, cozi, liste circulare) și operații specifice 12. Grafuri 12.1. Grafuri neorientate - terminologie (nod/vârf, muchie, adiacenta, incidența, grad, lant, ciclu, lungime, subgraf, graf parțial) - proprietăți (conex, componenta conexă, hamiltonian, eulerian) - metode de reprezentare (matrice de adiacenta, liste de adiacenta) 12.2. Grafuri orientate - terminologie (vârf, arc, adiacenta, incidența, grad intern și extern, drum, circuit, lungime, subgraf, graf parțial) - metode de reprezentare (matrice de adiacenta, liste de adiacenta) 12.3. Arbori - terminologie (nod, muchie, radacina, descendent, descendent direct/fiu, ascendent, ascendent direct/părinte, frați, nod terminal, frunza) - metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacenta, liste "de descendenți", vector "de tati") NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007 DISCIPLINA ECONOMIE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, disciplina Economie are statut de disciplina opțională. La proba susținută din aria curriculara corespunzătoare specializării, disciplina Economie poate fi aleasă numai de către elevii care au absolvit specializarea Științe sociale. La proba susținută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Economie poate fi aleasă de către elevii care au absolvit filiera teoretică, specializările Filologie, Matematica-Informatica, Științe ale naturii, de către elevii care au absolvit filiera tehnologică, specializarea Servicii și de către elevii care au absolvit filiera vocationala, cu excepția elevilor care au absolvit specializarea Științe sociale. II. COMPETENTE DE EVALUAT - Caracterizarea unor comportamente, fenomene și procese economice. - Analizarea unor comportamente economice ale consumatorului și ale producătorului din perspectiva raportului efort-efect (cheltuieli-rezultate). - Utilizarea unor instrumente specifice științei economice pentru determinarea mărimii și dinamicii fenomenelor și proceselor economice. - Analizarea unor situații și probleme economice formulate în limbaj natural, numeric sau grafic. - Rezolvarea de probleme cu conținut economic. - Analizarea corelatiilor dintre diferite comportamente, fenomene și procese economice. - Evaluarea, în termeni cantitativi și calitativi, a unei decizii economice. - Proiectarea unui comportament economic rațional în raport cu condițiile unei situații date. III. CONTINUTURI # Consumatorul 1. Nevoile umane/trebuințele (caracterizare; clasificare) 2. Cererea (caracterizare; factori de influența; elasticitate) 3. Resursele economice (caracterizare; clasificare; raritate) 4. Activitatea umană (caracterizare, factori de eficientizare) 5. Comportamentul consumatorului (utilitate economică; eficienta consumului, alegerea consumatorului) # Producătorul/întreprinzătorul 1. Proprietatea (caracterizare, clasificare) 2. Libera inițiativa (caracterizare, efecte) 3. Factorii de producție: Munca; Natura; Capitalul; Neofactorii de producție; Combinarea factorilor de producție (caracterizare, condiții, rol, calcule de eficienta) 4. Activitatea economică (caracterizare, raport efort-efect, raport cheltuieli-rezultate) 5. Costurile, Productivitatea, Profitul, Indicatorii macroeconomici ai activității economice, Venitul, consumul, economiile și investițiile, Eficienta economică (caracterizare, clasificare, factori, condiții, funcții, legi) 6. Oferta (caracterizare; factori de influența; elasticitate) 7. Comportamentul producătorului/întreprinzătorului (rationalitate, obiective) # Piața - intalnire a agenților economici 1. Relația cerere-oferta-preț (caracterizare) 2. Mecanismul concurential (caracterizare, clasificare) 3. Piața și mecanismul economiei de piața (caracterizare, legitati, funcții) 4. Forme ale pieței: Piața monetara (banii, cererea și oferta de moneda, instituțiile financiare, creditul, dobânda); Piața financiară sau a capitalurilor (acțiuni, obligațiuni, formele pieței financiare, operațiuni la bursa de valori); Piața muncii (cererea și oferta de muncă, salariul); Piața mondială (formele pieței mondiale, comerțul internațional, eficienta comerțului exterior); Piața valutară (formele pieței valutare, convertibilitate, operațiuni) 5. Dezechilibre economice (inflatia, somajul) 6. Creștere și dezvoltare economică (caracterizare, progres economic, ciclu economic) # Statul în economia de piața. Economia deschisă 1. Integrarea economică (caracterizare, tendinte) 2. Globalizarea (caracterizare, tendinte) NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajuta la realizarea programei școlare prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007 DISCIPLINA FILOSOFIE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, disciplina Filosofie are statut de disciplina opțională. La proba susținută din aria curriculara corespunzătoare specializării, disciplina Filosofie poate fi aleasă numai de către elevii care au absolvit specializarea Științe sociale. La proba susținută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Filosofie poate fi aleasă de către elevii care au absolvit filiera teoretică, specializările Filologie, Matematica-Informatica, Științe ale naturii și de către elevii care au absolvit filiera vocationala, cu excepția elevilor care au absolvit specializarea Științe sociale. II. COMPETENTE DE EVALUAT - Identificarea, într-un text dat, a problemei filosofice abordate și a conceptelor utilizate în formularea ei. - Explicarea unor concepte filosofice date și a ideilor principale ale unui text filosofic. - Compararea unor puncte de vedere/poziții filosofice/soluții referitoare la o anumită problema filosofica. - Analizarea structurii argumentative a unui punct de vedere filosofic. - Analizarea comparativa a premiselor, respectiv, a consecințelor presupuse de o anumită poziție/punct de vedere filosofic. - Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problema filosofica. - (*) Caracterizarea diferitelor genuri și stiluri de filosofare. - (*) Analiza unui text filosofic dat. - (*) Elaborarea unui eseu filosofic pornind de la elemente date (întrebări filosofice, texte, concepte). - (*) Construirea unei argumentatii filosofice în sprijinul unei soluții practice posibile la o situație-problema. III. CONTINUTURI # Omul 1. Problematica naturii umane 2. Sensul vieții 3. (*) Omul - fiinta culturală # Morala 1. Bine și rau 2. Teorii morale 3. Probleme de etica aplicată 4. (*) Coduri morale # Politica 1. Libertate și responsabilitate 2. Egalitate și dreptate 3. Putere și legitimitate 4. Teorii politice moderne și contemporane 5. Drepturile omului # Cunoașterea 1. Adevăr și eroare 2. Forme de cunoaștere și tipuri de adevăr 3. (*) Sursele cunoașterii 4. (*) Limbaj și cunoaștere # (*) Existenta 1. Existenta și devenire 2. Spațiu și timp 3. Determinism # Filosofia 1. (*) Genuri și stiluri în filosofie 2. Filosofie și viața NOTĂ: # Competentele de evaluat și conținuturile marcate cu (*) sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor care au absolvit specializarea Științe sociale. # Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajuta la realizarea programei școlare prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007 DISCIPLINA PSIHOLOGIE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, disciplina Psihologie are statut de disciplina opțională. Disciplina Psihologie poate fi aleasă numai la proba susținută din aria curriculara corespunzătoare specializării, de către elevii care au absolvit specializarea Științe sociale și de către elevii care au absolvit filiera vocationala, profilul pedagogic. II. COMPETENTE DE EVALUAT - Explicarea unor mecanisme/procese psihice din perspectiva diferitelor modele teoretice. - Caracterizarea mecanismelor/proceselor psihice și a componentelor personalității. - Analizarea corelatiilor între: # mecanismele/procesele psihice; # componentele personalității; # mecanismele/procesele psihice și componentele personalității; - Explicarea specificului și a rolului/importantei diferitelor categorii de mecanisme/procese psihice și componente ale personalității pornind de la elemente date (situații de viața, texte, concepte). - Analizarea, pe baza unui text dat, a unor mecanisme/procese psihice și a unor componente ale personalității. - Caracterizarea unor metode, tehnici și instrumente de investigare psihologică a mecanismelor/proceselor psihice și a personalității. - Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la un anumită problematica psihologică. III. CONTINUTURI # Categorii de mecanisme psihice 1. Mecanisme/procese psihice de cunoaștere primara (senzatii; perceptii; reprezentari) 2. Mecanisme/procese psihice de cunoaștere superioară (gandire; memorie; imaginatie) 3. Mecanisme de stimulare și de energizare a comportamentului (motivatia; afectivitatea) 4. Mecanisme de reglare psihică (comunicare și limbaj; atenția; voința) # Personalitatea ca mecanism integrator 1. Personalitatea 2. Temperamentul 3. Aptitudinile 4. Inteligenta 5. Caracterul 6. Creativitatea 7. Structura și devenirea/manifestarea personalității NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajuta la realizarea programei școlare prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 PROGRAMA DE PEDAGOGIE GENERALĂ FILIERA VOCATIONALA - PROFILUL PEDAGOGIC SPECIALIZAREA: # Învățători-educatoare I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În temeiul Legii Învățământului nr. 84/1995 , republicată cu modificările și completările ulterioare, și în conformitate cu metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat, absolvenții ultimei clase de liceu, învățământ de zi, filiera vocationala, au dreptul sa susțină examenul de bacalaureat la disciplina Pedagogie generală (Introducere în pedagogie și teoria și metodologia curriculumului, Teoria și practica instruirii și evaluării, Teoria educației și managementul clasei de elevi), în cadrul probei la alegere (proba E) din disciplinele de specialitate din cadrul profilului pedagogic, specializarea învățători-educatoare. Prezenta programa selecteaza competentele specifice care vor fi evaluate, competente la a căror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin conținuturile lor specifice. COMPETENTE DE EVALUAT *Font 9* ┌─────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┐ │ Competente │ Conținuturile învățării │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤ │ 1. Identificarea semnificatiilor │- Educația - delimitari conceptuale │ │ educației, în plan social și │ Structura acțiunii educaționale │ │ individual, și a limitelor acesteia │ Determinarile educației │ │ │ Funcțiile individuale și sociale ale educației│ │ │ Rolul educației în dezvoltarea │ │ │ personalității. Educabilitatea │ │ │- Forme și tipuri de educație │ │ │ Educația formala, nonformala, informala │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤ │ 2. Selectarea surselor de selecție și │- Noțiunea de curriculum │ │ organizarea pedagogica argumentata a │- Surse și criterii de selecție și de organizare a │ │ continuturilor învățării │ continuturilor învățării │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤ │ 3. Analiza și evaluarea principalelor │- Dimensiuni metodologice și evaluative ale │ │ produse curriculare - plan de │ produselor curriculare: plan de învățământ, │ │ învățământ, programe școlare, manuale│ programa școlară, manuale și auxiliare │ │ etc. - cu ajutorul unor criterii și │ curriculare (softuri educaționale, pachete de │ │ metode adecvate │ invatare, suporturi audio-video) │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤ │ 4. Utilizarea metodologiilor de │- Sisteme de clasificare a obiectivelor │ │ operationalizare a obiectivelor │- Categorii de finalitati educaționale │ │ educaționale, în analiza produselor │- Metodologii de operationalizare a obiectivelor │ │ curriculare și a documentelor de │ │ │ organizare a activității didactice │ │ │ (planificari, proiecte didactice │ │ │ etc.) │ │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤ │ 5. Identificarea avantajelor și a │- Reforma curriculumului │ │ limitelor modernizărilor la nivelul │ Inovații reprezentative: │ │ obiectivelor și al continuturilor, │ interdisciplinaritatea │ │ prin analiza comparativa a unor │ Reforma curriculara în România │ │ produse curriculare │ │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤ │ 6. Clasificarea metodelor, a tehnicilor │- Metodologia instruirii │ │ și a strategiilor de instruire, │ - Metode de instruire │ │ potrivit criteriilor specifice │ - Resurse tehnice ale instruirii │ ├─────────────────────────────────────────┤ - Categorii de mijloace de învățământ │ │ 7. Caracterizarea metodelor, a │ - Noile tehnologii informationale și de │ │ tehnicilor și a strategiilor de │ comunicare │ │ instruire, relevand avantajele și │ - Moduri de instruire (frontal, individual, │ │ limitele acestora │ grupal) │ ├─────────────────────────────────────────┤ - Strategii de predare-invatare │ │ 8. Aplicarea metodelor, a tehnicilor și │ - Tipuri de strategii de predare-invatare│ │ a strategiilor de instruire, │ - Criterii și tipuri de structurare │ │ valorificand condițiile utilizării │ - Integrarea noilor tehnologii informationale │ │ lor eficiente │ și de comunicare în școala │ ├─────────────────────────────────────────┤ - Stiluri de instruire │ │ 9. Elaborarea și utilizarea unor │ │ │ strategii de abordare diferențiată │ │ │ a elevilor │ │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤ │10. Elaborarea planificarii │- Proiectarea instruirii - niveluri (disciplina de │ │ calendaristice a activităților de │ învățământ, unitate de invatare, lectie) și │ │ instruire, pentru diferite discipline│ metodologie │ │ de învățământ │ │ ├─────────────────────────────────────────┤ │ │11. Proiectarea unităților de invatare, │ │ │ pentru diferite discipline de │ │ │ învățământ │ │ ├─────────────────────────────────────────┤ │ │12. Elaborarea proiectului de lectie │ │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤ │13. Caracterizarea și analiza comparativa│- Tipuri, metode și forme de evaluare a │ │ a tipurilor, a metodelor și a │ rezultatelor școlare │ │ formelor de evaluare, apreciind rolul│ Funcțiile evaluării │ │ acestora în practica evaluării │ Strategii/forme de evaluare (inițială, │ ├─────────────────────────────────────────┤ continua/formativa, sumativa) │ │14. Introducerea și utilizarea adecvată │ Tipuri de probe de evaluare: orala, scrisă, │ │ în practica evaluării a metodelor │ practica │ │ traditionale și a celor complementare│ Metode de evaluare: observatia curenta, │ │ de evaluare │ chestionare, teste, lucrări practice │ │ │ Metode complementare de evaluare (portofoliul, │ │ │ proiectele, testele de performanță etc.) │ │ │ Examinarile curente, examenele și testele │ │ │ naționale │ │ │ Aprecierea rezultatelor școlare. Criterii și │ │ │ sisteme de apreciere a rezultatelor școlare. │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤ │15. Definirea obiectivelor și a │- Teoria educației: domenii educaționale │ │ continuturilor domeniilor educației │ reprezentative │ ├─────────────────────────────────────────┤- Educația intelectuală, educația morala, educația │ │16. Interpretarea și evaluarea │ estetica, educația religioasă, educația fizica, │ │ semnificatiilor domeniilor educației,│ educația tehnologică. Obiective și continuturi │ │ în raport cu dezvoltarea │ Noile educatii - educația interculturala, │ │ personalității │ educația pentru sănătate, educația ecologica, │ │ │ educația antreprenoriala etc. Obiective și │ │ │ continuturi │ ├─────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤ │17. Operarea cu concepte specifice │- Managementul clasei de elevi │ │ managementului clasei de elevi │ Structuri normative ale clasei de elevi │ ├─────────────────────────────────────────┤ Proceduri și strategii de intervenție │ │18. Optimizarea procesului educațional │ Decizia educațională în clasa │ │ pe baza diagnozei realizate │ │ └─────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┘ II. TEME # INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE ȘI TEORIA ȘI METODOLOGIA CURRICULUMULUI 1. Educația - delimitari conceptuale 1.1. Structura acțiunii educaționale 1.2. Determinarile educației 1.3. Funcțiile individuale și sociale ale educației 1.4. Rolul educației în dezvoltarea personalității. Educabilitatea 2. Forme și tipuri de educație 2.1. Educația formala, nonformala, informala 3. Finalitati și continuturi educaționale 3.1. Sisteme de clasificare a obiectivelor 3.2. Categorii de finalitati educaționale 3.3. Metodologii de operationalizare a obiectivelor 3.4. Noțiunea de curriculum 3.5 Surse și criterii de selecție și de organizare a continuturilor învățării 4. Dimensiuni metodologice și evaluative ale produselor curriculare: plan de învățământ, programa școlară, manuale și auxiliare curriculare (softuri educaționale, pachete de invatare, suporturi audio-video) 5. Reforma curriculumului 5.1. Inovații reprezentative: interdisciplinaritate 5.2. Reforma curriculara în România # TEORIA ȘI PRACTICA INSTRUIRII ȘI A EVALUĂRII 6. Metodologia instruirii 6.1. Metode de instruire 6.2. Resurse tehnice ale instruirii 6.2.1. Categorii de mijloace de învățământ 6.2.2. Noile tehnologii informationale și de comunicare 6.3. Moduri de instruire (frontal, individual, grupal) 6.4. Strategii de predare-invatare 6.4.1. Tipuri de strategii de predare-invatare 6.4.2. Criterii și tipuri de structurare 6.5. Integrarea noilor tehnologii informationale și de comunicare în școala 6.6. Stiluri de instruire 7. Proiectarea instruirii - niveluri (disciplina de învățământ, unitate de invatare, lectie) și metodologie 8. Tipuri, metode și forme de evaluare a rezultatelor școlare 8.1. Funcțiile evaluării. 8.2. Strategii/forme de evaluare (inițială, continua/formativa, sumativa) 8.3. Tipuri de probe de evaluare: orala, scrisă, practica 8.4. Metode de evaluare: observatia curenta, chestionare, teste, lucrări practice 8.5. Metode complementare de evaluare (portofoliul, proiectele, testele de performanță etc.) 8.6. Examinarile curente, examenele și testele naționale 8.7. Aprecierea rezultatelor școlare. Criterii și sisteme de apreciere a rezultatelor școlare. # TEORIA EDUCAȚIEI ȘI MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI 9. Teoria educației: domenii educaționale reprezentative 9.1. Educația intelectuală, educația morala, educația estetica, educația religioasă, educația fizica, educația tehnologică. Obiective și continuturi 9.2. Noile educatii - educația interculturala, educația pentru sănătate, educația ecologica, educația antreprenoriala etc. Obiective și continuturi 10. Managementul clasei de elevi 10.1. Structuri normative ale clasei de elevi 10.2. Proceduri și strategii de intervenție 10.3. Decizia educațională în clasa Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 PROGRAMA DE PEDAGOGIE FILIERA VOCATIONALA - PROFILUL PEDAGOGIC SPECIALIZĂRILE: # bibliotecar-documentarist # instructor-animator # instructor de educație extrașcolară # pedagog școlar I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În temeiul Legii Învățământului nr. 84/1995 , republicată cu modificările și completările ulterioare, și în conformitate cu metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat, absolvenții ultimei clase de liceu, învățământ de zi, filiera vocationala, au dreptul sa susțină examenul de bacalaureat la disciplinele pedagogice (Pedagogie generală, Didactica, Teoria educației, Pedagogie socială), în cadrul probei la alegere (proba e) din aria curriculara specifică profilului pedagogic și specializărilor bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor de educație extrașcolară și pedagog școlar. Prezenta programa selecteaza competentele generale și specifice la a căror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin conținuturile lor specifice, și care vor fi evaluate. II. COMPETENTE DE EVALUAT *Font 7* ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ 1. Utilizarea adecvată a unor concepte stiintelor educației în diferite contexte de comunicare │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┤ │ Competente specifice │ Conținuturile învățării │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤ │1.1. Analiza conceptelor și a relațiilor dintre conceptele│- Funcțiile și formele educației │ │ specifice stiintelor educației, în scopul │- Finalitățile educației (tipuri de finalitati - ideal, │ │ interpretării mesajelor cu conținut educativ │ scop, obiective) │ │ │- Introducere în teoria curriculum-ului (concepte, tipuri │ │ │ de curriculum, surse și criterii de selecție și │ │ │ organizare a continuturilor învățării, produse │ │ │ curriculare - plan de învățământ, programa, manual și │ │ │ auxiliare curriculare) │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤ │1.2. Elaborarea unor mesaje cu conținut educativ în scopul│- Medii educaționale - școala, familia, Biserica, │ │ facilitării comunicării cu parteneri educationali │ mijloacele de informare în masa, organizațiile │ │ - elevi, cadre didactice, părinți etc. │ nonguvernamentale │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2. Aplicarea conceptelor specifice stiintelor în organizarea unor activități educative │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┤ │2.1. Corelarea elementelor de conținut ale proiectării │- Organizarea activităților educative │ │ activităților educative cu cerințele acesteia │- Proiectarea activităților educative (cerințe, conținut, │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤ etape, metode și mijloace) │ │2.2. Elaborarea într-o succesiune logica a etapelor │- Operationalizarea obiectivelor educaționale │ │ proiectării activităților educative │- Funcții și forme ale evaluării școlare. Tipuri de probe │ │ │ de evaluare: orale, scrise, practice. │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3. Analiza fenomenului educațional și a interdependentei dintre factorii implicați în procesul educațional │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┤ │3.1. Descrierea specificului fenomenului educațional, în │- Funcțiile și formele educației │ │ scopul interpretării relațiilor dintre factorii │- Sistemul de învățământ din România │ │ implicați în procesul educațional │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4. Valorificarea specificului diferitelor forme de educație în acțiunile educative și de orientare școlară │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┤ │4.1. Identificarea caracteristicilor diferitelor tipuri de│- Educația intelectuală - obiective, raportul │ │ educație, în scopul integrării lor într-un demers │ formativ-informativ │ │ didactic centrat pe nevoile de dezvoltare ale │- Educația morala - obiective, metode specifice, raportul │ │ elevilor │ constiinta - conduita morala │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤- Educație estetica - obiective │ │4.2. Formularea unor direcții de orientare școlară cu │- Educație religioasă - obiective │ │ ajutorul aspectelor specifice diferitelor tipuri de │- Educație fizica - obiective │ │ educație │- Consilierea școlară și profesională - obiective, factorii│ │ │ orientarii │ │ │- Socializarea - (mecanisme, funcții, etape) │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤ │4.3. Argumentarea necesității educației permanente în │- Educația permanenta - o necesitate în lumea contemporana │ │ societatea actuala │ (specific, conținut, obiective, metode, forme de │ │ │ organizare) │ └──────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┘ III. TEME # PEDAGOGIE GENERALĂ 1. Funcțiile și formele educației 2. Finalitățile educației (tipuri de finalitati - ideal, scop, obiective) 3. Sistemul de învățământ din România. # DIDACTICA 1. Organizarea activităților educative 2. Operationalizarea obiectivelor educaționale 3. Introducerea în teoria curriculum-ului (concepte, tipuri de curriculum, surse și criterii de selecție și organizare a continuturilor învățării, produse curriculare - plan de învățământ, programa, manual și auxiliare curriculare) 4. Proiectarea activităților educative (cerințe, conținut, etape, metode și mijloace) 5. Funcții și forme ale evaluării școlare. Tipuri de probe de evaluare: orale, scrise, practice. # TEORIA EDUCAȚIEI 1. Educația intelectuală - obiective, raportul formativ-informativ 2. Educația morala - obiective, metode specifice, raportul constiinta - conduita morala 3. Educația estetica - obiective 4. Educația religioasă - obiective 5. Educația fizica - obiective 6. Consilierea școlară și profesională - obiective, factorii orientarii # PEDAGOGIE SOCIALĂ 1. Educația permanenta - o necesitate în lumea contemporana (specific, conținut, obiective, metode, forme de organizare) 2. Socializarea - (mecanisme, funcții, etape) 3. Medii educaționale - școala, familia, Biserica, mijloacele de informare în masa Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007 DISCIPLINELE TEOLOGICE PENTRU SEMINARII ȘI LICEE TEOLOGICE - PE CULTE - STATUTUL DISCIPLINELOR În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DISCIPLINELE TEOLOGICE au statut de discipline obligatorii pentru proba E, filiera vocationala, profil teologic, pentru elevii seminariilor și liceelor teologice; în funcție de cultul de care aparțin, elevii susțin examen, proba scrisă, la o disciplina de specialitate teologica. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. Disciplinele teologice de Bacalaureat, pe culte, pentru proba E sunt:*) 1. Biserica Ortodoxa Română: a. Dogmatica Ortodoxa b. Istoria Bisericii Ortodoxe Române c. Studiul formelor și Desenul*) 2. Biserica Româno - Catolica (de limba română): a. Studiul Vechiului și Noului Testament b. Catehism 3. Biserica Româno - Catolica (de limba maghiara): a. Catehism b. Studiul Vechiului și Noului Testament 4. Biserica Română Unita cu Roma (Greco - Catolica): a. Studiul Vechiului și Noului Testament b. Catehism 5. Biserica Reformata: a. Studii Biblice b. Istoria Bisericii Reformate 6. Biserica Unitariana: a. Studii Biblice b. Istoria Bisericii Unitariene 7. Biserica Baptista: a. Studiul Bibliei b. Doctrine Biblice 8. Biserica Penticostala: a. Pneumatologie b. Doctrine Biblice 9. Biserica Adventista de Ziua a Șaptea: a. Studiul Bibliei b. Dogmatica 10. Cultul Musulman: a. Legislație Islamica

