Legea nr. 84/1995

Sistemul național de învățământ este constituit din ansamblul unităților și instituțiilor de învățământ de diferite tipuri, niveluri și forme de organizare a activității de instruire și educare.

Sistemul național de învățământ cuprinde unități și instituții de învățământ, de stat și particulare.

Privatizarea instituțiilor și a unităților de învățământ de stat este interzisă.

Învățământul este organizat pe niveluri, asigurând coerenta și continuitatea instruirii și educației, în concordanta cu particularitățile de vârsta și individuale.

Sistemul național de învățământ cuprinde:

a) învățământul preșcolar: grupa mica; grupa mijlocie; grupa mare, pregătitoare pentru școala;

b) învățământul primar: clasele I-IV;

c) învățământul secundar: învățământul gimnazial, secundar inferior, clasele V-IX; învățământul liceal, secundar superior, clasele X-XII/XIII; învățământul profesional: anii I-II/III;

d) învățământul postliceal;

e) învățământul superior: învățământul universitar și învățământul postuniversitar;

f) educația permanenta.

Învățământul preșcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal și postliceal formează învățământul preuniversitar.

Învățământul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele școlare, Ministerului Educației Naționale, iar învățământul superior este coordonat de Ministerul Educației Naționale, cu respectarea autonomiei universitare.

Formele de organizare a învățământului sunt: învățământ de zi, seral, cu frecventa redusă și învățământ la distanta.

În sistemul educației permanente se poate practica învățământul prin corespondenta sau la distanta.

Învățământul obligatoriu, care cuprinde învățământul primar și gimnazial, este învățământ de zi. În mod excepțional, învățământul gimnazial se poate organiza și ca învățământ seral, cu frecventa redusă sau la distanta, pentru persoanele care au depășit cu mai mult de 2 ani vârsta corespunzătoare clasei.

În sistemul de învățământ pot funcționa unități-pilot, experimentale și de aplicație.

În raport cu condițiile existente pot funcționa grupuri școlare în care se organizează învățământ profesional, liceal și postliceal, cu o conducere unica.

În cadrul sistemului național de învățământ, sub coordonarea și controlul Ministerului Educației Naționale, se pot înființa și pot funcționa, conform legii, structuri de învățământ organizate prin cooperare între unități și instituții din țara și din străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.

Sistemul național de învățământ are caracter deschis. În învățământul preuniversitar trecerea elevilor de la o unitate școlară la alta, de la un profil la altul și de la o filiera la alta este posibila în condițiile stabilite prin regulament al Ministerului Educației Naționale. În învățământul superior caracterul deschis este asigurat prin Carta universitară.

Elevii și studenții cu aptitudini și performanțe școlare excepționale pot promova 2 ani de studii într-un an școlar sau universitar.

Ministerul Educației Naționale, inspectoratele școlare și autoritățile administrației publice locale asigura condițiile necesare pentru ca elevii sa frecventeze cursurile primare și gimnaziale, de regula, în localitățile în care aceștia domiciliază.

În situații justificate elevilor din învățământul primar și gimnazial, școlarizați într-o alta localitate, li se asigura, după caz, servicii de transport, masa și internat, cu sprijinul Ministerului Educației Naționale, al autorităților administrației publice locale, al agenților economici, al comunităților locale, al societăților de binefacere, al altor persoane juridice sau fizice.

Învățământul preșcolar se organizează pentru copii în vârsta de 3-7 ani, în grădinițe de copii cu program normal, prelungit și săptămânal.

Grădinițele se înființează de către inspectoratele școlare.

Agenții economici și alte persoane juridice, precum și persoanele fizice pot înființa și finanta grădinițe, cu acordul inspectoratelor școlare, în condițiile legii.

Învățământul primar se organizează ca învățământ de zi și funcționează, de regula, cu program de dimineata, în cadrul școlilor cu clasele I-IV, I-IX sau I-XII/XIII.

În clasa I sunt înscriși copiii care împlinesc vârsta de 7 ani în anul calendaristic respectiv.

La cererea părinților sau a susținătorilor legali pot fi înscriși în clasa I și copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului școlar, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.

Ministerul Educației Naționale poate aproba organizarea unor clase constituite din copii care, din diferite motive, nu au absolvit până la vârsta de 14 ani primele patru clase ale învățământului obligatoriu.

Învățământul de arta și învățământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii.

Unitățile în care se organizează învățământul de arta și învățământul sportiv se aproba de Ministerul Educației Naționale, la propunerea inspectoratelor școlare.

Pentru activitatea sportiva și artistică de performanță Ministerul Educației Naționale poate organiza cluburi școlare, școli și licee cu program sportiv sau de arta, integrat sau suplimentar.

