Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 752/2006

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

prezumat în vigoare

Data actului
31 octombrie 2006
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 997 din 14 decembrie 2006
Citează
6 acte
Structură
0 articole · 9.288 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Decizia nr. 113 A din 9 iulie 2012 privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale din data de 11 iulie…
  • Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Mihaela Yvonne Anca Tănase și Betty Tănase în Dosarul nr. 27.085/3/2005 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

La apelul nominal răspunde, pentru autoarele excepției, mandatarul acestora care depune copie de pe procură. Se prezintă, de asemenea, partea Ecaterina Ghevrec, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Mandatarul autoarelor excepției depune concluzii scrise prin care se solicită admiterea acesteia.

Partea Ecaterina Ghevrec solicită respingerea excepției.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 113A din 19 ianuarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 27.085/3/2005, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Excepția a fost invocată în apelul formulat împotriva sentinței civile prin care s-a respins, ca fiind prescrisă, cererea introdusă de autorii acesteia privind constatarea nulității absolute a unui contract de vânzare-cumpărare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii susțin, în esență, că textul de lege criticat "încalcă în mod abuziv dreptul de proprietate al cetățenilor statului român, consfințit și prin art. 480 și următoarele din Codul civil, care prevăd că dreptul de proprietate este imprescriptibil". Totodată, se arată că "o lege specială nu poate încălca o lege fundamentală (Constituția), respectiv dreptul comun".

Tribunalul București - Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece "legiuitorul are posibilitatea să stabilească dispoziții legale speciale care să deroge de la dreptul comun, fără să fie încălcat dreptul de proprietate al persoanei".

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale, invocând și jurisprudența Curții în materie.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorilor excepției și ale părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Contrar dispozițiilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, prin încheiere, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională prin Decizia civilă nr. 113A din 19 ianuarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 27.085/3/2005. Prin actul de sesizare se anulează sentința apelată, în cuprinsul căreia se respinsese ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate, reținându-se totodată procesul spre judecare asupra celorlalte motive de apel, după ce Curtea se va pronunța asupra excepției. Așa fiind, instanța de contencios constituțional constată că este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat de către autorul acesteia și reținut de instanța de judecată în decizia prin care a sesizat Curtea Constituțională, îl constituie prevederile

art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

La momentul sesizării Curții Constituționale,

Legea nr. 10/2001

a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, iar textul de lege criticat a fost renumerotat, devenind art. 45 alin. (5) din această lege.

În consecință, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității

art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care are următorul conținut: "Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acțiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi."

Termenul de un an a fost prelungit succesiv prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 13 august 2001, și prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 145/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 12 noiembrie 2001.

Aceste prevederi sunt considerate de autorii excepției ca fiind neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 41 alin. (2) teza întâi [devenit art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituția republicată] privind garantarea și ocrotirea în mod egal prin lege a proprietății private, indiferent de titular.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile

art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală, invocate și în prezenta cauză, cu o motivare asemănătoare, Curtea respingând în mod constant excepțiile de neconstituționalitate invocate.

Astfel, de exemplu, prin

Decizia nr. 427 din 18 noiembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, Curtea a reținut, în esență, că în argumentarea criticii sale autorul excepției pleacă de la o premisă greșită constând în absolutizarea exercițiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracție de dispozițiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, ca și de cele ale art. 136 alin. (5) care consacră caracterul inviolabil al proprietății private, "în condițiile legii organice".

Pe de altă parte, Curtea a constatat că imprescriptibilitatea, consfințită cu titlu de principiu în legislația civilă, nu este consacrată ca atare de Constituție, așa încât legiuitorul poate, în considerarea unor rațiuni majore, să deroge de la acest principiu.

Întrucât criticile de neconstituționalitate privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele cuprinse în deciziile anterioare își mențin valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Mihaela Yvonne Anca Tănase și Betty Tănase în Dosarul nr. 27.085/3/2005 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 31 octombrie 2006.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.