Articolul

ARTE PLASTICE ȘI DECORATIVE 1. Organizarea unei suprafețe folosind contraste valorice. Contraste cantitative și calitative. Echilibrarea petelor. Aplicații (studiul figurii umane, mulaj gips). 2. Valoratia, mijloc de expresie a volumului. Relația plan-valoare; despre pasaj. Importanța pasajului în scurgerea volumului. Trepte în înălțime spre alb și profunzime spre negru. Se vor urmări probleme de paginatie, raportul dintre obiectul studiat și suprafața inconjuratoare. Portret compozitional cu mâini. 3. Raportul dintre obiectul studiat și ambient. Rezolvarea compunerii spațiului plastic. Portret compozitional cu mâini. 4. Construcția pe baza observatiei formelor morfologice ale corpului omenesc. Construcția va avea în vedere arhitectura detaliului anatomic. Cap de expresie. 5. Articulari de forme anatomice. Articulare. Cap - gat - torace. Cap de expresie. 6. Expresia figurii umane. Nuantarii expresive a liniei și valorilor. Cap de expresie. 7. Construcția figurii umane folosind linia modulata și expresia volumului. Se vor urmări cu insistenta experimentarea potentelor expresive ale liniei. 8. Linia și pata, mijloc de expresie plastica în studiul figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, figura întreaga, imbracata, așezat într-o ambianță compusa de profesor. 9. Linia și valoarea, mijloace plastice în studiul construcției corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice, realizarea articularii acestor forme și sugerarea expresiva a formelor prin linie și pata. 10. Linia de construcție, linia expresiva și valoarea, mijloace de realizare a studiului corpului uman. STUDIUL DESENULUI PENTRU CLASELE DE ARHITECTURA ARTE AMBIENTALE ȘI DESIGN 1. Valoarea, mijloc de sugerare a volumului Pe pretextul unei naturi statice complexe se va realiza o lucrare în care elevii vor sugera volumele obiectelor din natura, urmărind, totodată, caracterul de echilibru static al lucrării. 2. Construcția și valoratia mijloace de studiu. Aplicație având ca pretext mulaje de gips. Se va evidenția ritmul proportiilor care stabilesc caracterul formelor studiate și expresivitatea liniei și valorilor. 3. Compunerea simetrica față de o axa. Aplicație la un grup limitat de forme geometrice (5-7) regulate. Acorduri și contraste valorice. 4. Crearea unei compozitii cu o semnificație data. Studiu după natura, aplicat la un grup de obiecte diferite ca structura, textura, utilitate și forma. 5. Construcția umbrei proprii și a umbrei purtate. Studiu aplicat unui ansamblu de forme geometrice dat. Se va solicita valorarea indicandu-se doua surse de lumina și precizându-se direcția lor. 6. Compunerea unui spațiu bidimensional dat utilizând contrastele de forma și valorice. Sectionarea unui obiect solid dat și utilizarea formei rezultate ca modul decorativ. 7. Alcătuirea unui obiect compozit din elemente disparate. Se vor utiliza 5 din următoarele corpuri geometrice: tetraedru, cub, prisma, piramida, con, cilindru și sfera. 8. Compoziție cu volume. Poliedre regulate și secțiuni ale acestora. SEMINARII TEOLOGICE - CLASE DE PATRIMONIU 1. Construcția figurii umane prin linie și valoare aplicată la portret în canon bizantin. 2. Linia și pata, mijloc de expresie plastica în studiul figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, realizat în viziune bizantina, imbracata, așezat într-o ambianță compusa. 3. Studiul structurilor. Aplicarea cunoștințelor capatate la studiul elementelor plastice, nuantarea valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor folosite în vestimentatia bizantina. 4. Linia și valoarea, mijloace plastice în studiul construcției corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice. Realizarea articularii detaliilor și sugerarea expresiva a volumelor prin pata valorică. Tratare în viziune bizantina 5. Construcția și valoarea (după cap model viu). Se va insista asupra nuantarii treptelor valorice, impusa de canonul bizantin. 6. Linia de construcție, linia expresiva și valoarea, mijloace de realizare plastica a figurii umane. Portret compozitional cu mâini. ISTORIA ARTEI ȘI ARHITECTURII 1. Civilizatia Greciei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice, domenii de manifestare: arhitectura, sculptura, ceramica, epoci artistice, personalități și opere reprezentative. 2. Civilizatia Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influente din arta etrusca; domenii de manifestare: arhitectura, sculptura, pictura și mozaic; arta română provinciala. 3. Renasterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectura (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptura (genuri, personalități și opere reprezentative); pictura (genuri), prezentare generală a școlii florentine și venetiene, personalități aparținând diverselor școli artistice și opere literare reprezentative. 4. Renasterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Cinquencento - Caracteristici ale Renasterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectura (personalități și opere reprezentative); sculptura (personalități și opere reprezentative); pictura (personalități și opere reprezentative) prefigurarea tendințelor artistice ulterioare. 5. Renasterea în Țările de Jos. Condiții geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalități și opere reprezentative. 6. Arta bizantina. Caracteristici generale (arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Particularitățile artistice în spațiului cultural românesc. 7. Secolul al XVII-lea în arta europeană a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Barocul în spațiul cultural românesc. 8. Secolul al XVIII-lea în arta europeană. Clasicism și Romantism (arhitectura, sculptura, pictura). 9. Secolul al XIX-lea în arta europeană Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanți și opere. 10. Pictura postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artiști și opere reprezentative. Direcții artistice deschise de pictura postimpresionista (cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, rationalism, constructivism, arta abstracta.) 11. Arta europeană în secolul XX Principalele curente europene în pictura de avangarda: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstracta. 12. Arta românească în secolele XIX și XX Personalități marcante care au contribuit la evoluția artei românești, influente artistice europene: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrascu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, St. Dumitrescu, Dimitrie Ghiata, Camil Ressu, Francisc Sirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Tuculescu, Dimitrie Paciurea, Constantin Brancusi, Ion Jalea, Romul Ladea, Cornel Medrea, Gheorghe Anghel. NOTĂ: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007 EDUCAȚIE FIZICA ȘI SPORT MAIESTRIE SPORTIVA LICEE CU PROGRAM SPORTIV I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul Examenului de Bacalaureat 2007, disciplina de învățământ Educație Fizica și Sport are statut de disciplina obligatorie pentru elevii din învățământul sportiv. Proba de MAIESTRIE SPORTIVA este proba practica. Pentru proba E, elevii din învățământul sportiv optează pentru una dintre cele doua probe: proba scrisă (Pregătire teoretică sportiva) sau proba practica (Maiestrie sportiva). II. COMPETENTE DE EVALUAT # Nivelul de maiestrie sportiva dobândit de elevi la disciplina/proba sportiva studiata. III. CONTINUTURI Nivelul global de performanță: # Pregătirea fizica generală; # Pregătirea fizica specifică disciplinei/probei sportive; # Pregătirea tehnico-tactica specifică disciplinei/probei sportive; # Cunoașterea, respectarea și aplicarea prevederilor regulamentului specific disciplinei/probei sportive; IV. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN La toate disciplinele/probele sportive, elevii sunt evaluați pe baza unui test de maiestrie sportiva care poate cuprinde una sau mai multe probe evaluatorii. NOTĂ: Disciplinele sportive, probele sportive, probele evaluatorii și baremele la maiestrie sportiva sunt cuprinse în Anexa acestei programe. Anexa ATLETISM O proba, la alegere, din prezentul tabel: *Font 7* ┌────┬──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Valoarea notelor acordate │ │Nr. │ ├───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┤ │crt.│ Proba │ Nota 1 │ Nota 2 │ Nota 3 │ Nota 4 │ Nota 5 │ Nota 6 │ Nota 7 │ Nota 8 │ Nota 9 │ Nota 10 │ │ │ ├─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┤ │ │ │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ ├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ 1. │ 100 m (sec.) │14.6 │12.6 │14.4 │12.5 │14.2 │12.4 │14.0 │12.3 │13.8 │12.2 │13.6 │12.1 │13.4 │12.0 │13.2 │11.9 │13.0 │11.7 │12.8 │11.5 │ ├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ 2. │ 200 m (sec.) │28.3 │25.2 │28.1 │25.1 │27.9 │25.0 │27.7 │24.9 │27.5 │24.8 │27.3 │24.6 │27.1 │24.4 │26.9 │24.2 │26.7 │24.0 │26.5 │23.8 │ ├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ 3. │ 400 m (sec.) │64.5 │58.0 │64.0 │57.5 │63.5 │57.0 │63.0 │56.5 │62.5 │56.0 │62.0 │55.5 │61.5 │55.0 │61.0 │54.5 │60.5 │54.0 │60.0 │53.5 │ ├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ 4. │ 800 m (min.) │2.30 │2.15 │2.28 │2.10 │2.26 │2.08 │2.24 │2.06 │2.22 │2.04 │2.20 │2.02 │2.18 │2.00 │2.17 │1.59 │2.16 │1.58 │2.15 │1.57 │ ├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ 5. │1500 m (min.) │5.00 │4.30 │4.58 │4.28 │4.56 │4.26 │4.54 │4.24 │4.52 │4.22 │4.50 │4.20 │4.48 │4.18 │4.47 │4.17 │4.46 │4.16 │4.45 │4.15 │ ├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ 6. │110 mg băieți,│ │18.1 │ │18.0 │ │17.9 │ │17.8 │ │17.7 │ │17.6 │ │17.5 │ │17.4 │ │17.3 │ │17.2 │ │ │ 100 mg fete │18.6 │ │18.4 │ │18.2 │ │18.0 │ │17.8 │ │17.6 │ │17.4 │ │17.2 │ │17.0 │ │16.8 │ │ │ │ (sec.) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ 7. │ înălțime (m) │1.33 │1.50 │1.36 │1.55 │1.39 │1.60 │1.42 │1.65 │1.45 │1.70 │1.48 │1.73 │1.51 │1.76 │1.54 │1.79 │1.57 │1.82 │1.60 │1.85 │ ├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ 8. │ lungime (m) │4.60 │5.60 │4.70 │5.70 │4.80 │5.60 │ 4.9 │5.90 │5.00 │6.00 │5.10 │6.10 │5.20 │6.20 │5.30 │6.30 │5.40 │6.40 │5.50 │6.50 │ ├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │ 9. │ triplu salt │10.50│12.60│10.60│12.70│10.70│12.80│10.80│12.90│10.90│13.00│11.50│13.10│11.60│13.20│11.70│13.30│11.80│13.40│11.90│13.50│ │ │ (m) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │10. │ greutate │8.50 │9.50 │9.00 │10.00│9.50 │10.50│10.00│11.00│10.50│11.50│11.00│12.00│11.50│12.50│12.00│13.00│12.50│13.50│13.00│14.00│ │ │ 7.257 kg B, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 4 kg F │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │11. │ disc (m) │30.50│29.50│31.00│30.00│31.50│30.50│32.00│31.00│32.50│31.50│33.00│32.00│33.50│32.50│34.00│33.00│34.50│33.50│35.00│34.00│ ├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │12. │ prajina (m) │1.95 │3.15 │2.00 │3.20 │2.05 │3.25 │2.10 │3.30 │2.15 │3.15 │2.20 │3.20 │2.25 │3.25 │2.30 │3.30 │2.35 │3.35 │2.40 │3.40 │ ├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │13. │ sulita (m) │ 25 │ 35 │ 26 │ 36 │ 27 │ 37 │ 28 │ 38 │ 29 │ 39 │ 30 │ 40 │ 31 │ 41 │ 32 │ 42 │ 33 │ 43 │ 34 │ 44 │ ├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │14. │ ciocan (m) │ 26 │ 27 │ 27 │ 28 │ 28 │ 29 │ 29 │ 30 │ 30 │ 31 │ 31 │ 32 │ 32 │ 33 │ 33 │ 34 │ 34 │ 35 │ 35 │ 36 │ ├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │15. │5000 m (min.) │ - │16.45│ - │16.40│ - │16.35│ - │16.30│ - │16.25│ - │16.20│ - │16.15│ - │16.10│ - │16.05│ - │16.00│ ├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │16. │400 m garduri │80.0 │64.5 │79.0 │64.0 │78.0 │63.5 │77.0 │63.0 │76.0 │62.5 │75.0 │62.0 │74.0 │61.5 │73.0 │61.0 │72.0 │60.5 │71.0 │60.0 │ │ │ (sec.) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │17. │ 3000 m obst. │11.45│11.10│11.40│11.05│11.35│11.00│11.30│10.55│11.25│10.50│11.20│10.45│11.15│10.40│11.10│10.35│11.05│10.30│11.0 │10.25│ │ │ (min.) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └────┴──────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘ BASCHET A. 1. Doua aruncari la cos de la linia de aruncari libere. 2. Doua aruncari la cos din dribling, prin doua procedee de finalizare diferite: de sus, oferită. 3. Trei aruncari la cos din saritura, din afară trapezului, din trei poziții diferite, la alegere. 4. Trei aruncari la cos, specifice postului, astfel: a. pentru conducatori de joc - de la 6,25 m, din trei poziții diferite, la alegere. b. pentru extreme - de la semidistanța, din trei poziții diferite, la alegere. c. pentru pivoti - din zona trapezului, din trei poziții diferite: carlig și/sau semicarlig. Pentru fiecare aruncare, cu cos înscris, dintre cele 10 executii, se acordă 1 punct. Pentru fiecare aruncare ratata, dintre cele 10 executii, se acordă 0,5 puncte. B. Joc bilateral în condiții regulamentare, cu durata stabilită de comisie. Se evalueaza nivelul de pregătire tehnica individuală, potrivit cu specializarea pe post. BADMINTON A. Structura tehnico-tactica: - jucatorul A servește din stanga pe diagonala; - jucatorul B returnează clear pe diagonala în cros; - jucatorul A drop (stop) în lung de linie (longlein); - jucatorul B returnează lob (ridicare) în același loc; - jucatorul A drop (stop) pe diagonala (în cros); - jucatorul B returnează lob (ridicare); - jucatorul A clear pe diagonala (în cros). Se repeta cu schimbarea sarcinilor celor doi jucatori. B. Joc bilateral 1x1 sau 2x2 în condiții regulamentare, apreciindu-se eficienta acțiunilor întreprinse. BASEBAL *Font ┌────┬────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Valoarea notelor acordate │ │Nr. │ ├──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┤ │crt.│ Proba │Nota 1│Nota 2│Nota 3│Nota 4│Nota 5│Nota 6│Nota 7│Nota 8│Nota 9│Nota 10│ │ │ ├──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼───┬───┤ │ │ │F │ B │F │ B │F │ B │F │ B │F │ B │F │ B │F │ B │F │ B │F │ B │ F │ B │ ├────┼────────────────────────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┼───┤ │ 1. │Alergare baza clasa baza - │- │3,5│- │3,4│- │3,4│- │3,3│- │3,2│- │3,2│- │3,1│- │3,1│- │3,0│ - │3,0│ │ │1 (sec.) │ │ │ │ 5 │ │ │ │ 2 │ │ 8 │ │ │ │ 5 │ │ │ │ 4 │ │ 2 │ ├────┼────────────────────────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┼───┤ │ 2. │Aruncarea mingii la distanta cu │- │68 │- │70 │- │75 │- │81 │- │85 │- │91 │- │93 │- │96 │- │99 │ - │101│ │ │elan 2-3 pasi (m) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼────────────────────────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┼───┤ │ 3. │Atacul (bataia mingii) aruncata │ │ 0 │ │ 1 │ │ 2 │ │ 3 │ │ 4 │ │ 5 │ │ 6 │ │ 7 │ │ 8 │ │ 9 │ │ │de lansator - 10 exercitii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │(nr. reusite) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └────┴────────────────────────────────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴───┴───┘ 4. Joc bilateral în condiții regulamentare, apreciindu-se comportamentul tehnico-tactic, potrivit postului din echipa. CANOTAJ CATEGORIA OPEN ┌────┬────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Valoarea notelor acordate │ │Nr. │ ├─────────┬─────────┬────────┬─────────┬────────┬─────────┬─────────┬────────┬─────────┬─────────┤ │crt.│ Proba │ Nota 1 │ Nota 2 │ Nota 3 │ Nota 4 │ Nota 5 │ Nota 6 │ Nota 7 │ Nota 8 │ Nota 9 │ Nota 10 │ │ │ ├─────┬───┼────┬────┼────┬───┼────┬────┼────┬───┼────┬────┼────┬────┼────┬───┼────┬────┼────┬────┤ │ │ │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ ├────┼────────────────┼─────┼───┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼────┼────┤ │ 1. │1x100 m (min.) │10,05│9,4│ 10 │9,35│9,55│9,3│9,5 │9,25│9,45│9,2│9,4 │9,15│9,32│9,07│9,25│ 9 │9,17│8,52│9,1 │8,45│ ├────┼────────────────┼─────┼───┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼────┼────┤ │ 2. │2x200 m (min.) │ 9,5 │9,2│9,45│9,15│9,4 │9,1│9,35│9,05│9,3 │ 9 │9,25│8,55│9,17│8,47│9,1 │8,4│9,02│8,32│8,55│8,25│ └────┴────────────────┴─────┴───┴────┴────┴────┴───┴────┴────┴────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴───┴────┴────┴────┴────┘ CATEGORIA UȘOARĂ - BĂIEȚI - 67,5 KG; FETE - 57 KG ┌────┬───────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Valoarea notelor acordate │ │Nr. │ ├────────┬──────────┬────────┬──────────┬────────┬──────────┬─────────┬───────┬─────────┬─────────┤ │crt.│ Proba │ Nota 1 │ Nota 2 │ Nota 3 │ Nota 4 │ Nota 5 │ Nota 6 │ Nota 7 │Nota 8 │ Nota 9 │ Nota 10 │ │ │ ├────┬───┼─────┬────┼────┬───┼─────┬────┼────┬───┼─────┬────┼────┬────┼───┬───┼────┬────┼────┬────┤ │ │ │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ ├────┼───────────────┼────┼───┼─────┼────┼────┼───┼─────┼────┼────┼───┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼────┼────┼────┤ │ 1. │1x100 m (min.) │10,3│10 │10,25│9,55│10,2│9,5│10,15│9,45│10,1│9,4│10,05│9,35│9,57│9,27│9,5│9,2│9,42│9,12│9,35│9,05│ ├────┼───────────────┼────┼───┼─────┼────┼────┼───┼─────┼────┼────┼───┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼────┼────┼────┤ │ 2. │2x200 m (min.) │10,1│9,4│10,05│9,35│ 10 │9,3│9,55 │9,25│9,5 │9,2│9,45 │9,15│9,37│9,07│9,3│ 9 │9,22│8,52│9,15│8,45│ └────┴───────────────┴────┴───┴─────┴────┴────┴───┴─────┴────┴────┴───┴─────┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴────┴────┴────┘ NOTĂ: Se va participa la o singura proba, la alegere. La acordarea notei, se va tine cont de condițiile atmosferice (ploaie, vant), acordându-se o bonificație tuturor candidaților. În cazul în care condițiile atmosferice (vant puternic, ploaie) nu permit desfășurarea în condiții optime a probei și pot influența obținerea unor timpi corespunzatori pe 2.000 m sau nu exista o porțiune dreapta (o pista de 2.000 m), proba se desfășoară pe o apa curgătoare. TEMATICA PROBEI: Parcurgerea de doua (2) ori a unei distanțe de 1.000 m, fără timp, cu următoarele tematici: - 1.000 m în cadenta 24 - 26 pentru 1x 26 - 28 pentru 2- - 1.000 m în cadenta 32 - 34 pentru 1x 34 - 36 pentru 2- Tematica este valabilă pentru toate categoriile de sportivi. Se poate participa într-o singura proba 1x sau 2-. În ambele cazuri, este obligatorie parcurgerea de doua ori a distantei de 1.000 m în cadentele indicate. Se vor urmări 3 elemente: - corectitudinea miscarii, din punct de vedere al execuției tehnice; - menținerea cadentei, pe întreaga distanta care trebuie parcursă; - menținerea ritmului, pe întreaga distanta care trebuie parcursă. FOTBAL 1. COMPLEX Lovitura de la coltul terenului, cu piciorul drept spre punctul de 11 m (cerc cu raza de 4 m), alearga până la coltul suprafeței de pedeapsa (16 m), pe a carei latura mare se găsesc 4 mingii așezate din 2 în 2 m. Din ușoară alergare, patru suturi la poarta cu piciorul stang. Alearga spre cealaltă parte a terenului, de unde executa o lovitura de la colt cu piciorul stang spre punctul de 11 m (cerc cu raza de 4 m). Alearga din nou spre coltul apropiat al suprafeței de pedeapsa, pe a carei latura mare se găsesc 4 mingi. Suteaza la poarta de patru ori cu piciorul drept. Complex executat în maxim un minut. Nota
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Rezultat
1 p
2 p
3 p
4 p
5 p
6 p
7 p
8 p
9 p
10 p
NOTĂ: - suturile (cele 8) trebuie executate pe spațiul portii, iar mingea sa cada pe sol, dincolo de linia de poarta, obtinandu-se 8 puncte. - centrarile trebuie să cada în cercul de la 11 m, obtinandu-se 2 puncte. 2. JOC BILATERAL în condiții regulamentare, evaluandu-se comportamentul tehnico-tactic specific postului. GIMNASTICA ARTISTICĂ SPORTIVA - BĂIEȚI Exercițiu liber ales minimum categoria a II-a de clasificare la: 1. sol; 2. aparat la care se lucrează în sprijin (cal sau Paralele); 3. aparat la care se lucrează din atarnat (inele sau bara fixa). Notarea fiecărui exercițiu se face conform codului de punctaj al Federației Române de Gimnastica. GIMNASTICA ARTISTICĂ SPORTIVA - FETE 1. O saritura la cal din codul de punctaj; 2. Exercițiu liber ales la sol cu durata de 1 minut și 10 secunde, care să conțină următoarele elemente: - doua linii acrobatice, dintre care una sa cuprindă minimum un element de valoare "B"; - seria artistică cu 3 elemente și o saritura de valoare "C"; - pirueta 360°; - serie mixtă din trei elemente. 3. Exercițiu liber ales la paralele, cuprinzând 6 elemente din care minim unul de valoare "B". Notarea fiecărui exercițiu se face conform codului de punctaj al Federației Române de Gimnastica. GIMNASTICA RITMICA SPORTIVA Exercițiu liber ales la doua aparate diferite (opționale) de nivel minim categoria a II-a. Notarea fiecărui exercițiu se face conform codului de punctaj al Federației Române de Gimnastica. HANDBAL 1. Pasa în trei cu schimb de locuri, finalizată cu aruncare la poarta din saritura, de la 9 m (cu portar). Se executa până când fiecare candidat efectuează câte trei aruncari la poarta. Fiecare gol marcat se apreciază cu trei puncte, iar aruncarile pe spațiul portii (fără a marca gol) cu un punct. Pentru noua puncte acumulate se acordă nota 10. Regresia notelor se face din punct în punct. 2. Joc bilateral în condiții regulamentare, doua reprize a 10 minute. Se apreciază comportamentul tehnico-tactic corespunzător postului din echipa. HALTERE *Font 7* ┌────┬──────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Valoarea notelor acordate │ │Nr. │ Categoria de ├──────┬────────┬──────┬────────┬──────┬────────┬──────┬───────┬───────┬───────┤ │crt.│ greutate │Nota 1│ Nota 2 │Nota 3│ Nota 4 │Nota 5│ Nota 6 │Nota 7│Nota 8 │Nota 9 │Nota 10│ │ │ ├──┬───┼────┬───┼──┬───┼────┬───┼──┬───┼────┬───┼──┬───┼───┬───┼───┬───┼───┬───┤ │ │ │F │ B │ F │ B │F │ B │ F │ B │F │ B │ F │B │F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ ├────┼──────────────────────┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 1. │54 kg - B, 48 kg - F │40│105│42,3│110│45│115│47,5│120│50│125│52,5│130│55│135│ 60│140│ 65│145│ 70│150│ ├────┼──────────────────────┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 2. │62 kg - B, 53 kg - F │45│135│47,5│140│50│145│52,5│150│55│155│57,5│160│60│165│ 65│170│ 70│175│ 75│180│ ├────┼──────────────────────┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 3. │69 kg - B, 58 kg - F │50│150│52,5│155│55│160│57,5│165│60│170│62,5│175│65│180│ 70│185│ 75│190│ 80│195│ ├────┼──────────────────────┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 4. │77 kg - B, 63 kg - F │55│160│57,5│165│60│165│62,5│170│65│175│67,5│180│70│185│ 75│190│ 80│195│ 85│200│ ├────┼──────────────────────┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 5. │83 kg - B, 69 kg - F │65│175│67,5│180│70│185│72,5│190│75│195│77,5│200│80│205│ 85│210│ 90│215│ 95│220│ ├────┼──────────────────────┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 6. │94 kg - B, 75 kg - F │75│190│77,5│195│80│200│82,5│205│85│210│87,5│215│90│220│ 95│225│100│230│105│235│ ├────┼──────────────────────┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 7. │105 kg - B, +75 kg - F│80│195│82,5│200│85│210│87,5│215│90│220│92,5│225│95│230│100│235│105│240│110│245│ ├────┼──────────────────────┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼────┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ 8. │+105 kg - B │- │205│ - │210│- │215│ - │220│- │225│ - │230│- │235│ - │240│ - │245│ - │250│ └────┴──────────────────────┴──┴───┴────┴───┴──┴───┴────┴───┴──┴───┴────┴───┴──┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘ NOTĂ: Performanțele în kg, reprezintă suma performantelor realizate de un candidat la cele doua stiluri (SMULS ȘI RIDICAT). INOT O proba, la alegere, din tabel: ┌──┬─────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Valoarea notelor acordate │ │Nr│ ├─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┤ │c │Proba│ Nota 1 │ Nota 2 │ Nota 3 │ Nota 4 │ Nota 5 │ │r │ ├──────┬──────┼──────┬──────┼──────┬──────┼──────┬──────┼──────┬──────┤ │t │ │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ 1│50 m │ 38.0 │ 40.5 │ 37.5 │ 40.0 │ 37.0 │ 39.5 │ 36.5 │ 39.0 │ 36.0 │ 38.5 │ │ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ 2│100 m│1.13.5│1.19.0│1.13.0│1.18.5│1.12.5│1.18.0│1.12.0│1.17.5│1.11.8│1.17.0│ │ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ 3│200 m│ 2.40 │ 2.50 │ 2.39 │ 2.49 │ 2.38 │ 2.48 │ 2.37 │ 2.47 │ 2.36 │ 2.46 │ │ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ 4│400 m│ 5.36 │ 5.51 │ 5.35 │ 5.50 │ 5.34 │ 5.49 │ 5.33 │ 5.48 │ 5.32 │ 5.47 │ │ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ 5│800 m│ - │11.56 │ - │11.55 │ - │11.54 │ - │11.53 │ - │11.52 │ │ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ 6│1500m│21.49 │ - │21.48 │ - │21.47 │ - │21.46 │ - │21.45 │ - │ │ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ 7│100 m│ 1.33 │ 1.39 │ 1.32 │ 1.38 │ 1.31 │ 1.37 │ 1.30 │ 1.36 │1.29.5│1.35.5│ │ │bras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ 8│200 m│ 3.18 │ 3.32 │ 3.17 │ 3.31 │ 3.16 │ 3.30 │ 3.15 │ 3.29 │3.14.8│3.28.8│ │ │bras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ 9│100 m│ 1.23 │ 1.29 │ 1.22 │ 1.28 │ 1.21 │ 1.27 │ 1.20 │ 1.26 │ 1.19 │ 1.25 │ │ │spate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │10│200 m│ 2.56 │ 3.07 │ 2.55 │ 3.06 │ 2.54 │ 3.05 │ 2.53 │ 3.04 │ 2.52 │ 2.59 │ │ │spate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │11│100 m│ 1.21 │ 1.26 │ 1.20 │ 1.25 │ 1.19 │ 1.24 │ 1.18 │ 1.23 │ 1.17 │ 1.22 │ │ │flu- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ture │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │12│200 m│ 2.53 │ 3.03 │ 2.52 │ 3.02 │ 2.51 │ 3.01 │ 2.50 │ 3.00 │ 2.49 │ 2.59 │ │ │flu- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ture │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───── │ │13│200 m│ 2.59 │ 3.08 │ 2.58 │ 3.07 │ 2.57 │ 3.06 │ 2.56 │ 3.05 │ 2.55 │ 3.04 │ │ │mixt │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │14│400 m│ 6.19 │ 6.37 │ 6.18 │ 6.36 │ 6.17 │ 6.35 │ 6.16 │ 6.34 │ 6.15 │ 6.33 │ │ │ mixt│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └──┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘ ┌──┬─────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Valoarea notelor acordate │ │Nr│ ├─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┤ │c │Proba│ Nota 6 │ Nota 7 │ Nota 8 │ Nota 9 │ Nota 10 │ │r │ ├──────┬──────┼──────┬──────┼──────┬──────┼──────┬──────┼──────┬──────┤ │t │ │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ 1│50 m │ 35.5 │ 38.0 │ 35.0 │ 37.5 │ 34.0 │ 36.5 │ 32.0 │ 34.5 │ 30.0 │ 32.5 │ │ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ 2│100 m│1.09.8│1.14.8│1.07.9│1.12.3│1.06.0│1.09.0│1.03.8│1.05.8│1.01.8│1.03 │ │ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ 3│200 m│ 2.32 │ 2.42 │ 2.28 │ 2.38 │ 2.25 │ 2.35 │ 2.22 │ 2.32 │ 2.18 │ 2.28 │ │ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ 4│400 m│ 5.29 │ 5.44 │ 5.24 │ 5.39 │ 5.19 │ 5.34 │ 5.09 │ 5.24 │ 5.00 │ 5.15 │ │ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ 5│800 m│ - │11.25 │ - │11.10 │ - │10.50 │ - │10.30 │ - │10.10 │ │ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ 6│1500m│21.30 │ - │21.10 │ - │20.40 │ - │20.10 │ - │19.30 │ - │ │ │liber│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ 7│100 m│1.27.5│1.33.5│1.25.5│1.31.5│ 1.24 │ 1.30 │ 1.22 │ 1.28 │ 1.19 │ 1.25 │ │ │bras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ 8│200 m│ 3.10 │ 3.24 │ 3.05 │ 3.19 │ 3.00 │ 3.14 │ 2.55 │ 3.09 │ 2.50 │ 3.04 │ │ │bras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ 9│100 m│ 1.18 │ 1.24 │ 1.16 │ 1.22 │ 1.14 │ 1.20 │ 1.12 │ 1.18 │ 1.10 │ 1.16 │ │ │spate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │10│200 m│ 2.49 │ 2.56 │ 2.45 │ 2.52 │ 2.41 │ 2.48 │ 2.37 │ 2.44 │ 2.33 │ 2.40 │ │ │spate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │11│100 m│ 1.16 │ 1.21 │ 1.14 │ 1.19 │ 1.12 │ 1.17 │ 1.10 │ 1.15 │ 1.08 │ 1.13 │ │ │flu- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ture │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │12│200 m│ 2.47 │ 2.57 │ 2.42 │ 2.52 │ 2.37 │ 2.47 │ 2.32 │ 2.42 │ 2.27 │ 2.37 │ │ │flu- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ture │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───── │ │13│200 m│ 2.52 │ 3.01 │ 2.49 │ 2.58 │ 2.46 │ 2.55 │ 2.40 │ 2.49 │ 2.37 │ 2.46 │ │ │mixt │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │14│400 m│ 6.08 │ 6.26 │ 6.01 │ 6.19 │ 5.54 │ 6.12 │ 5.47 │ 6.05 │ 5.40 │ 5.58 │ │ │ mixt│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └──┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘ JUDO *Font 7* ┌────┬─────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Valoarea notelor acordate │ │Nr. │ ├──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┤ │crt.│ Proba │Nota 1│Nota 2│Nota 3│Nota 4│Nota 5│Nota 6│Nota 7│Nota 8│Nota 9│Nota 10│ │ │ ├───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬───┤ │ │ │ F │B │ F │B │ F │B │ F │B │ F │B │ F │B │ F │B │ F │B │ F │B │ F │ B │ ├────┼─────────────────────────────────────────────┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┤ │ 1. │UKY KOMI T.W. 30 sec*) │ - │ 6│ - │ 7│ - │ 8│ - │ 9│ - │10│ - │15│ - │20│ - │25│ - │30│ - │32 │ ├────┼─────────────────────────────────────────────┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┤ │ 2. │UKY KOMI T.W. 30 sec**) │ - │ 4│ - │ 5│ - │ 6│ - │ 7│ - │ 8│ - │10│ - │15│ - │20│ - │25│ - │30 │ ├────┼─────────────────────────────────────────────┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┤ │ 3. │KAKE cu 4 parteneri - 4 procedee în 60 sec*) │ - │13│ - │14│ - │15│ - │16│ - │18│ - │20│ - │24│ - │26│ - │28│ - │30 │ ├────┼─────────────────────────────────────────────┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┤ │ 4. │KAKE cu 4 parteneri - 4 procedee în 60 sec**)│ - │11│ - │12│ - │13│ - │14│ - │16│ - │18│ - │22│ - │24│ - │26│ - │28 │ ├────┼─────────────────────────────────────────────┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┤ │ 5. │UKY KOMI T.W. 30 sec*) │ 4 │- │ 5 │- │ 6 │- │ 7 │- │ 8 │- │ 9 │- │13 │- │17 │ -│21 │- │25 │ - │ ├────┼─────────────────────────────────────────────┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┤ │ 6. │UKY KOMI T.W. 30 sec**) │ 4 │- │ 5 │- │ 6 │- │ 7 │- │ 8 │- │11 │- │14 │- │17 │ -│20 │- │23 │ - │ ├────┼─────────────────────────────────────────────┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┤ │ 7. │KAKE cu 2 partenere - 2 procedee în 60 sec*) │ 4 │- │ 5 │- │ 6 │- │ 7 │- │ 8 │- │11 │- │14 │- │17 │ -│21 │- │24 │ - │ ├────┼─────────────────────────────────────────────┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼───┤ │ 8. │KAKE cu 2 parteneri - 2 procedee în 60 sec**)│ 3 │- │ 4 │- │ 5 │- │ 6 │- │ 7 │- │ 8 │- │11 │- │14 │ -│17 │- │20 │ - │ └────┴─────────────────────────────────────────────┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴───┘ *) Primele două categorii de greutate. **) Următoarele categorii de greutate. RANDORI LIBER: 3 MINUTE NAGE WAZA ȘI 3 MINUTE NE WAZA KAIAC - CANOE ┌────┬─────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Valoarea notelor acordate │ │Nr. │ ├─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┤ │crt.│ Proba │ Nota 1 │ Nota 2 │ Nota 3 │ Nota 4 │ Nota 5 │ Nota 6 │ Nota 7 │ Nota 8 │ Nota 9 │ Nota 10 │ │ │ ├────┬────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┤ │ │ │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ ├────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ │ 1. │Caiac - K1-500 m │3,00│2,45│2,55│2,40│2,50│2,35│2,45│2,30│2,40│2,25│2,35│2,20│2,30│2,15│2,25│2,10│2,2 │2,05│2,15│2,00│ ├────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ │ 2. │Caiac - K1-1000 m│5,35│5,25│5,30│5,2 │5,25│5,15│5,20│5,10│5,15│5,05│5,10│5,00│5,00│4,50│4,50│4,40│4,40│4,30│4,30│4,20│ ├────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ │ 3. │Canoe - C1-500 m │ - │ 3 │ - │2,55│ - │2,5 │ - │2,45│ - │2,4 │ - │2,34│ - │2,3 │ - │2,22│ - │2,18│ - │2,15│ ├────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ │ 4. │Canoe - C1-1000 m│ - │5,35│ - │5,30│ - │5,25│ - │5,20│ - │5,15│ - │5,08│ - │4,56│ - │4,44│ - │4,38│ - │4,32│ └────┴─────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘ O singura proba la alegere în ambarcatiuni de simplu (500 m sau 1000 m). KARATE KIHON: ZENKUTSU-DACHI 1. SANBON-ZUKI-GYAKU SANBON/ZUKY; 2. SOTO-UKE-EMPI/YAKU/ZUKI-mae-ni-sagaru; 3. OCHI-UKE-KIZAMI-ZUKI-GZAKU-ZUKI-GZAKU-mae-ni-sagaru; 4. GEDAN-BARAI-UKAKEN-HAITO; 5. MAE-GERI-NAWASHI-GERI-ZOKO-GERI; 6. USHIRO-GERI; KOKUTSU-DACHI 1 SHUTO-UKE-KIZAMI-GERI-NUKITE; KIBA-DACHI 1 YOKO-KEAGE-YOKO-KEKOMI. KATA: HEIAN SHODAN; HEIAN NIDAN; HEIAN SANDAN; HEIAN YODAN; HEIAN GODAN 1 impuse BASSI-DAI; KANKU-DAI; EMPI; JION - 2 OBLIGATORII; KUMITE: KIKON JPPON KUMITE 1. OR-KUZI JORDAN; AGE-UKE-GYAKU-ZUKU; TATESHUTO-UKE-SHUTO-UCHI (eschiva 45° lateral); 2. OR/ZUKI CHUDAN; SOTO-UKE-GYAKU-ZUKI; SOTO-UKE-YOKO-EMPI-UCHI; 3. MAE-GERI; GEDAN-BARAI-GYAKU-ZUKI; GYAKU GEDAN-BARAI-KIZAMI- ZUKI-GYAKU/ZUKI; 4. YOKO/GERI/KEKONI; SOTO-UKE-GYAKU-ZUKI; HAIWAN-UKE-HAITO-UCHI; 5. NAWASHI-GERI; HAIWAN UCHI-UKE; GYAKU/ZUKI; AWASE SHUTO-UKE- YOKO-EMPI-UCHI. JIYA JPPON KUMITE: 1. TATE SHUTO-UKE (eschiva 45° lateral) GYAKU-ZUKI atac GI-ZUKI JORDAN; 2. AGE-UKE (eschiva 45° lateral pas spate) KIZAMI-NAWASHI-GERI-GYAKU-ZUKI-HIKITE-GANAE. JIKU KUMITE: Se urmărește: poziția corecta; utilizarea soldurilor; HIKITE; tehnica corecta; respiratia corecta; direcția privirii; ritmul de execuție, viteza de execuție; stabilitate și echilibru; control, KIAI, KIME. LUPTE GRECO - ROMÂNE A. 1. Aruncari peste sold, 10 exercitii; 2. Aruncari peste piept, 10 exercitii; 3. Intrari în pod de sus; Exercițiile vor fi realizate cu partener activ, pentru fiecare execuție reusita acordându-se un punct. B. 1. Lupta libera de sus 2x2 minute. 2. Lupta la parter 2x2 minute. Se apreciază nivelul exercițiilor, orientarea tactica și combativitatea. LUPTE LIBERE A. 1. Doborari cu intrare la coapsa, 10 exercitii; 2. Salt cu carlig, 10 exercitii; 3. Podul din picioare. Exercițiile vor fi realizate cu partener activ, pentru fiecare execuție reusita acordându-se un punct. B. 1. Lupta libera în condiții regulamentare, cu partener activ de aceeași categorie. Se apreciază nivelul exercițiilor, orientarea tactica și combativitatea. ORIENTARE SPORTIVA 1. Probe cu caracter tehnic și teoretico-practic: - manevrarea busolei; - 2,5 puncte - citirea hârtii; - 2,5 puncte - orientarea hârtii; - 2,5 puncte - recunoașterea semnelor convenționale; - 2,5 puncte 2. Parcurgerea unui traseu de orientare sportiva, elaborat de comisie, cu dificultate specifică vârstei și sexului. Timpul de parcurgere, sistemul de punctaj și echivalarea acestora în note se stabilesc, de asemenea, de către comisia de examinare. PATINAJ ARTISTIC 1. Executarea pe uscat a următoarelor sarituri simple: - salchow - Toe Loop - Rittberger - Flip - Lutz 2. Executarea pe patine cu role în sala, a unui program pe fond muzical, cuprinzând: - taierea ghetii cu fața și spatele - pasi în cerc - pasi în linie - elemente de echilibru (fandari, cumpene, pusca, cioara). POLO PE APA A. 1. Tras la poarta din inot pe apa - 3 exercitii. 2. Tras la poarta din inot de la 5 m cu 2 fente - 3 exercitii. 3. Tras la poarta din inot cu inaintare în fenta (2 m) - 4 exercitii. Fiecare execuție reusita din cele 10 (zece) încercări se apreciază cu un punct. B. Joc bilateral, în condiții regulamentare, apreciindu-se comportamentul tehnico-tactic specific postului. RUGBY 1. COMPLEX TEHNICO-TACTIC: - alergare 5 metri - placaj spate - alergare 5 metri - placaj fața - alergare 5 m și culegerea unui balon - fenta pas dreapta și pas stanga pas dreapta - alergare 5 m și culegerea unui balon - lovitura de picior de urmărire - prinderea balonului și schimbarea de direcție stanga, schimbare de direcție dreapta - alergare 5 m și percutie stanga, percutie dreapta cu schimbarea balonului dintr-o mana în alta - alergare și înscrierea unei încercări din plonjon. Nota
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Timp
41''
39''
37''
35''
33''
31''
29''
27''
25''
23''
2. JOC BILATERAL în condiții regulamentare. Se apreciază comportamentul tehnico-tactic specific postului din echipa. SARITURI ÎN APA 1. O PROBA OBLIGATORIE - trambulina 1 m. Fete - 5 sarituri libere, suma coeficienților sariturilor, minim 11,2; Băieți - 6 (șase) sarituri libere, suma coeficienților sariturilor, minim 14. 2. O PROBA LA ALEGERE de la trambulina de 3 m sau platforma de 10 m. Trambulina 3 m: Fete - 5 sarituri libere și 5 sarituri impuse, suma coeficienților sariturilor, maxim 9,5; Băieți - 5 sarituri libere și 6 sarituri impuse. Platforma: Fete - 4 sarituri libere și 5 sarituri impuse, suma coeficienților sariturilor, maxim 7,6; Băieți - 4 sarituri libere și 6 sarituri impuse. Notă: În programul de la trambulina 3 m sau platforma, elevii vor prezenta obligatoriu 2 sarituri cu grad de dificultate 2,7. Notarea se face conform tabelelor Federației Române de Natatie. SCHI ALPIN A. PROBA TEHNICA Schi pe iarba: traseu de slalom marcat cu 13-15 porți, incluzând doua "duble" și o "sicana" din 3 porți. B. PROBA CONTRA CRONOMETRU Fir vertical, ritmic, fanion basculant Diferența de nivel - 25 m Număr de porți - 13 (start + 10 porți + sosire) Distanta între porți - 5 m. Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10 Nota F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B Timp
15
14,5
14,5
14
14
13,5
13,5
13
13
12,5
12,5
12
12
11,5
11,5
11
11
10,5
10,5
10
SCHI BIATLON BĂIEȚI Alergare 8 km cu 3 trageri C-P-C Arma 5,6 mm. Nota
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Timp total
42,30
42
41,30
41
40,30
40
39,30
39
38,30
38
FETE Alergare 6 km cu 3 trageri C-P-C Arma 5,6 mm. Nota
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Timp total
35,30
35
34,30
34
33,30
33
32,30
32
31,30
31
Complex de procedee tehnice executat pe schiuri cu role: - mersul alternativ - mersul simultan - trecerile de la un mers la altul Aprecierea se va face de către comisia de examinare. SCHI FOND 1. Complex de procedee tehnice executat pe schiuri cu role: - mersul alternativ - mersul simultan - pasul de patinaj - trecerile de la un mers la altul 2. Schi fond role pe distanta de 600 m (fete) și 800 m (băieți). Timpii realizați vor fi echivalati în note pe baza unei scale de notare elaborata de comisie, corespunzător profilului traseului. SCRIMA 1. Atac 3 acțiuni a 5 repetari; - bataie lovitura dreapta; - fenta și degajament; - fenta insala contra (six sau qaqrt). Apărare 3 acțiuni a 5 repetari: - contra de six riposta dreapta; - contra de quart riposta dreapta; - ocolire - parada riposta (dreapta sau dagajament). 2. Asalt liber la proba preferata (floreta, spada sau sabie), în condiții regulamentare. Notarea la probele cu caracter tehnico-tactic se face prin acordarea a câte doua puncte pentru fiecare execuție reusita, totalul punctelor acumulate fiind împărțit la cele 6 probe. Asaltul liber va fi notat în concordanta cu comportamentul tehnico-tactic. SPORT AEROBIC Exercițiu liber ales, individual, care să cuprindă, ca dificultate minima, elementele 2E + 3D + 3C + 2B + 2A. Notarea se face conform codului de punctaj al Federației Române de Gimnastica, acordându-se o nota întreaga. SAH A. 1. Matul cu cal și nebun 2. Matul cu doi nebuni 3. Dama împotriva pionului pe ultima linie 4. Turn și pion contra turn 5. Regula opoziției 6. Regula patratului 7. Mat în doua mutari 8. Una din deschiderile: spaniola, siciliana. În funcție de demonstrarea corecta a subiectului, se va acorda nota 10, urmând ca pentru fiecare neprecizare să-i fie scăzut un punct. La problema nr. 2, în funcție de numărul mutarilor. La problema nr. 3, în funcție de precizări. La problema nr. 4, în funcție de găsirea celei mai bune apărări. La problema nr. 5, dacă se cunoaște opoziția la distanta, la semidistanța. La problema nr. 6, dacă se cunosc și exercitii. La problema nr. 7, în funcție de durata. Una din deschiderile: - spaniola - siciliana - italiana - gambitul damei Din 10 mutari. B. Partida în condiții regulamentare. TENIS DE CAMP 1. SERVICII - se executa 16 servicii, câte 2 în fiecare parte alternativ în tinte de 1,25 m. Se servește de doua ori în ținta 1, apoi de doua ori în ținta 3; de doua ori în ținta 2 și de doua ori în ținta 4. Se repeta totul încă odată. Nimerirea tintei cu forta și precizie este egala cu 2 puncte. Doar cu precizie 1 punct; iar numai în careu 0,5 puncte. Nota
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
8
10
12
14
16
18
20
24
26
28
2. JOC DE SIMPLU, un set. TENIS DE MASA - Model ofensiv (bazat pe viteza): *Font 7* Proba
Criterii de apreciere
Evaluare
- joc de mijloc tăiat + semizbor pe toată masa
siguranța
2 pct.
- combinare contraatac forhard + rever pe o parte a mesei
16 schimburi; control în ritm susținut
2 pct.
- combinarea preluării topspin forhard + rever prin blocaj directionat
control în ritm susținut
2 pct.
- inițierea atacului din forhand pe serviciul scurt tăiat
3 reusite din 5 exercitii
2 pct.
- serviciul de efect (preferat) pe un punct al mesei
3 reusite din 5 exercitii
2 pct.
- Model ofensiv (bazat pe efecte): Proba
Criterii de apreciere
Evaluare
- joc de mijloc tăiat + semizbor pe toată masa
siguranța
2 pct.
- combinare topspinului forhard + rever directionat
16 schimburi; control în ritm susținut
2 pct.
- combinarea preluării topspin forhard + rever prin blocaj directionat
control în ritm susținut
2 pct.
- inițierea atacului din forhand pe serviciul scurt
3 reusite din 5 exercitii
2 pct.
- serviciul de efect (preferat) pe un punct al mesei
3 reusite din 5 exercitii
2 pct.
- Model complet (bazat pe defensiva): Proba
Criterii de apreciere
Evaluare
- joc de mijloc tăiat + semizbor directionat
siguranța
2 pct.
- atac din joc de mijloc cu lovitura preferata
capacitate de decizie în alegerea mingiei
2 pct.
- combinarea apărării topspin forhard directionat
siguranța 16 schimburi
2 pct.
- preluare topspin prin blocaj forhand + rever directionat
siguranța
2 pct.
- serviciul de efect (preferat) pe un punct al mesei
3 reusite din 5 exercitii
2 pct.
Exprimarea în jocul pe puncte (JOC BILATERAL) a modelului aplicat. Notă: Se va acorda o nota pentru unul dintre modelele de la punctul A normelor minimale și o nota la punctul B. VOLEI 1. SERVICIUL DE SUS DIN FAȚA - (procedeul preferat), orientat în ultima treime a terenului advers, în zonele 1 și 5. Se executa în total 10 servicii, alternativ. 2. PRELUARE DIN SERVICIU. Se efectuează, alternativ, 10 preluări din zonele 5-6 și dirijarea mingei în spațiul dintre zonele 2 și 3. 3. LOVITURA DE ATAC - procedeu "drept" și "întors", alternativ, în funcție de zonele din care se ataca 4, 3 și 2. Se efectuează 10 încercări. 4. JOC BILATERAL în condiții regulamentare, 6x6, iar în lipsa de efectiv se efectuează joc cu 4x4 sau 3x3. Se apreciază comportamentul fiecărui candidat, în funcție de postul din echipa, precum și a jocului în ansamblu. Nota Proba 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Serviciu de sus din fața
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Preluare din serviciu
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Lovitura de atac
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007 EDUCAȚIE FIZICA ȘI SPORT PREGĂTIRE TEORETICĂ SPORTIVA LICEE CU PROGRAM SPORTIV I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul Examenului de Bacalaureat 2007, disciplina de învățământ Educație Fizica și Sport are statut de disciplina obligatorie pentru toți elevii din învățământul sportiv. Proba PREGĂTIRE TEORETICĂ SPORTIVA, susținută din "Teoria și metodica pregătirii sportive de performanță" este proba scrisă. Pentru proba E, elevii din învățământul sportiv optează pentru una dintre cele doua probe: proba scrisă (Pregătire teoretică sportiva) sau proba practica (Maiestrie sportiva). II. COMPETENTE DE EVALUAT # Nivelul pregătirii teoretice și metodice de specialitate al elevilor. III. CONTINUTURI # Sportul - fenomen social. # Jocurile Olimpice. # Conceptele (categoriile) fundamentale ale domeniului. # Conținutul antrenamentului sportiv. # Principiile antrenamentului. # Factorii favorizanti ai capacității de performanță. # Mijloace de control și autocontrol a evoluției individului. # Notiuni de igiena sportiva. # Regimul alimentar. # Protecția individuală. # Sistemul de educație fizica și sport din România. # Prezenta educației fizice și sportului în unitățile școlare. # Termeni de specialitate. # Deprinderi și priceperi motrice. # Sistemul mijloacelor antrenamentului sportiv. # Exercițiul fizic - principalul mijloc al antrenamentului sportiv. # Calirea organismului. # Bioritmul. # Oboseala. # Refacerea după efort. # Factorii care prejudiciază starea de sănătate și capacitatea de performanță. # Documente de specialitate. # Structura organizatorică a miscarii sportive pe plan județean și local. # Motricitatea generală. # Efortul în antrenamentul sportiv. Mărimea, orientarea și caracterul efortului. # Metode și procedee de antrenament pentru dezvoltarea calităților motrice bazate pe relația efort-odihna. # Aparatura, metode, procedee de investigatie medico-sportiva. # Lectia de antrenament sportiv. # Pregătirea biologica pentru concurs. # Pregătirea psihologică pentru concurs. # Amenajarea și întreținerea bazelor sportive. # Organizarea activității sportive pe plan mondial, european și național. # Selecția sportiva. # Forma sportiva. # Metoda modelarii. # Structura antrenamentului sportiv. # Adaptarea și antrenamentul sportiv. # Forme speciale de organizare a pregătirii sportive. # Evaluarea antrenamentului sportiv. # Refacerea după concurs. NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA DE LIMBA ITALIANA PENTRU LICEELE BILINGVE INTRODUCERE În primii doi ani de liceu, studiul limbii italiene se efectuează în cadrul educației lingvistice, bazându-se pe text și orienteaza activitatea educativă pe limbajul verbal studiat din punctul de vedere al: - aspectelor comunicative; - aspectelor structurale; - aspectelor propedeutice studiului literaturii. Educația lingvistica face mai ample și mai constiente funcțiile care caracterizează diferitele tipologii textuale, folosind în mod special texte autentice care să prezinte diferitele intrebuintari sociale ale limbii (presa, publicitate, T.V., etc.). Obiectul specific rolului sau educativ vizează reliefarea varietatii caracterului și funcțiilor asumate ca baza și premisa pentru folosirea și înțelegerea limbajelor proprii altor discipline. FINALITATI În cadrul abilităților lingvistice: - dobândirea capacităților de utilizare a limbii în cadrul abilităților fundamentale (receptarea și producerea orala și scrisă) în funcție de scopuri și de situațiilor comunicative; - dobândirea deprinderile de lectura ca mijloc de neinlocuit pentru accesul la domenii mai ample ale cunoașterii pentru a satisface exigențele personale de cultura în scopul consolidării capacităților de reflectie și pentru o mai mare participare la realitatile sociale. CAPACITĂȚI LINGVISTICE - formarea deprinderilor de citire; - formarea deprinderilor de sesizare a raporturilor între limba, gandire și comportament uman; - dobândirea unei metode mai riguroase pentru analiza limbii. EDUCAȚIA LITERARĂ - dobândirea și consolidarea capacităților de analiza și studiere a textelor literare italiene și cu scopul de a o lega contextelor ambientale și istorice. OBIECTIVE DE REFERINȚA CLASA a IX-a ABILITAȚI LINGVISTICE La sfârșitul primei clase de liceu - referitor la CAPACITATEA DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL (ascultare) elevul trebuie să fie capabil sa: # înțeleagă un mesaj emis cu o viteză medie în limba italiana standard; # identifice din discurs nucleele conceptuale și organizarea textelor narative și descriptive; - referitor la CAPACITATEA DE EXPRIMARE ORALA (vorbire) elevul trebuie să fie capabil sa: # emita mesaje ținând cont de diferitele situații comunicative; # planifice și sa organizeze propriul discurs, în funcție de caracteristicile tipului de text narativ sau descriptiv; # sa imbine registrul lingvistic (uz formal sau informal) - referitor la CAPACITATEA DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (lectura) elevul trebuie să fie capabil sa: # înțeleagă un mesaj scris de dificultate mijlocie în italiana standard; # identifice diferențele fundamentale între comunicarea orala și scrisă; # să aplice diferitele strategii de lectura în funcție de varietatea situațiilor comunicative; # sa recunoască structurile fundamentele ale tipurilor de texte narative și descriptive; # sa imbine aspectele fonetice, prosodice și de comunicare în timpul lecturii cu voce tare. - referitor la CAPACITATEA DE EXPRIMARE A MESAJULUI SCRIS (scrierea) elevul trebuie să fie capabil sa: # sa producă corect texte în italiana, adecvate diferitelor scopuri comunicative: - referitor la STUDIUL LITERATURII elevul trebuie să fie capabil sa: # recunoască aspectele formale ale diferitelor texte în proza (argumentative și expozitive) - referitor la DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR LINGVISTICE, elevul trebuie să fie capabil sa: # recunoască structurile gramaticale morfo-sintactice de baza; # sa recunoască și sa utilizeze, din punct de vedere lexical, patrimoniul lexical adecvat. CONTINUTURI LEXICUL Despărțirea în silabe; Accentele, apostroful, trunchierea; Sensurile cuvintelor: - cuvinte cu mai multe sensuri; - sinonime și antonime; - familia de cuvinte; Derivarea cuvintelor: - prefixe și sufixe; SUBSTANTIVUL Felurile substantivului: - comune și proprii; concrete și abstracte; numarabile, colective, de masa; - genul și numărul; defective de singular/plural; cu doua plurale;