Pentru sprijinirea activității sportive și artistice de performanță Ministerul Educației Naționale organizează tabere sportive sau de creație artistică, concursuri sportive sau artistice, campionate școlare, festivaluri; acorda burse și alte forme de sprijin material.

Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Culturii și celelalte ministere interesate au obligația sa sprijine financiar și material activitățile de performanță în domeniul sportului și al artelor.

Învățământul special se organizează de Ministerul Educației Naționale, pentru preșcolarii și elevii cu deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective și de comportament sau cu deficiente asociate, în scopul instruirii și educării, al recuperării și integrării lor sociale.

Integrarea școlară a copiilor cu cerințe educative speciale se realizează prin unități de învățământ special, în grupe și clase speciale din unități preșcolare și școlare obișnuite, sau în unități de învățământ obișnuite, inclusiv în unități cu predare în limbile minorităților naționale.

Învățământul special primar și gimnazial este obligatoriu și are durata, după caz, de 9 sau 10 ani.

Învățământul special este gratuit.

Învățământul special este organizat ca învățământ de zi. În cazuri deosebite acesta se poate organiza și sub alte forme.

Unitățile de învățământ special pot beneficia de sprijinul instituțiilor de protecție socială, al altor organizații de stat și particulare, al societăților de binefacere, al persoanelor fizice sau juridice din țara și din străinătate, pentru stimulare, compensare și recuperare a handicapului.

În învățământul preșcolar și primar, în funcție de evoluția copilului, se pot face propuneri de reorientare operativă dinspre școala specială spre școala de masa și invers sau dinspre căminul-școala spre școala specială și invers.

Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauza și de către psihologul școlar. Hotărârea de reorientare se ia de către comisia de expertiza, cu acordul familiei sau al sustinatoru lui legal.

Copiii cu cerințe educative speciale, care nu au putut fi reorientați spre învățământul de masa, inclusiv în clase speciale, continua procesul de educație în unități ale învățământului special primar, gimnazial, profesional, liceal și postliceal, diferențiat după tipul și gradul handicapului.

La nivelul învățământului preșcolar, primar și gimnazial, pe lângă unele unități de învățământ reprezentative în zona respectiva se organizează centre logopedice interșcolare, coordonate de inspectoratele școlare, ca structuri de învățământ special integrat.

Centrele logopedice interșcolare funcționează cu profesori logopezi, având calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie; aceștia au și obligația sa îndrume educatoarele, invatatorii și institutorii în metodica dezvoltării și corectării limbajului celor care prezintă tulburări de vorbire.

Pentru copiii cu boli cronice Ministerul Educației Naționale organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unităților sanitare respective.

Protecția copilului aflat în dificultate este realizată conform legii.

Stabilirea continuturilor educative ale activităților specifice, a metodologiilor didactice, formarea, pregătirea și perfecționarea personalului responsabil cu instructia și educația în cadrul centrelor de plasament și de primire a copilului, din cadrul serviciilor publice specializate pentru protecția copilului, sunt de competența Ministerului Educației Naționale.

În județe și în municipiul București funcționează centre sau cabinete de asistența psihopedagogică; acestea asigura și activitatea de orientare școlară și profesională.

Regulamentul de funcționare a acestor centre sau cabinete se stabilește prin ordin al ministrului educației naționale.

În fiecare județ și în municipiul București funcționează Casa corpului didactic, subordonata inspectoratului școlar.

Structura și atribuțiile Casei corpului didactic se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Educației Naționale.

Învățământul postliceal de stat se organizează de Ministerul Educației Naționale, din proprie inițiativă sau la cererea agenților economici și a altor instituții interesate.

Nomenclatorul specializărilor și al grupelor de specializări se stabilește de Ministerul Educației Naționale, împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, la propunerea factorilor interesați.

Școlarizarea în cadrul acestui tip de învățământ este finanțată de solicitanți, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învățământ care asigura școlarizarea.

Școlile de maiștri sunt școli postliceale.

Învățământul postliceal are o durată de 1-3 ani.

Admiterea în învățământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educației Naționale, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învățământ, cu consultarea factorilor interesați.

Au dreptul să se înscrie în învățământul postliceal, în condițiile alin. (1), absolvenții de liceu, cu sau fără diploma de bacalaureat.

Numărul de locuri pentru învățământul postliceal de stat se stabilește în condițiile art. 51 alin. (3), se aproba de inspectoratul școlar și se comunică Ministerului Educației Naționale.

Învățământul postliceal se încheie cu examen de absolvire, reglementat de Ministerul Educației Naționale prin metodologie specifică, elaborata cu consultarea factorilor interesați.

Promovarea examenului de absolvire da dreptul la obținerea unui certificat de competente profesionale.

În cazul nepromovării examenului de absolvire, acesta mai poate fi susținut în oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare de către absolvenți.