Articolul

Formele articolului: - articolul hotărât; prepozitiile articulate; întrebuințare; - articolul nehotarat și partitiv; ADJECTIVUL Rolul adjectivului: - Specificare și descriere; Felurile adjectivului și așezarea lui; Gradele de comparatie; Adjectivele determinative: posesive, demonstrative, nehotarate, interogative, numerale; Reguli de întrebuințare. PRONUMELE Felurile pronumelui și funcțiile sintactice: - personale, posesive, demonstrative, interogative, relative. VERBUL Conjugarea verbului: - mod, timp, persoana, număr; Diateza: - activa, pasiva, reflexiva. Întrebuințarea indicativului. ADVERBUL Felurile adverbului; Gradele de comparatie PREPOZITIA Sensul/semnificatia prepozitiilor; Felurile și întrebuințarea prepozitiilor; CONJUNCTIA Sensul/semnificatia conjunctiilor; Felurile și întrebuințarea conjunctiilor. INTERJECTIA Semnificatia interjectiilor; Felurile și întrebuințarea interjectiei. TEXTUL Tipuri de texte; Moduri de expunere; - textul narativ; - textul descriptiv; Texte functionale: - scrisoarea; - procesul-verbal; - fișa; - curriculum; - descrierea; - cererea; - rezumatul; EDUCAȚIA LITERARĂ Elemente de baza ale analizei textului narativ; Momentele subiectului literar: spațiu, timp, personaj, intriga, desfășurarea, deznodamantul. OBIECTIVE DE REFERINȚA CLASA a X-a ABILITAȚI LINGVISTICE La sfârșitul clasei a X-a: - referitor la CAPACITATEA DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL (ascultare) elevul trebuie să fie capabil sa: # identifice din mesaj nucleele conceptuale și organizarea textelor argumentative și expozitive; # sa sesizeze cu claritate argumentele, structura lor, punctul de vedere și scopurile emitatorului. - referitor la CAPACITATEA DE EXPRIMARE ORALA (vorbire) elevul trebuie să fie capabil sa: # planifice și sa organizeze propriul discurs, în funcție de caracteristicile tipului de text argumentativ și expozitiv; # să-și adapteze registrul lingvistic (uz formal sau informal) și elementele care conferă eficacitate discursului; - referitor la CAPACITATEA DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (lectura) elevul trebuie să fie capabil sa: # efectueze lecturi diversificate; # folosească textul pentru activități de invatarea limbii; # recunoască structurile fundamentele ale tipurilor de texte argumentative și expozitive; # imbine aspectele fonetice, prosodice și de comunicare în timpul lecturii cu voce tare. - referitor la CAPACITATEA DE EXPRIMARE A MESAJULUI SCRIS (scrierea) elevul trebuie să fie capabil sa: # realizeze texte scrise, în funcție de caracteristicile fundamentale ale diferitelor tipuri de texte; - referitor la STUDIUL LITERATURII elevul trebuie să fie capabil sa: # recunoască și sa explice aspectele formale ale unui text narativ, liric, dramatic; - referitor la DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR LINGVISTICE, elevul trebuie să fie capabil sa: # recunoască și sa utilizeze structurile gramaticale morfo-sintactice de baza; # facă legătură între fenomenele și elementele lingvistice fundamentale ale limbii italiene cu acelea ale propriei limbi și ale altor limbi străine. CONTINUTURI LEXIC Schimbarea sensului cuvintelor: - metonimia: - metafora; - alte figuri de stil: comparatie, antonomaza, oximoron. Derivarea cuvintelor: - moduri de derivare: alterarea; cuvintele alterate și compuse. SINTAXA Felul propozitiilor: - enuntiative, interogative, exclamative; - afirmative și negative. Sintaxa propozitiei: - subiectul; predicatul (verbal/nominal); atributul; complementul. Sintaxa frazei: Coordonarea. Subordonarea: - dependente și principale; - subordonate explicite și implicite. Tipuri de subordonate: - propozitii subiective; - propozitii completive directe; - propozitii declarative; - propozitii cauzale; - propozitii concesive; - propozitii consecutive; - propozitii finale; - propozitii condiționale și "periodo ipotetico"; - propozitii temporale; - propozitii relative. Anacolutul: sintaxa libera. Vorbirea directa și indirecta. Registre lingvistice: - informal (colocvial), formal. TEXTE Tipuri de texte, moduri de expunere: - argumentativ; - expozitiv; - interpretativ și argumentativ; - descriptiv: Pratica della lettura - cronica; - naratiunea; - darea-de-seama; planul de idei NOTIUNI DE TEORIE LITERARĂ Textul narativ: coordonatele timpului (ordinea și durata), naratorul, punctul de vedere, etc. Textul poetic: conotatie și denotatie; Cele mai frecvente figuri retorice: - aliteratia - repetitia - metafora - hiperbola - comparatia - alegoria - ironia - metonimia - oximoronul Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE Programa pentru studiul limbii italiene în liceele bilingve (clasele a XI-a și a XII-a) Premiza În cei doi ani ai claselor a XI-a și a XII-a, educația pentru literatura ocupa o poziție centrala și are drept scop imbogatirea adusă de limba literară atât în ceea ce privesc competentele lingvistice cat și cunoștințele de cultura și civilizatie italiana. Studiul și analiza textului literar ajuta la: # Imbogatirea cunoștințelor generale # Încadrarea operelor în contextul istoric # Reflectia asupra conceptului de text literar și asupra tipurilor de texte # Efectuarea unei cercetări științifice a criticii aferente, a raporturilor între literatura și societate, între literatura și alte manifestări artistice. Asadar, spațiul alocat consolidării și imbogatirii educației lingvistice, trebuie să fie strâns legat de muncă pe text, ținându-se cont de pluralitatea punctelor de plecare aplicative intrinseci ale dimensiunii textuale. Finalitati În sectorul abilităților lingvistice: # Dezvoltarea și consolidarea capacității de a folosi limba în receptionarea și în producția orala și scrisă în funcție de o dimensiune propriu-zis textuala și imbogatirea vocabularului. # Deprinderea obisnuintei de a citi ca mijloc de neinlocuit pentru a ajunge la extinse domenii ale cunoașterii, pentru a satisface exigențele personale în cultura, pentru desăvârșirea capacității de a reflecta și pentru o cat mai mare participare la realitatea socială. În sectorul de reflectie asupra limbii: # Dezvoltarea și consolidarea unei metode riguroase de analiza a limbii, pentru a surprinde raporturile dintre limba, gandire și comportament uman, în afară de a recunoaște în limba marturiile intamplarilor istorice și culturale. În sectorul educației literare: # Desăvârșirea, prin apropierea de texte literare și prin experienta analizei directe efectuată asupra lor, unui interes specific pentru operele italiene și literare. # Deprinderea unei perspective interculturale, cu o atenție sporită asupra dimensiunii europene, prin intermediul descoperirii literaturii ca reprezentare de sentimente și situații universale. Obiective de invatare Abilitați lingvistice În ceea ce privește receptarea mesajului oral (ascultare) elevul, după ce a depășit nivelul înțelegerii globale și generale a textului altcuiva, trebuie să fie în stare: # Sa recunoască nucleele conceptuale și organizarea textului, mai ales în expunerile cu tema # Sa deducă în mod corect punctul de vedere și scopurile emitatorului În ceea ce privește producerea mesajului oral (vorbit) elevul trebuie să fie în stare: # Sa planifice și să-și organizeze propriul discurs ținând cont de diferitele scopuri ale mesajului și de timpul pus la dispoziție # Sa aleagă în mod potrivit registrul lingvistic și elementele ce conferă discursului coerenta În ceea ce privește receptarea mesajului scris (lectura) elevul trebuie să fie în stare: # Sa efectueze lecturi diversificate, având în vedere scopuri diferite, precum obținerea de date și informații, parcurgerea sumară, înțelegerea globală și cea aprofundata, folosirea textului pentru studiu. # Sa identifice structurile diverselor tipuri de texte # Sa folosească propriile cunoștințe pentru a deduce și a argumenta # Sa imbine informațiile textului cu cele provenite din alte surse # Sa stabilească aspectele fonice, prozodice și ale direcției comunicative în lectura cu voce tare. În ceea ce privește producția scrisă (scrierea) elevul trebuie să fie în stare: # Sa realizeze forme de scriere diverse în raport cu folosirea, funcțiile și situațiile comunicative (diferența dintre scrierea pentru uz personal și aceea cu difuzare mai ampla care cere o planificare atenta) # Sa folosească în mod inteligent și corect informații și modele de scriere din alte texte Reflectie asupra limbii Obiectivele reflectiei asupra limbii au finalitati atât aplicative, cat și cognitive, și elevul trebuie să fie capabil sa: # Analizeze limba italiana legand fenomenele și stabilind comparatii între elementele fundamentale ale limbii italiene și între acelea ale limbii materne și ale altor limbi străine. # Recunoască diverse utilizări pe care le au structuri lingvistice în diferite tipuri de texte. # Surprinda raportul între tradițiile lingvistice, cele culturale și problemele societății relevand aspectele istoriei limbii și ale varietatii lingvistice. Educație literară Elevul trebuie să fie capabil sa: # Recunoască aspectele formale ale textului literar, ordinea interna a construcției, alegerile lingvistice și, în poezie, trăsăturile ritmice și prozodice și configurația grafica. # Surprinda raportul între opera literară și contextul cultural și istoric general, efectuand și legături și confruntari cu realitatea istorico-culturală europeană și a propriei tari. # Furnizeze, pe baza elementelor textuale și contextuale, o interpretare complexa și metodologică a textului. # Formuleze păreri motivate care să pună în evidenta raportul dintre mesajul operei, sensibilitatea estetica a cititorului și experienta sa culturală. Continuturi Educație lingvistica # Practicarea lecturii (libera și directa, dar și cea condusă și organizată, extinsă către textele non literare și către munca de consultare a textelor) # Practicare expunerii orale a diferitelor subiecte pentru a îndeplini cerințele complexității, caracteristicii și corectitudinii formale a discursului # Practicarea de comentarii orale (chiar și după parametrii fixati în prealabil) # Practicarea scrierii în prealabil (recurgerea la tehnicile documentării și cercetării) # Exercitii de construcție de planuri și de fise # Practicarea scrierii (elaborarea în diferite scopuri și cu diverse funcții a unei serii de teste): * Practicarea traducerii * Rezumate (chiar și după parametrii de spațiu și/sau timp) * Parafraze * Fise de lectura * Recenzii sau comentarii cu note interpretative * Teste argumentative și de examen critic de pagini literare * Compuneri cu dezvoltarea unor subiecte în mod coerent și complet * Analiza de texte (parcursul tematic al autorului, contextul istoric al apartenentei, identificarea elementelor formale, stilistice și de gen) * Elaborari creative * Cercetări și studii aprofundate pe teme captivante și motivante * Cercetări și studii aprofundate pe teme captivante și motivante # Practica scrierii ulterioare (controlul și corectarea textelor produse) Opere, autori și curente În ceea ce privește conținuturile, educația literară considera esențială centralizarea textului și prioritara calitatea față de cantitatea textelor parcurse. Va fi favorizata alegerea de texte din autori reprezentativi ai literaturii italiene. Într-o asemenea alegere va trebui însă, să se țină cont și de interesele și motivatiile culturale ale elevilor, precum și de obiectivele mai ample și organice ale educației lingvistice și literare, ai carei interpreți sunt profesorii, în baza programei. Prin aceasta alegere, trebuie propus un orizont cultural amplu, integrat în literatura europeană. În ceea ce privește parcursurile, acestea ar putea fi de gen, tematice sau istorico-culturale; la acestea trebuie adăugat chiar și un parcurs de ordine cognitiv care să analizeze întregul problemelor pe care prin intermediul operei sale, autorul le pune în evidenta prin propria viziune asupra lumii și asupra vieții. Este indicată lectura individuală pentru fiecare an, acordându-se elevului posibilitatea alegerii cel puțin a unei opere integrale, dintr-o lista propusă în acest scop de către profesor. Cls. a XI-a Selecția operelor, autorilor și a curentelor fundamentale indicate pentru studiu # Referirea succintă la originile limbii și literaturii italiene; Franceso D'Assisi (Îl cantico di Frate Sole) # Perioada comunală în Italia: Școala Siciliana, Dulcele Stil Nou, Dante Alighieri (La Divina Commedia, Innferno, canti I, V, XXVI; Purgatorio: canto XXXIII); Francisco Petrarca (Îl Canzoniere: cel puțin 3 poezii); Giovanni Boccacio (Îl Decameron: nuvelele Chichibio e la gru, Melshisedec e Saladino, Frate Cipolla, Andreuccio da Perugia, Elisabetta da Messina) # Perioada umanist-renascentista; (Machiavelli, Îl Principe: capitolul XV; Ariosto, Orlando Furioso: Astolfo sulla luna) # Contrareforma și barocul # Originea științei moderne, Galileo Galilei # Arcadia, Iluminismul, Clasicismul și Preromantismul, gandirea reformatoare a fraților Verri și Beccaria; reforma teatrului; (Golddoni, La locandiera; Foscolo, I Sepolcri: fragmente la alegere) Cls. a XII-a Selecția operelor, autorilor și a curentelor fundamentale indicate pentru studiu # Romantismul și Risorgimento; (Leopardi, doua idile la alegere, Operette morali: Îl dialogo di un venditore di almanacchi e di un passeggero; Manzoni, fragmente din I Promessi Sposi) # Verismull; (Verga, o nuvela la alegere dintre: La Roba, Rosso Malpelo, La lupa) # Decadentismul; (D'Annunzio, La pioggia nel pineto sau La sera fiesolana; Pascoli, Arano, X Agosto, Gelsomino notturno, L'assiolo) # Svevo, fragmente din La coscienza di Zeno # Pirandello, fragmente din Îl fu Mattia Pascal, o nuvela la alegere din: La patente, La giara, Îl treno ha fischiato, fragmente dintr-o piesa de teatru la alegere # Poezia sec. XX; (Saba, trei poezii la alegere; Ungaretti, cinci poezii la alegere; Montale, cinci poezii la alegere) # Proza narativa a sec. XX, teme și curente * Marile drame ale Europei în sec. XX * Psihologia omului modern * Poziția intelectualului în societate (Se recomanda fragmente din române la alegere dintre: Moravia, Gli indifferenti sau La Ciociara; Vittorini, Uomini e no sau Conversazione în Sicilia; Maronte, La Storia; Tozzi, Tre croci; Buzzati, Îl deserto dei tartari; Sciascia, Îl giorno della civetta; Calvino, Îl baronee rampante; Bassani, Îl giardino dei Finzi-Contini) Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării

*) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru intensiv și bilingv. 1.4. TEXTE și TEME pentru comunicarea orala și scrisă. Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: a) Sursa: pasaje din cărți, broșuri, pliante ...; articole de presa (ziare, reviste, Internet) în limba franceza; ... b) Tipul de text: text autentic literar/neliterar; ... c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil și tipul de proba (oral/scris) ... d) Dificultate: în funcție de profil. ... Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceza, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minorități/L3. > TEXTE Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu etc.). > TEME Temele pentru expuneri/redactari sunt alese din tematica prevăzută de Programele școlare de limba franceza pentru ciclul liceal și sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea inconjuratoare, viața de fiecare zi, experienta personală și experienta umană în general. # Viața personală și socială: identitate/CV; ținerii și comunitatea, ținerii și idolii lor, relații între tineri, idealuri și proiecte, sentimente; familia (membri, ocupații, relații interumane); sănătate (droguri/SIDA/tabagismul/alcoolul ...) etc.; # Viața cotidiana: convorbiri telefonice; pe strada; magazine/piața; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gara, posta, banca; meteo etc. # Timp liber, week-end/vacanta; călătorii, activități (lectura, sport, muzica, dans, spectacole ...) etc. # Societate: educație; cultura (cinema, teatru, muzee, festivaluri ...); mass-media; moda; conflicte între generații; probleme ale lumii contemporane (munca, șomaj, violenta, saracie, emigrare ...) etc. # Mediul înconjurător: oraș/sat; poluarea și ocrotirea mediului înconjurător etc. # Spațiul francofon: Franța contemporana (evenimente marcante); orașe și provincii; obiceiuri, traditii, sarbatori; personalități culturale și științifice; francofonia și țările francofone; # Comunitatea europeană: locuri și monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, științific și tehnic european (inclusiv contribuții și personalități românești); ecouri ale culturii românești în plan european; instituții europene. ___________

Notă ...

*) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru intensiv și bilingv. 2. LIMBA FRANCEZA: L3/Minorități 2.1. ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICA (v. 1.1, pag. 4) 2.2. ACTE DE VORBIRE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programele școlare de limba franceza pentru ciclul liceal, L3*8). - a se prezenta - a angaja, a continua, a termina o conversatie - a cere/a da informații (de orientare, de timp, ora, intalnire, program de lucru, ...) - a exprima o opinie personală - a exprima o judecata - a relata activități la prezent, trecut, viitor - a situa un eveniment în timp - a descrie locuri - a exprima o stare fizica - a exprima gusturi și preferințe - a exprima o dorința, un sentiment (satisfactie, bucurie, teama ...) - a exprima calități și cantități; a compara calități - a propune/a invita, a accepta/a refuza - a cere cuiva ceva/să facă ceva - a exprima acordul/dezacordul - a se scuza, a răspunde la scuze - a face o urare, a felicita - a participa la o conversatie în situație de examen (interactiune orala) 2.3. CONTINUTURI LINGVISTICE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programelor școlare de limba franceza pentru ciclul liceal, L3*8). ___________ *8) Programa școlară de limba franceza, seria liceu: L3 (anul IV), citata la pagina 1. Articolul: hotărât, nehotarat, partitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepozitia de). Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor (construcții cu prepozitiile a și de); nume de tari (masculin, feminin). Adjectivul: adjective calificative uzuale și de culoare; acordul în gen și număr; gradele de comparatie; adjectivul posesiv, demonstrativ, nehotarat (forme frecvente); adjectivul numeral. Pronumele: personale (subiect, C.O.D. și C.O.I.), interogative (qui, que, ou), relative simple (qui, que, quoi, dont, ou), demonstrative neutre (ceci, cela, ca), nehotarate (forme frecvente); pronumele on; pronumele adverbiale en și y; Verbul: modul indicativ: prezent (verbe neregulate: lire, ecrire, devoir, connaitre, croire, voir, ...; verbe pronominale); perfect compus cu avoir și etre: verbe de grupa I, a II-a, verbe neregulate (aller, venir, pouvoir, savoir, vouloir, partir, sortir, prendre, mettre, faire, dire ...); imperfect; viitor simplu; viitor apropiat; imperativ; condiționalul prezent, și condițional (I și II); conjunctivul prezent, folosirea conjunctivului după verbe de voința, sentiment, expresii impersonale; expresii impersonale (îl fait beau/mauvais, chaud/froid, îl pleut, îl neige); Forme de fraze: afirmativa, negativa, interogativa (cu est-ce que și prin inversiune); Adverbul: adverbe interogative (Comment ...? Pourquoi ...? Combien ...?); adverbe de timp (aujourd'hui, maintenant, hier, demain); Conjunctii: et, mais, parce que, donc 2.4. TEXTE și TEME pentru comunicarea orala și scrisă (v. 1.4, pag. 6, caracteristici comune) > TEXTE Tipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viața cotidiana, documente curente (carte poștală, scrisoare, broșuri, prospecte, instrucțiuni, formulare, ...); texte informative și articole de presa. > TEME # Viața personală și socială: identitate; ținerii și idolii lor, relații între tineri, sentimente; sănătate; moda și vestimentatie; # Viața cotidiana: momentele zilei, zilele săptămânii, lunile anului; convorbiri telefonice; pe strada, magazine, posta, banca, mijloace de transport; profesii, meserii; timp liber (sport, jocuri, muzica, dans, discoteca, cinema, ...), activități, călătorii (aeroport, gara, vama, posta, banca ...); vremea (caracteristici climatice, anotimpuri) etc. ... # Spațiul francofon: orașe și provincii; traditii și sarbatori; francofonia. # Spațiul cultural românesc: monumente, locuri, personalități marcante. IV. PRECIZĂRI 1. Proba orala: - timpul de lucru: 10-15 minute - prezentarea: 10-15 minute. Proba scrisă: - timpul de lucru: 3 ore. 2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu nivelul și forma de studiu. Diferentierile (pe probe, categorii de subiecte/teste) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) și nu cantitativ (micsorand/marind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). 3. Textele folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - să se exprime mai corect și sa comunice mai bine oral și în scris; - să-și însușească structuri gramaticale noi, sa și le consolideze pe cele vechi; - sa invete cuvinte și expresii noi și sa invete sensuri variate ale aceluiași cuvânt în contexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre; - sa invete a considera și a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut; - sa invete sa analizeze și sa comenteze un text, exprimand opinii și judecati de valoare personale; - sa invete cum sa găsească anumite detalii/exemple pentru susținerea opiniilor personale; - să-și imbogateasca cunoștințele legate de cultura și civilizatia franceza. NOTA # Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se realizează în conformitate cu prezenta programa de examen. # Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitați de comunicare orala sau în scris și nu pe conținutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în concordanta cu programa școlară, fără a viza conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul din suporturile didactice utilizate de profesori și elevi în predare-invatare, care ajuta la parcurgerea programei școlare prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007 LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MODERNA I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, absolvenții de liceu, învățământ de zi, seral și fără frecventa, au dreptul de a susține examenul la limba și literatura germană, ca limba moderna, într-una din situațiile următoare: # Limba germană ca limba moderna - proba orala obligatorie comuna pentru toate filierele, profilurile și specializările (proba b); # Limba germană ca limba moderna - proba scrisă la alegere e sau f Examenul se susține în conformitate cu Programa de Bacalaureat, care corespunde nivelului L1, L2 sau L3 și formei în care a fost studiata de către candidat limba respectiva: Repartizarea pe categorii de subiecte pentru ambele probe (oral și scris) se realizează în funcție de nivelul și forma de studiu și cuprinde patru tipuri de subiecte: L1 normal și L2 L1 intensiv L1 bilingv L3/minorități II. OBIECTIVELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANĂ Respectând tipologia generală a structurii planului de învățământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba germană ca limba moderna este construit pe programele școlare în vigoare, publicate în colecția "Curriculum Național. Seria liceu. Programe școlare". Clasa a IX-a Ed. Cicero, CNC-MEN-1999 aprobată prin O.M.: nr. 3371/02.03.1999; Seria Liceu, Programe școlare 2 Aria curriculara Limba și comunicare - CNC-MEC, 2001, Tipogrup press Buzau - Limba germană (limba moderna) pentru clasa a X-a aprobată prin Ordin al ministrului educației naționale, nr. 5128/21.12.1999 și modificată prin Ordin al ministrului educației și cercetării nr. 3915/31.05.2001. Programele școlare de Limba germană (limba moderna) pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordin al ministrului educației naționale nr. 5228/28.11.2000. 1. Competentele generale: # Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situații de comunicare; # Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte; # Realizarea de interactiuni în comunicarea scrisă; # Transferul și medierea mesajelor scrise în situații variate de comunicare. 2. Competentele specifice, corelate cu tipuri de continuturi. 3. Ariile tematice, actele de vorbire și elementele de construcție a comunicării. 4. Valori și atitudini, comune tuturor programelor: # Constientizarea contribuției limbii germane la imbogatirea patrimoniului culturii universale; # Raportarea critica la civilizatia germană, acceptarea diferențelor și manifestarea tolerantei; # Constientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora; # Dezvoltarea gandirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietati de texte în limba germană; # Manifestarea flexibilitatii în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare; Candidații la Examenul de Bacalaureat pentru limba germană ca limba moderna vor trebui sa stapaneasca sistemele fonologic, lexical, gramatical și stilistic ale limbii germane, precum și elemente de cultura și civilizatie germană, pentru a fi capabili sa recepteze, sa producă mesaje scrise și sa interactioneze în limba germană, în situații date de comunicare. Examenul de Bacalaureat 2007 la limba germană moderna își propune sa evalueze, după modelul Cadrului comun european de referința în invatarea, predarea și evaluarea cunoștințelor lingvistice, document al Consiliului Europei: - nivelul competentelor generale ale candidatului; - însușirea continuturilor; - valorile și atitudinile formate prin însușirea limbii germane; - competentele functionale esențiale pentru reusita socială a candidaților într-un nou context european: prelucrarea și utilizarea contextuala de informații complexe, gandirea critica, luarea deciziilor și comunicarea în contexte specifice; Totodată, Programa de Bacalaureat pentru limba germană moderna dorește să ofere o orientare sistemica atât pentru cadrele didactice cat și pentru candidați. III. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAȘTERE A LIMBII În cadrul probelor orale și scrise, se evalueaza nivelul de cunoaștere a limbii germane ca limba moderna, modul în care candidatul folosește limba în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competentelor lingvistice și a continuturilor pe care candidatul și le-a insusit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa școlară. III.1. COMPETENTE EVALUATE III.1.1. Competența de comunicare orala Pentru a evalua competența de comunicare orala, candidații vor fi solicitati: # sa citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa; # sa demonstreze capacitatea de înțelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, sa emita judecati de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de viața pentru bilingv și intensiv și sa redea conținutul textului, sa răspundă la întrebări pentru L1 normal și L2 și L3/minorități; # identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice; # recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; # traducere; # sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin: > folosirea corecta și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; > rezolvarea unor itemi care au drept ținta acest lucru; > realizarea unui discurs oral convingator, logic și coerent pe o tema data - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intimplari/unei experiențe personale; - prezentarea unui film/unei cărți; - descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activități, unor locuri cunoscute/imaginare; - exprimarea și/sau argumentarea unei păreri personale/a unui punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, susținut/a de exemple relevante, să facă asociații și comparatii cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experientele altor persoane. Sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) în situație de examen, utilizînd limba germană potrivit contextului comunicational. III.1.2. Competența de comunicare scrisă Pentru a evalua competența de comunicare scrisă, candidaților li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidații vor fi capabili: # sa înțeleagă sensul global al unui text; # sa identifice informațiile semnificative din text; # sa rezume textul; # sa comenteze un aspect din text; # sa exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv; # sa recunoască și sa utilizeze elemente și structuri gramaticale studiate; # sa analizeze și sa interpreteze un aspect/idee din textul dat; # sa folosească corect structurile lexicale studiate; # sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activități; # sa descrie/caracterizeze o persoană; # sa relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienta personala; # sa continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie; # sa construiască un text pe baza unei teme date; # sa redacteze un eseu; # sa comenteze un subiect; # sa exprime și/sau sa argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, susținut/a de exemple relevante, să facă asociații și comparatii cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experientele altor persoane; III.2. CONTINUTURI EVALUATE Conținuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele școlare în vigoare. În consecința, diferentierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) și nu cantitativ, (micsorand/marind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). III.2.1. Continuturi lexicale și tematice Se vor evalua cunoștințele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa școlară de limba germană moderna, teme inspirate din realitatea inconjuratoare, din viața de zi cu zi, din experienta elevilor și experienta umană în general (Anexa 2). Temele de examen se vor regasi în texte autentice de diverse tipuri. a. Tip de text: autentic: literar, non-literar (Anexa 1); b. Sursa: articole din ziare și reviste, cărți din spațiul germanofon, literatura culta și populara, broșuri, internet; c. Lungimea: în funcție de profil: 125-350 cuvinte; d. Dificultate: în funcție de profil, dar fără să depășească gradul de dificultate al textelor din manuale; e. Domenii: domenii tematice cuprinse în programa școlară (Anexa 2): 1. Domeniul privat (viața personală): identitate, idealuri și proiecte, sentimente, moda, stil de viața, activități în timpul liber; 2. Domeniul social (societate): ținerii, familia și comunitatea, ținerii și idolii lor, relații/conflicte între tineri/generații, toleranta, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situații (cumparaturi, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător; 3. Domeniul educație și profesie: școala, ocupații, profesii, piața muncii; 4. Domeniul știința și cultura: patrimoniul național și germanofon în cadrul european personalități, opere, obiceiuri, traditii, sarbatori, evenimente. III.2.2. Elemente structurale functionale III.2.2.1. Acte de vorbire Candidații vor fi capabili sa folosească actele de vorbire în diverse situații de comunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal. III.2.2.2. Forme de comunicare în scris Candidații vor fi capabili de: - a completa un formular, tabel, schema cu ajutorul unor indicații orale/scrise; - a redacta un text funcțional: bilet, telegrama, felicitare, CV, scrisoare personală sau oficială, anunț, text publicitar, reclamație; - a redacta o povestire, descriere, caracterizare; - a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinul opiniei formulate. III.3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII III.3.1. Vocabular - Lexicul specific temelor propuse (Anexa 2); III.3.2. Elemente de gramatica cuprinse în Programa de limba germană moderna pentru ciclul liceal. clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepozitii, conjunctii categorii: număr, caz, timp, aspect, diateza structuri: propozitii, fraze procese și relații: acord, topica, transformare etc. noua ortografie a limbii germane formarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe) IV. PRECIZĂRI IV.1. Timpul de lucru: a) Proba orala: timp de prezentare 10-15 minute. ... b) Proba scrisă: timp de lucru 3 ore. ... IV.2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămâna. La alcătuirea itemilor se va tine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor, iar diferentierea se va face din punct de vedere calitativ. Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. Textele necunoscute/nestudiate la clasa nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - sa invete a aborda un text necunoscut; - să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre ale limbii; - sa invete cuvinte și expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; - să-și însușească structuri gramaticale noi și să le consolideze pe cele vechi; - sa invete sa analizeze și sa comenteze un text, exprimand opinii și judecati de valoare personale; - sa invete cum sa găsească anumite detalii sau exemple pentru susținerea opiniilor personale; - să se exprime mai corect și sa comunice mai bine oral și în scris. Anexa 1 Textsorten Rezepte

Teletext

*) continuturi comune, L1 și L2, conform Programei școlare de Limba italiana, seria liceu, vol. 3, Aria curriculara Limba și Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa școlară de Limba italiana pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 5128/21.12.1999 și modificată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3915/ 31.05.2001; Programa școlară de Limba italiana pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4805/05.10.2000 și modificate prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3915/31.05.2001. Notă: În plus, pentru clasele de bilingv, se vor include: 1. Dante Alighieri: La Divina Commedia: prezentare generală; l'Inferno canturile V, XXVI; 2. Francesco Petrarca: Îl Canzoniere: prezentare generală; Solo e pensoso; Pace non trovo. 3. Giovanni Boccaccio: Îl Decamerone: prezentare generală; Frate Cipolla; 4. Carlo Goldoni: La riforma teatrale; La Locandiera 5. Giacomo Leopardi: l'Infinito; 6. Alessandro Manzoni: I promessi sposi; 7. Giovanni Verga: La roba; 8. Italo Svevo: La coscienza di Zeno; 9. Luigi Pirandello: Îl treno ha fischiato; 10. Eugenio Montale: Meriggiare pallido e assorto; Spesso îl mal di vivere ho în incontrato; Felicita raggiunta; 11. Italo Calvino: Fiabe italiane: Îl contadino astrologo; 12. Dino Buzzati: Sessanta racconti: Îl mostro Colombre; LIMBA ITALIANA: L3/MINORITĂȚI 2.1. TEMATICA # Universul personal: identitate; adolescenta, vârsta aspiratiilor; relațiile cu familia, relațiile dintre tineri, preocupări specifice tinerilor (vestimentatie, spectacol, sport, muzica, excursii, formarea culturală, Internet ...), C.V.; gustul aventurii cunoașterii. # Viața cotidiana: posta; mijloace de transport; strada: automobilul și semnele de circulație; călătoria, mijloc de cunoaștere, (la mare, la munte, la țara); corespondenta personală; fenomene sociale negative (violenta, rasism, droguri, alcool, tutun); mediul înconjurător (flora, fauna, protecția mediului). # Spațiul cultural italian: obiective turistice și culturale (monumente, orașe); sarbatori traditionale; bucataria italiana; muzica și cinematografia italiana, personalități ale spațiului cultural italian. 2.2. ACTE DE VORBIRE - a se prezenta - a angaja, a continua, a termina o conversatie - a cere/a da informații (de orientare, de timp, ora, intalnire, program de lucru, ...) - a exprima o opinie personală - stări sufletesti, evenimente - a exprima o stare fizica - a exprima gusturi și preferințe - a exprima o dorința, un sentiment (satisfactie, bucurie, teama ...) - a propune/a invita, a accepta/a refuza - a cere cuiva ceva/a comanda - a exprima acordul/dezacordul - a se scuza, a răspunde la scuze - a face o urare, a felicita - a sfatui, a recomanda - a exprima posibilitate, imposibilitatea 2.3. COMUNICARE ÎN SCRIS - a redacta un dialog scurt, un comentariu - a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane) - a redacta un text pe o tema familiara - a redacta scrisori personale - a rezuma un text 2.4. CONTINUTURI LINGVISTICE Articolul: hotărât, nehotarat, partitiv, folosirea articolului Substantivul: gen, număr, substantive cu plural neregulat Adjectivul: adjective calificative, grade de comparatie și comportamentul adjectivelor "bello" și "quello". Pronumele: personal (subiect, C.O.D. și C.O.I.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotarat; forme combinate de pronume. Numeralul: cardinal, ordinal, exprimarea procentelor și a secolelor. Verbul: modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect), modul condițional (prezent și trecut), modurile nepersonale; folosirea modului conjunctiv; concordanta timpurilor la modul indicativ și conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasiva. Adverbul: de mod, de timp și de loc; adverbele relative; particulele ne și ci (vi) Prepozitia: prepozitii simple și articulate. Conjunctia: conjunctii coordonatoare și subordonatoare ___________

Notă ...

**) continuturi Minorități, conform programei școlare de Limba italiana, seria liceu, vol. 3, Aria curriculara Limba și Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa școlară de Limba italiana pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 5128/21.12.1999 și modificată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3915/31.05.2001; Programa școlară de Limba italiana pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4805/05.10.2000 și modificate prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3915/31.05.2001. 1.4./2.4. TEXTE Textele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minorități. Aceste texte vor fi selectate din cărți, ziare, reviste în limba italiana. IV. PRECIZĂRI 1. Timpul de lucru este: a) proba orala: ... - timpul de lucru: 10-15 minute; - prezentarea: 10-15 minute b) proba scrisă: ... - timp de lucru: 3 ore. 2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferentierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) și cantitativ (micsorand/marind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). # Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA DE LIMBA ITALIANA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. # Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitatile de comunicare orala sau în scris și nu pe conținutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în concordanta cu programa școlară, fără a viza conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 PROGRAMA PENTRU LIMBA JAPONEZA I. Statutul disciplinei în cadrul examenului de bacalaureat În baza Legii Învățământului nr. 84/1995 , republicată cu modificările și completările ulterioare, și în conformitate cu metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2004, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației și Cercetării, absolvenții de liceu, învățământ de zi, au dreptul de a susține examenul de bacalaureat la limba japoneza în regim de: - Limba japoneza ca limba moderna - proba orala, pentru filiera teoretică - (proba B) - Limba japoneza ca limba moderna - proba scrisă, la alegere, din aria curriculara corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie (proba E) II. Obiectivele examenului de bacalaureat la limba japoneza Respectând tipologia generală a structurii planului de învățământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba japoneza este construit pe programele școlare în vigoare aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 5201/24.12.2002. Candidații la examenul de bacalaureat la limba japoneza vor trebui sa stapaneasca sistemele fonologic, lexical, gramatical și stilistic al limbii japoneze, precum și elemente de cultura și civilizatie nipona, pentru a fi capabili sa recepteze și sa producă mesaje orale sau scrise. Baremele de notare sunt: # analitice, fără a exagera în detaliere # construite în favoarea candidatului, pentru a reflecta mai bine "ceea ce știe"/"ceea ce poate să facă" candidatul III. COMPETENTE EVALUATE Pentru a se evalua competența de comunicare orala sau scrisă, candidaților li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. PROBA ORALA 1. Receptarea mesajelor transmise oral în diferite situații de comunicare # identificarea sensului unor cuvinte # recunoașterea și folosirea unor elemente și structuri gramaticale studiate # selectarea unor informații din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcina de lucru # răspuns la întrebări (chestionar) 2. Producerea de mesaje orale, adecvate unor anumite contexte # folosirea corecta și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale # rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ținta acest lucru # relatarea coerenta a unui eveniment/fapt divers/unei experiențe personale # descrierea unor obiecte/locuri/persoane cunoscute 3. Realizarea de interactiuni în comunicare orala # realizarea unui chestionar pe baza unei teme date de către examinator, respectând regulile gramaticale invatate # formularea de opinii personale în legătură cu un text dat # redactarea de întrebări potrivite/corecte pentru raspunsuri date 4. Transferul și medierea mesajelor orale în situații diverse de comunicare # adaptarea cunoștințelor lexicale și gramaticale în exercitii de role-play # transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta # traducerea unui text în/din limba japoneza (având cuvintele dificile explicate) PROBA SCRISĂ 1. Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situații de comunicare # identificarea ideilor principale dintr-un text de informare generală/narativ/descriptiv # recunoașterea și folosirea unor elemente și structuri gramaticale studiate # selectarea unor informații din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcina de lucru # utilizarea informațiilor dintr-un text nestudiat la clasa în diverse exercitii: cu alegere duala/multipla/text lacunar/răspuns la întrebări etc. 2. Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte # valorificarea adecvată a competentelor lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale) # rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ținta acest lucru (exercitii de particule, texte lacunare, completarea unor formule gramaticale, construirea unor propozitii pe o formula gramaticala data) # relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar # descrierea unor obiecte sau locuri 3. Realizarea de interactiuni în comunicare scrisă # formularea de raspunsuri la un chestionar/interviu dat # formularea de opinii personale în legătură cu un text dat # redactarea de întrebări potrivite/corecte pentru raspunsuri date 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații diverse de comunicare # reformularea unor replici într-un dialog # transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta # traducerea unui text în/din limba japoneza (având cuvintele dificile explicate) IV. CONTINUTURI 1. LEXIC și SEMANTICA Elementele de lexic și semantica se învață și se insusesc în paralel cu celelalte competente lingvistice, fiind în interdependenta permanenta cu ele. Din perspectiva bacalaureatului, evaluarea acestor elemente vizează controlul vocabularului: varietatea, adecvarea, ortografia în raport cu textul sau retroversiunea data, și se regăsesc în schemele de notare. NOTA Elementele de vocabular care vor fi evaluate nu vor depăși nivelul de 3 kyu și se regăsesc în manualele studiate la clasa. Clasa a IX - a E de masta Nigongo (Bunkei 85) (L1 - 25) Clasa a X - a Minnano Nihongo, vol. 1, (L1 - L14) Clasa a XI - a Minnano Nihongo, vol. 2, (L15 - L25) Clasa a XII - a Minnano Nihongo, vol. 2, (L26 -L40) Pentru evaluarea kanji-lor insusiti se va ține seama de: - lista cerută pentru Noryoku Shiken/Atestatul Internațional de Limba Japoneza (nivelul 4 kyu) - manualul studiat la clasa: Basic Kanji Book 500, vol. 1, Bojinsha, Japan, (L1 - L25) 2. ACTE DE VORBIRE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire din Programa de limba japoneza pentru ciclul liceal - a se prezenta, a prezenta pe cineva - a vorbi despre sine - a descrie locuri, persoane, obiecte pe baza unor imagini date - a relata evenimente - a da și a cere informații practice cuiva - a propune/a invita/a refuza - a-și exprima acordul/dezacordul - a vorbi despre sine - a participa la o conversatie orala - a exprima o opinie personală - a relata spusele unei alte persoane folosind vorbirea indirecta - a cere permisiunea/a interzice 3. GRAMATICA Elementele de gramatica cuprinse în Programa de limba japoneza pentru ciclul liceal (MEC CNC 2002) organizate pe: - clase: substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, conjunctii, particule - categorii: timp, aspect - structuri: propozitii și fraze, subordonate - procese și relații: topica, transformare, etc. Pentru structurile gramaticale ce vor fi evaluate în cadrul examenului de bacalaureat se va tine cont de programa de Noryoku Shiken (nivelul 3). 4. TEXTE Tipul de text: autentic (literar) Sursa: manualele studiate, cărți din spațiul nipon Lungimea: 50-125 de cuvinte Dificultate: nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manual Nota În cazul textelor studiate la clasa candidatul va trebui sa demonstreze cunoașterea integrală atât a lexicului, cat și a structurilor gramaticale studiate. În cazul textelor nestudiate, acestea vor fi selectate pe teme familiare, fără să depășească ca dificultate gramaticala nivelul de 4 kyu (Noryoku Shiken/Atestatul de Limba Japoneza) și se vor explica elementele de vocabular necunoscute. V. PRECIZĂRI Timpul de lucru: 3 ore Subiectele: vor fi elaborate în concordanta cu programa școlară și cu manualele studiate. Textele la prima vedere/nestudiate la clasa folosite pentru examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece aceste sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - sa invete a aborda un text necunoscut - să se familiarizeze cu diverse teme și stiluri ale limbii - sa invete cuvinte și expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte - să-și însușească structuri gramaticale noi și să le consolideze pe cele vechi - sa invete cum sa găsească anumite detalii sau exemple pentru susținerea opiniilor personale Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA LATINA 1. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții claselor de liceu vor susține examenul de limba latina, cu următoarea structura: - proba scrisă, ca proba la alegere; - competentele de evaluat, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe care descongestioneaza conținuturile lingvistice în favoarea studiului literaturii latine. Testele sunt elaborate în funcție de numărul de ore săptămânal, din trunchiul comun: 2 ore/săptămâna - pentru liceele teoretice, la clasele a XI-a și a XII-a; Candidații, care studiază limba latina în clasele IX-XII vor fi evaluați pe baza unor texte necunoscute - nestudiate la clasa -, din opera Bellum Gallicum, a autorului latin Gaius Iulius Caesar, pentru a se verifica achizițiile lingvistice, abilitatile de traducere a unui text din limba latina în limba română (maximum o fraza formată din 5 propozitii). În partea a doua a probei elevii vor redacta un eseu și vor rezolva un test grila. În felul acesta, candidații vor valorifica, corect și pertinent, informațiile istorice și literare din operele reprezentative ale celor mai importanti scriitori latini. 2. COMPETENTE DE EVALUAT ȘI CONTINUTURI 2.1. Pentru a se evalua nivelul de receptare și analiza a unei varietati de fenomene lingvistice prezente în opera Bellum Gallicum, elevilor li se vor solicita: - sa descopere, prin raportare la context și cu ajutorul dictionarului, semnificatia unităților lexicale din sfera istoriei; - sa analizeze părțile de vorbire; - sa identifice valoarea sintactica a părților de propozitie, a relațiilor sintactice de tip complex la nivelul frazei. 2.2. Elevii vor aborda textul literar, în primul rând, din punct de vedere ideatic, (avându-se în vedere fragmentele, în original, studiate la clasa și operele în traducere, conform bibliografiei) și vor demonstra ca sunt capabili: - sa sesizeze unele aspecte socio-politice caracteristice perioadei cuprinse între secolul I a. Chr. și secolul I p. Christum și sa identifice rolul personalitatilor politice și militare (Caesar, Cicero, Titus Livius, Tacitus); - sa identifice modelele antice ale unor genuri și specii; - sa recunoască mărcile estetice ale unor genuri și specii: > discursul/oratio (Cicero); > minitratatul moral (Cicero); > analele și istoria naționala (Titus Livius, Tacitus); > epopeea (Vergilius); > satira (Horatius); > elegia (Catullus, Horatius, Ovidius); > oda (Horatius); > poemul mitologic (Ovidius); > romanul (Petronius). - sa identifice elementele definitorii pentru arta discursului și a portretului (Cicero, T. Livius, Tacitus); - sa delimiteze realitatea de ficțiune în romanul latin (Petronius); - sa demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius); - sa identifice influentele de doctrina literară asupra evoluției literaturii universale (Horatius-Boileau); - sa identifice trăsăturile specifice unui univers poetic singular în lirica latina (Catullus); - sa recunoască teme și motive poetice din poezia clasica latina (Vergilius, Horatius, Ovidius); - sa identifice și sa compare unele elemente de mentalitate și de morala practica, specifice Romei antice, în poezia satirica latina (Horatius); 2.3. CONTINUTURI A. Morfosintaxa Substantivul - gen, număr, caz - declinarile I-V Adjectivul - clasificare - gradele de comparatie Pronumele - pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ, Numeralul - cardinal, ordinal Verbul - verbe regulate, diateza activa și pasiva; - verbe neregulate: esse și compusii; ire și compusii; ferre și compusii; fieri, velle. Notiuni de sintaxa a propozitiei și a frazei Valorile fundamentale ale cazurilor. Propozitii principale/secundare, regente/subordonate Subordonatele relative, participiale relative și absolute, completive, circumstantiale. Consecutio temporum Gerunzialele și gerundivalele Stil direct și indirect. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a. Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amicitia); 2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita)**); 3. Catullus - Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro - Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetica (Epistulae ad Pisones)**); 6. Publius Ovidius Naso - Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**); 7. Titus Petronius Niger - Satyricon; 8. Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)**). ___________

Notă ...

**) Textele din manualele aprobate. Testul grila evalueaza cunoștințe fundamentale de cultura greco-latina, cu referire la operele autorilor studiati și contextul socio-politic. Textele în original, însoțite de traducerea literară, vor fi valorificate într-un eseu semistructurat; în acest mod candidații vor identifica teme, motive din literatura greco-latina și trăsăturile specifice stilurilor diferiților scriitori și poeti latini. 2.4. BIBLIOGRAFIE CICERO, M.T. - Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, București, 1973; LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol. I-II, Editura Minerva, București, 1976, traducere de Paul Popescu Galesanu; CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatura Universala, București, 1969; VERGILIUS, P.M. - Eneida, Editura Univers, București, 1980, traducere de G. Cosbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, București, 1964, traducere E. Lovinescu; HORATIUS, Q.F. - Opera omnia, vol. I-II, Editura Univers, București, 1980 (editie bilingva); OVIDIUS, P.N. - Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele și Ponticele, Editura pentru Literatura, București, 1966; Scrisori din exil (Tristele și Ponticele), editia a II-a, Editura Univers, 1972; PETRONIUS, T.N. - Satyricon în volumul Seneca-Petronius, Editura pentru Literatura, 1967, traducere de E. Cizek (și alte editii); TACITUS, P.C. - Anale, Editura Humanitas, București, 1995, traducere Gh. Gutu. 3. PRECIZĂRI 3.1. Timp de lucru - 3 ore; se permite utilizarea dictionarului latin-român. 3.2. Gradul de dificultate în rezolvarea subiectelor va fi în funcție de numărul de ore de studiu săptămânal (2 ore, cls. a XI-a și 2 ore, cls. a XII-a). 3.3. Prezenta programa pentru bacalaureat a fost elaborata pe baza O.M.E.C. 3540 din 02.04.1999, clasa a IX-a. Programele pentru clasele a X-a - XII-a au fost aprobate prin OMEC, nr. 5086 din 15.12.1999 și modificate prin ordinul nr. 3915 din 31.05.2001. 3.4. Se vor utiliza manualele de Limba latina aprobate de M.Ed.C., după care au studiat candidații în ultimii 4 ani. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA PORTUGHEZĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii Învățământului în vigoare, toți absolvenții învățământului liceal vor susține un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă moderna pentru examenul scris, ca proba opțională (proba e sau f). Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învățământul liceal și Programele școlare, examenul de bacalaureat 2005 menține aceeași structura în ceea ce privește: - probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisă, ca proba la alegere); - competentele de evaluat, și, în general, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte); - repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral și scris), în funcție de numărul de ore de studiu săptămânal: # 3-4 ore # bilingv Atât pentru proba orala, cat și pentru proba scrisă, candidații tuturor profilurilor, vor fi evaluați pe baza unor texte necunoscute/nestudiate la clasa. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitați de comunicare orala sau în scris și nu pe conținutul textelor din manuale. II. COMPETENTE DE EVALUAT Competentele generale și specifice sunt aceleași pentru toate profilurile (3-4 ore și clase bilingve), în funcție de proba (oral/scris). 1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore și clase bilingve 1.1. PROBA ORALA Pentru a evalua competența de comunicare orala, candidații vor fi solicitati, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu: # sa citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa. # sa demonstreze capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut prin: - identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice; - recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; - răspuns la întrebări (chestionar); - traducere/retroversiune; - rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere; - exprimarea propriilor păreri în legătură cu o afirmatie/ideile/conținutul textului dat, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului respectiv. Candidații pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viața. # sa demonstreze capacitatea de exprimare prin: - folosirea corecta și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ținta acest lucru; - relatarea unui eveniment/fapt divers/unei întâmplări/unei experiențe personale; prezentarea unui film/unei cărți; descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activități, unor locuri cunoscute/imaginare; prezentarea/comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingator, logic și coerent pe o tema data, integrand exemple relevante și un punct de vedere personal. Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. # sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) în situație de examen. 1.2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidații vor fi solicitati: # sa dovedească capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin: - identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice; - recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate; - identificarea informațiilor semnificative din text: exercitii (cu alegere duala/multipla/răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante); - exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conținutului textului; comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului. # sa dovedească capacitatea de exprimare în scris prin: - valorificarea adecvată a competentelor lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corecta); - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ținta acest lucru; relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări/unei experiențe personale; - descrierea unor obiecte/locuri (cunoscute/imaginare)/activități; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalități marcante; - construirea unui interviu/dialog situațional (pornind sau nu de la reperele oferite de text); - redactarea unui C.V./unei cărți poștale/felicitari/scrisori (personale/ administrative) integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - construirea unui discurs logic și coerent, pe baza unei teme, pornind de la o afirmatie/un text dat: continuarea unui text/unei idei, comentarea unui subiect/exprimarea și/sau argumentarea unei opinii personale/unui punct de vedere; - redactarea unui eseu structurat/liber. # sa dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba portugheză a unui text literar (clase bilingve)/neliterar (3-4 ore). III. CONTINUTURI LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore și bilingv 1.1. ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICA Elementele de lexic și de semantica se învață, se dezvolta și se folosesc pe măsura ce se achiziționează și celelalte competente lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea și gradul de stapanire a vocabularului (inclusiv pronuntia și ortografierea corecta). 1.2. ACTE DE VORBIRE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba portugheză pentru ciclul liceal: - a se prezenta, a prezenta pe cineva - a se prezenta într-un interviu de angajare/C.V. - a vorbi despre sine - a vorbi despre starea fizica - a face o expunere pe o tema data - a exprima un rationament/o judecata - a exprima o opinie personală/stări/sentimente - a argumenta o opinie personală - a relata evenimente - a descrie locuri, persoane, obiecte - a da, a cere informații practice cuiva - a exprima gusturi și preferințe - a sfatui pe cineva/a cere cuiva să facă ceva/a interzice - a situa în spațiu și timp - a exprima cantitatea/calitatea; a compara - a propune/a invita, a accepta/a refuza - a-și exprima acordul/dezacordul - a face o urare a felicita - a rezuma un text (idei esențiale) - a participa la o conversatie/interactiune orala (în situație de examen) 1.3. CONTINUTURI LINGVISTICE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclul liceal. Lexic: relații semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte), camp lexical/semantic, conotatie/denotatie. Articolul: hotărât, nehotarat; contragerea. Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb). Adjectivul: adjectivul calificativ, acord; gradele de comparatie; adjectivul posesiv; demonstrativ. Numeralul: cardinal și ordinal. Pronumele: personal, forme, pronumele personal cu funcție de subiect, complement direct, complement indirect; Formas de tratamento; pronumele posesiv, demonstrativ, relativ și nehotarat. Verbul: modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor), imperativ (afirmativ și negativ); forme nominale (infinitivul impersonal și personal, gerunziu simplu și compus, participiu); perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver de + inf., ir + inf., ir a + inf., vir a + inf., acabar de, precisar de. verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar. folosirea verbelor ser și estar. diateza pasiva; conjugarea pronominala, cu pronume personale (o, a, os, as), conjugarea pronominala reflexiva. Adverbul: de afirmatie, negatie; adverbe de timp, de loc, de mod; locutiuni adverbiale; gradele de comparatie; adverbele ca și la - utilizare emfatica. Prepozitia: folosirea prepozitiilor: a, de, em, com, por, para, ate, desde; contragerea cu articol sau pronume; locutiuni prepozitionale. Sintaxa propozitiei: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstantiale. Sintaxa frazei: concordanta la indicativ; concordanta la conjunctiv; folosirea conjunctivului: după verbe de voința, indoiala, sentimente, verbe de opinie, după conjunctii, locutiuni conjunctionale, expresii impersonale, în propozitii relative; exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecintei, concesiei, condiției, comparatiei. Tipuri și forme de fraze: activa, pasiva, negativa, impersonala; imperativa, exclamativa, interogativa, emfaza. 1.4. TEXTE ȘI TEME pentru comunicarea orala și scrisă Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum: a) Sursa: pasaje din cărți, articole de presa (din ziare, reviste) în limba portugheză; ... b) Tipul de test: test autentic literar/neliterar; ... c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil (150-350 de cuvinte); ... d) Dificultate: în funcție de profil. ... Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcție de profil. > TEXTE Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu). > TEME Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea inconjuratoare, viața de fiecare zi, experienta personală și experienta umană în general: # Viața personală și socială: identitate (C.V.); relații între tineri, idealuri și proiecte, ținerii și comunitatea, ținerii și idolii lor; familia: membrii, ocupații; sănătate (droguri/SIDA/tabagismul/alcoolul ...) etc.; # Viața cotidiana: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping, aeroport, gara, posta, banca, meteo etc.; # Timp liber: fim-de-semana/vacanta; călătorii, activități (lectura, sport, muzica, dans) etc.; # Societate: educație; cultura (cinema, teatru, muzee, festivaluri ...); mass-media; moda; conflicte între generatii; munca/șomaj; violenta/non-violenta etc.; # Mediul înconjurător: oraș/sat; poluarea și ocrotirea mediului înconjurător etc.; # Spațiul lusofon: Portugalia contemporana (evenimente marcante); orașe și provincii; obiceiuri, traditii, sarbatori; personalități culturale și științifice; lusofonia și țările lusofone; # Comunitatea europeană: locuri și monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, științific și tehnic european (inclusiv contribuții și personalități românești); ecouri ale culturii românești în plan european; instituții europene. IV. PRECIZĂRI 1. Proba orala: - timpul de lucru: 15 minute - prezentarea: 10 minute Proba scrisă: - timp de lucru: 3 ore. 2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferentierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) și nu cantitativ (micsorand/marind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). 3. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - să se exprime mai corect și sa comunice mai bine oral și în scris; - să-și însușească structuri gramaticale noi și sa și le consolideze pe cele vechi; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre; - sa invete a considera și a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut; - sa invete cuvinte și expresii noi și sa invete sensuri variate ale aceluiași cuvânt în contexte diferite; - sa invete sa analizeze și sa comenteze un text, exprimand opinii și judecati de valoare personale; - sa invete cum sa găsească anumite detalii/exemple pentru susținerea opiniilor personale; - să-și imbogateasca cunoștințele legate de cultura și civilizatia portugheză. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA RUSA STATUTUL DISCIPLINEI În temeiul Legii Învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și în conformitate cu Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat - 2007, absolvenții de liceu, învățământ de zi, seral și fără frecventa (promotia 2007 și promotiile anterioare), au dreptul de a susține examenul de bacalaureat la Limba rusa ca limba moderna într-una din situațiile următoare: # Limba rusa ca limba moderna - proba b, proba orala comuna pentru toate filierele, profilurile și specializările din cadrul învățământului liceal; # Limba rusa ca limba moderna - proba e, proba scrisă la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie; # Limba rusa ca limba moderna - proba f, proba scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susținute anterior - în conformitate cu Anexa "Lista disciplinelor la care se susține examenul de bacalaureat 2007 pentru probele d, e și f" la Ordinul ministrului educației și cercetării, privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat - 2007. Programa pentru examenul de bacalaureat 2007, la disciplina Limba rusa (ca limba moderna), este întocmită pe baza programelor școlare pentru clasele a IX-a - a XII-a, aprobate prin Ordinul ministrului nr. 3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 și 5364/15.12.2000 și modificate prin Ordinul ministrului nr. 3915/31.05.2001. TIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT Respectând tipologia generală a structurii planurilor-cadru de învățământ și prevederile acestora privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat 2007 se va desfășura - la disciplina Limba rusa (ca limba moderna) - după următoarele tipuri de programe: # Programa 1A, Limba rusa - limba moderna 1 (3 ore/sapt.): licee teoretice, specializarea filologie; licee militare MApN, specializarea matematica-informatica; # Programa 1A, Limba rusa - limba moderna 1 (2 ore/sapt.): licee teoretice, celelalte specializări; # Programa 1B, Limba rusa - limba moderna 1 (2-3 ore/sapt.): licee vocationale, toate profilurile și specializările, cu excepția liceelor militare MApN, specializarea matematica-informatica; # Programa 2, Limba rusa - limba moderna 2 (1-2 ore/sapt.): licee teoretice și vocationale; # Programa 3, Limba rusa - limba moderna 3 (1-2 ore/sapt.): pentru minorități și pentru absolvenții de liceu care au început studiul limbii ruse în clasa a IX-a. Prezenta programa de bacalaureat selecteaza din programele școlare în vigoare, pentru clasele a IX-a - a XII-a, acele competente specifice care vor fi evaluate prin probele de examen și care vor arata în ce măsura cunoștințele achiziționate de absolvenții de liceu sunt valorificate sau aplicate practic în comunicare. COMPETENTE EVALUATE I. PROGRAMA 1A 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare. # Identificarea ideilor principale dintr-un text de informare generală/de specialitate/narativ/descriptiv # Selectarea unor informații din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcina de lucru # Desprinderea esentialului din texte literare/narative/descriptive/discursuri/interviuri/articole și identificarea atitudinii vorbitorului 2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte # Relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar, sub forma unor descrieri/povestiri orale sau scrise # Redactarea unor texte functionale (scrisori, chestionare, CV, interviu) # Redactarea unui eseu structurat/nestructurat pe o tema de interes, cu prezentarea argumentata a propriei opinii # Completarea unor texte lacunare legate, valorificand informații achiziționate pe o tema data 3. Realizarea de interactiuni în comunicarea orala sau scrisă # Comentarea succintă a unor opinii sau afirmații exprimate în forma orala sau scrisă și formularea de argumente pro sau contra # Formularea de raspunsuri la un chestionar/interviu, cu motivarea opțiunii # Exprimarea de sentimente/atitudini față de fapte, evenimente, idei vehiculate într-un text dat # Redactarea unor scrisori de răspuns, pe o tema data, adresate diversilor destinatari, vizând diferite scopuri de comunicare (pentru a obține, a informa, a convinge, a invita) 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare # Reformularea unor replici (într-un dialog) sau a unor scurte texte # Rezumarea, într-un număr determinat de cuvinte sau randuri, a unui text autentic (publicistic, literar, de specialitate) # Transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta # Traducerea în/din limba rusa, cu ajutorul dictionarului, a unui text autentic de dimensiune și dificultate medie # Parafrazarea unui citat prin raportare la propria experienta II. PROGRAMA 1B 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare # Selectarea informațiilor esențiale dintr-un mesaj formulat în limba standard, pe un subiect cunoscut/din domeniul vocational # Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/publicistic/literar 2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte # Rezumarea conținutului unui text, într-un număr dat de cuvinte sau randuri # Motivarea atitudinii adoptate față de diferite aspecte prezentate într-un mesaj # Redactarea unor povestiri/descrieri/rezumate/compuneri/eseuri/caracterizari pe subiecte de interes general 3. Realizarea de interactiuni în comunicarea orala sau scrisă # Completarea unui chestionar în care se solicita și exprimarea unui punct de vedere personal față de o anumită problema # Formularea de raspunsuri la întrebări pornind de la un text de informare generală sau din domeniul specialitatii # Redactarea unor texte functionale, ca răspuns la o ofertă/la o scrisoare personală 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare # Transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta # Traducerea din limba rusa, cu ajutorul dictionarului, a unor texte de lungime și dificultate medie # Transpunerea unor informații din limbajul de specialitate în limbaj comun III. PROGRAMA 2 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare # Selectarea detaliilor dintr-un mesaj exprimat în limba standard # Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/publicistic/literar pe o tema cunoscută # Selectarea informațiilor relevante din mai multe texte, pentru a realiza o sarcina de lucru 2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte # Relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar, utilizând descrieri, comparatii # Prezentarea de fapte, argumente și informații pentru a susține o idee sau o apreciere # Redactarea unor scrisori în care se prezintă fapte, întâmplări, evenimente, experiențe personale 3. Realizarea de interactiuni în comunicarea orala sau scrisă # Formularea de raspunsuri la un chestionar simplu, cu întrebări deschise sau închise # Redactarea unei scrisori de răspuns, cu exprimarea unor ganduri și sentimente # Comentarea succintă a unui punct de vedere exprimat într-un citat, proverb, aforism 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare # Reformularea unui paragraf prin reducerea la una-doua idei # Traducerea din limba rusa, cu ajutorul dictionarului, a unor texte de informare generală, de lungime și dificultate medie IV. PROGRAMA 3 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare # Extragerea informatiei esențiale dintr-un mesaj exprimat în limba standard # Sesizarea ordinii logice/cronologice a unor fapte sau evenimente prezentate într-un text pe o tema de interes general 2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte # Susținerea unui dialog situațional prin oferirea și solicitarea de informații pe teme familiare # Formularea de întrebări și raspunsuri pe o tema data # Descrierea unor persoane/locuri; relatarea succintă a unor evenimente din universul familiar # Redactarea unui text scurt pe teme generale, într-un număr limitat de cuvinte/randuri/enunturi 3. Realizarea de interactiuni în comunicarea orala sau scrisă # Formularea de raspunsuri la un chestionar simplu pe teme de interes # Comentarea pe scurt a unei informații, opinii pe o tema familiara # Redactarea unei scurte scrisori personale de răspuns, în care se oferă/se solicita informații din domenii cunoscute CONTINUTURI Candidații la examenul de bacalaureat vor trebui sa stapaneasca sistemele fonologie, lexical, gramatical și stilistic al limbii ruse specificate în programele școlare în vigoare, corespunzătoare filierei/profilului/specializării, pentru a demonstra capacitatea de a recepta și produce mesaje orale/scrise, precum și de a interactiona în situații de comunicare enunțate, corespunzător următoarelor arii tematice: ARII TEMATICE Programa 1A (2-3 ore), Programa 1B, Programa 2 Adolescentul despre sine: portret fizic și moral, aptitudini, interese, pasiuni, aspiratii, planuri de viitor (locuri de muncă și profesii), CV, timp de studiu și timp liber. Adolescentul în interactiune socială: relații interumane (în familie, în școala, în cercul de prieteni, dialogul generațiilor*), orașul/satul natal, universul citadin (transport, servicii, instituții socio-culturale și de loisir, tradiție și modernitate*), mass-media*). ___________

Notă ...

*) Temele marcate cu asterisc și scrise cu italice sunt obligatorii numai pentru specializările cu 3 ore săptămânal. Adolescentul și natura: spațiul geografic, timp-natura-anotimpuri, protecția mediului înconjurător, rezervații naturale*). Adolescentul și spațiul de cultura și civilizatie rusa: - Istorie-geografie: locuri istorice, evenimente și personalități istorice (Petru I)*), zone geografice (Baikal, Siberia, Volga*)). - Mari orașe (Moscova, Sankt-Petersburg): obiective turistice, muzee, itinerare turistice și spirituale*). - Literatura: scriitori (A.S. Puskin, M.I. Lermontov*), I.S. Turgheniev*), F.M. Dostoievski, A.P. Cehov*), L.N. Tolstoi, S.A. Esenin, B.L. Pasternak*)), curente literare (romantismul și realismul rus în context european, curente moderniste)*). - Arta: muzica (P.I. Ceaikovski), pictura (I.E. Repin, I.I. Levitan). - Specific național: obiceiuri și traditii, manifestări culturale*), artizanat*) Programa 3 Adolescentul despre sine: naționalitate, domiciliu, starea sănătății, însușiri fizice și morale, activități curente, timp ocupat și timp liber (excursii, vizite la muzee, practicarea sportului), pasiuni, optiuni profesionale. Adolescentul și mediul social: familia, cercul de prieteni, școala, orașul/satul natal, instituții și servicii (la magazin, la gara, la aeroport). Adolescentul și natura: lumea vie, protecția mediului înconjurător, timp-natura-anotimpuri, rezervații naturale (Delta Dunării). Adolescentul și spațiul de cultura și civilizatie rusa: Rusia (prezentare generală), mari orașe (Moscova, Sankt-Petersburg), personalități și domeniile lor de activitate (A.S. Puskin, L.N. Tolstoi, S.A. Esenin, V.M. Suksin). ACTELE DE VORBIRE și STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menționate mai sus sunt cele prevăzute de programele școlare în vigoare, aprobate prin Ordinele Ministrului nr. 3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 și 5364/15.12.2000 și modificate prin Ordinul Ministrului nr. 3915/31.05.2001. STRUCTURA PROBELOR DE EXAMEN A. PROBA ORALA (PROBA OBLIGATORIE) În cadrul probei B, proba orala de limba moderna (L1, L2 sau L3), toți candidații vor fi solicitati sa demonstreze capacitatea de înțelegere a unui text necunoscut - cu un conținut tematic încadrat în ariile tematice prevăzute de prezenta programa de bacalaureat și structurat, din punct de vedere lingvistic, la un nivel de dificultate situat în limitele programelor școlare pentru clasele a IX-a - a XII-a, corespunzătoare filierei/profilului/specializării - precum și sa formuleze aprecieri unanim acceptate sau personale, valorificand elemente de cultura și civilizatie rusa sau universala. Examinarea candidaților la proba orala se va face pe baza unui bilet de examen care va conține - pentru toate tipurile de programa (1A, 1B, 2, 3) - trei subiecte, fiecare dintre acestea evaluand competente diferite. Subiectul 1 va consta dintr-o autoprezentare și din susținerea unui scurt dialog situațional (cu profesorul examinator) pornind de la o tema indicată pe bilet. Subiectul 2 va consta din lectura expresiva a unui text și din rezolvarea unor exercitii pe baza acestuia. Subiectul 3 va consta din prezentarea monologata a unei teme date, referitor la textul citit. B. PROBA SCRISĂ Verificarea candidaților la proba scrisă va consta din rezolvarea a patru subiecte. Pentru absolvenții care vor susține examenul de bacalaureat după programele 1A, 1B și 2, subiectele vor fi structurate corespunzător celor patru tipuri de competente generale (de receptare, de producere, de interactiune, de transfer și mediere). Subiectul 1 va consta din redactarea unui eseu structurat/nestructurat, a unei compuneri, relatarea unei întâmplări sau a unui eveniment etc., susținerea și argumentarea opiniei personale referitoare la o tema data, pornind de la un stimul (citat, proverb, aforism, imagini etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de producere a mesajului scris. Subiectul 2 va consta din rezolvarea unor sarcini de lucru pornind de la un text dat (raspunsuri la întrebări, completarea unui text lacunar, ordonarea logica/cronologică a unor enunturi, desprinderea ideilor principale, extragerea unor detalii dintr-un text etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de receptare a mesajului scris. Subiectul 3 va consta din redactarea unor texte functionale (scrisoare de intenție, scrisoare personală de răspuns, formularea de raspunsuri la un chestionar, CV), completarea unor replici în dialoguri etc. Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de interactiune în comunicare. Subiectul 4 va solicita candidaților sa traduca în/din limba rusa un text, sa parafrazeze un citat, sa rezume un text, sa reformuleze idei incluzând un punct de vedere propriu, etc. Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de transfer și mediere a mesajului scris. Pentru absolvenții care vor susține examenul de bacalaureat după programa 3, cele patru subiecte vor fi structurate corespunzător competentelor generale de receptare, de producere și de interactiune. Cerințele exercițiilor privind sarcinile de lucru vor fi formulate în limba rusa, clar, concis și la obiect, fără a se da modele de rezolvare. Enunturile exercițiilor vor fi însoțite și de stimuli (texte, citate, aforisme, elemente grafice etc.) pe baza cărora urmează să fie redactată lucrarea, indicandu-se, după caz, numărul de cuvinte sau de randuri. C. MOD DE NOTARE Punctajul maxim pentru rezolvarea corecta a tuturor subiectelor înscrise în proba de examen este de 100 puncte, distribuite după cum urmează: PROBA ORALA