Învățământul superior se realizează prin instituții de învățământ: universități, institute, academii de studii și școli de studii postuniversitare.

Misiunea instituțiilor de învățământ superior este de învățământ și de cercetare sau numai de învățământ.

Înființarea instituțiilor de învățământ superior se face prin lege, în baza procedurilor prevăzute de

Legea nr. 88/1993 .

Înființarea și funcționarea facultăților, a colegiilor și specializărilor universitare se fac potrivit legii.

Înființarea departamentelor universitare se aproba de senatele universitare.

Înființarea departamentelor universitare pentru pregătirea personalului didactic se aproba de Ministerul Educației Naționale, la propunerea senatelor universitare.

Învățământul militar este învățământ de stat, parte integrantă a sistemului național de învățământ, și cuprinde: învățământ liceal, învățământ postliceal pentru formarea maiștrilor militari și a subofițerilor, învățământ universitar pentru formarea ofițerilor și a altor specialiști, învățământ postuniversitar.

Perfecționarea pregătirii cadrelor militare se realizează în instituții de învățământ distincte.

Prevederile referitoare la învățământul militar preuniversitar se aplică în mod corespunzător și pentru învățământul preuniversitar din domeniul transporturilor.

Învățământul particular constituie o alternativa la învățământul de stat sau îl completează.

Instituțiile și unitățile de învățământ particular acreditate fac parte din sistemul național de învățământ și educație și se supun dispozițiilor prezentei legi.

Instituțiile și unitățile de învățământ particular dispun de autonomie organizatorică și funcțională în concordanta cu reglementările legale referitoare la organizarea și funcționarea sistemului de învățământ.

Instituțiile și unitățile de învățământ particular acreditate pot fi sprijinite de stat.

Învățământul particular preuniversitar cuprinde grădinițe, școli primare și gimnaziale, școli profesionale și de ucenici, licee și școli postliceale.

Grădinițele, școlile primare și gimnaziale, precum și școlile profesionale și de ucenici se pot înființa cu autorizarea inspectoratului școlar, în baza documentației de evaluare.

Liceele și școlile postliceale se pot înființa cu avizul inspectoratului școlar și cu aprobarea Ministerului Educației Naționale, în baza documentației de evaluare.

Criteriile de evaluare pentru învățământul particular preuniversitar se referă la domeniile fundamentale de organizare și de funcționare: personal didactic, conținut, baza materială și activitate financiară.

Standardele corespund fiecărui criteriu și indica nivelurile minime obligatorii în procesul de evaluare. Aceste standarde sunt diferențiate în funcție de nivelul de învățământ și sunt stabilite de Comisia de Evaluare și Acreditare a Învățământului Preuniversitar, care se înființează și funcționează pe lângă Ministerul Educației Naționale, în baza regulamentului aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Procesul de acreditare a unităților de învățământ preuniversitar cuprinde doua faze:

a) autorizarea de încredere, care acorda dreptul de organizare și funcționare provizorie a unității respective;

b) acreditarea, care acorda unității respective toate drepturile ce decurg din prezenta lege.

Acreditarea trebuie solicitată după acordarea autorizației de încredere, astfel:

a) după cel mult 4 ani, pentru grădinițe și școli primare;

b) după primul examen de capacitate, pentru gimnaziu;

c) după primul examen de bacalaureat, pentru liceu;

d) după primul examen de absolvire, pentru școlile profesionale, de ucenici și postliceale.

În învățământul particular preuniversitar se aplică planuri similare sau alternative învățământului de stat, care cuprind discipline obligatorii, opționale și facultative, corespunzător standardelor naționale.

Programele analitice ale disciplinelor trebuie să răspundă acelorași cerințe ca și planurile de învățământ.

Pentru învățământul particular preuniversitar planurile și programele de învățământ, similare sau alternative învățământului de stat, sunt aprobate de Ministerul Educației Naționale.

În învățământul particular preuniversitar posturile didactice se ocupa în condițiile prevăzute de Statutul personalului didactic.

Cadrele didactice din învățământul particular preșcolar și primar trebuie să aibă norma de baza în unitatea respectiva.

În învățământul particular gimnazial, liceal și profesional cel puțin 60% din numărul personalului didactic trebuie să fie încadrat cu norma de baza în unitatea respectiva.

Pentru învățământul particular postliceal cel puțin 50% din posturi, constituite în conformitate cu prevederile legale, trebuie să fie acoperite cu personal didactic angajat cu norma de baza în unitatea respectiva.

Personalul didactic de conducere din învățământul particular trebuie să fie angajat cu norma de baza în unitatea de învățământ respectiva și sa îndeplinească cerințele Statutului personalului didactic privind ocuparea funcțiilor de conducere.