PROBA SCRISĂ

*) elevii pot alege o singura disciplina dintre disciplinele propuse pentru fiecare cult;
Notă ...
*) disciplina Studiul formelor și Desenul, la alegere, pentru elevii de la specializarea teologie-patrimoniul cultural. COMPETENTE GENERALE DE EVALUAT 1. Definirea conceptelor și noțiunilor specifice religiei; 2. Interpretarea unor evenimente prezentate în Biblie sau Sfanta Scriptura, analizând consecințele acestora pentru viața de credința și problema existentiala a omului; 3. Descrierea și explicarea unor unor fapte, fenomene și situații actuale prin raportarea la mesajul biblic, a traditiilor religioase și a istoriei Bisericii; 4. Descrierea raporturilor existente între religia creștină și celelalte religii; 5. Argumentarea invataturilor de credința în diferite contexte de comunicare; 6. Integrarea în ansamblul cunoștințelor religioase a cunoștințelor dobândite la alte discipline de învățământ; 7. Utilizarea corecta și adecvată a textului și limbajului religios în contexte variate; 8. *) Explicarea legislației islamice. ___________
Notă ...
*) Competența valabilă numai pentru Cultul Musulman. NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. TEMATICA DISCIPLINELOR DE SPECIALITATE TEOLOGICA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT BISERICA ORTODOXA ROMÂNĂ # Dogmatica Ortodoxa # Istoria Bisericii Ortodoxe Române BISERICA ROMÂNO - CATOLICA (de limba română): # Studiul Vechiului și Noului Testament # Catehism BISERICA ROMÂNO - CATOLICA (de limba maghiara): # Catehism # Studiul Vechiului și Noului Testament BISERICA ROMÂNĂ UNITA CU ROMA (GRECO - CATOLICA) # Studiul Vechiului și Noului Testament # Catehism BISERICA REFORMATA # Studii Biblice # Istoria Bisericii Reformate BISERICA REFORMATA # Studii Biblice # Istoria Bisericii Unitariene BISERICA BAPTISTA # Studiul Bibliei # Doctrine Biblice BISERICA PENTICOSTALA # Pneumatologie # Doctrine Biblice BISERICA ADVENTISTA DE ZIUA A ȘAPTEA # Studiul Bibliei # Dogmatica CULTUL MUSULMAN # Legislație Islamica BISERICA ORTODOXA ROMÂNĂ SEMINARII ȘI LICEE TEOLOGICE ORTODOXE DOGMATICA ORTODOXA I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOGMATICA ORTODOXA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor liceale teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Interpretarea corecta a invataturilor de baza, generale, formulate succint în Simbolul niceo-constantinopolitan; 2. Definirea conceptelor și noțiunilor specifice dogmaticii ortodox; 3. Argumentarea invataturilor de credința în diferite contexte de comunicare; 4. Utilizarea adecvată a limbajului religios, a terminologiei cu care operează Teologia dogmatica; 5. Stimularea interesului pentru cunoașterea adevărului divin revelat, cuprins în Sfanta Scriptura și în Sfanta Tradiție; 6. Aplicarea în viața zilnica a acestor valori divine. III. CONTINUTURI 1. Revelatia dumnezeiasca (Revelatia naturala și supranaturala); 2. Căile de transmitere a Revelatiei supranaturale: Sfanta Scriptura (inspiratia, lectura și talcuirea), Sfanta Tradiție (Sfanta Scriptura și Sfanta Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Traditii, monumente sau documente ale Sfintei Traditii, criteriile Sfintei Traditii). Raportul dintre Sfanta Scriptura, Sfanta Tradiție și Sfanta Biserica (deosebiri confesionale); 3. Cunoașterea lui Dumnezeu (cunoașterea naturala, supranaturala, catafatică și apofatica; cunoașterea lui Dumnezeu în împrejurările concrete ale vieții); 4. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinta și lucrările lui Dumnezeu; originea divino-umană a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale și morale); 5. Dogma Sfintei Treimi (descoperira Sfintei Treimi în Sfanta Scriptura; formularea dogmei Sfintei Treimi și precizarea terminologiei trinitare; Persoanele Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi - perihoreza și apropriere; învățătura despre filioque și combaterea acesteia); 6. Crearea lumii nevazute (introducere; originea ingerilor; natura și funcția ingerilor; numărul și ierarhia ingerilor; starea morala a ingerilor; ingerii cei rai sau diavolii; cinstirea ingerilor); 7. Crearea lumii vazute (referatul biblic; creationism și evolutionism); 8. Crearea omului - antropologia creștină (originea omului; natura omului; omul ca protoparinte; sufletul omenesc - funcțiile și spiritualitatea sa; nemurirea sufletului - argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului); 9. Starea originara a omului - deosebiri confesionale; 10. Căderea omului în pacat (originea și fiinta pacatului stramosesc; teorii privind transmiterea pacatului stramosesc; urmările pacatului stramosesc și deosebiri confesionale); 11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele și realitatea providentei dumnezeiesti; obiecții și combaterea lor); 12. Dumnezeu Mantuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mantuitorului, proorociri despre venirea Mantuitorului; intruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatica și urmările ei dogmatice; chenoza); 13. Opera de mantuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoana și opera Mantuitorului, intreita slujire a Mantuitorului; Răscumpărarea și aspectele ei deosebiri confesionale; adeverirea morții și invierii Domnului); 14. Dumnezeu Sfintitorul (Persoana și lucrarea Duhului Sfant; relația dintre Hristos și Duhul Sfant în iconomia mantuirii; harul divin mantuitor, însușiri; harul, harismele și darurile Sfantului Duh; raportul dintre har și libertatea omului interconfesional); 15. Mantuirea subiectiva; etapele îndreptării, condițiile însușirii mantuirii subiective; mantuirea subiectiva privită interconfesional); 16. Cinstirea sfintilor, cinstirea sfintelor moaste, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale; 17. Sfanta Biserica (întemeierea; fiinta, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserica); 18. Sfintele Taine (fiinta, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viața Bisericii și a credinciosilor); 19. Eshatologia creștină (învățătura creștină despre moarte și judecata particulară; starea sufletelor după moarte: rai și iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; invierea morților și judecata obsteasca - judecata universala; milenismul sau milenarismul; sfârșitul lumii - cer nou și pământ nou; viața de veci). NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor liceale teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXA. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Explicarea noțiunilor istorice în contexte de comunicare diferite; 2. Identificarea caracteristicilor globale și de detaliu ale unui document și receptarea adecvată a sensului mesajului transmis; 3. Descrierea rolului Bisericii Ortodoxe Române, ca factor de formare, imbogatire și păstrare a limbii, culturii și identității naționale; 4. Utilizarea variata a metodelor și tehnicilor specifice stiintelor istorice în analiza schimbărilor sociale trecute și prezente; 5. Redactarea unei lucrări, folosind termeni și notiuni istorice cunoscute. III. CONTINUTURI 1. Inceputurile vieții crestine pe teritoriul tarii noastre. Mărturii lingvistice; 2. Mărturii arheologice despre răspândirea crestinismului pe teritoriul tarii noastre; 3. Viața creștină în Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia Minor; 4. Viața bisericeasca a românilor în sec. VII-XIV; 5. Inceputurile Mitropoliei Ungrovlahiei. Mitropolia Severinului; 6. Mitropolia Moldovei în sec. XIV-XV; 7. Viața bisericeasca în Transilvania în sec. XIV-XV; 8. Viața monahala la români în sec. XIV-XV: Sfantul Nicodim de la Tismana. Manastiri mai importante; 9. Viața bisericeasca în cele trei tari românești în sec. al XVI-lea; 10. Tiparul în Țara Românească și Moldova în sec. al XVI-lea: Macarie, Filip Moldoveanu, Diaconul Coresi; 11. Mitropolia Ungrovlahiei în prima jumătate a sec. al XVII-lea: Mitropolitii Teofil și Ștefan; 12. Mitropolia Ungrovlahiei în a doua jumătate a sec. al XVII-lea. Mitropolitii Varlaam și Teodosie. Biblia de la București; 13. Mitropolitul Varlaam al Moldovei; 14. Mitropolitul Petru Movila și Sinodul din Iași; 15. Mitropolitii Ilie Iorest și Simion Ștefan ai Transilvaniei; 16. Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei; 17. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei; 18. Mitropolitul Antim Ivireanul; 19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania în anii 1698-1701; 20. Lupta clerului și a credinciosilor pentru apărarea Ortodoxiei în Transilvania în sec. al XVIII-lea; 21. Biserica din Țara Românească în timpul regimului fanariot. Mitropoliti și Episcopi de Ramnic - indrumatori ai culturii; 22. Biserica din Moldova în timpul regimului fanariot. Mitropoliti mai insemnati; 23. Viața monahala în țările române în sec. al XVIII-lea. Staretul Paisie și ucenicii lui; 24. Mitropolitul Veniamin Costachi; 25. Mitropolitul Andrei Saguna; 26. Biserica din România între anii 1859-1918. Reformele bisericesti ale lui Alexandru Ioan Cuza. Recunoașterea autocefaliei; 27. Biserica Ortodoxa Română în perioada 1918-1944. Patriarhii Miron Cristea și Nicodim Munteanu; 28. Biserica Ortodoxa Română după 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu. Biserica Ortodoxa Română după 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arapasu. NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. BISERICA ROMÂNO-CATOLICA A. LICEELE TEOLOGICE ROMÂNO-CATOLICE (limba de predare română) STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Recunoașterea și definirea noțiunilor de baza cu privire la Biblie, ca document unic în istoria omenirii; 2. Înțelegerea și explicarea semnificatiei principalelor concepte și principii ale istoriei mantuirii; 3. Interpretarea unor evenimente biblice, vetero-testamentare și neo-testamentare, și analizarea consecințelor acestora pentru viața spirituală a omului din toate timpurile; 4. Analizarea și explicarea evenimentelor vetero-testamentare în lumina Noului Testament, ca imagini mesianice; 5. Utilizarea corecta și adecvată a textului și a terminologiei biblice în contexte variate. III. CONTINUTURI 1. Prezentarea generală a Bibliei (Ce este Sfanta Scriptura, Autorul, inspiratia și sensurile Sfintei Scripturi). 2. Canonul și împărțirea Sfintei Scripturi. 3. Marile epoci ale istoriei biblice (prezentare generală). VECHIUL TESTAMENT: 4. Cartea Genezei: a. prezentare generală; b. personalitatea patriarhilor Abraham, Isac, Iacob. 5. Cartea Exodului: a. prezentare generală; b. Legamantul de pe Sinai: conținut, semnificație, consecințe. 6. Cartea Deuteronomului: prezentare generală. 7. Cărțile profetice: a. prezentare generală; b. profetii mesianice. 8. Cărțile sapientiale: prezentare generală. NOUL TESTAMENT: 9. Canonul Noului Testament. 10. Evanghelia după Matei: prezentare generală, particularități. 11. Evanghelia după Marcu: prezentare generală, particularități. 12. Evanghelia după Luca: prezentare generală, particularități. 13. Evanghelia după Ioan: prezentare generală, particularități. 14. Scrisorile Sfantului Pavel: a. prezentare generală; b. teme centrale. 15. Scrisorile catolice: a. prezentare generală; b. teme abordate. 16. Scrisoarea către evrei: a. prezentare generală; b. teme abordate. NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. CATEHISM I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Cunoașterea și utilizarea principalelor adevaruri teologice marturisite de Biserica exprimate în simbolul credinței; 2. Cunoașterea și explicarea importantei Sacramentelor, ca fundament al vieții de credința; 3. Explicarea caracteristicilor și a modului de celebrare a fiecărui Sacrament; 4. Însușirea și punerea în practica a diferitelor modalități de comuniune cu Dumnezeu și cu aproapele. III. CONTINUTURI 1. Revelatia - definire și transmitere 2. Sfanta Scriptura, izvorul principal al revelatiei 3. Credința și caracteristicile ei 4. Dumnezeu - creator a toate 5. Omul - capodopera creatiei 6. Căderea în pacat 7. Isus Cristos, Fiul unic al lui Dumnezeu 8. Intruparea - nașterea din Maria Fecioara 9. Patimirea, moartea și invierea rascumparatoare 10. Duhul Sfant 11. Biserica în planul lui Dumnezeu 12. Biserica - una, sfanta, catolica și apostolica 13. Credinciosii: ierarhie, laici, viața consacrată 14. Misterul pascal în sacramentele Bisericii 15. Celebrarea sacramentala a misterului pascal 16. Sacramentele inițierii crestine 17. Sacramentele de vindecare 18. Sacramentele de slujire 19. Cele zece porunci - generalitati 20. Iubirea față de Dumnezeu - poruncile I-III 21. Iubirea față de aproapele - poruncile IV-X 22. Viața de rugaciune 23. Rugaciunea Tatăl nostru NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. B. LICEELE TEOLOGICE ROMÂNO-CATOLICE (limba de predare maghiara) CATEHISM I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Definirea unui concept teologic; 2. Identificarea problemelor teologice abordate într-o tema data; 3. Elaborarea argumentelor teologice pentru susținerea unui punct de vedere religios; 4. Analizarea și interpretarea punctelor de vedere și conceptiilor teologice; 5. Utilizarea adecvată a limbajului teologic. III. CONTINUTURI 1. AUTOREVELATIA DUMNEZEIASCA: a. Omul - cautatorul fericirii în Dumnezeu b. Esenta naturii lui Dumnezeu c. Viața interna a lui Dumnezeu d. Dumnezeu: Sf.-treime 2. DUMNEZEU TATA-CREATOR: a. Crearea Lumii b. Crearea ingerilor c. Crearea omului d. Pacatul omului și pedeapsa e. Crearea materiei f. Poporul ales 3. DUMNEZEU FIU-MANTUITOR a. Speranta mantuirii în Vechiul Testament b. Plinirea asteptarilor Vechiului Testament în Isus Cristos c. Isus - Omul-dumnezeu d. Sf. Fecioara - Nascatoare de Dumnezeu e. Originea, întemeierea și misiunea Bisericii f. Organizarea Bisericii g. Caracteristicile Bisericii 4. SACRAMENTELE a. Harul divin b. Sacramentele în general c. Botezul d. Mirul e. Euharistia f. Sacramentul pocaintei g. Maslul h. Preotia i. Căsătoria NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Identificarea punctului de vedere susținut într-un text biblic; 2. Argumentarea biblica a unui punct de vedere teologic; 3. Elaborarea argumentelor teologice pentru susținerea unui punct de vedere religios; 4. Caracterizarea unui personaj biblic pe baza unei structuri de idei data; 5. Utilizarea adecvată a limbajului teologic. III. CONTINUTURI 1. EPOCA PATRIARHALA a. Abraham b. Isac c. Iacob d. Istoria lui Iosif 2. EXODUL: Moise și Iosua 3. EPOCA JUDECĂTORILOR a. Ghedeon b. Samson 4. EPOCA REGILOR a. Samuel și Saul b. David c. Solomon 5. EPOCA CAPTIVITATII BABILONIENE ȘI ELIBERAREA a. Ieremia b. Daniel c. Tobia d. Iona 6. CANONUL NOULUI TESTAMENT 7. EVANGHELIILE SINOPTICE: a. EVANGHELIA DUPĂ MATEI: prezentare generală, particularități. b. EVANGHELIA DUPĂ MARCU: prezentare generală, particularități. c. EVANGHELIA DUPĂ LUCA: prezentare generală, particularități. 8. EVANGHELIA DUPĂ IOAN: prezentare generală, particularități. 9. FAPTELE APOSTOLILOR a. Rusaliile b. Biserica stramoseasca c. Viața primilor crestini d. Sinodul din Ierusalim 10. CONVERTIREA LUI SF. PAVEL ȘI CĂLĂTORIILE SALE MISIONARE 11. SCRISORILE SFANTULUI APOSTOL PAVEL: a. prezentare generală; b. teme centrale. 12. SCRISOAREA CĂTRE EVREI: a. prezentare generală; b. teme abordate. 13. SCRISORILE CATOLICE: a. prezentare generală; b. teme abordate. NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. BISERICA ROMÂNĂ UNITA CU ROMA (GRECO-CATOLICA) LICEELE GRECO-CATOLICE STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Identificarea mesajului biblic într-un context dat; 2. Caracterizarea unui personaj biblic; 3. Descrierea și interpretarea unor evenimente biblice în contextul Revelatiei; 4. Utilizarea adecvată a limbajului teologic; 5. Interpretarea personală a textului sacru; 6. Comentarea textului sacru din punct de vedere teologic și spiritual. III. CONTINUTURI: 1. Vechiul Testament: 1. Creația 2. Potopul 3. Perioada Patriarhilor: a. Chemarea lui Avraam b. Jertfa lui Isaac c. Lupta lui Iacov cu ingerul 4. Moise și ieșirea din Egipt 5. Drumul în desert și legea de pe Sinai 6. Regele David 7. Regatul de nord și profetii săi: a. Profetul Ilie b. Profetul Osea 8. Regatul de Sud și profetii săi: a. Chemarea profetului Isaia b. Profetia lui Isaia despre Emanuel c. Noul Legamant (Ier 31) 9. Rugaciunea lui Israel: Ps 8; Ps 50(51); Ps 21(22) 2. Noul Testament 1. Cele patru evanghelii: autor; destinatari, mesaj 2. Buna Vestire 3. Nașterea lui Isus 4. Inchinarea magilor 5. Botezul lui Isus 6. Fericirile 7. Parabola semanatorului 8. Parabola samariteanului 9. Nunta din Cana 10. Minunea orbului din naștere 11. Agonia lui Isus în Ghetsimani 12. Cina cea de Taina 13. Invierea lui Isus 14. Rusaliile 15. Chemarea Sf. Paul NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. CATEHISM I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Descrierea adevarurilor de credința; 2. Identificarea mesajului biblic într-un context dat; 3. Utilizarea adecvată a limbajului teologic; 4. Descrierea sacramentelor; 5. Explicarea poruncilor și a normelor de morala creștină. III. CONTINUTURI 1. Teologie dogmatica: 1. Revelatia lui Dumnezeu. Transmiterea revelatiei. 2. Crearea lumii vazute și nevazute. 3. Misterul intruparii, copilariei și vieții publice a lui Isus. 4. Misterul Pascal: patima, moartea și invierea Domnului. 5. Spiritul Sfant Simtitorul. 6. Însușirile Bisericii. 7. Sacramentele de inițiere. 8. Sacramentele de vindecare. 9. Sacramentele de slujire. 10. Viața veșnică: raiul, purgatoriul, iadul. 2. Teologie morala: 1. Constiinta morala. 2. Pacatul. 3. Legea morala 4. Porunca întâi. 5. Porunca a doua și a treia. 6. Porunca a patra. 7. Porunca a cincea. 8. Porunca a sasea și a noua. 9. Porunca a șaptea și a zecea. 10. Porunca a opta. NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. BISERICA REFORMATA LICEELE TEOLOGICE REFORMATE STUDII BIBLICE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDII BIBLICE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII REFORMATE. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Definirea conceptelor specifice al limbajului biblic; 2. Utilizarea adecvată a termenilor limbajul biblic; 3. Susținerea cu argumente biblice a unui concept religios dat; 4. Interpretarea unei text biblic pe baza unei structuri de idei dat; 5. Redactarea unei compozitii, pe baza unui plan de idei, în care să se evidentieze caracteristicile și interferentele fundamentale ale conținutului textului biblic dat, și sa motiveze în compoziție acceptiunile sale, conform cerințelor formulate. III. CONTINUTURI A. STUDII BIBLICE DIN VECHIUL TESTAMENT 1. Primele istorisiri # Facerea lumii (Geneza 1 - 2, 4a.) # Primul om în gradina Eden (Gen. 2, 4b + 25) # Căderea în pacat și alungarea din Paradis (Gen. cap. 3) # Cain și Abel (Gen. 4, 1 - 16) # Istoria lui Noe (Gen. 6, 5 - 9, 17) # Turnul din Babel (Geneza 11, 1 - 9.) 2. Istoria patriarhilor # Chemarea lui Avraam; Avraam și Sara în Egipt (Gen. 12, 1 - 20) # Legamantul (Gen. cap. 15) # Agar și Ismael (Gen. cap. 16) # Reînnoirea legamantului, circumcizia, prevestirea nașterii lui Isaac (Gen. cap. 17) # Vizita Domnului la Avraam, mijlocirea lui Avraam pentru Sodoma (Gen. cap. 18) # Nimicirea Sodomei și Gomorei, salvarea lui Lot (Gen. 19, 1 - 29) # Nașterea lui Isaac, izgonirea lui Agar și Ismael (Gen. 21, 1 - 21) # Jertfirea lui Isaac (Gen. 22, 1 - 19) # Căsătoria lui Isaac cu Rebeca, nașterea lui Iacov și Esau (Gen. cap. 24 și Gen. 25, 19 - 26) # Vinderea dreptului de întâi-născut. Înșelăciunea și fuga lui Iacov. Visul și jurământul lui Iacov (Gen. 25, 27 - 34 și Gen. 27, 1 - 28, 22) # Iacov la Laban, sotiile și copiii lui (Gen. 29, 1 - 30, 24) # Întoarcerea acasă a lui Iacov și lupta lui la valea Iabocului (Gen. 32, 2-32) # Copilaria, visele și ajungerea în Egipt a lui Iosif (Gen. cap. 37) # Iosif în casa lui Potifar și în închisoare (Gen. 39, 1 - 40, 23) # Iosif explica visele faraonului și devine supraveghetor al Egiptului (Gen. cap. 41) # Primul drum în Egipt al fraților lui Iosif (Gen. cap. 42) # Al doilea drum, Iacov se muta în Egipt (Gen. 43, 1 - 46, 7; 47, 1 - 6; 50, 20) 3. Fapta slobozitoare a lui Dumnezeu # Captivitatea și nașterea lui Moise (Exod 1, 1 - 2, 10) # Tineretea, fuga din Egipt și căsătoria lui Moise (Exod 2, 11 - 25) # Chemarea lui Moise (Exod 3, 1 - 4, 17) # Așezarea Pastilor și pedeapsa a zecea (Exod cap. 12) # Trecerea Marii Roșii (Exod cap. 14) 4. Migrarea în desert și ocuparea pământului fagaduintei # Mana și prepelitele, apa din stanca (Exod cap. 16 și 17, 1 - 7) # Israel la Sinai și Decalogul (Exod 19, 1 - 20, 21) # Vitelul de aur (Exod cap. 32) # Cercetarea Ierihonului. Rahav și spionii. Ocuparea Ierihonului (Iosua capitolele 2 și 6) 5. Perioada judecătorilor # Debora și Barac (Judecători cap. 4) # Ghideon (Judecători capitolele 6 - 7) # Samson (Judecători capitolele 13 - 16) # Rut (Rut capitolele 1 - 4) 6. Perioada regilor # Nașterea și chemarea lui Samuil (1 și 3) # Israelitii cer un rege. Regele Saul (capitolele 8 - 10) # Dumnezeu îl alege pe David. David în curtea lui Saul (16.) # David și Goliat (1 Samuil cap. 17) # Ionatan și David (18 - 20.) # Pacatul și ispasirea lui David (1 Samuil capitolele 11 - 12.) # Revolta lui Absalom (1 Samuil 15, 1 - 19, 5) # Judecata inteleapta a lui Solomon (1 Regi 3, 16 - 28) # Ilie. Vaduva din Sarepta (1 Regi 17, 1 - 24) # Ilie pe muntele Carmel (1 Regi 18, 20 - 46) # Via lui Nabot (1 Regi cap. 21) # Rapirea lui Ilie la cer și Elisei, prooroc după Ilie (2 Regi 2, 1 - 14) # Înmulțirea untdelemnului și fiul Sunamitei (2 Regi 4, 1 - 37) # Vindecarea lui Naaman (2 Regi cap. 5) 7. Profetii # Daniel și cei trei tovarasi ai săi în slujba lui Nebucadnetar (Daniel cap. 1) # Daniel explica primul vis al lui Nebucadnetar (Daniel cap. 2) # Cuptorul arzand (Daniel cap. 3) # Al doilea vis, boala și vindecarea lui Nebucadnetar (Daniel cap. 4) # Ospatul lui Belsatar (Daniel cap. 5) # Daniel în groapa leilor (Daniel cap. 6) # Profetul Iona (Iona capitolele 1 - 4) B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT 1. Nașterea lui Ioan Botezatorul și a lui Iisus # Vizita ingerului Gabriel la Zaharia și la Maria. Maria la Elisabeta. Nașterea lui Ioan Botezatorul (Luca cap. 1) # Nașterea lui Isus după Luca: recensământul, pastorii, circumcizia lui Isus, Simion și Ana (Luca 2, 1-40) # Nașterea lui Isus după Matei: Visul lui Iosif, magii, fuga în Egipt, uciderea pruncilor, întoarcerea acasă (Matei 1, 18-2, 23) # Iisus la vârsta de 12 ani (Luca 2, 41-52) 2. Pregătirea lui Iisus # Predica lui Ioan Botezatorul la Iordan. Botezarea lui Iisus (Matei cap. 3) # Ispitirea lui Iisus (Matei 4, 1-11) 3. Chemarea ucenicilor și primul semn # Iisus își cheamă primii ucenici: Petru, Andrei, Iacov și Ioan (Matei 4, 18-25) # Chemarea lui Filip și Natanael (Ioan 1, 43-51) # Primul semn făcut de Isus: Nunta din Cana (Ioan 2, 1-11) 4. Isus în Galileea și Iudea # Nicodim (Ioan 3, 1-21) # Samariteanca (Ioan 4, 1-41) # Vindecarea paraliticului (Marcu 2, 1-12) # Spicele de grâu și sabatul (Marcu 2, 23-28) # Omul cu mana uscata (Marcu 3, 1-6) # Macarismele (Matei 5, 3-12) # Femeia pacatoasa unge picioarele lui Isus (Luca 7, 36-50) # Fiica lui Iair și femeia cu hemoragie (Luca 8, 40-56) # Moartea lui Ioan Botezatorul (Marcu 6, 14-29) # Înmulțirea painilor (Ioan 6, 1-15) # Schimbarea la fața a lui Isus (Matei 17, 1-13) # Tanarul bogat (Marcu 10, 17-31) 5. Parabolele lui Iisus # Pilda semanatorului și explicatia parabolei (Matei 13, 1-23) # Pilda neghinei și explicatia parabolei (Matei 13, 24-30 și 36-43) # Pilda samariteanului milostiv (Luca 10, 25-37) # Pilda fiului ratacitor (Luca 15, 11-32) # Pilda talantilor (Matei 25, 13-30) 6. În drum spre Ierusalim # Invierea lui Lazar (Ioan 11, 1-45) # Orbul Bartimeu (Marcu 10, 46-52) # Zacheu (Luca 19, 1-10) # Intrarea în Ierusalim (Luca 19, 28-40) # Curățirea templului (Matei 21, 12-17) # Judecata de apoi (Matei 25, 31-46) 7. Suferințele, moartea și invierea lui Isus # Isus spala picioarele ucenicilor (Ioan 13, 1-20) # Vânzarea lui Isus. Cina cea de taina. Cina Domnului (Matei 26, 14-29) # Înștiințarea lui Petru. Rugaciunea de pe munte. Arestarea lui Isus și tăgăduirea lui Petru (Luca 22, 31-62) # Isus condamnat de sinedriu (Matei 26, 57-68) # Isus în fața lui Pilat. Isus sau Baraba. Biciuire și condamnare (Ioan 18, 28-19, 16) # În drum spre Golgota: Simon din Cirene (Matei 27, 31-36) # Rugaciunea lui Isus pe cruce. Pocainta talharului rastignit (Luca 23, 32-43) # Moartea lui Isus. Sutasul (Marcu 15, 33-39) # Ingroparea lui Isus și pazirea mormantului (Matei 27, 57-66) # Invierea lui Isus. Intalnirea cu Maria și cu ucenicii (Ioan 20, 1-23) # Ucenicii din Emmaus (Luca 24, 13-35) # Isus se arata la marea Tiberiadei. Dialogul cu Petru (Ioan 21, 1-19) # Porunca botezului (Matei 28, 16-20) 8. Nașterea comunității crestine # Inaltarea (Fapte 1, 1-14) # Alegerea lui Matia (Fapte 1, 15-26) # Pogorarea Sfantului Duh și formarea Bisericii (Fapte cap. 2.) # Vindecarea ologului din naștere (Fapte 3, 1-10) # Filip și etiopianul (Fapte 8, 26-40) # Isus se arata lui Saul (Fapte 9, 1-22) 9. Citate biblice Se cere cunoașterea aprofundata a următoarelor citate biblice: Vechiul Testament Gen. 1, 27; Gen. 3, 15; Gen. 4, 6-7; Gen. 4, 10; Gen. 22, 2; Gen. 32, 27-28; Gen. 50, 20; Exod. 3, 14; Iosua 2, 11b; Iosua 6, 16b; Iosua 6, 26; Judec. 6, 22b; Judec. 6, 32; Judec. 14, 14; Rut 1, 16b-17; 1 Sam. 3, 10; 1 Sam. 8, 5; 1 Sam. 10, 11b; 2 Sam. 12, 7a; 2 Sam. 12, 11-12; 1 Regi 18, 21; 2 Regi 2, 14; 2 Regi 5, 17; Dan. 1, 7; Dan. 3, 17-18; Dan. 6, 27-28; Iona 3, 2; Isaia 7, 14; Isaia 9, 6; Isaia 11, 1-2. Noul Testament Matei 1, 22-23; Mat. 2, 5-6; Mat. 3, 17; Mat. 4, 4; Mat. 4, 7; Mat. 4, 10; Mat. 5, 3-12; Luca 1, 28; Luca 2, 14; Luca 2, 29-30; Ioan 1, 14; Luca 2, 49; Ioan 1, 46; Ioan 2, 11; Ioan 3, 8; Ioan 3, 16; Ioan 4, 24; Marcu 2, 27-28; Luca 8, 48; Marcu 6, 23; Jn. 6, 7; Mat. 17, 4; Marcu 10, 21b; Mat. 13, 23; Mat. 13, 30; Luca 10, 27; Luca 10, 29; Luca 15, 21; Luca 15, 31; Mat. 25, 29; Ioan 11, 43; Marcu 10, 47b; Luca 19, 10; Luca 19, 38; Luca 19, 40; Mat. 21, 13; Mat. 25, 40; Ioan 13, 8b; Mat. 26, 23; Luca 22, 31-32; Luca 22, 46; Luca 22, 48; Luca 22, 58; Luca 22, 61-62; Mat. 26, 63-64; Ioan 18, 36; Ioan 19, 5b; Luca 23, 34; Luca 23, 43; Ioan 19, 27; Marcu 15, 39; Ioan 20, 29; Ioan 21, 15; Mat. 28, 18-20; Fapte 1, 11; Fapte 2, 42; Fapte 3, 6; Fapte 8, 36b-37; Fapte 9, 4. NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. ISTORIA BISERICII REFORMATE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, ISTORIA BISERICII REFORMATE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Definirea de termeni, notiuni, concepte folosite în istoria Bisericii; 2. Utilizarea adecvată și explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii în contexte complexe; 3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o instituție în complexitatea lui, dintr-o epoca data; 4. Interpretarea consecințele istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei instituții, pe baza unei structuri de idei date; 5. Redactarea unei compozitii-sinteza, pe baza unui plan de idei, în care să se evidentieze caracteristicile și interferentele fundamentale în epoca a evenimentului, sau personajului istoric dat; 6. Utilizarea cunoștințelor asimilate în evaluarea evenimentelor și documentelor istorice, ținând cont totodată de realitatea în care se găsește astăzi confesiunea și comunitatea din care face parte, definind și posibilitățile de dezvoltare ale acestora în viitor; 7. Asumarea responsabilități pentru relațiile sale cu semenii, cu comunitatea și societatea, ținând cont de determinarea lui istorica. III. CONTINUTURI 1. Viața primilor crestini. Viața și slujirea apostolului Pavel 2. Crestinatatea din sfârșitul secolului I până la Constantin cel Mare Crestinismul ca religie de stat; Erezii și secte; Origene; Monahismul; Misiunea; Sinoadele ecumenice 3. Biserica celor două imperii române Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice 4. Epoca cruciadelor Regatul latin din Ierusalim; Richard Inima de Leu; Schimbarea tendintei cruciadelor 5. Albigentii Motivele nașterii sectelor secolelor XI-XIII; Valdezii, albigentii 6. Jan Hus și John Wyclif Husitii; Evenimente premergătoare papalitatii din Avignon 7. Papalitatea din Avignon Papalitatea dubla și tripla 8. Influența renasterii și a umanismului asupra Bisericii. Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renasterii și a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus 9. Viața și activitatea lui Martin Luther Reforma; Indulgentele; Viața lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze "Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu sa ma ajute!"; 10. Viața și activitatea lui Huldrych Zwingli Slujirea la Maria Einsiedehi; "Școala de profeti"; Hotărârile adunării imperiale din Speyer și împrejurările morții lui Zwingli 11. Viața și activitatea lui Jean Calvin Cuvantarea "Filozofia creștină" la deschiderea anului universitar în Paris și consecințele INSTITUTIO RELIGIONIS CHRISTIANAE; Insemnatatea în activitatea reformatorului a primei perioade geneveza, celei petrecute la Strasbourg și celei de a doua din Geneva; 12. Crestinatatea maghiara din navalirea tatarilor până la tragedia din Mohacs Prezentările invataturilor Reformei în Ungaria; Primii reformatori maghiari: Devai Biro Matyas, Ozorai Imre, Szegedi Kis Istvan; 13. Epoca Izabellei și a lui Ioan Sigismund Reforma luterana și elvetiana; Despărțirea Bisericilor Reformei; 14. Contrareforma în Europa Contrareforma; Inchizitia; Întemeierea și funcționarea ordinului iezuitilor; Sinodul din Trento, Index librorum prohibitorum 15. Biserica Reformata în secolul al XVII-lea Bocskai Istvan, Bethlen Gabor; Rakoczy Gyorgy I; 16. Bisericile Angliei Anglicanii, puritanii, presbiterienii, baptistii; Restauratia; Reformatii scotieni 17. Protestantismul nord-american Emigrari. Pilgrim Fathers; Colonistii și Biserica; Libertatea americana a religiei: Pennsylvania 18. "Marea decadere a Transilvaniei" și ultimele zile ale Principatului Transilvan Rakoczy Gyorgy II; Lupte interne în Biserica Reformata; Apafi Mihaly, ultimul principe transilvan; Independenta principatului; Concepții teologice noi: cartesianismul, cocceianismul 19. Luptele pentru libertate ale kurutilor Perioada care a urmat moartea lui Apafi; Intrarea Habsburgilor în Transilvania; Transilvania își pierde independenta; Izbucnirea luptei pentru libertate 20. Epoca lui Leopold I, Carol III și a Mariei Tereza Diploma Leopoldinum, Carolina Resolutio; Contrareforma în Ungaria cu asistența imperiala; Razboaiele de succesiune; Prejudiciile pricinuite protestantilor 21. Iosif II Absolutismul iluminist; Regele "cu palarie"; Ordinul Tolerantei (Ungaria și Transilvania) Efectul și punerea în practica a Ordinului Tolerantei; Alte ordine; Căderea și moartea lui Iosif II. 22. Curente teologice în crestinism Iluminismul; Miscari de desteptare sufleteasca în Europa (la scotieni, germani, olandezi) 23. Bisericile noastre protestante în secolele XIX-XX. Curente teologice: liberalismul, rationalismul, romantica; Formarea miscarilor ecumenice: 1948 - Consiliul Ecumenic al Bisericilor; NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. BISERICA UNITARIANA LICEELE TEOLOGICE UNITARIENE STUDII BIBLICE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDII BIBLICE are statut de disciplina obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII UNITARIENE. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Identificarea punctului de vedere susținut într-un text teologic; 2. Elaborarea argumentelor pentru susținerea unui punct de vedere personal; 3. Interpretarea simbolurilor și motivelor religioase dintr-un text dat; 4. Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugaciuni, povestiri, comparatii) pe baza unei structuri de idei data; 5. Utilizarea limbajului teologic adecvat. III. CONTINUTURI 1. Relația divinitate - om (Schimbarea relatiei divinitate - om în Vechiul Testament, Relația tata-individ); 2. Elementele mitologice și istorice în vechiul Testament (geneza, istoria și formarea evreilor în comunitate religioasă; rolul conducătorilor în istoria evreilor - Moise, regii, judecătorii, profetii; practica și rolul religiei în viața cotidiana a evreilor); 3. Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden, alungarea din Eden, potop, curcubeu, turnul Babel, scara lui Iacov; legamantul) 4. Caracteristicile specifice ale religiei evreiesti față de religia popoarelor inconjuratoare (Dumnezeu, rolul credinței în comportamentul moral-religios al evreilor); 5. Căile de cunoaștere ale lui Dumnezeu (rugaciunea, formele și sensul rugaciunii autentice, meditatia, credința, caracterul personal al credinței); 6. Viața și personalitatea lui Iisus; 7. Parabolele lui Iisus (teme: cinstea și adevărul, adevărul omenesc și adevărul dumnezeiesc, iubirea față de semeni și de Dumnezeu, imparatia cerurilor și vocația omului, Fericirile); 8. Învățătura lui Iisus despre Dumnezeu, despre om și porunca iubirii; 9. Locul și valoarea Bibliei în religia unitariana; orientare în Biblie, traducerile. NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. ISTORIA BISERICII UNITARIENE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, ISTORIA BISERICII UNITARIENE are statut de disciplina obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Definirea de termeni, notiuni, concepte folosite în istoria Bisericii; 2. Utilizarea adecvată și explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii în contexte complexe; 3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o instituție în complexitatea lui, dintr-o epoca data; 4. Interpretarea consecințelor istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei instituții, pe baza unei structuri de idei date; 5. Redactarea unei compozitii-sinteza, pe baza unui plan de idei, în care să se evidentieze caracteristicile și interferentele fundamentale în epoca a evenimentului, sau personajului istoric dat; 6. Utilizarea cunoștințelor asimilate în evaluarea evenimentelor și documentelor istorice, ținând cont totodată de realitatea în care se găsește astăzi confesiunea și comunitatea din care face parte, definind și posibilitățile de dezvoltare ale acestora în viitor; 7. Asumarea responsabilități pentru relațiile sale cu semenii, cu comunitatea și societatea, ținând cont de determinarea lui istorica. III. CONTINUTURI 1. Controverse teologice privind unitatea lui Dumnezeu în primele epoci ale crestinismului 2. Crestinatatea din sfârșitul secolului I până la Constantin cel Mare Crestinismul ca religie de stat; Sinoadele ecumenice; Prigonirea crestinilor 3. Miscarile premergătoare reformei din Europa Jan Hus și John Wyclif 4. Viața și activitatea lui Martin Luther Reforma; Indulgentele; Viața lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze "Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu sa ma ajute!"; 5. Viața și activitatea lui Jean Calvin 6. Inceputurile miscarilor antitrinitariene Viața și activitatea lui Miguel Serveto, Fausto Sozzini 7. Inceputurile miscarii unitariene din Transilvania Viața și activitatea lui David Ferenc 8. Biserica Unitariana din Transilvania în secolul al XVII-lea 9. Complanatia Desiana și consecințele acestuia 10. Viața și activitatea episcopului Koncz Boldizsar 11. Diploma Leopoldinum și consecințele acestuia 12. Rolul episcopilor și patronilor din secolul al XVIII-lea 13. Viața și activitatea episcopului Kriza Janos 14. Patronii secolului al XIX-lea 15. Viața și activitatea episcopului Ferencz Jozsef 16. Istoricul colegiilor unitariene 17. Biserica unitariana între cele doua razboaie mondiale 18. Biserica Unitariana în timpul regimului comunist NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. BISERICA BAPTISTA LICEELE BAPTISTE STUDIUL BIBLIEI I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL BIBLIEI are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Definirea conceptelor și noțiunilor specifice disciplinei; 2. Identificarea și interpretarea ideilor de baza ale unui text biblic și situarea acestuia în context; 3. Explicarea scopului și a implicatiilor din relatarea unor concepte, evenimente sau întâmplări biblice; 4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri și idei date; 5. Utilizarea corecta și adecvată a limbajului teologic. III. CONTINUTURI STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT 1. Genesa: Cartea inceputurilor a. Creația (zilele creatiei, crearea omului) b. Căderea (ispitirea și neascultarea, urmările neascultarii, prima profetie mesianica) c. Potopul (cauze, descriere, legamantul cu Noe) d. Babel (descriere, urmări) e. Avraam (chemare, legamant, credința ca neprihanire, jertfirea lui Isaac) f. Iacov (lupta cu oamenii: Esau, Isaac, Laban; lupta cu Dumnezeu: Betel, Peniel, schimbarea numelui; profetia mesianica: Gen. 49:10) g. Iosif (visul, vinderea ca rob, intemnitarea, inaltarea, Iosif ca salvator, caracterul lui) 2. Exodul. Legamantul lui Dumnezeu cu poporul Sau a. Eliberarea din Egipt (robia aspra, pregătirea lui Moise, scopul urgiilor, impietrirea lui Faraon, moartea intailor născuți, Pastele) b. Legamantul Mozaic (scopul, conținutul, Decalogul, diferite legi) c. Cortul intalnirii (elemente componente) 3. Iosua: Cucerirea tarii Canaan a. Intrarea în Canaan (Iosua 1:8, iscoadele, trecerea Iordanului, căderea ierihonului, Ai) b. Cucerirea tarii (campania de sud și nord) 4. Judecători. Ghedeon și Samson a. Caracteristicile perioadei judecătorilor (pacat, pedeapsa, pocainta, pace, Jud. 21:25) b. Ghedeon (istoria, caracterizarea personajului) c. Samson (istoria, caracterizarea personajului) 5. Samuel, ultimul judecător al lui Israel a. Nașterea și chemarea b. Samuel ca judecător (judecarea și invatarea poporului) c. Instituirea monarhiei (ungerea lui Saul și a lui David) 6. Saul, primul rege al Israelului a. Credinciosia lui Saul (ungerea, biruinta asupra dusmanilor) b. Căderea lui Saul (neascultarea de Dumnezeu, prigonirea lui David) 7. David, intemeietorul Statului național evreu a. Imparat peste Iuda și Israel b. Pacatul lui David și consecințele lui c. Legamantul davidic (2 Samuel 7:11-16) STUDIUL NOULUI TESTAMENT 1. Contextul cultural-religios al Noului Testament a. Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu ca Tata, omul - creația lui Dumnezeu, pacatul, asteptarea mesianica) b. Templul și sinagoga 2. Evangheliile - privire generală a. Autorul, data și locul scrierii b. Destinația și scopul evangheliei 3. Viața și lucrarea Domnului Iisus Cristos a. Nașterea și copilaria b. Misiunea de trei ani (zonele geografice, exemple de lucrări) c. Moartea, invierea, inaltarea 4. Învățătura Domnului Iisus și minunile Sale a. Metodele de invatare ale lui Iisus b. Scopul și conținutul invataturii c. Minunile lui Iisus (împlinirea profetiilor mesianice, exemple) 5. Divinitatea și umanitatea Domnului Iisus în Evanghelia după Ioan a. Prologul Evangheliei după Ioan b. Afirmatiile "Eu sunt ..." c. Minunile d. Elementele esențiale ale naturii umane 6. Prima călătorie misionara: iudaizatorii a. Biserica din Antiohia Siriei (motivatiile misiunii) b. Traseul și piedicile intalnite c. Conciliul din Ierusalim (probleme și soluția) 7. Epistola către Români a. Autor, destinatari, scop b. Revelatia lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relația crestinului cu statul, ingaduinta creștină NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. DOCTRINE BIBLICE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOCTRINE BIBLICE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Definirea conceptelor și noțiunilor specifice disciplinei; 2. Identificarea și interpretarea ideilor de baza ale unui text biblic și situarea acestuia în context; 3. Interpretarea din punct de vedere doctrinar, a unor afirmații date și explicarea acestora în contextul Scripturii; 4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri și idei date; 5. Utilizarea corecta și adecvată a limbajului teologic. III. CONTINUTURI 1. Autoritatea și inspiratia Scripturii. Importanța Bibliei în viața crestinului a. Termeni înrudiți b. Teorii inadecvate c. Doctrina biblica a inspiratiei d. Dovezile inspiratiei 2. Natura și atributele lui Dumnezeu a. Esenta naturii și atributelor b. Atribute nonmorale c. Atribute morale 3. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generală și specială a. Revelatia generală b. Revelatia specială 4. Persoana lui Iisus Cristos. Divinitate și umanitate a. Dumnezeirea lui Cristos b. Umanitatea lui Cristos 5. Lucrarea lui Cristos. Moartea invierea și ispasirea a. Importanța morții lui Cristos b. Interpretări gresite c. Adevarata semnificație a morții d. Sfera de cuprindere a morții lui Cristos e. Invierea lui Cristos 6. Persoana Duhului Sfant a. Personalitatea Duhului Sfant b. Dumnezeirea Duhului Sfant 7. Lucrarea Duhului Sfant a. Darurile Duhului Sfant b. Umplerea cu Duhul Sfant 8. Originea omului. Căderea și pacatul originar a. Caracteristicile creării b. Modelul pentru crearea omului c. Căderea omului 9. Pacatul. Natura pacatului. Consecințe a. Conceptul biblic despre pacat b. Consecințele pacatului c. Iertarea pacatului 10. Mantuirea. Planul de mantuire în Vechiul și Noul Testament a. Consideratii introductive b. Mantuirea în Vechiul Testament c. Mantuirea în Noul Testament 11. Actele de cult ale Bisericii: Botezul și Cina Domnului a. Introducere b. Botezul c. Cina Domnului 12. Funcțiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare a. Semnificatia inchinarii b. Conținutul inchinarii c. Ziua de inchinare NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. BISERICA PENTICOSTALA PNEUMATOLOGIE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, PNEUMATOLOGIA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Definirea și explicarea conceptelor și noțiunilor de baza specifice pneumatologiei; 2. Analiza și interpretarea doctrinelor și simbolurilor teologice; 3. Corelarea cunoștințelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învățământ; 4. Elaborarea unui eseu structurat; 5. Aplicarea invataturii de credința în rezolvarea problemelor din viața individului și a comunității; 6. Utilizarea adecvată a limbajului teologic. III. CONTINUTURI 1. Doctrina despre Duhul Sfant și locul ei în teologie. 2. Duhul Sfant este o Persoana. 3. Dumnezeirea Duhului Sfant. 4. Simbolurile Duhului Sfant. 5. Denumirile Duhului Sfant. 6. Pogorarea Duhului Sfant la Rusalii. 7. Cele patru lucrări de baza ale Duhului Sfant. 8. Roada Duhului Sfant. 9. Plinatatea Duhului Sfant. 10. Cele noua daruri ale Duhului. 11. Calauzirea Duhului Sfant. 12. Rolul și locul Duhului Sfant în predicarea Evangheliei. NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. DOCTRINE BIBLICE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOCTRINE BIBLICE, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina PNEUMATOLOGIA. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Definirea conceptelor și noțiunilor biblice de baza; 2. Interpretarea unui text biblic; 3. Corelarea cunoștințelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învățământ; 4. Elaborarea unui eseu structurat; 5. Aplicarea invataturii de credința în rezolvarea problemelor din viața individului și a comunității; 6. Utilizarea adecvată a limbajului teologic. III. CONTINUTURI 1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate. 2. Autoritatea și inspiratia Scripturii. Importanța Bibliei în viața crestinului. 