Baza materială a instituțiilor și unităților de învățământ particular trebuie să corespundă standardelor desfășurării unui proces instructiv-educativ de calitate: spații adecvate procesului de învățământ, în proprietate sau închiriate; laboratoare proprii, cu dotare corespunzătoare pentru un an în avans față de anul școlarizat; biblioteca dotată cu fond de carte propriu, adecvat conținutului disciplinelor și nivelului acestora.

Pentru obținerea acreditării instituția sau unitatea de învățământ respectiva trebuie să facă dovada ca în perioada de funcționare provizorie a utilizat cel puțin 25% din venituri pentru investiții în baza materială proprie.

După doua cicluri de școlarizare ulterioare acreditării instituția sau unitatea de învățământ trebuie să facă dovada ca deține în proprietate cel puțin 50% din spațiile de învățământ și ca în toată perioada anterioară a utilizat cel puțin 25% din venituri pentru investiții în baza materială proprie.

Învățământul cooperatist se desfășoară în unități care sunt proprietatea asociațiilor cooperatiste.

Finanțarea învățământului cooperatist se asigura din fonduri proprii ale asociațiilor cooperatiste, din taxe școlare și din alte surse.

Ministerul Educației Naționale acoperă de la bugetul de stat cheltuielile pentru salarizarea personalului didactic, cu excepția personalului care asigura instruirea practica.

Unităților de învățământ cooperatist li se aplică prevederile art. 115.

În funcție de necesitățile locale se pot organiza, la cerere și în condițiile legii, grupe, clase, secții sau școli cu predarea în limbile minorităților naționale.

Prevederile alin. (1) se vor aplica fără a se aduce atingere învățării limbii oficiale și predării în această limbă.

Disciplina Limba română se preda în învățământul primar după programe școlare și manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectiva. În învățământul gimnazial disciplina Limba și literatura română se preda după programe școlare identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română și manuale specifice. În învățământul liceal disciplina Limba și literatura română se preda după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română.

În învățământul primar cu predare în limbile minorităților naționale Istoria românilor și Geografia României se predau în aceste limbi după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și însușirii toponomiei și a numelor proprii românești în limba română. În învățământul gimnazial și liceal Istoria românilor și Geografia României se predau în limba română, după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română. Examinarea la Istoria românilor și Geografia României se face în limba de predare a acestora.

În programele și manualele de istorie universala și de istorie a românilor se vor reflecta istoria și tradițiile minorităților naționale din România.

În învățământul gimnazial se introduce, la cerere, ca disciplina de studiu, Istoria și tradițiile minorităților naționale, cu predare în limba maternă. Programele analitice și manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Educației Naționale.

În cadrul instituțiilor de învățământ universitar de stat se pot organiza, în condițiile legii, la cerere, grupe, secții, colegii și facultăți cu predare în limbile minorităților naționale. În acest caz se va asigura însușirea terminologiei de specialitate în limba română. La cerere și prin lege se pot înființa instituții de învățământ superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituții de învățământ superior se stabilesc în cadrul legii de înființare.

Se recunoaște dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a înființa și de a administra propriile instituții de învățământ superior articulare, conform legii.

Se încurajează instituțiile de învățământ superior cu structuri și ctivitati multiculturale pentru promovarea conviețuirii interetnice armonioase și a integrării la nivel național și european.

La toate formele de învățământ în limba română sau în limbile minorităților naționale se poate înscrie și pregati orice cetățean român, indiferent de limba sa maternă și de limba în care a urmat studiile anterioare.

Conținutul învățământului preuniversitar este asigurat prin Curriculumul național. Curriculumul național este ansamblul coerent al planurilor-cadru de învățământ, al programelor și al manualelor școlare din învățământul preuniversitar. Acest ansamblu cuprinde o componenta comuna pentru toate școlile de același tip și o alta componenta aflată la decizia școlii.

Planurile-cadru de învățământ cuprind disciplinele obligatorii, opționale și facultative, precum și numărul minim și maxim de ore aferent fiecăreia dintre acestea.

Programele școlare stabilesc pentru fiecare disciplina din planul de învățământ obiectivele instructiv-educative și formative ale disciplinei și evidențiază conținuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea acestora.

Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru învățământul preuniversitar se elaborează de comisiile naționale de specialitate, fiind coordonate și avizate de Consiliul Național pentru Curriculum, și se aproba de către ministrul educației naționale.

În unitățile de învățământ se utilizează numai manuale școlare aprobate de Ministerul Educației Naționale.

În unitățile de învățământ preuniversitar se pot utiliza manuale alternative. Cadrul didactic are dreptul de a recomanda elevilor un anumit manual, pe baza criteriilor stabilite de Ministerul Educației Naționale.

Obiectivele specifice în evaluarea procesului instructiv-educativ pe fiecare nivel de învățământ se stabilesc prin standarde aprobate de Ministerul Educației Naționale.

În instituțiile de învățământ superior planurile de învățământ se elaborează de facultăți sau departamente, se analizează în cadrul consiliilor acestora, se aproba de senatele universitare și se avizează de Ministerul Educației Naționale, pentru a fi în concordanta cu standardele naționale. Modificarea planurilor de învățământ se poate face numai începând cu anul I.

Programele analitice se elaborează de titularii de discipline și se aproba de catedra sau de departament.

Conținutul instruirii și educației la toate nivelurile de organizare a învățământului se completează prin activități extrașcolare.

Activitatea extrașcolară se organizează de către școli, cluburi, palate ale copiilor și elevilor, administrațiile județene ale taberelor, conducerile taberelor școlare și bazelor sportive, turistice și de agrement și de alte unități pentru activități complementare, cu sprijinul familiei și al altor factori interesați.

Activitățile extrașcolare au conținut științific, cultural-artistic, umanitar, ecologic, moral-civic, tehnico-aplicativ, turistic, sportiv, precum și caracter recreativ.

Palatul Național al Copiilor și Elevilor din București, subordonat Ministerului Educației Naționale, precum și palatele copiilor din județe, aflate în subordinea inspectoratelor școlare, au și rol metodologic pentru activitățile extrașcolare.

Organizarea și competentele unităților specializate în activitatea extrașcolară se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu Ministerul Tineretului și Sportului.

Ministerul Educației Naționale, prin inspectoratele școlare, asigura și controlează realizarea obiectivelor instruirii și educației extrașcolare.

Persoanele juridice sau fizice pot organiza, în cadrul sistemului de formare continua, împreună cu unități sau instituții de învățământ ori separat, cursuri de calificare, perfecționare și conversie profesională a adulților, care oferă certificate de competența profesională recunoscute pe piața muncii.

Persoanele juridice pot organiza cursurile prevăzute la alin. (1) numai dacă au prevăzut în statut aceste activități și dacă sunt autorizate de Ministerul Educației Naționale și, după caz, de Ministerul Muncii și Protecției Sociale sau de alte autorități publice, în baza criteriilor de evaluare stabilite prin regulament aprobat de cele doua ministere, cu respectarea standardelor ocupationale, conform legii. Persoanele fizice pot organiza asemenea activități numai în condițiile autorizării menționate.

Modul de certificare a competentelor profesionale în cadrul sistemului de formare continua se stabilește de Ministerul Educației Naționale, împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în concordanta cu standardele ocupationale, potrivit legii.

Pe perioada în care urmează cursuri de perfecționare a pregătirii profesionale personalul instituțiilor publice are dreptul la salariu de baza și la celelalte adaosuri la acesta. În cazul în care cursurile sunt organizate în alta localitate decât cea de domiciliu, personalul instituțiilor publice participant la acestea beneficiază și de drepturile cuvenite, potrivit dispozițiilor legale, salariaților instituțiilor publice aflați în delegare.

Pentru instruirea adulților, precum și pentru sprijinirea sistemului de învățământ în realizarea unor obiective specifice pot fi organizate, cu aprobarea Ministerului Educației Naționale, instituții și rețele de învățământ deschis sau la distanta, care utilizează tehnologiile moderne de comunicare și de preluare a informațiilor.

Cheltuielile necesare pentru acest sistem de învățământ sunt suportate de către beneficiari și de instituțiile interesate.

În sistemul de învățământ funcționează, ca parte integrantă, o rețea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare și biblioteci pedagogice, ca instituții cu personalitate juridică subordonate direct Ministerului Educației Naționale; biblioteci ale instituțiilor de învățământ superior, ale facultăților, colegiilor, departamentelor, catedrelor; biblioteci ale caselor corpului didactic; biblioteci școlare.

Bibliotecile menționate la alin. (1) funcționează pe bază de regulamente aprobate de Ministerul Educației Naționale.

Bibliotecile din învățământ pot organiza, cu aprobarea Ministerului Educației Naționale și în colaborare cu Ministerul Culturii, secții specifice, precum și alte forme pe care le considera necesare pentru studiul individual al adulților.

Ministerul Educației Naționale se organizează și funcționează potrivit legii. Ministerul Educației Naționale, ca organ de specialitate, are răspunderea de a elabora și de a aplica politica educațională, în conformitate cu art. 2. Ministerul Educației Naționale are drept de inițiativa și de execuție în domeniul politicii financiare și a resurselor umane din sfera educației și colaborează cu alte ministere implicate în dezvoltarea învățământului.