3. Natura și atributele lui Dumnezeu. 4. Învățătura despre Trinitate. 5. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generală și revelatia specială. 6. Lucrările lui Dumnezeu. Creația. 7. Persoana lui Iisus Christos. Divinitate și umanitate. 8. Lucrarea lui Iisus Christos. Moartea și invierea Sa 9. Ispasirea realizată de Iisus Christos. 10. Originea omului. Căderea și pacatul originar. 11. Pacatul. Natura pacatului și consecințele lui. 12. Planul de mantuire a omenirii. 13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul și cina Domnului. 14. Slujbele din Biserica. 15. Funcțiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. BISERICA ADVENTISTA DE ZIUA A ȘAPTEA LICEELE ADVENTISTE DE ZIUA A ȘAPTEA STUDIUL BIBLIEI I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL BIBLIEI, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Definirea termenilor și a noțiunilor ce contureaza structura crestinismului; 2. Interpretarea simbolurilor dintr-un text studiat; 3. Argumentarea aspectelor esențiale ce aparțin crestinismului; 4. Utilizarea corecta și adecvată a textului și a terminologiei biblice în contexte variate. III. CONTINUTURI UNITATEA I 1. Căile de acces către studiul Apocalipsei. 2. Cele șapte biserici (componentele fiecărei scrisori - fagaduinta, salut, lauda, repos, sfat și rasplata promisa; interpretarea frazelor simbolice; perioade istorice). 3. Sigilii și trambite (interpretare și aplicare la experienta personală). 4. Ramasita și criza finala (identificarea bisericii ramasitei; nemultumirea lui Lucifer; Mihail și ingerii Lui; biruinta Mielului; pregătirea pentru criza finala). 5. Fiara care semana cu un leopard și Fiara cu coarne ca ale unui miel. 6. Cele trei soli ingeresti (semnificatiile și caracteristicile specifice fiecărei solii; adevăratul și falsul sigiliu; consecințe ale primirii și refuzului soliei). 7. Ultimele plagi și babilonul modern. 8. Nunta Mielului și mileniul (necazul cel mare; descrierea cetatii sfinte; bucuria celor mantuiti și cantarea Mielului). 9. Noul Pământ (un cer nou și un pământ nou; caracteristicile celor mantuiti; rasplatirea celor mantuiti). UNITATEA II 10. Natura pacatoasa și pocainta (pacatosul și Hristos; adevarata pocainta; predarea voinței lui Hristos; relația dintre pocainta și bucurie; iudeii și mantuirea; neamurile și mantuirea). 11. Mărturisirea și iertarea pacatului (conștiență pacatului; credința și faptele; credința și sentimentele). 12. Definirea, experimentarea și efectele sfinteniei. 13. Harul și Legea (Planul de Mantuire; Indreptatirea prin credința). 14. Castigarea bataliei cu noi înșine (rastignirea eu-lui). 15. Personalitatea și lucrarea Duhului Sfant (semnificatia umplerii cu Duhul Sfant). 16. Schimbarea și rezultatele ei practice: responsabilitate civică, responsabilitate financiară, toleranta și discernământ, apreciere și lauda. LISTA DE TERMENI/NOTIUNI TERMENI Binecuvantat, Biruitor, Biserica, Caldicel, Condamnare, Conducere, Controversa, Credința, Criza finala, Curățire, Descoperire, Dragostea dintâi, Evanghelia veșnică, Faradelege, Iertare, Împăcare, Inger, Laodiceean, Mangaietor, Martor credincios, Mărturie, Mila, Mileniu, Naștere din nou, Neprihanire, Noul Pământ, Pacat, Pocainta, Profetie, Redesteptare, Revelatia, Sfintire, Sigiliul, Transformare, Voința. NOTIUNI Alifie pentru ochi, Ape mari, Aur curatit prin foc, Babilonul cel mare, Biruitorii fiarei, Biserica Laodiceea, Botez, Cai - prezentați în cartea Apocalips, Căderea Babilonului, Calauzirea Duhului, Carticica, Cel Imbatranit de zile, Cele patru vanturi, Cer nou, Chipul veacului, Condamnat la moarte, Darul fără plata, Darul lui Dumnezeu, Darul neprihanirii lui Hristos, Duhul proorociei, Evanghelie veșnică, Evanghelie, Faptele legii, Femeia curata, Fiara care se ridica din adanc, Fiara cu zece coarne, Fiara, Fire duhovniceasca, Fire pamanteasca, Haine albe, Har, Hristos sfârșitul Legii, Icoana fiarei, Izabela, împlinirea Legii, Îndreptățit prin credința, Ingaduinta creștină, Învățătura lui Balaam, Legamantul harului, Lege duhovniceasca, Lege fireasca, Legea, Lucrarea Duhului, Mantuire prin fapte, Mantuirea neamurilor, Martorul credincios, Mielul cu doua coarne, Mielul lui Dumnezeu, Naștere din nou, Nadejde, Neprihanire prin credința, Nunta Mielului, Pacatul, Peceți, Piatra de poticnire, Plan de mantuire, Plata pacatului, Potrivit Duhului, Rabdarea sfintilor, Rastignirea eu-lui, Secerisul pământului, Semn - sigiliu, Sigilare, Sinagoga Satanei, Slujba duhovniceasca, Solie intreita, Sub har, Sub lege, Șapte potire, Trambite, Trupul lui Hristos, Vinul maniei lui Dumnezeu. NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. DOGMATICA I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOGMATICA, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Definirea termenilor esentiali și a noțiunilor specifice folosite în Biblie și în dogmatica adventista; 2. Identificarea bazelor biblice a doctrinelor majore ce rezuma declarația de credința a Bisericii Adventiste; 3. Argumentarea invataturilor de credința în diferite contexte de comunicare; 4. Utilizarea corecta și adecvată a textului și a terminologiei biblice în contexte variate. III. CONTINUTURI 1. DOCTRINA DESPRE DUMNEZEU a. Biblia Cuvântul lui Dumnezeu. b. Dumnezeirea - Sfanta Treime. c. Dumnezeu Tatăl, Creatorul, Sustinatorul și Stapanul întregii creatiuni. d. Dumnezeu Fiul cel vesnic, Creator, Mantuitor Intrupat și Judecător. e. Dumnezeu Duhul Sfant, Partas creatiunii, intruparii și răscumpărării. 2. DOCTRINA DESPRE OM a. Creatiunea - opera desavarsita a lui Dumnezeu. b. Omul - chip al lui Dumnezeu; consecințele pacatului. 3. DOCTRINA DESPRE MANTUIRE a. Marea lupta dintre Hristos și Satana. b. Viața, moartea și invierea Domnului Hristos. c. Mantuirea prin credința în Iisus lucrata de Duhul Sfant. 4. DOCTRINA CU PRIVIRE LA BISERICA a. Biserica - Comunitatea credinciosilor, Mireasa lui Iisus Hristos. b. Ramasita și misiunea ei. c. Unitatea trupului lui Hristos. d. Botezul - mărturie și simbolul unirii cu Hristos. e. Cina Domnului - partasie cu trupul și sangele lui Hristos. f. Darurile și slujbele spirituale. g. Darul profetiei. 5. DOCTRINA DESPRE VIATA CREȘTINĂ a. Legea veșnică a lui Dumnezeu. b. Sabatul - monument al creatiunii și semn al legamantului. c. Administrarea creștină a bunurilor vieții. d. Comportamentul crestin. e. Căsătoria și familia creștină. 6. DOCTRINA DESPRE EVENIMENTELE FINALE a. Lucrarea Domnului Hristos în Sanctuarul Ceresc. b. A doua venire a Domnului Iisus Hristos. c. Moartea și invierea celor mantuiti și a celor nelegiuiti. d. Mileniul și sfârșitul pacatului. e. Noul pământ - căminul celor mantuiti. LISTA DE TERMENI/NOTIUNI TERMENI A doua venire, Atribute divine, Autor, Biblie, Biserica, Calauzire, Chivot, Creatiune, Evanghelie, Faradelege, Fiul omului, Indreptatire, Intrupare, Inviere, Jertfa, Laodiceea, Lege Ceremoniala, Legea Morala, Liberul arbitru, Logos, Mangaietor, Mantuitor, Mileniul, Naștere din nou, Natura umană, Natura divina, Personalitate, Planul Mantuirii, Pocainta, Ramasita, Revarsare, Revelatie, Sabat, Sanctuar, Sfintenie, Sola Scriptura, Solie ingereasca, Tetelestai, Trinitate Divina, Viața veșnică, Ziua Ispasirii. NOTIUNI Atotprezenta, Atotputernicie, Atotstiinta, Biserica invizibila, Chinuri vesnice, Curățirea Sanctuarului, Daruri duhovnicesti, Desavarsit, Dragostea lui Dumnezeu, Dreptatea lui Hristos, Duhul Sfant - Inlocuitorul, Duhul Sfant - Mangaietor, Dumnezeire, Evanghelie, Fagaduinta invierii, Faradelege, Haine albe, Iertare, Inspiratie, Împăcarea, Indreptatirea impartasita, Înlocuitor, Intrupare, Invierea morților, Invierea parțială, Judecata de cercetare, Laodiceea, Mantuirea prin har, Mărturisire, Mesia, Mielul lui Dumnezeu, Mielul, Milenium, Naștere din nou, Natura, Natura divina, Neschimbator, Pacatul împotriva Duhului Sfant, Plata pacatului, Ploaia tarzie, Ploaia timpurie, Pocainta, Predare, Preexistenta, Preotie universala, Profetie, Proorocie, Ramasita, Revarsarea Duhului Sfant, Revelatie, Revenirea vizibila, Sabat - obicei, Sabatul ca desfatare, Sabatul ca semn, Sabatul pe noul pământ, Sanctuar, Scaunul de domnie, Scaunul harului, Semn, Sfanta Scriptura, Sfanta Sfintelor, Sfârșitul Legii, Sfintenia lui Dumnezeu, Sfintire, Sola Scriptura, Spiritul Profetic, Suficienta Scripturilor, Taina evlaviei, Transformarea caracterului, Trinitate, Tronul harului, Viața veșnică, Zi binecuvantata. NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. CULTUL MUSULMAN LEGISLAȚIE ISLAMICA I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, LEGISLAȚIE ISLAMICA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E. Proba de examen este o proba scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE GENERALE (în limba română): 1. Utilizarea corecta a terminologiei specifice Legislației Islamice. (Scopul și obiectul de studiu); 2. Interpretarea cu argumente din Coran și Sunna a notiunii ritualului, a felurilor și a modurilor de practicare a acestora; 3. Definirea notiunii de "persoana responsabilă" și a sarcinilor cei revin acestuia din punct de vedere al Legislației Islamice; 4. Însușirea legilor Islamului și metodologia de aplicare a acestora în viața socială. II. COMPETENTE GENERALE (în limba turca): 1. Fikih ilminin terminolojisini, konusunu ve amacini dogru tanimak ve kullanmak. 2. Kur'an'i Kerim ve Hadisler'den deliller getirerek ibadetin tanimini, yapilisini ve cesitlerini ogrenmek. 3. Mukellefin tanimini ve gorevlerini ogrenmek. 4. Fikih ilminin konularini ve hukumlerini toplumsal hayatta uygulayabilmek. III. CONTINUTURI 10. SINIF KONU 1. FIKIH ILMI A. Fikihin tanimi, konusu ve amaci KONU 2. IBADET A. Ibadetin tanimi ve cesitleri B. Ibadetin yapilisi amaclari KONU 3. MUKELLEF VE GOREVLERI A. Mukellefin gorevleri KONU 4. TEMIZLIK A. Hades ve necasetin mahiyeti B. Abdest C. Gusul (Boy Abdest) KONU 5. NAMAZ A. Namaz vakitleri B. Namazin farzlari C. Namazin Vacib ve sunnetleri KONU 6. NAMAZLARIN KILINISI A. Bes vakit namaz ve kilinisi B. Vitir namazi ve kilinisi C. Cenaze namazi ve kilinisi C. Cuma namazi ve kilinisi D. Bayram namazi ve kilinisi E. Teravih namazi KONU 7. NAMAZLARLA ILGILI DIGER MESELELER A. Sehiv, tilavet ve sukur secdeleri 11. SINIF KONU 8. ORUC A. Orucun tanimi, onemi, hikmeti ve faydalari B. Orucun farz olmasi ve cesitleri C. Orucun sartlari ve hukmu C. Oruc bozan ve bozmayan seyler KONU 9. ZEKAT A. Zekatin tanimi, onem, hikmeti ve faydalari B. Zeketin tabi olan ve olmayan mallar C. Zekat verilecek kimseler ve oncelik sirasi KONU 10. SADAKA A. Sadaka ve cesitleri B. Fitir sadakasi KONU 11. HACC A. Hacc ve faydalari B. Hacc ile ilgili terimleri ve hacc ibadeti C. Hacc cesitleri C. Haccin rukunleri D. Haccin sartlari E. Umre F. Hacc ve umreyle ilgili diger meseleler KONU 12. KURBAN VE AV A. Kurbanin mahiyeti ve onemi B. Kurbanin vacib olamsi ve Kurban edilecek hayvanlar C. Nezir ve Ahika kurbani C. Eti yenilen ve yenmeyen hayvanlar. NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAME PENTRU EXAMENUL NAȚIONAL DE BACALAUREAT 2007 PROFIL: TEHNIC DISCIPLINE TEHNOLOGICE proba scrisă "E" Pentru profilul TEHNIC, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele doua discipline de specialitate aferente specializării, conform tabelului de mai jos: *Font 9* ┌──────┬───────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │Profil│ Specializare │ Finalitate │ Disciplina de specialitate │ ├──────┼───────────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┬────────────────┤ │ │ │ Tehnician mecanic pentru │ │ │ │ │ │ întreținere și reparații │ │ │ │ │ ├───────────────────────────────┤ │ │ │ │ │ Tehnician prelucrari mecanice │ │ │ │ │ ├───────────────────────────────┤ Organe de mașini și │ │ │ │ Mecanic │ Tehnician mecatronist │ mecanisme │ │ │ │ ├───────────────────────────────┤ │ │ │ │ │ Tehnician operator roboti │ │ │ │ │ │ industriali │ │ │ │ │ ├───────────────────────────────┤ │ │ │ │ │ Tehnician în transporturi │ │ │ │ ├───────────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ │ │Electrotehnica │ Tehnician electrotehnist │ │ │ │ ├───────────────┼───────────────────────────────┤ │ │ │ │ │ Tehnician electronist │ │ Solicitări și │ │ │ ├───────────────────────────────┤ Masurari electrice │masurari tehnice│ │ │ │ Tehnician în automatizări │ și electronice │ │ │TEHNIC│Electronică și ├───────────────────────────────┤ │ │ │ │ automatizări │ Tehnician operator tehnici de │ │ │ │ │ │ calcul │ │ │ │ │ ├───────────────────────────────┤ │ │ │ │ │ Tehnician în metrologie │ │ │ │ ├───────────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ │ │Telecomunicații│ Tehnician telecomunicații │ Masurari speciale │ │ │ │ │ │ în telecomunicații │ │ │ ├───────────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ │ │ Textile │Tehnician în industria textila │Materii prime textile│ │ │ ├───────────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ │ │ Pielarie │ Tehnician în industria │Materii prime pentru │ │ │ │ │ pielariei │industria de pielarie│ │ │ ├───────────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ │ │ │Tehnician în lucrări publice și│Desen de construcții │ │ │ │Construcții și │ construcții │ și instalații │ │ │ │lucrări publice├───────────────────────────────┤ │ │ │ │ │ Tehnician desenator tehnic │ │ │ │ ├───────────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┤ │ │ │Electromecanica│ Tehnician electromecanic │Masurari mecanice și │ │ │ │ │ │ electrice │ │ └──────┴───────────────┴───────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────┘ NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. CUPRINS SOLICITĂRI ȘI MASURARI TEHNICE DESEN DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII MASURARI ELECTRICE ȘI ELECTRONICE MASURARI MECANICE ȘI ELECTRICE MASURARI SPECIALE ÎN TELECOMUNICAȚII MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA DE PIELARIE MATERII PRIME TEXTILE ORGANE DE MAȘINI ȘI MECANISME SOLICITĂRI ȘI MASURARI TEHNICE SOLICITĂRI ȘI MĂSURĂTORI TEHNICE I. Statutul disciplinei Disciplina Solicitări și masurari tehnice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la toate specializările din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Identificarea solicitărilor, cauzelor și efectelor acestora, mijloacelor de măsurare. > Stabilirea și descrierea etapelor unui proces de măsurare. > Utilizarea unui aparat în funcție de proprietățile sale metrologice și de natura masurarii. > Aplicarea relațiilor de transformare între marimile fizice în probleme tehnice și efectuarea de transformări între unitățile de măsura ale marimilor fizice utilizate în tehnica > Elaborarea de schite/scheme specifice domeniului. > Aplicarea principiilor de funcționare a unor aparate de măsura. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) SOLICITĂRI TEHNICE 1. Forte, tensiuni și deformatii: definiții, clasificari, unități de măsura. 2. Solicitări: definire, tipuri de solicitări. 3. Solicitări mecanice: - întindere - compresiune - exemple de organe de mașini și elemente de construcții simple supuse la întindere și compresiune; recunoașterea solicitărilor pe organe de mașini și elemente de construcții simple. - forfecare - exemple de organe de mașini și elemente de construcții simple supuse la forfecare; recunoașterea solicitărilor pe organe de mașini și elemente de construcții simple. - incovoiere - exemple de organe de mașini și elemente de construcții simple supuse la incovoiere; recunoașterea solicitărilor pe organe de mașini și elemente de construcții simple. - rasucire - exemple de organe de mașini și elemente de construcții simple supuse la rasucire; recunoașterea solicitărilor pe organe de mașini și elemente de construcții simple. 4. Solicitări electrice și electrodinamice, cauze și efecte, exemplificări pe: prize, întrerupătoare, prelungitoare, corpuri de iluminat, sigurante fuzibile. 5. Solicitări termice: - cauzele apariției solicitărilor termice (efectul termic al curentului electric, frecarea, transmiterea caldurii); - transmiterea caldurii prin conductie, convectie, radiație - caracterizare; - efecte (dilatari - contractii, libere - impiedicate, deformari); - exemple. MASURARI TEHNICE 6. Marimi fizice și unități de măsura utilizate în tehnica. 7. Sistemul Internațional: marimi fundamentale, asociate, derivate. Multiplii și submultiplii; transformări. 8. Procesul de măsurare: definire, elemente. 9. Metode de măsurare: definire, clasificare, caracterizare. 10. Mijloace de măsurare: definire, clasificare. 11. Erori de măsurare: clasificare (sistematice, aleatoare, greșeli), definire, caracterizare. Calculul erorilor absolute și erorilor relative. 12. Proprietăți metrologice: sensibilitate, fidelitate, precizie. 13. Mijloace de măsurare pentru: - lungimi: sublerul, micrometrul - definire; precizie de măsurare; clasificare; elemente componente; caracterizare; citirea dimensiunilor măsurate; - suprafețe: planimetrul - definire; tipuri; caracterizare; - unghiuri: raportoare - definire; tipuri; caracterizare. 14. Mijloace de măsurare pentru: - masa: elemente componente ale mijloacelor pentru măsurat masa; clasificarea instrumentelor de cantarit; tipuri de mijloace de cantarit mecanice, - densitate: metode de măsurare a densitatii; tipuri de mijloace de măsurare a densitatii. 15. Mijloace de măsurare pentru turatie: tahometrul - definire; tipuri; caracterizare. 16. Mijloace de măsurare pentru: - forte: dinamometrul - definire; tipuri; caracterizare; - presiuni: manometrul cu lichid și manometrul cu elemente elastice - definire; caracterizare. 17. Mijloace de măsurare pentru debit: metode de măsurare; aparate pentru măsurarea debitului de lichide - apometrul: definire, caracterizare, rol. 18. Mijloace analogice de măsurare pentru intensitatea curentului electric: ampermetre de curent continuu și alternativ; tipuri - simboluri; conectarea în circuit. 19. Mijloace analogice de măsurare pentru tensiunea electrica: voltmetre de curent continuu și alternativ, tipuri - simboluri; conectarea în circuit. 20. Mijloace analogice de măsurare pentru rezistenta electrica: ohmmetre serie, paralele; conectare și utilizare. 21. Mijloace de măsurare pentru temperaturi: termometrul de sticlă cu lichid, termocuplul, termorezistenta: părți componente, principiul de funcționare, utilizare. 22. Mijloace de măsurare pentru energia electrica: contorul de inductie monofazat - rol, părți componente, montaj. DESEN DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII I. Statutul disciplinei Disciplina Desen de construcții și instalații are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea construcții și lucrări publice din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Citirea și reprezentarea planurilor de ansamblu și a detaliilor de construcții și instalații: # Utilizarea elementelor de baza standardizate în desenul de construcții. # Reprezentarea la scara și cotarea unui plan de arhitectura. # Desenarea la scara data a detaliilor de fundații continue de mica adancime. # Reprezentarea unui plan de cofraj și de armare a unui planseu de beton armat. # Întocmirea unui extras de armatura. # Citirea desenelor de specialitate. # Reprezentarea tipurilor de imbinari pe detalii de noduri metalice. # Realizarea detaliilor de finisaje, de tâmplărie. > Rezolvarea unor probleme simple de proiectare: # Reprezentarea unui planseu din lemn. # Întocmirea secțiunilor transversale pentru drumuri și cai ferate. # Reprezentarea unei hale industriale simple din beton armat și în secțiune după un plan dat. # Întocmirea detaliilor de armare pentru un stalp și o grinda cu extrase de armatura. # Proiectarea unei scări. > Corelarea planurilor și a secțiunilor în desenul de construcții și instalații: # Întocmirea planului de trasare a fundației unei clădiri simple, după un plan de arhitectura dat. # Reprezentarea secțiunilor verticale și fatadelor conform unui plan de arhitectura dat. # Realizarea secțiunilor verticale (până la nivelul acoperișului) printr-o construcție de zidărie. # Reprezentarea fatadelor unei clădiri conform planurilor de arhitectura (plan, secțiuni, detalii). # Trasarea instalației electrice pe planul de arhitectura. # Corelarea planurilor de instalații între ele. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Elementele de baza ale desenului tehnic de construcții: Cotarea în desenul de construcții. Reprezentari convenționale. Reprezentarea planului unei clădiri simple. 2. Reprezentarea fundațiilor: Notari convenționale. Reprezentarea materialelor. Reprezentarea fundațiilor (în secțiune și în plan). 3. Reprezentarea zidariilor: Detalii de alcătuire. Elemente constructive. Secțiune verticala prin clădire. 4. Reprezentarea elementelor de construcție din lemn: Reprezentarea elementelor de asamblare și a imbinarilor. Reprezentarea elementelor de construcție din lemn: pereți, planșee. Reprezentarea planului de acoperis. Reprezentarea planului de ansamblu al sarpantei. Detalii de noduri. 5. Reprezentarea detaliilor de învelitori și a fatadelor: Detalii de învelitori, de streasina și coama. Fatada principala și laterala a clădirii. 6. Reprezentarea elementelor de instalatie electrica: Reprezentari convenționale. Trasarea instalației electrice pe planul de arhitectura. 7. Reprezentarea în desen a lucrărilor de cai de comunicații: Reprezentarea lucrărilor de drumuri și de cai ferate. Planul de amplasare al unui ansamblu de clădiri, cu rețeaua de drumuri. 8. Reprezentarea structurilor de construcții: Reprezentarea structurilor cu pereți portanti. Reprezentarea structurilor cu stâlpi și grinzi. 9. Reprezentarea elementelor structurale din beton armat: Reprezentarea stalpilor și grinzilor din beton armat. Planuri și detalii de armare. 10. Reprezentarea elementelor structurale din metal: Reprezentari convenționale. Reprezentarea grinzilor și stalpilor metalici. 11. Reprezentarea structurilor din zidărie complexa: Detalii de zidărie și de centuri. Planul de arhitectura. Secțiunea verticala și fatada scara 1:50. 12. Reprezentarea planseelor din beton armat: Plan cofraj și plan armare planseu. Reprezentarea izolatiilor hidrofuge și termice la terasa. 13. Reprezentarea scarilor în plan și în secțiune: Tipuri de scări. Elementele scarilor. Notari convenționale. 14. Reprezentarea detaliilor de finisaje: Detalii de pardoseli și placaje. 15. Reprezentarea tamplariei din lemn: Detalii de uși și ferestre. 16. Reprezentarea planurilor de instalații: Plan alimentare cu apa rece și apa calda. Centrala individuală de încălzire. Instalatia de canalizare. Amplasarea obiectelor sanitare. Instalații de gaze (semne convenționale, simboluri, notatii) MASURARI ELECTRICE ȘI ELECTRONICE I. Statutul disciplinei Disciplina Masurari electrice și electronice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările Electrotehnica și Electrotehnica și automatizări din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Identificarea și selectarea unor aparate de măsurat în funcție de mărimea masurata și de principiul de funcționare. > Definirea caracteristicilor metrologice ale aparatelor de măsurat. > Utilizarea aparatelor electrice și electronice pentru efectuarea unor determinări. Utilizarea aparatelor auxiliare în vederea aplicării unor tehnici de măsurare > Interpretarea rezultatelor măsurătorilor și compararea lor cu valorile specificate în documentația tehnica. > Extinderea domeniului de măsurare al unor aparate electrice și electronice. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Metode de măsurare a marimilor caracteristice elementelor de circuit (rezistenta, inductanta, capacitate): - puntea Wheatstone - principiul de funcționare; schema electrica; utilizare; relații de calcul; - puntea Sauty - principiul de funcționare; schema electrica; utilizare; relații de calcul; - puntea Maxwell - principiul de funcționare; schema electrica; utilizare; relații de calcul; 2. Aparate analogice: (magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice) - principiul de funcționare, - elemente constructive, - caracteristica statica de funcționare (de conversie), - interval de măsurare, - sensibilitate, - prag de sensibilitate, - clasa de exactitate. 3. Aparate pentru vizualizarea semnalelor și măsurarea parametrilor acestora (osciloscoape): - utilizări, - principiul de funcționare, - elemente constructive, - masurari cu ajutorul osciloscopului (tensiune, frecventa, timp). 4. Aparate numerice: intervale de măsurare, rezoluție, clasa de exactitate: - Aparate numerice pentru măsurarea frecvenței (frecventmetru numeric): # principiul de funcționare, # părți componente (construcție), # scheme bloc. - Aparate numerice pentru măsurarea tensiunii, intensitatii curentului electric, rezistentelor electrice (voltmetre digitale, multimetre digitale): # principii de funcționare, # părți componente (construcție), # scheme bloc. 5. Scheme electrice pentru măsurarea intensitatii, tensiunii, puterii în c.c. și în c.a. monofazat. - Extinderea domeniului de măsurare pentru voltmetre și ampermetre. - Sunturi, rezistente adiționale (definiție, calcul). - Transformatoare de măsura de tensiune și de curent (raport de transformare, montare în circuit). - Wattmetre (electrodinamice și ferodinamice) - caracteristica de funcționare, constanta aparatului, domeniu de măsurare. MASURARI MECANICE ȘI ELECTRICE I. Statutul disciplinei Disciplina Masurari mecanice și electrice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Electromecanica din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Utilizarea mijloacelor de măsurare și verificare mecanică. > Identificarea și selectarea aparatelor de măsurat în funcție de mărimea masurata, de metoda de măsurare și de principiul de funcționare. > Definirea caracteristicilor metrologice ale aparatelor de măsurat. > Utilizarea aparatelor pentru efectuarea determinarilor specifice lucrărilor de întreținere și reparații. > Utilizarea aparatelor auxiliare în cadrul metodelor de măsurare. > Extinderea domeniului de măsurare al aparatelor. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Mijloace de măsurare și verificare pentru: - abateri de forma, - abateri de la planeitate, - abateri de la cilindricitate și circularitate, - abateri de poziție, - abateri de la paralelism, - abateri de la perpendicularitate, - defecte de material. 2. Metode de măsurare a marimilor mecanice specifice lucrărilor de întreținere și reparații ale utilajelor electromecanice: - măsurarea bataii radiale, frontale și axiale - măsurarea și controlul filetelor - măsurarea și controlul rugozitatilor - măsurarea zgomotelor și a vibratiilor - controlul coaxialitatii arborilor - măsurarea și controlul rotilor dintate 3. Aparate și instrumente pentru măsurarea și controlul marimilor mecanice: etaloane, calibre, sabloane, comparatoare, ortoteste, pasametre, rugozimetre, sonometre micrometre speciale - descriere. 4. Aparate pentru măsurarea puterii electrice în c.a.: wattmetre, varmetre. 5. Aparate pentru măsurarea elementelor de circuit: punti de c.a. și c.c. 6. Aparate pentru vizualizarea semnalelor și pentru măsurarea parametrilor acestora: osciloscoape. 7. Aparate numerice pentru măsurarea timpului și frecvenței: numaratoare universale, frecventmetre numerice. 8. Aparate numerice pentru măsurarea tensiunii, intensitatii curentului electric, rezistentelor electrice (voltmetre digitale, multimetre digitale) - principii de funcționare, părți componente (construcție), scheme bloc. 9. Aparate analogice: - caracteristica de conversie, - interval de măsurare, - sensibilitate, - prag de sensibilitate, - clasa de exactitate 10. Aparate numerice: - intervale de măsurare, - rezoluție, - clasa de exactitate. 11. Scheme de conectare a aparatelor de măsurat. 12. Reguli de manevrare a aparatelor de măsurat. 13. Determinarea valorii marimilor măsurate prin metode indirecte. 14. Erori de măsurare. 15. Limitări în utilizarea aparatelor. 16. Surse de alimentare 17. Traductoare și senzori pentru masurari. 18. Metode de extindere a domeniului de măsurare pentru voltmetre și ampermetre în c.c. și c.a. - sunturi, rezistente adiționale - transformatoare de măsura de tensiune și de curent. MASURARI SPECIALE ÎN TELECOMUNICAȚII I. Statutul disciplinei Disciplina Masurari speciale în telecomunicații are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Telecomunicații din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Identificarea și localizarea unor deranjamente în liniile de telecomunicații. > Identificarea unor soluții de eliminare a pierderilor le transmisiile de telecomunicații. > Determinarea calității parametrilor de transmisie a semnalelor de telecomunicații. > Utilizarea documentației tehnice care reglementează transmisiile în telecomunicații. > Măsurarea parametrilor elementelor electrice de circuit. Efectuarea unor măsurători specifice transmisiei de putere a semnalelor de telecomunicații > Analizarea semnalelor electrice cu ajutorul osciloscopului catodic. > Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicații. > Evaluarea performantelor de transmisie a echipamentelor analogice de telecomunicații. > Evaluarea performantelor la transmisiile numerice și cu impulsuri. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Măsurarea rezistoarelor: - metoda voltmetrului și ampermetrului. - metode de punte. - megohmetre. 2. Măsurarea bobinelor: - inductanta bobinelor. - coeficientul de calitate. 3. Măsurarea condensatoarelor: - capacitatea condensatorului. - coeficientul de pierderi. 4. Impedanta complexa: - modulul și argumentul. 5. Osciloscopul catodic: - caracteristici și avantaje. - structura osciloscopului: tubul catodic; schema bloc; baze de timp. - regimuri de funcționare: sincronizarea bazei de timp; funcționarea declansata; funcționarea libera. - circuite auxiliare: linii de întârziere; sonde de măsura etc. - utilizări: osciloscopul monocanal; osciloscopul cu 2 canale; osciloscopul cu memorie. 6. Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicații: - criterii de clasificare. - parametrii primari. - parametrii secundari. 7. Deranjamente la liniile fizice: - criterii de clasificare. - deranjamente de izolament. - deranjamente de întrerupere. - deranjamente de omogenitati. 8. Prize de pământ: - clasificare, rol, realizare. - măsurarea rezistentei prizelor de pământ. 9. Masurari în tehnica protecției contra electrocoroziunii: - depistarea electrocoroziunii. - metode de protecție pasiva. - metode de protecție activa. - ridicarea diagramei de potențial. - valori uzuale, norme și recomandări. 10. Nivele de transmisie: - nivele relative. - nivele absolute. - unități de măsura. 11. Generatoare de semnal: - clasificare, caracteristici. - generatoare de semnale sinusoidale. - scheme - bloc, funcționare. - generatoare modulate și speciale. - utilizare. 12. Indicatoare de nivel: - indicatoare de banda larga. - indicatoare selective. - indicatoare combinate. 13. Metode de măsurare a nivelurilor: - măsurarea în nivel. - măsurarea în terminal. - măsurarea zgomotelor electrice. - localizarea deranjamentelor în echipamente prin măsurarea nivelelor intermediare. - valori uzuale și recomandări. 14. Măsurarea caracteristicilor electrice ale diporților (cuadripolilor): - impedante specifice ale cuadripolului. - atenuarea proprie (pe imagini). - atenuarea de insertie. - câștigul (amplificarea) diporților activi. - adaptarea și simetria. 15. Măsurarea defazajelor: circuitul de defazare; utilizarea osciloscopului catodic. 16. Măsurarea distorsiunilor neliniare: - distorsiunea armonica, - ecarturi de armonici; - distorsiunea de intermodulatie; metoda zgomotului alb. - măsurarea diafoniei: Paradiafonie, telediafonie. - atenuarile de diafonie; ecarturile de diafonie. 17. Măsurarea frecventelor: - precizia necesară la măsurare; - frecventmetrul cu lamele; - frecventmetrul numeric; - compararea frecventelor cu osciloscopul catodic; - valori uzuale, norme și recomandări. 18. Măsurarea subansamblurilor specifice de telecomunicații: - subansambluri pasive. - subansambluri active. - subansambluri complexe. 19. Măsurarea căilor de telecomunicații: - banda de frecvente efectiv transmisă de transmisie; - nivele și impedante nominale; - caracteristica de amplitudine; - diafonia liniara; - zgomote; - sincronizarea frecventelor purtătoare; - valori uzuale, norme și recomandări. 20. Aparate numerice de măsura: - subansambluri functionale. - aparate numerice prin compensare. - aparate numerice cu trecere intermediara prin frecventa. - aparate cu integrare. - utilizări. 21. Masurari la sistemele cu modulatie în cod a impulsurilor: - parametrii analogici. - rata erorilor. - diagrama ochiului. - zgomotul de cuantizare. - jitterul. 22. Masurari în transmisiile de date: - transmisii sincrone și asincronice. - transmisii plesiosincrone. - modem-uri de date. - aparatul telefax. - distorsiuni în transmisia de date. - valori uzuale, norme și recomandări. MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA DE PIELARIE I. Statutul disciplinei Disciplina Materii prime pentru industria de pielarie are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Pielarie din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat: > Folosirea terminologiei de specialitate. > Identificarea materiilor prime pentru confecțiile din piele și inlocuitori și a elementelor structurale ale pielii. > Identificarea sortimentelor de inlocuitori de piele. > Selectarea operațiilor de transformare a pielii crude în piele finita în funcție de destinație. > Selectarea sortimentelor adecvate de piei finite în vederea obținerii unor produse specifice. > Determinarea proprietăților pieilor finite. > Utilizarea materialelor auxiliare în funcție de tipul de produs. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor): 1. Clasificarea materiilor prime: - Clasificarea pieilor finite după: # proveniență; # modul de prelucrare și finisare; # destinație; - Clasificarea inlocuitorilor de piele. 2. Pielea cruda: - Structura histologica a pielii crude; - Topografia și zonificarea pielii; 3. Prelucrarea pieilor crude: - Conservarea și depozitarea pieilor crude: # metode de conservare; # defecte provenite de la pieile crude; # defectele pieilor finite: clasificare, exemple. - Pregătirea pieilor pentru tabacire și argasire: # definirea pielii gelatina; influența calității pielii gelatina asupra calității pielii finite. - Tabacirea pieilor: # tabacirea minerala: materiale utilizate, proprietățile pielii tabacite mineral; # tabacirea vegetala: materiale utilizate, proprietățile pielii tabacite vegetal. - Finisarea pieilor finite: # finisare fața naturala: neteda sau presata; # finisare fața corectată: neteda sau presata. 4. Caracteristicile pieilor finite: - Caracteristici fizice: # aria pieilor: definiție, unități de măsura; # grosimea pieilor: definiție, unități de măsura, micrometru; # masa pieilor: definiție, unități de măsura # densitatea pieilor: definiție, unități de măsura; # caracteristici de transfer: absorbtia la apa a pieilor finite, permeabilitatea la aer și vapori de apa a pieilor finite, permeabilitatea la apa a pieilor finite, conductibilitatea termica a pieilor finite: definiții. - Caracteristici mecanice: # comportarea la solicitări mecanice: dinamometru, unități de măsura, relație de calcul pentru alungirea relativă, diagrama de deformare a materialelor elastoplastice; # alungirea relativă la sarcina de 1 dan/mmp; # alungirea relativă la craparea fetei; # alungirea relativă la rupere; # rezistenta la rupere: definiție, relație de calcul, unități de măsura; # rezistenta la sfasiere: definiție, relație de calcul, unități de măsura; # rezistenta la cusatura: definiție, relație de calcul, unități de măsura; # rezistenta la uzura prin frecare; # rezistenta la flexiune: definiție; # rigiditatea și flexibilitatea; # rezistenta vopsirii: definiție. 5. Sortimente de piei finite: - Piei pentru încălțăminte: # piei pentru fete de încălțăminte: enumerare, proveniență, caracteristici, destinație; # piei pentru piese rigide ale incaltamintei: enumerare, proveniență, caracteristici, destinație; # piei pentru captuseli de încălțăminte: enumerare, proveniență, caracteristici, destinație. - Piei pentru marochinarie: enumerare, proveniență, caracteristici, destinație; - Piei pentru manusi: proveniență, mod de prelucrare; - Piei pentru îmbrăcăminte: proveniență, caracteristici; - Piei pentru articole tehnice și harnasamente: enumerare, proveniență, caracteristici, destinație; 6. Inlocuitori de piele: - Inlocuitori rigizi: # inlocuitori de tip cauciuc pentru talpa și tocuri: sortimente, caracteristici, destinație; # produse din mase plastice: sortimente, caracteristici, destinație; # inlocuitori pe bază de materiale fibroase: sortimente, caracteristici, destinație. - Inlocuitori flexibili: # inlocuitori pe suport: sortimente, caracteristici, destinație; # inlocuitori fără suport: sortimente, caracteristici, destinație. 7. Materiale auxiliare. - Materiale textile: # ate folosite pentru confecții din piele; # tesaturi pentru confecții din piele; # tricoturi pentru confecții din piele; # alte materiale textile. - Materiale metalice: destinație, tipuri de materiale metalice; - Materiale lemnoase: tipuri de materiale lemnoase, destinație. - Materiale chimice. # adezivi: destinație, tipuri de adezivi; # agenți de spalare: destinație, tipuri de agenți de spalare # materiale pentru finisare și impregnare: destinație, tipuri de materiale pentru finisare și impregnare. MATERII PRIME TEXTILE I. Statutul disciplinei Disciplina Materii prime textile are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea textile din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul mecanică, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Identificarea fibrelor după structura și proprietăți. > Precizarea domeniilor de utilizare a fibrelor după proprietăți. > Caracterizarea firelor în funcție de proprietăți. > Stabilirea destinației diferitelor tipuri de fire, tesaturi și tricoturi. > Alegerea materialelor auxiliare în funcție de proprietățile specifice și de cerințele produsului. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) FIBRE TEXTILE: 1. Clasificarea fibrelor textile după natura lor. 2. Proprietăți generale ale fibrelor textile: - Proprietăți fizice: # masa specifică; # culoarea; # luciul; # lungimea; # densitatea de lungime: definiție, indici de fânețe, relații de transformare, calcule; # higroscopicitatea: definiție, tipuri de umiditati, masa comercială, calcule; # comportarea fibrelor la căldură: comportarea la temperatura, la calcare și la ardere; # alte proprietăți fizice ale fibrelor: ondulatiile, nesifonabilitatea, încărcarea electrostatica, stabilitatea față de lumina și microorganisme. - Proprietăți mecanice: # rezistenta la rupere: forta de rupere, lungimea de rupere, tenacitatea, calcule; # alungirea la rupere: alungirea absolută și relativă, gradul de elasticitate; # comportarea fibrelor la frecare, fenomenul pilling. - Proprietăți chimice: # comportarea în mediu acid a fibrelor celulozice, proteice și sintetice; # comportarea în mediu bazic a fibrelor celulozice, proteice și sintetice; # comportarea la substanțe oxidante a fibrelor naturale și sintetice. 3. Fibre naturale vegetale (bumbac, în, canepa): obținere, proprietăți, intrebuintari. - Fibra de bumbac: obținere, structura, aspect la microscop, proprietăți fizico-mecanice, intrebuintari; - Fibrele liberiene (inul și canepa): obținere, structura, aspect la microscop, proprietăți fizico-mecanice, intrebuintari. 4. Fibre naturale animale (lana, paruri, mătase): obținere, proprietăți, intrebuintari. - Fibra de lana: obținere, structura, aspect la microscop, proprietăți fizico-mecanice, intrebuintari; - Fibra de mătase naturala: obținere, structura, aspect la microscop, proprietăți fizico-mecanice, intrebuintari. 5. Fibre chimice (fibre din polimeri naturali-celulozice și fibre din polimeri sintetici): obținere, proprietăți intrebuintari. - Notiuni generale de obținere a fibrelor chimice; - Fibre chimice artificiale (viscoza, celofibra, acetat): proprietăți fizico-mecanice, intrebuintari; - Fibre sintetice (poliamida, poliesterul, poliacrilonitril): proprietăți fizico-mecanice, intrebuintari. FIRE TEXTILE: 6. Definirea și clasificarea firelor(după natura fibrelor componente și după torsiune). 7. Proprietățile firelor: - Densitatea de lungime, calcule; - Torsiunea; - Rezistenta și alungirea la rupere. TESATURI ȘI TRICOTURI 8. Definitia și clasificarea tesaturilor (după natura firelor, destinație, procese de finisare). 9. Definitia și clasificarea tricoturilor (după natura firelor, destinație, structura, forma în care sunt produse de masina). 10. Proprietățile tesaturilor și tricoturilor: - Stabilitatea dimensionala; - Rezistenta; - Comportare la frecare; - Permeabilitate la aer și căldură. MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE ÎN INDUSTRIA TEXTILA 11. Materiale textile: captuseli, intarituri, furnituri, ata de cusut, accesorii. - Captuseli: proprietăți, roluri în cadrul produsului, tipuri de captuseli; - Intarituri: proprietăți, rolul în cadrul produsului, tipuri de intarituri; - Furnituri (ata de cusut, banda pentru confecții, vatelina): proprietăți, rolul în cadrul produsului, tipuri de furnituri. 12. Alte materiale auxiliare (nasturi, fermoare, catarame, accesorii, capse, copci): roluri în cadrul produsului. ORGANE DE MAȘINI ȘI MECANISME I. Statutul disciplinei Disciplina Organe de mașini și mecanisme are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea mecanică din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Utilizarea conceptelor fizice în domeniul mecanicii tehnice. > Identificarea diferitelor tipuri de solicitări mecanice. > Identificarea tipurilor de organe de mașini > Identificarea principalelor mecanisme în diferite tipuri de sisteme tehnice mecanice > Descrierea principiilor care stau la baza calculelor de rezistenta > Descrierea tipurilor de organe de mașini > Efectuarea de calcule specifice diferitelor solicitări mecanice > Explicarea structurii principalelor sistemelor tehnice din mecanică > Alegerea organelor de mașini adecvate diferitelor sisteme tehnice > Verificarea prin calcul a comportamentului organelor de masina la diferite solicitări > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Elemente de statica: - Legăturile solidului rigid. Reazeme și reactiuni. Calculul reactiunilor. - Caracteristici geometrice ale secțiunilor plane (arie, moment static, moment de inertie, modul de rezistenta). 2. Calcule de rezistenta - Solicitări compuse: definire, tipuri, exemplificări (cu același tip de tensiune și cu tensiuni de tip diferit). - Principiile calculului de rezistenta (coeficienți de siguranță; rezistenta admisibilă; concentratori de tensiune). - Calculul de verificare, dimensionare, sarcina capabilă și deformatii pentru (întindere - compresiune; forfecare; incovoiere; torsiune). 