Pentru exercitarea atribuțiilor sale Ministerul Educației Naționale constituie structuri de experți și se sprijină pe organisme consultative, la nivel național, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional și moral: Consiliul național pentru Reforma Învățământului, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, Consiliul Național de Finanțare a Învățământului Superior, Consiliul Național al Cercetării Științifice din învățământul Superior, Consiliul Național al Bibliotecilor, Consiliul Național pentru Formare și Educație Continua, comisiile naționale de specialitate pe discipline și structurile manageriale ale programelor de reforma. Componenta consiliilor și regulamentele lor de funcționare se aproba prin ordin al ministrului educației naționale. În exercitarea atribuțiilor sale Ministerul Educației Naționale poate consulta, după caz, societățile științifice naționale ale cadrelor didactice, federațiile sindicale reprezentative la nivel de ramura, ca parteneri sociali, și organizațiile studențești și de elevi, recunoscute pe plan național.

Pentru confirmarea titlurilor, diplomelor și certificatelor universitare Ministerul Educației Naționale constituie Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. Membrii consiliului sunt profesori universitari, personalități de prestigiu științific, cultural și moral, recunoscute pe plan național sau internațional. Ei sunt selectați pe baza propunerilor senatelor universitare. Consiliul funcționează potrivit unui regulament propriu, aprobat prin ordin al ministrului educației naționale.

Consiliul Național al Rectorilor se constituie și funcționează în baza statutului propriu.

În subordinea Ministerului Educației Naționale funcționează:

a) Institutul de Științe ale Educației, ca institut de cercetare și dezvoltare care activează în domeniul inovarii și reformei sistemului național de învățământ;

b) Federația Sportului Școlar și Universitar, ca unitate autonomă cu personalitate juridică. Federația Sportului Școlar și Universitar coordonează activitatea sportiva a asociațiilor sportive școlare și universitare. Federația Sportului Școlar și Universitar se afiliaza la federațiile internaționale ale sportului școlar, respectiv universitar. Cluburile sportive școlare și universitare, înființate conform prevederilor art. 40 alin. (1), au personalitate juridică și se pot afilia la federațiile de specialitate. Transferarea sportivilor din aceste cluburi se face în baza reglementărilor federațiilor de specialitate, potrivit regimului de transferuri aplicat celorlalte cluburi sportive.

Structura inspectoratelor școlare județene și al municipiului București se stabilește prin ordin al ministrului educației naționale.

În structura inspectoratelor școlare din județele cu învățământ și în limbile minorităților naționale sunt cuprinși și inspectori școlari pentru acest învățământ.

Unitățile extrașcolare și unitățile conexe învățământului preuniversitar sunt subordonate inspectoratului școlar.

Inspectoratul școlar are un consiliu de administrație și un consiliu consultativ. Consiliul de administrație este format din 9-11 membri, dintre care: inspectorul școlar general, inspectorii școlari generali adjuncți, directorul Casei corpului didactic, directorul tehnic-administrativ, contabilul-șef, consilierul juridic al inspectoratului școlar și alți membri. Inspectorul școlar general este președintele de drept al consiliului de administrație. Consiliul consultativ este format din directori de unități de învățământ, din alte cadre didactice de prestigiu, inclusiv din învățământul superior, din reprezentanți ai părinților, ai autorităților locale administrative, ai comunităților religioase, ai agenților economici, precum și din alți parteneri sociali. Președintele consiliului consultativ este ales, prin vot secret, dintre membrii acestuia.

Inspectoratele școlare organizează periodic conferințe județene ale personalului didactic din învățământul preuniversitar, pe specialități, cu rol consultativ, participativ și metodic.

Inspectorul școlar general, inspectorii școlari generali adjuncți și directorul Casei corpului didactic sunt numiți prin ordin al ministrului educației naționale, pe baza criteriilor de competența profesională și managerială, conform legii.

Inspectorii școlari se numesc de către inspectorul școlar general, prin concurs, pe baza criteriilor de competența profesională și managerială, de regula pe o perioadă de 4 ani, conform legii.

Unitățile de învățământ preuniversitar sunt conduse de directori, ajutați, după caz, de directori adjuncți. În activitatea de conducere directorii se bazează pe consiliul profesoral, pe consiliul de administrație și pe consiliul școlar. Aceste consilii funcționează în temeiul unor regulamente elaborate de Ministerul Educației Naționale, conform legii.

Consiliul profesoral al unității de învățământ, cu rol de decizie în domeniul instructiv-educativ, este format din personalul didactic de predare din unitatea respectiva și este prezidat de director.

Consiliul de administrație al unității de învățământ, cu rol de decizie în domeniul administrativ, este format din cel puțin 5 membri, dar nu mai mult de 11 membri, între care directorul unității, directorul adjunct, contabilul-șef, cadre didactice alese de consiliul profesoral și reprezentanți ai părinților, precum și ai administrației publice locale. În consiliul de administrație se includ și reprezentanți ai agenților economici care asigura baza materială pentru practica. Directorul unității de învățământ este președintele consiliului de administrație.