3. Organe de mașini și mecanisme: - Structura sistemelor tehnice: # definirea conceptelor specifice: sistem tehnic, masina, mecanism, organ de masina; # clasificarea și rolul organelor de mașini; # condiții impuse organelor de mașini; # standardizarea și interschimbabilitatea organelor de mașini. - Asamblari și organe de asamblare: # tipuri, prezentare generală; # asamblari nedemontabile (nituite, sudate, lipite); # asamblari demontabile (cu filet, cu pene, canelate, presate); # asamblari elastice. - Organele miscarii de rotație: # categorii de organe ale miscarii de rotație; # osii și arbori; fusuri și pivoti: rol funcțional, tipuri, materiale, elemente constructive, calcule de rezistenta; # lagare: rol funcțional, tipuri, condiții impuse, specific, construcție, materiale pentru: lagare de alunecare; rulmenti: tipuri, simbolizare și alegere. # cuplaje: clasificare, rol funcțional, condiții impuse; construcție, materiale pentru: cuplaje permanente (cu flanse, cu bolturi); cuplaje intermitente (ambreiaj cu discuri de frictiune). - Mecanisme și organe pentru transmiterea miscarii de rotație: # rol, tipuri, condiții impuse; # principiul de funcționare, construcție, avantaje, dezavantaje, materiale, calculul turatiei și raportul de transmitere pentru: - transmisii prin cablu; - transmisii prin lant; - transmisii prin roti de frictiune; - transmisii prin roti dintate. # mecanisme variatoare de turatie (cu curea, cu roti baladoare); principiu de funcționare, construcție. 4. Mecanisme pentru transformarea miscarii: - Mecanisme de transformare a miscarii de rotație în miscarea rectilinie continua: surub-piulita, pinion-cremaliera; - Mecanisme de transformare a miscarii de rotație în miscarea rectilinie alternativa: biela-manivela, mecanism cu culisa; - Mecanism de transformare a miscarii de rotație continua în mișcare de rotație intermitenta: mecanism cu clichet, mecanism cu cruce de Malta. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAME PENTRU EXAMENUL NAȚIONAL DE BACALAUREAT 2007 PROFIL: SERVICII DISCIPLINE TEHNOLOGICE proba scrisă "E" Pentru profilul SERVICII, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele doua discipline de specialitate aferente specializării, conform tabelului de mai jos: *Font 9* ┌────────┬───────────────────┬──────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │ Profil │ Specializare │ Finalitate │ Disciplina de specialitate │ ├────────┼───────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────┬──────────────┤ │ │ Economic │ Tehnician în activități │ │ │ │ │ │ financiare și comerciale │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────────────┤ Contabilitate │ │ │ │ Administrativ │ Tehnician în administrația │ │ │ │ │ │ publică │ │ │ │SERVICII├───────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────┤ Economia │ │ │ │ Tehnician în turism │ │întreprinderii│ │ │ Turism și ├──────────────────────────────┤ Marketing │ │ │ │alimentație publică│ Tehnician în alimentația │ │ │ │ │ │ publică │ │ │ │ ├───────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────┤ │ │ │ Posta │ Tehnician în activități │Exploatare poștală│ │ │ │ │ de posta │ │ │ └────────┴───────────────────┴──────────────────────────────┴──────────────────┴──────────────┘ NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. CUPRINS ECONOMIA ÎNTREPRINDERII CONTABILITATE EXPLOATARE POȘTALĂ MARKETING ECONOMIA ÎNTREPRINDERII I. Statutul disciplinei Disciplina Economia întreprinderii are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la toate specializările din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Identificarea și descrierea trasaturilor caracteristice ale întreprinderii în raport cu evoluția economiei. # Clasificarea întreprinderilor și descrierea trasaturilor caracteristice ale acestora. # Compararea diferitelor tipuri de întreprinderi. # Încadrarea unei întreprinderi conform tipologiei generale. > Identificarea și interpretarea relațiilor economice de baza dintre întreprindere și mediul economic extern. # Identificarea elementelor mediului extern al întreprinderii. # Descrierea și compararea acțiunii diferiților factori externi asupra activității întreprinderii. # Determinarea unor implicații ale relațiilor cu partenerii externi asupra activității întreprinderii. > Explicarea modului de organizare și funcționare a întreprinderii. # Identificarea sistemelor de organizare procesuala a întreprinderii și analiza efectelor acestora. # Descrierea funcțiilor întreprinderilor în cadrul diferitelor sisteme de organizare a întreprinderilor. # Identificarea sistemelor de organizare structurală și descrierea structurii organizatorice a unei întreprinderi. # Descrierea elementelor de baza ale unei organigrame și întocmirea organigramei unei întreprinderi mici/mijlocii. # Compararea diferitelor tipuri de organigrame ale întreprinderilor. > Luarea unor decizii cu privire la organizarea și conducerea resurselor umane dintr-o întreprindere. # Elaborarea unor criterii de selectare a resurselor umane și alegerea soluțiilor optime de încadrare. # Diferentierea atribuțiilor diferitelor categorii de personal conform fisei postului. # Identificarea și selectarea unor forme și modalități eficiente de motivare a (cointeresare) a personalului dintr-o întreprindere mica/mijlocie. > Analiza proceselor economice ale întreprinderii și elaborarea unor soluții de optimizare. # Identificarea și analiza unor procese economice specifice întreprinderilor. # Compararea proceselor economice din diferite tipuri de întreprinderi. # Cunoașterea importantei activității de optimizarea și selectarea tehnicilor specifice. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Întreprinderea: - Conceptul de întreprindere: definiție - Trăsăturile caracteristice ale întreprinderii: # întreprinderea - unitate tehnico-productiva (caracteristici); # întreprinderea - unitate organizatoric-administrativă (caracteristici); # întreprinderea - unitate economico-socială (caracteristici); - Clasificarea întreprinderilor în funcție de următoarele criterii: # forma de proprietate asupra capitalului social și al patrimoniului; # apartenența la una din ramurile industriale de activitate; # gradul de mărime; # gradul de specializare; # tipul de producție, - Tipul de producție: definirea, clasificarea și compararea tipurilor de producție. 2. Mediul extern al întreprinderii: - Definirea conceptului de mediu extern al întreprinderii. - Factorii externi care influențează activitatea întreprinderii: # modalități de influența; # enumerarea și descrierea factorilor externi (economici, tehnici și tehnologici, de management, politici, socio-culturali, juridici, demografici, mediul natural și înconjurător); # compararea acțiunii diferiților factori externi asupra activității întreprinderii; - Relațiile externe ale întreprinderii cu: # furnizorii - definire, caracterizare. # clienții - definire, caracterizare. # instituțiile bancare - definire, caracterizare. # societățile de asigurări - definire, caracterizare. # camerele de comerț și industrie - definire, caracterizare. # instituțiile statului - definire, caracterizare. # întreprinderile concurente - definire, caracterizare. # mass-media - definire, caracterizare. 3. Organizarea procesuala a întreprinderii: - Definirea conceptului de "organizare procesuala". - Obiectivele întreprinderii: # definirea conceptului de obiectiv, # tipuri de obiective (fundamental, obiectiv derivat de grad I, obiectiv derivat de gradul II, obiective specifice, obiective individuale); - Efectele organizării procesuale a întreprinderii; conceptele de funcțiune, activitate, atribuție, sarcina: definire, caracterizare; - Funcțiunile sistemului de organizare procesuala: # funcțiunea de cercetare-dezvoltare - activități, sarcini, atribuții. # funcțiunea de producție - activități, sarcini, atribuții. # funcțiunea comercială - activități, sarcini, atribuții. # funcțiunea de marketing - activități, sarcini, atribuții. # funcțiunea financiar-contabila - activități, sarcini, atribuții. # funcțiunea de personal - activități, sarcini, atribuții. 4. Organizarea structurală a întreprinderii: - Definirea conceptului de "structura organizatorică". - Elementele de baza ale structurii organizatorice. # Structura funcțională (de management) și compartimentele sale: - postul - concept, trasaturi; - funcția - concept, tipuri; - compartimentul de muncă - tipuri; - nivelul ierarhic: concept, piramida ierarhica; - ponderea ierarhica: concept, mărimea ponderii ierarhice. - relațiile organizatorice: concept, tipuri, categorii de relații. # Structura operationala de producție și conceptie și compartimentele sale: - definirea conceptului; - compartimentele structurii operationale; - definirea conceptelor de: secția de producție, secția de baza, secția auxiliara, secția de servire, atelier, loc de muncă. - Tendinte actuale în organizarea structurală a întreprinderilor. 5. Resursele umane ale întreprinderii: - Categorii de personal: structura personalului unei întreprinderi. - Drepturi și obligații ale personalului: clauzele contractului de muncă privind drepturile angajaților și obligațiile acestora. - Selecția personalului: enumerarea și descrierea etapelor recrutarii personalului. - Promovarea personalului: # concept; # criterii de promovare; # modalități de promovare; # formarea personalului; # principii de evaluare a personalului. # cointeresarea personalului: concept. 6. Procese economice: - Aprovizionarea și pregătirea mărfurilor: # concept, # funcții; # conceptul de flux tehnologic; # forme de organizare. - Depozitarea: concept, necesitate, tipuri, programarea activităților de depozitare. - Producția de mărfuri și servicii: definirea conceptelor de "producție de mărfuri" și "producție de servicii". - Comercializarea: # operațiile de pregătire a mărfurilor în vederea vânzării, operații comune, operații specifice; # vânzarea mărfurilor cu ridicată; angrosistul, definiție, caracterizare; # vânzarea mărfurilor cu amănuntul; detailistul, definiție, caracterizare, tipologie; # magazinul - concept, forme de vânzare cu amănuntul, forme de vânzare a mărfurilor cu ridicată. 7. Optimizarea proceselor economice: - Eficienta economică: definire, efecte, modalități de determinare a eficientei economice (raportarea efectelor obținute la eforturile depuse pentru obținerea lor: raportarea eforturilor la efectele înregistrate). - Rentabilitatea întreprinderii: modalități de calcul, rata rentabilitatii. CONTABILITATE I. Statutul disciplinei Disciplina Contabilitate are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările: economic și administrativ din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Utilizarea informațiilor contabile și financiare pentru luarea deciziilor în cadrul întreprinderii și instituției publice: # Efectuarea inventarierii unei gestiuni. # Stabilirea rezultatelor inventarierii. # Soluționarea eventualelor diferențe constând în plusuri sau minusuri. > Evaluarea performantei întreprinderii și instituției publice pe baza informațiilor contabile: # Identificarea funcțiilor bilanțului. # Prezentarea structurii bilanțului și a anexelor la bilanț. # Stabilirea indicatorilor economico-financiari și interpretarea acestora. > Utilizarea elementelor planului de conturi: # Folosirea corelatiilor planului de conturi. # Identificarea claselor de conturi în planul de conturi. # Identificarea funcției contabile a conturilor. > Elaborarea documentelor de sinteza și interpretarea datelor furnizate de acestea: # Întocmirea balanței de verificare. # Verificarea corectitudinii înregistrărilor în conturi prin intermediul balanței conturilor. # Identificarea tipurilor de balante de verificare. > Aplicarea tehnicilor și procedurilor de înregistrare operativă și contabila din patrimoniul întreprinderii și instituției publice. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Înregistrări contabile privind operațiile patrimoniale frecvente în cadrul unei societăți comerciale: - Operații privind capitalurile proprii - capitalul social și rezervele; aplicații. - Operații privind activele imobilizate: imobilizari necorporale și corporale; aplicații. - Operații privind stocurile și producția în curs de execuție - contabilitatea stocurilor de mărfuri după metoda inventarului permanent; aplicații. - Operații privind datoriile și creanțele: comerciale, salariale, sociale și fiscale ale agentului economic; aplicații. - Operații privind trezoreria - de încasări și plati prin conturi la bănci și casierie; aplicații. 2. Balantele de verificare a înregistrărilor în conturi: - Notiune, importanța, forma. - Tehnica întocmirii balanței de verificare. 3. Inventarierea patrimoniului: - Inventarierea - procedeu al contabilității - Etapele desfășurării inventarierii - Stabilirea rezultatelor inventarierii 4. Bilanțul contabil: - Importanța, rolul și funcțiile bilanțului contabil - Structura bilanțului contabil și a anexelor EXPLOATARE POȘTALĂ I. Statutul disciplinei Disciplina Exploatare poștală are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Posta din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul Servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Identificarea principalelor tipuri de trimiteri poștale interne, a caracteristicilor și a simbolurilor acestora # Remiterea la destinație încredințarea sumelor de bani, de persoane fizice și juridice, oficiilor poștale pentru remiterea lor la destinație. # Achitarea mandatelor poștale, telegrafice și on-line. > Aplicarea normelor de exploatare specifice serviciilor poștale interne. # Verificarea formularelor specifice unei activități poștale și întocmirea actelor de nereguli. > Efectuarea unor operațiuni specifice activității de exploatare poștală. # Efectuarea operațiunilor specifice trimiterilor din categoria "Obiecte de corespondenta". # Operarea cu sistemele de distribuire a obiectelor de corespondenta simpla și înregistrată. # Efectuarea operațiunilor specifice trimiterilor din categoria "Obiecte de mesagerii". # Înmânarea obiectelor de mesagerii la sediul oficiului sau domiciliul destinatarului. # Expedierea bunurilor de larg consum la domiciliu prin serviciile poștale. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Obiecte de corespondenta - procesul de exploatare: - Trimiteri care fac parte din categoria obiecte de corespondenta: # definiții, # dimensiuni, # limite de greutate, # condiționare. - Redactarea adresei la obiectele de corespondenta: # reguli generale, # excepții. - Indicațiile speciale și specifice aplicate la această categorie: # A.R., # P.C., # Expres, # Post-restant, # Casuta Poștală, # Recomandat, # confirmările ulterioare. - Prezentarea obiectelor de corespondenta simpla și recomandată: # prezentarea bucata cu bucata; # prezentarea în serii. - Încheierea operațiunilor de prezentare; închiderea expeditiei; efectuarea schimbului de expediție; - Primirea expeditiei și prelucrarea în vederea distribuirii. - Distribuirea: # distribuirea corespondentei simple; # distribuirea corespondentei înregistrate; # distribuirea actelor de procedura; # trimiteri care nu pot fi distribuite: avizarea, reavizarea, înapoierea, reexpedierea, trimiterea la păstrare. 2. Mandate poștale și on-line - procesul de exploatare: - Mandate poștale și on-line: # definiție; # completarea formularelor. - Redactarea adresei la mandate, excepții de la adrese. - Indicații generale folosite la mandatele poștale și indicații specifice folosite la mandatele on-line. - Prezentarea mandatelor poștale și on-line - operațiuni efectuate de oficiant la prezentarea mandatelor (prezentarea bucata cu bucata; prezentarea în serii; modalități de plată la mandate.; - Prelucrarea la sosire a mandatelor - verificarea în vederea achitării. - Achitarea mandatelor: # formalități la achitare: cu numerar, cu ordin de plată, cu cont avans, cu proces verbal f.31; # mandate care nu pot fi achitate: avizate, reavizate, înapoiate, reexpediate, trimise la păstrare; - Înaintarea conturilor de mandate și verificările efectuate la controlul ulterior. 3. Obiecte de mesagerie - procesul de exploatare: - Trimiteri ce fac parte din această categorie: definiții, dimensiuni, limite de greutate, condiționare. - Condiții de admitere la prezentarea obiectelor de mesagerie: # adresarea; # indicații specifice: voluminos, fragil, valoare, factaj, ramburs; ambalarea; legarea; sigilarea. - Prezentarea obiectelor de mesagerie - operațiuni efectuate de oficiant la primirea unui obiect de mesagerie: colet, scrisoare cu valoare declarata (prezentarea bucata cu bucata, prezentarea în serii. - Prelucrarea în vederea expedierii și efectuarea schimbului de expeditii. Primirea expeditiei la oficiu - operațiuni de primire, verificare și cartare pe locuri de muncă. - Înmânarea obiectelor de mesagerie: # înmânarea coletelor cu și fără valoare declarata; # înmânarea scrisorilor cu valoare; # predarea sacilor cu corespondenta, gropurilor, casetelor colectoare și C.F.R; # mesagerii ce nu pot fi înmânate. MARKETING I. Statutul disciplinei Disciplina Marketing are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările: turism și alimentație publică din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Dezvoltarea capacității de investigare a fenomenelor economice de piața: # Identificarea factorilor care influențează cercetarea pieței și a concurentei de piața. # Analiza cerințelor unei segmentari eficiente a pieței. # Aplicarea metodelor de monitorizare a mediului de afaceri. # Determinarea cauzelor și efectelor principalelor modificări ale mediului de afaceri ale firmei. > Cunoașterea tipurilor de strategii de marketing și dezvoltarea acestora la nivelul întreprinderii: # Identificarea diferitelor modalități de organizarea a compartimentului de marketing. # Descrierea criteriilor de apreciere a activității specialistului în marketing turistic. # Analiza raportului dintre cererea și oferta de servicii turistice și identificarea factorilor care le influențează. > Utilizarea metodelor, tehnicilor și procedeelor de marketing ca instrument al managementului întreprinderii: # Aprecierea atitudinii turistilor prin diferite metode de scalare. # Elaborarea și efectuarea de sondaje și chestionare tipice domeniului serviciilor turistice. # Interpretarea rezultatelor statistice și luarea de decizii pentru îmbunătățirea ofertei turistice. # Elaborarea și aplicarea mix-ului de marketing specific firmelor din domeniul serviciilor turistice (produsul și formarea prețurilor, distribuția și promovarea produselor turistice). > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Piața activității de turism: - Definitia pieței turistice. - Cererea turistica: # particularitățile cererii turistice; # determinantii cererii turistice; # elasticitatea cererii turistice; # sezonalitatea cererii turistice; - Oferta turistica: # particularitățile ofertei turistice; # determinanți ai ofertei turistice. - Estimarea potențialului pieței: # definitia și scopul cercetării pieței; # criteriile segmentarii pieței; segmentarea după criterii: geografice, demografice, psiho-sociale (clasa socială, stil de viața), comportamentale. # condițiile unei segmentari eficiente. 2. Instrumente ale cercetării de piața: - Măsurarea și scalarea. - Tipuri de scale. - Metode de scalare: # diferentiala semantica, # scala lui Likert, # modelul Fishbein-Rosenberg. 3. Organizarea activității de marketing în turism: - Organizarea compartimentului de marketing al întreprinderii turistice după diferite criterii. - Profesiograma specialistului de marketing. 4. Mixul de marketing turistic: - Politica de produs în turism: # definirea produsului turistic; # elementele produsului turistic; # clasificarea produselor turistice; # ciclul de viața al produselor turistice; # strategii privind produsele turistice. - Politica de prețuri în turism: # forme de prezentare a prețurilor în turism; # particularitățile prețurilor și tarifelor în turism; # strategii și politici de prețuri în turism; # diferentieri de prețuri în turism. - Politica de distribuție: # canalele de distribuție: caracteristici, tipologie; # organizarea canalelor de distribuție; # distribuția fizica și managementul logisticii. - Politica de promovare: # definirea și obiectivele publicității; # structura publicității; # alegerea mediului publicitar; # promovarea vânzărilor: tipuri și modalități de promovare. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAME PENTRU EXAMENUL NAȚIONAL DE BACALAUREAT 2007 PROFIL: RESURSE NATURALE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI DISCIPLINE TEHNOLOGICE proba scrisă "E" Pentru profilul RESURSE NATURALE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele doua discipline de specialitate aferente specializării, conform tabelului de mai jos: *Font 9* ┌───────────┬────────────┬─────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐ │ Profil │Specializare│ Finalitate │ Disciplina de specialitate │ ├───────────┼────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────┬───────────┤ │ │ Chimie │ Tehnician în chimie industriala │ Procese și utilaje │ │ │ │industriala │ │ │ │ │ ├────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ │ Protecția │ Tehnician în protecția mediului │ Analiza factorilor │ │ │ │ mediului │ │ de mediu │ │ │ ├────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ │ Industria │ │ Operații unitare și │ │ │ │ alimentara │Tehnician în industria alimentara│ utilaje în industria │ │ │ │ │ │ alimentara │ │ │ RESURSE ├────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────┤Ecologie și│ │NATURALE ȘI│ Agricol │ Tehnician în agricultura │ │ protecția │ │ PROTECȚIA ├────────────┼─────────────────────────────────┤ Agropedologie │ mediului │ │ MEDIULUI │ Agromontan │ Tehnician agromontan │ │ │ │ ├────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ │ Veterinar │ Tehnician veterinar │Anatomia și fiziologia│ │ │ │ │ │ animalelor domestice │ │ │ ├────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ │ Silvic │ Tehnician în silvicultura │ Silvicultura │ │ │ ├────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ │Prelucrarea │Tehnician în prelucrarea lemnului│ Tehnologia mobilei │ │ │ │ lemnului │ │ │ │ │ ├────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────┤ │ │ │Materiale de│ Tehnician în industria │ Chimia silicatilor │ │ │ │construcții │ materialelor de construcții │ │ │ └───────────┴────────────┴─────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────┘ NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competente. CUPRINS ECOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI AGROPEDOLOGIE ANALIZA FACTORILOR DE MEDIU ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICE CHIMIA SILICATILOR OPERAȚII UNITARE ȘI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARA PROCESE ȘI UTILAJE SILVICULTURA TEHNOLOGIA MOBILEI ECOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ECOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI I. Statutul disciplinei Disciplina Ecologie și protecția mediului are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la toate specializările din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Recunoașterea și definirea unor concepte specifice ecologiei și protecției mediului. # Identificarea și descrierea principalelor componente ale mediului natural. # Caracterizarea sistemelor biologice în vederea aprecierii stării lor de funcționare. > Recunoașterea diferitelor tipuri de ecosisteme și descrierea relațiilor intra și interspecifice ale acestora. # Identificarea componentelor structurale ale unui ecosistem. # Interpretarea relațiilor biotop-biocenoza în cadrul diferitelor tipuri de ecosisteme. # Identificarea și caracterizarea tipurilor de ecosisteme antropizate. > Identificarea și corelarea agenților/factorilor care influențează echilibrul ecologic. # Identificarea surselor de poluare a mediului înconjurător și indicarea modului de dispersie a poluantilor. # Stabilirea influentei factorilor poluanti asupra diferitelor componente ale mediului înconjurător. > Interpretarea efectelor factorilor poluanti asupra echilibrului ecologic. # Identificarea și măsurarea acțiunii factorilor poluanti asupra componentelor mediului. > Elaborarea unor măsuri pentru protecția mediului și combaterea poluarii. # Stabilirea unor măsuri de protecție a resurselor naturale în funcție de natura factorilor poluanti. # Propunerea unor modalități de eliminare/diminuare a efectelor poluarii asupra mediului înconjurător. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Caracteristicile sistemelor biologice: - Evoluția; - Integralitatea; - Echilibrul dinamic; - Autoreglarea. 2. Ecosistemul: - Biotop. Structuri și caracteristici - Biocenoza. Structuri și caracteristici - Relații intra și interspecifice în cadrul biocenozei - Structura și caracteristicile ecosistemului 3. Tipuri de ecosisteme naturale și seminaturale: - Ecosisteme terestre (păduri, pajiști) - Ecosisteme acvatice (ape stătătoare, curgătoare). 4. Surse de poluare a apei și modul de dispersie a poluantilor. - Apa în natura: importanța; circuit; clasificare; forme de existenta a apei. - Poluantii apei. Criterii de clasificare. - Surse de poluare a apei. Criterii de clasificare. Compozitia surselor de poluare. - Influența poluantilor apelor asupra mediului: substanțe organice; substanțe anorganice; substanțe radioactive; suspensii; produse petroliere; apele calde; microorganismele. 5. Surse de poluare a aerului și modul de dispersie a poluantilor. - Aerul. Generalitati. - Poluantii aerului. - Surse de poluare a aerului. - Influența poluantilor aerului asupra mediului. 6. Surse de poluare a solului și modul de dispersie a poluantilor. - Solul. Importanța. - Poluantii solului. - Surse de poluare a solului. - Influența poluantilor solului asupra mediului. 7. Efecte majore ale poluarii mediului: - Efectul de sera - Ploi acide - Deprecierea stratului de ozon 8. Epurarea apelor. 9. Folosirea rațională a ingrasamintelor și pesticidelor în agricultura și silvicultura. 10. Colectarea, transportul, depozitarea, prelucrarea și recuperarea deșeurilor. AGROPEDOLOGIE I. Statutul disciplinei Disciplina Agropedologie are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările Agricol și Agromontan din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Identificarea nivelurilor factorilor de mediu și corelarea lor cu cerințele plantelor de camp. > Identificarea și descrierea proprietăților solului. > Identificarea factorilor care diminuează producția plantelor cultivate și aplicarea măsurilor de reducere a influentei acestora. > Recunoașterea componentelor profilului de sol și descrierea proceselor de formare a acestuia. > Explicarea rolului componentelor organice și minerale ale solului în viața plantelor. > Explicarea însușirilor principalelor tipuri de soluri. > Selectarea lucrărilor de îngrijire necesare pentru întreținerea unei culturi. > Stabilirea intervalului optim de recoltare a culturilor, în funcție de destinația produsului. > Proiectarea regimului de fertilizare a unei culturi, în funcție de fertilitatea naturala a solului și de sortimentul de îngrășăminte existente. > Proiectarea sistemelor de lucrări ale solului pentru grupele de culturi de camp. > Proiectarea lucrărilor de înființare a culturilor prin însămânțare sau plantare. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Factori de mediu și niveluri optime ale acestora. 2. Mijloace și măsuri de reglare a nivelului factorilor de mediu al vieții plantelor. 3. Sursele de proveniență ale părții minerale și ale celei organice ale solului 4. Influența componentelor minerale și organice asupra fertilitatii solului: produse rezultate în urma proceselor de dezagregare, alterare și humificare. 5. Proprietăți fizico-chimice și mecanice ale solului: textura, structura. 6. Proprietățile hidrofizice, de aeratie și termice ale solului: formele de apa din sol, permeabilitatea solului pentru apa, ascensiunea capilara a apei. 7. Proprietățile chimice ale solului: soluția solului, reactia solului. 8. Procese de diferentiere pe adancime a compoziției solului: bioacumularea, argilizarea, argiluvierea, podzolirea, gleizarea, salinizarea, carbonatailuvierea, procese vermice, procese vertice. 9. Clasele de soluri: molisoluri, argiluvisoluri (caracteristici generale). 10. Însușirile solului și profilului de sol: cernoziom; brun-roscat. 11. Îngrășăminte minerale și organice folosite pentru creșterea fertilitatii solului. 12. Lucrările solului: lucrarea cu plugul, lucrarea cu grapa, lucrarea cu cultivatorul, lucrarea cu combinatorul. 13. Sisteme de lucrare a solului pentru diferite grupe de culturi de camp. 14. Semanatul și plantatul - procedee de înființare a unei culturi. 15. Samanta - însușirile de calitate ale semintei, pregătirea semintei pentru semanat. 16. Materialul de plantat - însușiri de calitate și pregătirea lui pentru plantare. 17. Metode de înființare a unei culturi de camp. 18. Parametrii pentru înființarea unei culturi: distanțe de semanat, epoca de semanat, adâncimea de semanat pentru culturile de camp și culturile legumicole. 19. Lucrări de îngrijire cu caracter general: afanarea solului (cu grapa cu colti, cu grapa cu discuri sau cu subsolierul - în vii, cu sapa rotativa) 20. Combaterea buruienilor, combaterea dăunătorilor și agenților patogeni, fertilizarea suplimentară, irigarea. 21. Lucrări de îngrijire specifice sau cu caracter ocazional: eliminarea excesului de apa, verificarea viabilitatii plantelor anuale sau a viabilitatii mugurilor plantelor multianuale, tavalugirea după semanat, musuroitul, completarea golurilor, raritul, susținerea plantelor în poziție verticala, copilitul, carnitul, tăieri de formare și tăieri de rodire. 22. Buruienile din culturile agricole și combaterea lor: pagube produse de buruieni, clasificarea buruienilor, surse de imburuienare, procedee și mijloace de prevenire și combatere a buruienilor. 23. Boli și daunatori ai plantelor cultivate: pagube produse de daunatori și agenți patogeni, principalele grupe de boli și daunatori ai plantelor cultivate, procedee și mijloace de prevenire și combatere a dăunătorilor și agenților patogeni. 24. Insuficienta apei din sol - irigarea. 25. Recoltarea culturilor la maturitatea fiziologica pentru produse destinate infiintarilor culturilor. 26. Recoltarea culturilor la maturitatea tehnica pentru produsele destinate consumului. ANALIZA FACTORILOR DE MEDIU I. Statutul disciplinei Disciplina Analiza factorilor de mediu are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Protecția mediului din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Identificarea și utilizarea aparatelor pentru efectuarea unor analize fizico-chimice ale factorilor de mediu. > Recoltarea, transportul și conservarea probelor de apa, aer, sol pentru analize. > Alegerea sticlariei și a reactivilor în vederea analizelor de apa. > Aplicarea și respectarea normelor de P.M. și P.S.I. în efectuarea de analize. > Efectuarea analizelor de apa, aer, sol prin metode fizice, chimice, fizico-chimice, biologice și microbiologice în conformitate cu standardele în vigoare. > Corelarea și interpretarea rezultatelor analizelor în vederea aprecierii calității factorilor de mediu. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Norme de protecția muncii și de paza și stingere a incendiilor. 2. Recoltarea, transportul și conservarea probelor de apa, aer, sol pentru analize chimice, fizico-chimice, biologice și microbiologice: tehnici de recoltare, ustensile, condiții de conservare. 3. Analize de ape (principiul determinării; ecuatiile reactiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatura; tehnica de lucru; calcule): - Determinarea proprietăților organoleptice ale apelor. - Determinarea suspensiilor totale din ape. - Determinarea pH-ului apei: hârtie de pH, indicator universal, ph neutru. - Determinarea alcalinitatii și aciditatii apelor. - Determinarea regimului de oxigen (R.O.) al apelor: # Determinarea oxigenului dizolvat în apa; # Determinarea consumului biochimic de oxigen [CBO(5)]; # Determinarea substanțelor oxidabile din apa (CCOMn). - Determinarea regimului de mineralizare (R.M.) al apelor: # Determinarea reziduului fix; # Determinarea Ca și Mg din apa prin metoda complexonometrica; # Determinarea duritatii prin metoda complexonometrica; # Determinarea clorurilor din apa; # Determinarea carbonatilor și bicarbonatilor din apa. - Determinarea indicatorilor regimului toxic (R.T.) al apei: # Determinarea spectrofotometrica a amoniacului din apa; - Analiza biologica a apelor naturale: # Aparate și instrumente - Analiza bacteriologica a apelor: # Aparate și instrumente # Determinarea bacteriilor mezofile # Determinarea coliformilor totali 4. Analize de aer (principiul determinării; ecuatiile reactiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatura; tehnica de lucru; prelucrarea datelor): - Determinarea pulberilor totale din aer: # Pulberi sedimentabile; # Pulberi în suspensie. 5. Analize de sol (principiul determinării; ecuatiile reactiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatura; tehnica de lucru; prelucrarea datelor): - Pregătirea solului pentru analiza. - Determinarea umiditatii solului. - Determinarea pH-ului solului. - Determinarea aciditatii și alcalinitatii solului. - Determinarea sarurilor solubile din soluri (în extrasul apos): # Dozarea anionilor: CO(3)^2-, HCO(3)-, Cl # Dozarea cationilor: Ca^2+, Mg^2+ ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICE I. Statutul disciplinei Disciplina Anatomia și fiziologia animalelor domestice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Veterinar din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Identificarea componentelor celulei animale și clasificarea tesuturilor. > Recunoașterea oaselor și a articulatiilor în seria animala și explicarea funcției acestora. > Explicarea functionalitatii aparatelor din organismul animal. > Efectuarea unor secțiuni de calitate pentru evidentierea corecta a principalelor grupe de muschi. > Analiza preparatelor histologice în vederea diferentierii tipurilor de tesuturi. > Diferentierea și delimitarea segmentelor aparatelor din organismul animal. > Determinarea calitativă a constantelor fiziologice ale organismului animal. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor): 1. Notiuni de histologie: - Celula: definiție; morfologie (componente fundamentale; forme și dimensiuni) și fiziologie; - Tesuturile: epitelial (tipuri, morfologie); conjunctiv (tipuri, morfologie); muscular (morfologie); sanguin - limfatic (elemente figurate); nervos (morfologie). 2. Osteologia și artrologia: - Morfologia oaselor; - Componentele scheletului; - Articulatiile: clasificare, funcții. 3. Miologia: - Morfologia, fiziologia muschilor. - Clasificarea muschilor (după forma; poziție, miscari). 4. Aparatul digestiv: componente, glande anexe: - Enumerare, morfologie, particularități pe specii; - Digestia: etape și particularități; - Glandele anexe: ficatul și pancreasul (structura și funcții); - Aparatul digestiv la păsări (segmente, particularități). 5. Aparatul respirator: componente. - Segmente (enumerare); - Pulmonul (morfologie); - Aparatul respirator la păsări (particularități); - Respiratia: mecanică respiratorie, schimbul de gaze. 6. Aparatul circulator: componente. - Cordul: morfologie; - Vasele sanguine (clasificare, structura); - Circulația sanguina. 7. Aparatul urinar: componente. - Segmente (enumerare); - Rinichiul (morfologie); - Fiziologia aparatului urinar. 8. Aparatul genital mascul și femela: componente, glanda mamara. - Segmente: morfologie și particularități; - Reproducerea; - Glanda mamara (morfologie; fiziologie); - Aparatul genital la pasare (segmente, descriere, rol). CHIMIA SILICATILOR I. Statutul disciplinei Disciplina Chimia silicatilor are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Materiale de construcții din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Operarea cu termenii tehnici specifici chimiei silicatilor. > Identificarea elementelor de structura a silicatilor tehnici. > Explicarea transformărilor fizico-chimice ale silicatilor. > Definirea și caracterizarea componentilor oxidici și a influentei lor asupra sistemelor în care se regăsesc. > Utilizarea caracteristicilor fizico-chimice din literatura de specialitate pentru realizarea calculelor la procesele chimice ale silicatilor. > Descrierea caracteristicilor materiilor prime și materialelor din domeniul silicatilor tehnici. > Explicarea proceselor fizico-chimice care au loc la formarea compusilor silicatici. > Descrierea proceselor de solidificare și topire în sistemele de silicati. > Descrierea modului în care decurg transformările polimorfe în sistemul de silicati. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor): 1. Structura silicatilor: - Structura cristalina a silicatilor: # tipurile de structura cristalina # transformările polimorfe # deshidratarea și hidratarea silicatilor # izotipia; izomorfismul - Structura vitroasa a silicatilor: # starea fizica a silicatilor vitrosi # proprietățile structurilor vitroase - Structura coloidala a silicatilor: # soluții coloidale ale silicatilor # transformările structurilor coloidale 2. Termochimia silicatilor: - Căldură specifică - Căldură de formare - Căldură de reactie - Căldură de topire și căldură de cristalizare - Căldură de transformare polimorfa 3. Echilibre termice. Legea echilibrului de faze: - Tipuri de sisteme: # unare # binare (cu eutectic, cu compuși chimici congruenti și incongruenti, cu componenți polimorfi) # ternare elementare - Reactii în faza solida 4. Chimia aplicată a silicatilor: - Componentii oxidici principali ai silicatilor: # silicea # alumina # calcea # magnezita # oxidul feric 5. Chimia silicatilor tehnici: - Chimia cimentului - Chimia ceramicii - Chimia sticlelor tehnice. OPERAȚII UNITARE ȘI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARA I. Statutul disciplinei Disciplina Operații unitare și utilaje în industria alimentara are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea industrie alimentara din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Identificarea factorilor care influențează desfășurarea operațiilor unitare din industria alimentara. > Identificarea principalelor repere ale utilajelor folosite în industria alimentara. > Explicarea proceselor mecanice și fizico-chimice, de transformare a materiilor prime și semifabricatelor în produse finite. > Explicarea funcționarii utilajelor de prelucrare a materiei prime de origine vegetala, animala și minerala. > Verificarea parametrilor de lucru ai utilajelor folosite în industria alimentara > Sesizarea apariției defectiunilor la utilaje și stabilirea momentului intervenției tehnice. > Aplicarea măsurilor de protecția muncii la exploatarea utilajelor din industria alimentara. > Aprecierea avantajelor și dezavantajelor diverselor tipuri de utilaje folosite în industria alimentara și alegerea celor mai eficiente. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) OPERAȚII, PROCES TEHNOLOGIC, SCHEMA DE FABRICAȚIE: definiții. BILANȚUL DE MATERIALE: total și parțial: definiție, calcul și aplicații. OPERAȚIILE UNITARE: 1. Transportul fluidelor: # proprietățile fizice ale fluidelor: densitate, volum, greutate specifică, vascozitate; # regimuri de curgere; # pompe pentru transportul fluidelor: pompa cu roti dintate, pompa centrifuga, injectorul, suflanta cu pistoane rotative. 2. Transportul materialelor solide: transportorul banda, transportorul elicoidal, elevatorul, transportorul pneumatic - consideratii generale, instalații de transport pneumatic prin aspiratie, ciclonul. 3. Maruntirea: definiție. # metode de maruntire. # utilaje de maruntire: moara cu ciocane, valtul automat, tipuri de cutite pentru tăiat. 4. Separarea materialelor solide: definiție; - Cernerea: # principii generale; - Separarea după mărime și forma: triorul; - Separarea pneumatica: tararul. 5. Separarea amestecurilor eterogene: definirea amestecurilor eterogene; - Separarea prin sedimentare: # principiul separarii fazelor, # factori de influența, # utilaje: camera de desprafuire cu sicane, decantorul orizontal, vasul florentin simplu. - Separarea prin filtrare: # definiție, # principiul separarii prin filtrare, # factori ce influențează filtrarea, # utilaje pentru filtrare: filtrul deschis cu agitator, filtrul cu saci, filtrul cu rame și plăci. - Centrifugarea: # definiție, # utilaje de centrifugare: centrifuga decantoare verticala. 6. Amestecarea: # definiție, # eficienta amestecarii, # amestecarea materialelor pastoase: malaxorul cu cuva dubla, # amestecarea în mediu lichid: amestecarea mecanică: - amestecatoare cu brate și cu elice. 7. Presarea: # definiție, # factorii care influențează presarea, # utilaje: presa mecanică cu melc. 8. Operații bazate pe transfer de căldură: # definirea caldurii, # moduri de transmitere a caldurii - definiție și caracterizare, # agenți termici de încălzire și de răcire, # schimbatoare de căldură: cu manta, multitubular, cu plăci. - Pasteurizarea: # definiție, # caracterizare. - Sterilizarea: # definiție, # caracterizare. - Concentrarea prin vaporizare: # baza teoretică a concentrarii, # schemele de evaporare cu simplu efect și efect multiplu. - Condensarea: # definiție, # scopul operației de condensare, # utilaje de condensare: condensatorul barometric cu sicane. - Refrigerarea și congelarea: # definiție, # caracterizare. 9. Difuzia: # definiție, # caracterizare, # principiul realizării difuziei. 10. Distilarea: # definiție, # metode de distilare, # instalatia de distilare. 11. Uscarea: # definiție, # mecanismul uscarii, # factorii ce influențează uscarea, # metode de uscare, # utilaje: uscatorul turn Notă: Pentru toate utilajele cuprinse în programa se cere: - construcția, funcționarea și domeniile de utilizare în industria alimentara (fără schita) PROCESE ȘI UTILAJE I. Statutul disciplinei Disciplina Procese și utilaje are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea chimie industriala din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Descrierea funcționarii utilajelor din instalațiile chimice. # Identificarea utilajelor statice și dinamice dintr-o instalatie # Explicarea principiilor constructive și functionale ale aparatelor și instalațiilor pentru procesele hidrodinamice și termice. # Explicarea principiilor constructive și functionale ale utilajelor și instalațiilor pentru procesele de difuziune, mecanice și a reactoarelor chimice. > Efectuarea de calcule tehnologice simple la utilaje tip și la instalații prin aplicarea legilor și a principiilor care guvernează procesele din industria chimica. # Citirea caracteristicilor fizico-chimice și tehnice din tabele, diagrame, monograme. # Aplicarea și rezolvarea ecuatiilor de bilanț de materiale corespunzătoare utilajelor tip. # Determinarea caracteristicilor tehnico-functionale ale utilajelor (debit volumetric, debit masic pentru procesele hidrodinamice, cantitate de căldură, arie de transfer termic, diferența medie de temperatura pentru procese de transfer termic). # Utilizarea informațiilor tehnice din literatura de specialitate pentru realizarea calculelor tehnologice. # Efectuarea de calcule tehnologice pentru utilajele și instalațiile de difuziune. > Alegerea utilajelor adecvate desfășurării optime a unui proces tehnologic. # Corelarea caracteristicilor tehnico-functionale ale utilajului cu particularitățile procesului tehnologic. # Selectarea utilajelor necesare în procesul tehnologic pe criterii de protecția mediului. > Aplicarea normelor de exploatare rațională la utilajele tip. # Enumerarea manevrelor necesare pornirii și a opririi utilajelor pentru procesele hidrodinamice și termice. # Enumerarea manevrelor necesare pornirii și a opririi utilajelor pentru procesele de difuziune și mecanice. # Stabilirea cauzelor producerii incidentelor functionale la utilajele pentru procesele hidrodinamice și termice și identificarea măsurilor de remediere ale acestora. # Stabilirea cauzelor producerii incidentelor functionale la utilajele pentru procesele de difuziune și mecanice # Identificarea cauzelor producerii incidentelor functionale la reactoarele chimice și a măsurilor de remediere ale acestora. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Proces tehnologic. Simbolizarea utilajelor din industria chimica: definirea procesului tehnologic, a operației unitare; desenarea și recunoașterea simbolurilor utilajelor folosite în industria chimica (uscatoare, transportoare, reactoare chimice, pompe, filtre, amestecatoare, schimbatoare de căldură, coloane de distilare-rectificare). 2. Elemente de calcul tehnic: Sistemul internațional de unități; bilanț de materiale (total și parțial) randament; aplicații. 3. Curgerea fluidelor: - starea fluida (definire și caracterizare): marimi fizice caracteristice fluidelor (volum, densitate, greutate, presiune etc.); - conducte și armături - definirea conductelor, enumerarea și definirea principalelor elemente ale conductelor (conducta, piese de legătură, armături). 4. Transportul fluidelor: parametrii pompelor; A. Utilaje pentru transportul și dozarea lichidelor - pompe fără elemente mobile (Montejusul), pompe cu miscari alternative (pompa cu piston cu simplu și dublu efect), pompe centrifuge - caracteristici și funcționare; B. Utilaje pentru transportul, comprimarea și rarefierea gazelor - compresorul cu piston - caracteristici și funcționare. 5. Separarea sistemelor eterogene: definirea sistemelor eterogene (faza dispersa, faza dispersata). A. Separarea sistemelor eterogene lichide: enumerarea și definirea sistemelor eterogene lichide, filtrarea - definitia, caracteristicile filtrarii (factori, etapele filtrarii, medii de filtrare, viteza de filtrare); filtrul celular cu tambur rotativ. B. Separarea sistemelor eterogene gazoase: enumerarea și definirea sistemelor eterogene gazoase purificarea prin filtre a gazelor - filtru cu saci. 6. Transmiterea caldurii: definirea transferului termic, moduri de transmitere a caldurii, agenți de încălzire și răcire (enumerare, caracteristicile fiecărui agent cu metode de transmitere a caldurii), ecuatia generală a transferului termic, aplicații - transferul caldurii prin conductie (calculul cantității de căldură, aria de transfer termic), schimbatoare de căldură cu fascicul tubular. 7. Operații și procese de difuziune: definirea și aspecte ale fenomenului de difuziune (compozitia fazelor, stabilirea echilibrului dinamic de faza), ecuatia generală de transfer de masa. A. Distilarea și rectificarea: definiții, legea lui Raoult, legea lui Dalton, diagrama Y-X, procedee de distilare (enumerare), distilarea simpla, instalatia continua de rectificare (fenomenul de pe talere, reflux), bilanț de materiale al procesului de rectificare aplicații pe o schema data. B. Uscarea: definiție, descrierea mecanismului procesului (viteza de uscare, timp de uscare) schemele de principiu ale uscarii convective și prin contact, uscarea convectiva - uscatorul de camera, bilanț de materiale al procesului de uscare convectiva - aplicații. 8. Reactoare chimice: definiție, funcțiile reactoarele; reactorul tip autoclava. 9. Coroziunea în industria chimica: definiție, tipuri de coroziuni, factorii care influențează coroziunea, enumerarea metodelor de eliminare a defectelor coroziunii. Notă: la toate utilajele tip amintite se cere: recunoașterea utilajului, enumerarea părților componente, descrierea funcționarii utilajului, avantaje și dezavantaje ale folosirii utilajului respectiv, specificarea normelor de exploatare și întreținere rațională (pornire, oprire, cauzele producerii incidentelor), particularități în funcționare - ex. Pompa cu piston uniformizarea și reglarea debitului. SILVICULTURA I. Statutul disciplinei Disciplina Silvicultura are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Silvic din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Aplicarea măsurilor necesare pentru asigurarea continuității pădurilor. # Efectuarea operațiilor specifice pentru producerea materialului săditor. # Identificarea etapelor în pregătirea materialului pentru plantat. # Alegerea și aplicarea tehnologiei de impadurire în funcție de condițiile pedoclimatice din zona. # Determinarea condițiilor de regenerare a pădurii. # Stabilirea strategiei de regenerare a pădurii pe baza aplicării tratamentelor silvice specifice zonei. # Aplicarea normelor de protecție a muncii la executarea lucrărilor din domeniul silvic. > Efectuarea lucrărilor de îngrijire și conducere a pădurii pentru realizarea funcțiilor specifice. # Descrierea structurii arboretului și a caracteristicilor sale. # Identificarea etapelor de dezvoltare ale arboretelor. # Corelarea interventiilor pentru realizarea funcțiilor specifice pădurii. # Elaborarea măsurilor pentru reglarea structurii și a stării fitosanitare. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor): 1. Recoltarea, prelucrarea și păstrarea fructelor și semințelor forestiere. - Recoltarea semințelor forestiere: # epoca de recoltare: clasificarea speciilor forestiere în funcție de raportul dintre maturare și coacere. # evaluarea recoltei de semințe: clasificarea și descrierea metodelor de evaluare a fructificatiei. # metode și tehnici de recoltare: clasificarea și descrierea metodelor și a tehnicilor de recoltare a semințelor forestiere. # organizarea lucrărilor de recoltare: măsuri organizatorice care se iau la recoltarea semințelor forestiere; unelte și utilaje folosite; norme de protecția muncii la recoltarea semințelor forestiere. - Păstrarea semințelor forestiere: # măsuri și tehnici de păstrare a semințelor forestiere, # condiții de păstrare a semințelor forestiere în funcție de umiditatea semințelor zvantate în aer. 2. Calitatea semințelor forestiere: - Indicii calitativi ai semințelor: descrierea principalilor indici calitativi ai semințelor forestiere - Controlul calității semințelor forestiere: # constituirea probelor medii pentru laborator, # clasificarea semințelor forestiere pe categorii de calitate. 3. Pregătirea pepinierei pentru cultura: - Pregătirea terenului: # lucrări premergătoare a pregătirii solului, # lucrări de pregătire a terenului în pepiniera, - Lucrările solului: # scopul și importanța lucrărilor de pregătire a solului, # descrierea lucrărilor de pregătire a solului. - Administrarea ingrasamintelor și amendamentelor: # necesitatea și importanța administrării ingrasamintelor în pepiniere, # clasificarea și descrierea principalelor tipuri de îngrășăminte utilizate în pepiniere. - Sistemul de asolament: # necesitatea și importanța aplicării amendamentelor în pepiniera. 4. Înființarea culturilor în pepiniera: - Metode și scheme de semanat: clasificarea și descrierea principalelor metode și scheme de semanat. - Adâncimea și epoca de semanat: # criterii de care se tine seama la alegerea adancimii de semanat, # alegerea epocii de semanat. - Repicajul: # definiție, # procedee de repicaj, # tehnica de repicare. - Tehnologii noi de producere a puietilor: # necesitatea producerii puietilor cu rădăcini protejate, # producerea puietilor pe paturi nutritive, # producerea puietilor în solarii, # producerea puietilor în recipiente. - Butasire și altoirea: # caracteristicile inmultirii vegetative, # tehnica de execuție a butasirii, # tehnica de execuție a altoirii. 5. Îngrijirea culturilor în pepiniera: - Daunatorii culturilor din pepiniere și combaterea lor: necesitatea îngrijirii culturilor în pepiniere, - Mulcirea și umbrirea culturilor: # necesitatea mulcirii culturilor, # procedee de mulcire a culturilor, # necesitatea umbririi culturilor, # procedee de umbrire a culturilor. - Combaterea mecanică a buruienilor și afanarea solului: # necesitatea și modul de executare a spargerii crustei solului, # prasitul și plivitul culturilor în pepiniere. - Combaterea chimica a buruienilor: clasificarea principalelor tipuri de erbicide utilizate în pepiniere. - Udarea culturilor: # norma de udare, # sisteme de udare a culturilor în pepiniere. - Tăieri de formare a puietilor: descrierea principalelor tipuri de tăieri de formare a coroanei puietilor. 6. Scosul puietilor: - sezonul și vârsta scosului puietilor, - procedee de scoatere a puietilor. 7. Criterii de sortare a materialului recoltat: - criterii de sortare a puietilor, - tehnica sortarii puietilor, 8. Transportul și depozitarea materialului săditor: - modalități de păstrare a puietilor. - ambalarea și transportul puietilor: # modalități de ambalare și transport a puietilor. 9. Condițiile stationale ale suprafețelor de impadurit: - definirea și clasificarea lucrărilor de impadurire: definirea lucrărilor de impadurire, reimpadurire, refacere, substituire și ameliorare. - principii și criterii economice și silviculturale privind alegerea și asocierea speciilor pentru impadurire: # enumerarea și descrierea principiilor și criteriilor de alegere și asociere a speciilor; # definirea telului culturilor; # descrierea culturilor pure și amestecate. 10. Scheme ecologice: - formule și scheme de impadurire: # definitia formulei și schemei de impadurire, # clasificarea speciilor forestiere în funcție de importanța. 11. Semanatura directa și plantarea puietilor: - impadurirea prin semanaturi directe: # descrierea procedeelor de semanare, # adâncimea, epoca și norma de semanat. - impadurirea prin plantare: # procurarea materialului pentru plantat, # descrierea procedeelor de plantare, # adâncimea de plantare, # dispozitivul de plantare, # desimea și epoca de plantare. 12. Întreținerea culturilor instalate și a regenerarilor: - întreținerea solului: # necesitatea lucrărilor de îngrijire a culturilor. - îndepărtarea vegetatiei coplesitoare: # descrierea tehnicii de execuție a lucrării. - rarirea semanaturilor: # descrierea tehnicii de execuție a lucrării. - receptarea puietilor: # descrierea tehnicii de execuție a lucrării. - fertilizarea și mulcirea solului: # descrierea tehnicii de execuție a lucrării. 13. Regimurile de cultura: - consideratii generale; - tipuri: # regimul codrului. # regimul crangului. 14. Metodele de regenerare ale pădurii. - regenerarea naturala: # descrierea regenerarii naturale din samanta și lastari # prezentarea avantajelor și dezavantajelor regenerarii din samanta și lastari - regenerarea artificiala: # descrierea regenerarii artificiale, # prezentarea avantajelor și dezavantajelor regenerarii artificiale 15. Dinamica proceselor colective în instalarea semintisurilor. - constituirea stării de masiv. 16. Tratamente în regim codru: - Tratamente cu regenerare sub masiv: definiție, scop, obiective, tehnica de execuție; # tratamentul regenerarilor succesive: definiție, scop, obiective, tehnica de execuție, exploatare și regenerare; # tratamentul regenerarilor în ochiuri (progresive): definiție, scop, obiective, tehnica de execuție, exploatare și regenerare; # tratamentul regenerarilor în codru gradinarit: definiție, scop, obiective, tehnica de execuție, exploatare și regenerare. - Tratamente cu regenerare în teren descoperit: definiție, scop, obiective, tehnica de execuție. # tratamentul taierilor rase în codru: definiție, scop, obiective, tehnica de execuție, exploatare și regenerare. 17. Tratamentul în regim crang: - Tratamentul taierilor rase în crang: definiție, scop, obiective, tehnica de execuție, explorare și regenerare. 18. Lucrări pregătitoare pentru instalarea semintisurilor. 19. Conversiunea: - necesitatea și tehnica de execuție a lucrărilor. 20. Refacerea, substituirea și ameliorarea arboretelor slab productive: - consideratii generale - tehnica lucrărilor de refacere, ameliorare și substituire: - refacerea, ameliorarea și substituirea garnitelor și ceretelor: # descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor. - substituirea arboretelor derivate: # descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor. - refacerea molidisurilor degradate: # descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor. - refacerea și substituirea zavoaielor. 21. Protecția muncii la intervențiile de îngrijire și conducere în arborete. 22. Norme de protecția muncii la aplicarea tratamentelor. 23. Limita, durata și caracteristicile fazelor de dezvoltare ale arboretelor: semintis; desis; nuielis-prajinis; paris; codrisor; codru mijlociu; codru batran: - etapele de dezvoltare: caracterizarea etapelor de dezvoltare ale arboretului; - fazele de dezvoltare: descrierea fazelor de dezvoltare ale arboretului. 24. Lucrări de conducere și îngrijire: degajari, depresaj; curatiri; rarituri; operațiuni de igiena: - scopul lucrărilor; - lucrări de îngrijire și conducere: degajari, depresaj, curatiri, rarituri; - definiție, obiective, scop, tehnica de execuție, intensitatea și periodicitatea degajarilor; - definiție, obiective, scop, tehnica de execuție, intensitatea și periodicitatea curatirilor; - definiție, obiective, scop, tehnica de execuție, intensitatea și periodicitatea rariturilor; - descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor de igiena. TEHNOLOGIA MOBILEI I. Statutul disciplinei Disciplina Tehnologia mobilei are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006-2007, statutul de disciplina opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea prelucrarea lemnului din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competente de evaluat > Folosirea terminologiei de specialitate. > Efectuarea calculului privind necesarul de materii prime și materiale tehnologice pentru executarea produselor de mobilier. > Stabilirea fazelor de lucru pentru un reper în funcție de locul și rolul acestuia în produsul finit. > Aplicarea: # normelor (standardelor) la debitarea lemnului masiv și a semifabricatelor superioare pe bază de lemn; # tehnologiilor specifice de asamblare a ramelor și bordurare a canturilor panourilor; # tehnologiei de slefuire a lemnului masiv și a panourilor; # procedeului de finisare corespunzător destinației mobilierului. # operațiilor de premontare și montare a mobilierului într-o succesiune logica. > Alegerea parametrilor regimului de lucru la prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv. > Asigurarea rugozitatii suprafețelor slefuite impuse de tehnologia de finisare. > Conducerea procesului de furniruire a panourilor utilizate la fabricarea mobilei. > Conservarea calității mobilierului de la producător la beneficiar. > Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Tehnologia moderna a debitarii reperelor din lemn masiv și a semifabricatelor superioare pe bază de lemn: - Operații de debitare: # definitia debitarii; # debitarea lemnului masiv - operații: retezare, secționare, tivire, spintecare, insemnare, decupare; # debitarea semifabricatelor superioare pe bază de lemn - procedee de debitare; - Tipizarea semifabricatelor și calculul supradimensiunilor # pentru lemnului masiv: tipodimensiuni; adaosul de prelucrare la debitarea acestuia; # pentru semifabricatele superioare pe bază de lemn: tipizarea pe baza dimensionarii modulate; adaosul de prelucrare la debitarea panourilor în funcție de structura panourilor (formule de calcul, valori); - Indicatori economici la debitare (formule de calcul, exemple): indicele de utilizare; randamentul de folosire, randamentul la debitare; pierderile; consumul specific. - Utilaje și agregate folosite: # pentru debitarea lemnului masiv: f.c. cu avans mecanic tip CTAm; ferastraul panglica - părți componente, funcționare, reglare, regim de lucru; # pentru semifabricatele superioare pe bază de lemn: agregatul de debitat panouri - părți componente, funcționare, reglare, regim de lucru. - Scule taietoare: # discuri taietoare - definiție, caracteristici tehnice, formula de calcul a vitezei de tăiere cu discuri taietoare, clasificarea discurilor taietoare, alegerea discului și stabilirea regimului de tăiere. # panza panglica - definiție, caracteristicile tehnice ale pânzelor pentru ferastraie panglica în funcție de materialul care se prelucreaza, pregătirea pentru lucru a pânzelor panglica. 2. Tehnologia moderna a prelucrării mecanice a reperelor din lemn masiv: - Tipuri de operații (scopul operației, schema tehnologică): # îndreptarea; # rindeluirea și profilarea pe 2 fete; # retezarea la lungime finala; # cepuirea; # burghierea și scobirea; # frezarea; # strunjirea. - Utilaje (scheme de lucru la masina de îndreptat, MRG8; MNF; SL); - Scule folosite; - Defecte, cauze și remedierea lor. 3. Tehnologii moderne de asamblare prin incleiere: - Asamblarea ramelor: # dispozitive de asamblat acționate pneumatic, cu încălzire în curenți de înaltă frecventa - faze de lucru, părți componente, funcționare, reglare, regim de lucru. # valorificarea lemnului masiv de dimensiuni scurte și subscurte - instalatia de asamblare la lungime în CIF (operații de pregătire a elementelor din lemn masiv, schema de lucru, părți componente, funcționare). - Bordurarea canturilor panourilor: # soluții de protejare a canturilor (reprezentari grafice); # aplicarea bordurilor din lemn masiv; condiții de calitate a lemnului masiv pentru borduri; dispozitive cu strangere pneumatica, presa de incleiat în CIF - schema de lucru, regim de lucru; # aplicarea bordurilor din furnire: grosimi ale furnirelor pentru bordurare; supradimensiuni la latime pentru furnire. - Furniruirea panourilor: # Definiție. # Tipuri de furniruire (simpla, dubla). # Furnire utilizate (grosimi, sortimente, specii). # Operații de furniruire: * Pregătirea suprafețelor panoului (scopul operației de calibrare și zimtuire); * Pregătirea furnirelor: criterii de selecționare a furnirelor; retezarea la lungime; îndreptarea canturilor cu foarfeca ghilotina (mod de lucru); imbinarea cu hârtie gumata (masina de innadit cu banda gumata, schema tehnologică de aplicare a benzii, funcționare); * Aplicarea adezivului (adezivi utilizați, consum specific, funcționarea și reglarea masinii de aplicat adeziv tip MAA; * Formarea pachetului pentru presare (mod de lucru pentru furniruirea simpla și dubla); * Incleierea furnirelor (presarea): presa hidraulica tip pH-6 (regim de presare, funcționare, reglare, ciclu de presare); * Condiționarea panourilor furniruite (scop, etape, mod de realizare). - Defecte, cauze și remedierea lor. 4. Tehnologia moderna a prelucrării mecanice a panourilor și ramelor: - Prelucrarea panourilor și ramelor la mașini - unelte și agregate: # Operațiile specifice la prelucrarea panourilor: tunderea furnirului, formatizare și profilare, furniruire canturi, frezare, burghiere multipla, frezare locasuri pentru feronerie. # Succesiunea operațiilor la mașini simple: tunderea furnirului; formatizarea panourilor cu canturi paralele; burghiere. # Mașini și utilaje: masina de frezat cu ax vertical, ferastraul circular dublu, masina de burghiat multiplu - părți componente, funcționare, reglare, regim de lucru, norme de protecția muncii. # Prelucrarea panourilor la agregate: agregatul de prelucrat panouri tip CPC-25; agregatul de furniruit și aplicat canturi - succesiunea operațiilor de prelucrare (descriere), regimul de lucru, scule taietoare, reglare, norme de protecția muncii. 5. Tehnologia moderna de slefuire a suprafețelor: - Slefuirea: definiție; scop. - Factorii care influențează calitatea slefuirii. - Alegerea corecta a abrazivilor: # criterii de alegere a abrazivilor; # tipuri de materiale abrazive; # simbolizarea abrazivilor. - Slefuirea lemnului masiv și a panourilor: # materiale abrazive utilizate; # etape, mod de realizare. - Slefuirea suprafețelor plane, curbe și profilate; - Utilaje și instalații folosite - părți componente, funcționare, reglare, regim de lucru. # masina de slefuit cu banda orizontala ingusta și sabot de presare; # masina de slefuit cu bara de presiune; # masina de slefuit cu banda cu contact de jos; # masina de slefuit cu banda lata cu contact de sus; # linii de slefuire a panourilor furniruite. - Defecte, cauze, remedierea lor. 6. Tehnologia moderna a finisarii: - Finisare: definiție, scop, procedee. - Pregătirea suprafețelor pentru finisare: # succesiunea operațiilor, # scopul operațiilor, # materiale tehnologice utilizate, # mod de lucru. - Aplicarea materialelor peliculogene: # Aplicarea lacurilor prin pulverizare pneumatica hidraulica: * aparatul de pulverizat lac (părți componente, formarea jetului de lac); * cabina de pulverizare; * avantajele aplicării peliculelor incalzite; * condiții impuse pentru obținerea peliculelor de calitate; * succesiunea operațiilor la aplicarea lacului nitro-mat prin pulverizare. # Aplicarea lacurilor prin turnare: * avantaje, procedee; * masina de turnat lac (schema de principiu, funcționare, reglare); * aplicarea prin turnare a lacului nitrocelulozic mat; * aplicarea prin turnare a lacurilor poliesterice. # Aplicarea lacurilor prin imersie: * procedee; * avantaje. - Uscarea peliculelor de lacuri și vopsele: # Mod de realizare; # Procedee de uscare (naturala și artificiala): * instalații de uscare artificiala (camera de uscare, tunelul de preincalzire, tunelul de uscare; regim de uscare). - Prelucrarea peliculelor - operații, materiale tehnologice, mod de realizare a operațiilor, mașini folosite (masina de slefuit cu banda orizontala), funcționare, reglare, regim de lucru: # Prelucrarea peliculelor nitrocelulozice. # Prelucrarea peliculelor poliesterice. - Finisarea suprafețelor cu folii din PVC și fibre celulozice: # instalatia pentru aplicarea automată a foliilor pe panouri (părți componente, funcționare, reglare, regim de lucru). - Defecte, cauze și remedierea lor. 7. Tehnologia moderna a asamblarii și montarii mobilei: - Sisteme de montare; - Montarea accesoriilor: # accesorii de asamblare, scule și instalații; # condiții pentru fixarea accesoriilor în panourile de PAL. - Montarea în subansamblu și produs: # operații de premontare; # succesiunea operațiilor de montare în subansamblu și ansamblu la mobila corp; # prese de asamblat corpuri cu actionare pneumatica (părți componente, mod de lucru). - Scule, unelte, dispozitive de asamblare și montare; 8. Ambalarea, depozitarea și transportul mobilei: - Condiții generale de ambalare și depozitare, manipulare, transport. - Sisteme și tipuri de ambalaje: # Ambalarea cu hârtie și carton în stelaje și lăzi. # Ambalarea în folie termocontractibila. - Paletizarea și containerizarea. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE LICEE DE ARTA, MUZICA, COREGRAFIE ȘI ARTA ACTORULUI ISTORIA MUZICII, ISTORIA BALETULUI, ISTORIA TEATRULUI BACALAUREAT 2007 I. Statutul disciplinei În cadrul examenului de bacalaureat 2005, istoria muzicii, teatrului și baletului constituie proba la alegere din aria curriculara specifică profilului și specializării din cadrul filierei vocationale și constituie proba scrisă. II. Competente de evaluat Istoria muzicii, teatrului și baletului se înscrie în rândul disciplinelor de stricta specialitate, ce se adresează elevilor de la liceele de arta. Competentele de evaluat: - utilizarea noțiunilor istorice specifice menționate în curriculum; - corelarea unor notiuni cu fapte istorice; - interpretarea unor evenimente istorice marcante și prezentarea personalitatilor epocii respective care au condus la dezvoltarea artelor; - recunoașterea, și analizarea unor informații furnizate de surse istorice; - compararea unor opinii diferite privind încadrarea stilistica a creatorilor reprezentativi; - descrierea și explicarea unor fapte și fenomene istorice prin raportarea la curentul epocii respective; - utilizarea corecta și adecvată a limbajului specific; - operarea cu analogii stilistice și creative între arte, în perspectiva interdisciplinara; 1. PROGRAMA PENTRU ISTORIA MUZICII A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE Continuturi: 1. Antichitatea greco-română: semnificație privind evoluția ideilor estetice în cadrul spiritualitatii europene. 2. Cultura muzicala medievala bizantina; importanța acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluția gandirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzica laica a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renasterea muzicala (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creația instrumentala, importanța temperantei sonore, creația vocal-instrumentala de opera baroca. (Purcelle, Haendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D. Scarlatti, fii lui J.S. Bach, Școala de la Mannheim). Forma de "sonata" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J. Haydn); muzica simfonica și de opera (W.A. Mozart); simfonismul, sinteza clasica, premise romantice (L. van Beethoven). 6. Romantismul: încadrarea în epoca, trasaturi generale, forme și genuri predilecte, evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului, virtuozitatea instrumentala. Școlile muzicale naționale; compozitori reprezentativi (cu precădere Fr. Schubert, H. Berlioz, R. Schumann, F. Chopin, Fr. Liszt, J. Brahms, P.I. Ceaicovski, G. Verdi, R. Wagner). 7. Diversitatea stilistica la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi (în special C. Debussy, R. Strauss, A. Schonberg și noua școala vieneza). Avangarda muzicala contemporana; multitudinea orientarilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concretă și electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteza, compozitori reprezentativi I. Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage s.a.). B. ISTORIA MUZICII ROMÂNEȘTI 1. G. Enescu - creator și interpret; național și universal în opera compozitorului. 2. Creatori români în perioada interbelica (M. Jora, P. Constantinescu s.a.). 3. Direcții și semnificatii în creația muzicala românească din a doua jumătate a sec. XX (A. Stroe, St. Niculescu, I. Olah, A. Vieru, W. Berger s.a.). 4. Genuri muzicale predilecte (coral, cameral, simfonic, opera) în muzica secolului XX și compozitori reprezentativi. NOTĂ: Pentru anul școlar 2004-2005, structura de subiecte pentru disciplina Istoria muzicii și Istoria teatrului va conține obligatoriu și minimum un item reprezentând fragmente muzicale/literare de referința din lucrările compozitorilor/dramaturgilor indicați în programa de bacalaureat, pentru a fi recunoscute în sistem grila. 2. PROGRAMA PENTRU ISTORIA BALETULUI Continuturi: 1. Dânsul în Grecia Antica: - dânsul alături de muzica și poezie - felurile dansului antic grecesc 2. Nașterea și fundamentarea baletului - Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XIV-lea. Academia de dans; Lully, Moliere - comedia balet. 3. J.G. Noverre - reformator și teoretician al baletului "Scrisori despre dans și balete". 4. Baletul în epoca romantica - climatul romantic; F. Taglioni, "La Silphide". Caracterele artei noi. F. Elsser, C. Grisi și "Gissele". Rolul celor trei dansatoare în evoluția baletului. - J. Perrot, J. Mazilier, A.S. Saint-Leon, C. Blasis. Caracterele baletului în perioada romantica până la sfârșitul sec. XIX în Franța, Italia, Danemarca. - A. Bournonville. Baletul în Rusia, înființarea școlilor imperiale și regale de dans. Coregrafi. - P.I. Ceaicovski și noua orientare în muzica de balet: "Frumoasa din padurea adormita", "Lacul lebedelor", "Spargatorul de nuci". - Marius Petipa, personalitate artistică și creatoare. 5. Precursorii modernismului și contribuția lor la dezvoltarea baletului - Loie Fuller, Isadora Duncan, E. Dalcroze 6. S. Diaghilev și "Baletele ruse". Coregrafi, compozitori, interpreți, baletele. 7. Perioada experimentala în baletul contemporan. - suprarealismul în balet. I. Stravinski, Serge Lifar și neoclasicismul. 8. Expresionismul german. - premisele apariției curentului artistic - reprezentanții expresionismului și discipolii acestora 9. Baletul post-modern. Baletul contemporan. - tehnica, expresie în baletul american, olandez. Coregrafi și interpreți. 10. Baletul în România: - evoluție, coregrafi, compozitori, interpreți - Floria Capsali - fondator de școala naționala - balete românești 3. PROGRAMA PENTRU ISTORIA TEATRULUI 3. A. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL Continuturi: 1. Antichitatea greaca: - tragedia, la alegere o opera: - Eschil - "Orestia" - "Prometeu inlantuit" - Sofocle -"Oedip Rege" - "Antigona" - Euripide - "Medeea" - comedia - Aristofan - "Broastele" 2. Teatrul latin - Plaut - "Ulcica" și "Soldatul fanfaron" - la alegere 3. Teatrul medieval - Misterele 4. Comedia dell'Arte, Renasterea 5. Lope de Vega - "Fântâna turmelor" și "Cainele gradinarului" - la alegere 6. William Shakespeare - drama istorica - "Richard al III-lea" Hamlet - comedia fantastica "Visul unei nopti de vara" 7. Clasicismul francez - Corneille - "Cidul" - Racine - "Fedra" - Moliere - "Avarul" și "Don Juan" - la alegere 8. Teatrul secolului al XVIII-lea - Marivaux - o piesa - Beaumarchai - o piesa 9. C. Goldoni - "Hangita" și "Sluga la doi stăpâni" - la alegere 10. Teatrul romantic - V. Hugo - "Hernani" 11. Comedia socială rusa la începutul secolului al XIX-lea - N. Gogol "Revizorul" 12. Teatrul realist - A.P. Cehov "Pescarusul" - B. Show - "Pygmalion" - H. Ibsen - "Nora" 13. Strindberg - "Dânsul Morții" și "Domnisoara Julia", la alegere 14. Teatrul contemporan a) teatrul poetic - J. Giradoux - "Electra" ... b) teatrul absurdului - Eugen Ionescu - "Cantareata cheala" ... c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se intrupeaza Electra" ... 3. B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESC Continuturi: 1. Inceputurile dramaturgiei românești - secolul al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chirita în provincie" 2. B.P. Hasdeu - "Razvan și Vidra" 3. Al. Davila - "Vlaicu-Voda" 4. I.L. Caragiale - "O scrisoare pierdută" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. T. Musatescu - "Titanic vals" 7. C. Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venetian", la alegere 8. L. Blaga - "Mesterul Manole" 9. M. Sebastian - "Steaua fără nume" 10. M. Sorescu - "Raceala" 11. T. Mazilu - "Prostii sub clar de luna" Bibliografie Istoria teatrului universal - Ovidiu Dramba Istoria culturii și civilizatiei - Ovidiu Dramba Istoria teatrului universal - Ion Zamfirescu, vol. I-III, Ed. Pentru Literatura Universala Istoria teatrului universal - Vido Pandolfi, vol. I-IV, Ed. Meridiane Termeni-cheie ai analizei teatrului - Anne Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999 Panorama dramaturgiei universale - Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999 Istoria teatrului românesc - Mihai Vasiliu Istoria literaturii universale - Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, vol. I, EDP Istoria teatrului în România, vol. I-III, Ed. Academiei, 1965, București Teatrul românesc - Ioan Masoff, Ed. Pentru Literatura Istoria literaturii dramatice românești și a artei spectacolului - Virgil Bradateanu, EDP, 1979, București *** Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate MUZICA, COREGRAFIE, ARTA ACTORULUI - PROBE PRACTICE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2005, proba practica pentru muzica, coregrafie și arta actorului, constituie proba la alegere din aria curriculara specifică profilului și specializării din cadrul filierei vocationale. II. COMPETENTE DE EVALUAT - redarea corecta a textului/partiturii, cu elementele tehnice, stilistice și interpretative ale repertoriului; - elaborarea fundamentului teoretic al repertoriului specific; - realizarea calității artistice în interpretarea repertoriului specific profilului studiat; - valorificarea potențialului personal și creativ în actul interpretativ; - comunicarea artistică în perspectiva relatiei interpret-public. 1. MUZICA - proba practica I. Secția instrumentala (pian și instrumente orchestrale simfonice instrumente populare) A) un studiu - din programa de liceu; B) doua lucrări la alegere, diferite ca stil, caracter, forma - din programa de liceu - diferențiate pentru pian și instrumentele orchestrale simfonice și instrumente populare; C) citire la prima vedere - minimum 12 măsuri, de dificultate medie. Proba C) se va desfășura astfel: În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puțin jumătate din numărul candidaților. Pentru fiecare instrument, subiectele vor fi de același nivel, în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie. Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A și B), se va tine cont de următoarele criterii: - fidelitatea respectării textului - realizare tehnica - realizare stilistica - expresivitate, creativitate (nota personală) Aprecierea se va face conform baremului probei. Pentru evaluarea probei C), se va tine cont de următoarele criterii: - fidelitatea respectării textului - realizare tehnica - realizare stilistica Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de maximum 30 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei. Nota la proba practica se calculează ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C. NOTĂ: Pentru absolvenții care au avut ca disciplina principala de specialitate muzica de jazz-muzica ușoară (instrumentala sau vocala), proba practica va avea următorul conținut: A. un studiu (din programa de liceu); B. o lucrare la alegere din repertoriul specific și o improvizatie de maxim 3 minute pe o tema data de comisie (pentru instrumente) sau o lucrare la indicația comisiei dintr-un repertoriu alcătuit din 5 lucrări pregătite de candidat (pentru muzica de jazz - muzica ușoară); C. citire la prima vedere la fel ca la punctul C.I de la secția Instrumentala, respectiv solfegiu la prima vedere, la fel ca la punctul B.IV de la secția Canto popular. Pentru evaluarea probei A. (proba de recital) și a probei B, se va tine cont de criteriile de la punctul I - secția Instrumentala. Metodologia de desfășurare precum și evaluarea probei C va fi aceeași ca la pct. I de la secția Instrumentala, respectiv pct. B.IV de la secția Canto popular. Aprecierea se va face conform baremului probei. Nota la proba practica se calculează ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C. II. Secția teoretică A) Auz muzical - 1 interval simplu consonant și disonant; - 1 interval compus (până la cvintadecima inclusiv); - 1 trison în poziție strânsă; - 1 trison în poziție larga; Pentru evaluarea probei A, recunoașterea corecta a intervalelor se poate realiza din trei încercări. Fiecare interval recunoscut, va fi apreciat conform baremului probei. B) Solfegiu la prima vedere, de 12 măsuri de 2, 3 sau 4 timpi, în cheile sol și fa, în tonalitati cu maximum 3 alteratii constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulatii pasagere la tonalitati apropiate - o cvinta ascendenta, respectiv descendenta, la relativă, la omonima. Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei B., se va tine cont de următoarele criterii: - intonarea corecta - execuția corecta din punct de vedere ritmic - analiza corecta din punct de vedere teoretic Aprecierea se va face conform baremului probei. C) Dicteu: 1) dictat melodic de 12 măsuri, de complexitate și conținut similare celor de la proba de solfegiu; 2) dictat armonic la 4 voci de 8 măsuri, în tonalitati majore, cu maximum 2 alteratii constitutive, cu acorduri placate, cu valori de pătrimi, doimi și note întregi. Pentru evaluarea probei C), se va tine cont de următoarele criterii: - notarea corecta a inaltimilor - notarea corecta a duratelor Aprecierea se va face conform baremului probei. Pentru candidații Secției Teoretice, timpul maxim alocat fiecărui candidat, este după cum urmează: - proba A) 5 minute - proba B) 10 minute - proba C) 2 ore Nota la proba practica se calculează ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C. III. Secția canto clasic A) trei lucrări cuprinzând o arie antica, un lied și o piesa românească în tonalitatea și limba originala; B) solfegiu la prima vedere în cheile sol și fa într-o tonalitate cu 1 până la 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conținând intervale simple, într-una din măsurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi). C) Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A), se va tine cont de următoarele criterii: - fidelitatea respectării textului - realizare tehnica - realizare stilistica - expresivitate, creativitate (nota personală) Aprecierea se va face conform baremului probei. Proba B se va desfășura astfel: În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puțin jumătate din numărul candidaților. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de același nivel. În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie. Pentru secția canto clasic, comisia va fi alcătuită dintr-un profesor de specialitate canto și un profesor de teorie-solfegiu-dicteu. Pentru evaluarea probei B) și C), se va tine cont de următoarele criterii: - intonarea corecta; - execuția corecta din punct de vedere ritmic; - analiza corecta din punct de vedere teoretic; Aprecierea se va face conform baremului probei. Nota la proba practica se calculează ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C. IV. Secția canto popular A) trei lucrări cuprinzând o doina sau balada și 2 melodii populare în ritmuri diferite din zona de proveniență a candidatului. B) solfegiu la prima vedere în cheile sol și fa într-o tonalitate cu 1 până la 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conținând intervale simple, într-una din măsurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi). C) Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A), se va tine cont de următoarele criterii: - fidelitatea respectării textului; - realizare tehnica; - realizare stilistica; - expresivitate, creativitate (nota personală). Aprecierea se va face conform baremului probei. Proba B) se va desfășura astfel: În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puțin jumătate din numărul candidaților. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de același nivel, în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie. Pentru evaluarea probei B) și C), se va tine cont de următoarele criterii: - intonarea corecta; - execuția corecta din punct de vedere ritmic; - analiza corecta din punct de vedere teoretic; Aprecierea se va face conform baremului probei. Pentru candidații secției Canto (clasic și popular), timpul maxim alocat fiecărui candidat, este după cum urmează: - proba A) - 20 de minute - proba B) și C) - 15 minute Nota la proba practica se calculează ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C. 2. COREGRAFIE - proba practica Pentru candidații grupei (a) A) Repertoriu fragmente coregrafice din repertoriul coregrafilor W. Forsyte, J. Kilian, Mat-Ek. Elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen și va analiza teoretic forma, conținutul și integrarea acesteia în spectacolul din care face parte. Pentru candidații grupei (b) A) Repertoriu - variatii clasice. Din repertoriul de trei variatii clasice impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen și va analiza teoretic forma, conținutul și integrarea acesteia în spectacolul din care face parte. Variatiile impuse sunt: Fete: P.I. Ceaicovski: "Frumoasa din padurea adormita" - actul I L. Minkus: "Don Quijote" - actul III A. Adam: "Gissele" - actul I (varianta Gisselei) Băieți L. Minkus: "Don Quijote" - actul III R. Drigo: "Corsarul" - actul II P. I. Ceaicovski "Lacul lebedelor" - actul III Pentru evaluare probei practice pentru coregrafie, atât pentru candidații grupei (a) cat și pentru candidații grupei (b), se va tine cont de următoarele criterii: - tehnic - gradul de dificultate al execuției - artistic - fidelitate stilistica, expresivitate, muzicalitate - analiza corecta din punct de vedere teoretic Pentru candidații secției Coregrafie (grupa a și b), timpul maxim alocat fiecărui candidat este de 15 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei. Nota la proba practica se calculează ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la proba A. Notele acordate la probele A, B, C pentru muzica, respectiv A, pentru coregrafie, precum și nota finala a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricatie corespunzătoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregătite de către comisia de examen, înainte de începerea probei practice. NOTĂ: Probele practice pentru muzica, coregrafie și teatru nu se susțin cu public. La probele practice nu se admit contestații, cu excepția probei scrise la dicteu melodic și armonic. Inspectoratele școlare vor asigura condiții adecvate desfășurării probelor practice. 3. ARTA ACTORULUI - proba practica A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura alba, lectura logica, nuantare în funcție de diferite stări psihice indicate de comisie). B. Improvizatie libera cu 1-3 obiecte și o stare sufleteasca. Obiectele vor fi alese prin din numărul de obiecte fixate de comisie. C. Recital din texte cuprinse în repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca gen literar). Probele A și B se vor desfășura astfel: În ziua probei, comisia elaborează, fixează și pregătește textele la prima vedere, numărul de obiecte precum și starea sufleteasca care le vor însoți. Subiectele vor fi de același nivel, în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie. Proba C se va desfășura astfel: Din repertoriul personal, elevul va prezenta un text indicat de comisie, după care va analiza teoretic textul prezentat (gen literar, integrarea acestuia în spectacol - după caz, personaje). Pentru evaluarea probelor practice, respectiv A, B, C, se va tine cont de următoarele criterii: - prezenta scenica (încadrarea în perspectiva într-un anumit gen de erou, unitatea psihofizica în acțiune) - expresivitatea vorbirii (dictie, respiratie, calitatea vocii, capacitatea de nuantare logica și afectiva) - aptitudini scenice (capacitatea de improvizare a acțiunilor scenice, imaginatie repertoriu, nota personală). Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de 15 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei. Nota la proba practica se calculează ca medie aritmetica cu doua zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C. Notele acordate la probele A, B, și C, precum și nota finala a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricatie corespunzătoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregătite de către comisia de examen, înaintea începerii probei practice. NOTĂ: Probele practice pentru muzica, teatru și coregrafie nu se susțin cu public. La probele practice nu se admit contestații, cu excepția probei scrise la dicteu melodic și armonic. Inspectoratele școlare vor asigura condiții adecvate desfășurării probelor practice. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-invatare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificarile din prezenta programa de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/profilului/specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 STUDIUL FORMELOR ȘI DESEN

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.