Unitatea de învățământ preșcolar sau primar, afiliată altei unități de învățământ, își alege 1-2 cadre didactice în consiliul de administrație al acesteia.

În consiliile de administrație ale liceelor și școlilor postliceale se includ 1-2 elevi.

În fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică sau pe grupuri de unități se constituie câte un consiliu școlar, care decide și răspunde de realizarea politicii educaționale la nivel local. Initiativele locale respecta politica educațională elaborata la nivel național. Componenta și atribuțiile consiliului școlar sunt stabilite prin regulament aprobat de către Ministerul Educației Naționale.

Directorii și directorii adjuncți ai unităților din învățământul preșcolar, primar, gimnazial și profesional, precum și directorii adjuncți din învățământul liceal și postliceal sunt numiți de inspectorul școlar general, conform legii.

Directorii unităților din învățământul liceal și postliceal sunt numiți prin ordin al ministrului educației naționale, la propunerea inspectorului școlar general, conform legii.

Directorii unităților destinate activităților extrașcolare sunt numiți de ministrul educației naționale la unitățile direct subordonate Ministerului Educației Naționale și de către inspectorul școlar general la unitățile din subordinea inspectoratului școlar.

Numirea directorilor și a directorilor adjuncți ai unităților de învățământ menționate la alin. (7) și (8) se face ca urmare a sustinerii unui concurs, pe baza criteriilor de competența profesională și managerială, precum și a recomandarii consiliului școlar, pe o perioadă de 4 ani. Metodologia concursului se stabilește de Ministerul Educației Naționale.

Conducerea operativă a instituției de învățământ superior este asigurata de către biroul senatului, alcătuit conform Statutului personalului didactic și Cartei universitare.

Președintele biroului senatului este rectorul.

Evaluarea învățământului, ca sistem și proces, se asigura de Ministerul Educației Naționale prin instituții și organisme specializate, în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educației naționale.

Evaluarea învățământului universitar și postuniversitar se asigura prin forme specifice, în conformitate cu dispozițiile legale și cu normele autonomiei universitare.

În sistemul național de învățământ și educație notarea se face, de regula, de la 10 la 1.

Se recomanda aplicarea creditelor transferabile și recunoașterea lor atât în cadrul aceleiași instituții sau unități de învățământ, cat și între instituții sau unități de învățământ din țara și din străinătate.

Inspectorul școlar general elaborează, la sfârșitul fiecărui an școlar, un raport privind starea învățământului din județ, respectiv din municipiul București. Acest raport se prezintă Ministerului Educației Naționale, prefecturii, consiliului județean, consiliilor locale și tuturor unităților de învățământ din județ, respectiv din municipiul București.

Rectorul instituției de învățământ superior elaborează, la sfârșitul fiecărui an universitar, un raport privind starea instituției de învățământ, pe care îl transmite Ministerului Educației Naționale, prefecturii și consiliului județean, respectiv al municipiului București.

Ministrul educației naționale înaintează Parlamentului raportul anual asupra stării sistemului național de învățământ, până la data de 15 octombrie. Concomitent sunt prezentate direcțiile și prioritățile de dezvoltare a învățământului preuniversitar și superior. Raportul anual se da publicității.

Personalul din învățământ este format din personal didactic, personal de cercetare, personal didactic auxiliar și personal administrativ.

Personalul didactic este format din:

a) educatoare - în învățământul preșcolar;

b) învățători - în învățământul primar;

c) institutori - în învățământul preșcolar și primar;

d) maiștri-instructori - în învățământul gimnazial, profesional, liceal și postliceal;

e) profesori - în învățământul gimnazial, profesional, liceal și postliceal;

f) preparatori universitari, asistenți universitari, lectori universitari (șefi de lucrări), conferențiari universitari, profesori universitari și profesori universitari consultanți - în învățământul superior;

g) formatori.

În învățământ poate funcționa personal didactic asociat.

Personalul de cercetare este integrat în catedre, departamente, unități sau centre de cercetare și de microproducție.

În învățământul de toate gradele funcționează personal didactic auxiliar, definit conform Statutului personalului didactic.

Norma didactica pentru învățământul preuniversitar se reglementează prin Statutul personalului didactic.

Norma didactica pentru profilurile cu formațiuni specifice de instruire, precum și pentru unități de învățământ din localități izolate sau pentru clase cu un număr redus de elevi se reglementează de Ministerul Educației Naționale.

Norma didactica pentru învățământul universitar și postuniversitar se reglementează prin Statutul personalului didactic.

În învățământul de stat și particular posturile didactice se ocupa prin concurs. Condițiile pentru ocuparea funcțiilor de conducere se stabilesc prin Statutul personalului didactic.

Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au un caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplinește condițiile prevăzute de Statutul personalului didactic.

Validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice din învățământul preuniversitar de stat se face de către inspectoratele școlare, la propunerea comisiilor de concurs.

Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice din învățământul universitar și postuniversitar se aproba de către consiliile facultăților, la propunerea comisiilor de concurs, și se validează de către senatele universitare. Titlurile didactice de conferențiar universitar și de profesor universitar sunt confirmate de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, prin comisiile de specialitate. Pe baza confirmării ministrul educației naționale emite ordin de acordare a titlurilor de conferențiar universitar și de profesor universitar.

Candidatul la concursul pentru ocuparea unui post didactic cu predare în alta limba decât cea în care și-a făcut studiile superioare susține în fața unei comisii de specialitate un test de cunoaștere a limbii în care urmează să facă predarea.

Drepturile și îndatoririle personalului didactic sunt prevăzute în Statutul personalului didactic și în Carta universitară.

Dreptul la contestație al persoanelor fizice sau juridice din învățământ se exercită prin adresare către forul ierarhic superior celui a cărui decizie este contestată.

În instituțiile și unitățile de învățământ sunt interzise pedepsele corporale.

Personalul didactic care practica asemenea metode va fi sancționat administrativ sau, în funcție de gravitatea abaterii, se va supune rigorilor legii.

Drepturile și îndatoririle elevilor sunt stabilite prin regulament elaborat de Ministerul Educației Naționale, iar pentru studenți acestea sunt cuprinse în Carta universitară și în regulamentele instituțiilor de învățământ superior.

În învățământul preuniversitar formațiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează:

a) grupa cuprinde în medie 15 preșcolari sau elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 20; prin excepție, inspectoratul școlar poate aproba grupe cuprinzând cel puțin 7 preșcolari sau elevi;

b) clasa din învățământul primar are în medie 20 de elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 25;

c) clasa din învățământul gimnazial are în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 30;

d) clasa sau anul de studiu din învățământul profesional, liceal și postliceal are în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 30.

Situațiile speciale privind formațiunile de elevi sau de preșcolari din grupa mare aflate sub efectivul minim se aproba de Ministerul Educației Naționale.

Formarea continua a personalului didactic constituie un drept care se realizează, în principal, prin perfecționare și conversie profesională.

În cadrul sistemului național de învățământ perfecționarea personalului didactic din învățământul preuniversitar se realizează, în principal, prin formele prevăzute de Statutul personalului didactic.

Conversia profesională în sistemul de învățământ vizează extinderea pregătirii inițiale în vederea obținerii dreptului de a preda și alte discipline sau de a ocupa alte posturi didactice.

Ministerul Educației Naționale stabilește obiectivele și coordonează formarea continua a personalului didactic din învățământul preuniversitar, evalueaza, acreditează și finanțează programele de formare continua, inclusiv de conversie profesională, realizate în:

a) instituții de învățământ superior, prin facultăți, departamente și catedre, pentru perfecționarea pregătirii de specialitate;

b) instituții de învățământ superior, prin departamentele sau catedrele de pregătire a personalului didactic, pentru perfecționarea pregătirii metodice și psihopedagogice;

c) colegii pedagogice universitare și licee cu profil pedagogic, pentru perfecționarea de specialitate, metodica și psihopedagogică a personalului didactic din învățământul preșcolar și primar;

d) case ale corpului didactic, conform art. 162;

e) centre de perfecționare, organizate în unități de învățământ, pentru perfecționarea pregătirii de specialitate a personalului didactic cu studii medii;

f) alte structuri abilitate în acest scop de Ministerul Educației Naționale.

Pentru organizarea activităților prevăzute la alin. (1) instituțiile menționate pot colabora cu instituții similare, precum și cu agenți economici, conform reglementărilor legale.

Programele de formare continua a personalului didactic se încheie prin colocviu sau prin alte forme specifice de evaluare, potrivit legii.

Instituțiile de învățământ superior acreditate pot organiza și desfășura programe de conversie profesională, la nivel universitar și postuniversitar, cu durata de cel puțin un an și jumătate. Programele sunt aprobate de Ministerul Educației Naționale și se finalizează cu examen de absolvire. Promovarea examenului de absolvire conferă dreptul la obținerea unei diplome și dreptul de a profesa în noua specializare. Aceste activități se pot organiza în formele de învățământ prevăzute de lege.

Casele corpului didactic sunt centre de documentare și de organizare a activităților de formare continua și a activităților cu caracter științific, metodic și cultural.

Pentru realizarea activităților prevăzute la alin. (1) Casa corpului didactic asigura formatori calificați, acreditați de Ministerul Educației Naționale, și finanțează aceste programe. Formatorii colaborează cu departamentele și câte drele de pregătire a personalului didactic din instituțiile de învățământ superior la activitățile de formare continua.