Normele din 20 iunie 1994

Articolul 1

Potrivit prevederilor

art. 14 din Legea nr. 16/1994 , elementele de stabilire a arendei sunt: suprafața, potentialul de productie, structura parcelara, relieful și gradul de accesibilitate a mecanizarii, posibilitatile de acces, distanta față de locurile de depozitare, industrializare sau comercializare, amenajarile și imbunatatirile funciare sau alte dotari.

Articolul 2

Potentialul de productie a terenului este dat de clasa de calitate a acestuia, în condițiile aplicarii unor tehnologii adecvate și de cultivare cu plante agricole adaptate condițiilor climaterice ale zonei.

Articolul 3

În cazul arendasilor - regii autonome, institutii și statiuni de cercetare și productie agricola și societăți comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat - nivelul minim și maxim al arendei, precum și modalitatile de plată se aproba, după cum urmeaza:

a) la regiile autonome, de către consiliile de administratie;

b) la instituțiile și statiunile de cercetare și productie agricola, de către consiliile stiintifice;

c) la societățile comerciale, de către adunarea generală a acționarilor, la propunerea consiliului de administratie.

B. Clasificarea terenurilor agricole în clase de calitate

Articolul 4

Potentialul de productie a terenurilor se clasifica, în functie de sol, relief, clima, apa freatica, pe baza notelor de bonitare naturala pentru arabil, în urmatoarele 5 clase de calitate:

Clasa I (81 - 100 puncte) - terenuri cu soluri foarte fertile, profunde, cu textura mijlocie, permeabile, neafectate de fenomene de degradare (saraturare, eroziune, alunecari, exces de umiditate etc.), situate pe suprafete plane sau foarte slab inclinate, în condiții climaterice de temperatura și precipitatii favorabile pentru culturi.

Clasa II (61 - 80 puncte) - terenuri cu soluri fertile, profunde, cu textura mijlocie sau mijlociu-fina, cu permeabilitate buna sau mijlocie-mica, slab afectate de fenomene de degradare (saraturare, eroziune, exces de umiditate etc.), situate pe suprafete plane sau slab inclinate, în condiții climaterice de temperatura și precipitatii favorabile pentru culturi.

Clasa III (41 - 60 puncte) - terenuri cu soluri mijlociu fertile, profunde sau moderat profunde, cu textura mijlocie, mijlociu-grosiera sau fina, moderat afectate de fenomene de degradare (saraturare, acidifiere, eroziune, exces de umiditate etc.), situate pe suprafete plane sau mijlociu inclinate, în condiții climaterice de temperatura și precipitatii moderat favorabile pentru culturi.

Clasa IV (21 - 40 puncte) - terenuri cu soluri slab fertile, frecvent scheletice sau cu roca dura, la adincime mica, cu textura variata (grosiera până la fina), puternic afectate de fenomene de degradare (saraturare, acidifiere, eroziune, alunecari active, exces de umiditate etc.) în condiții climaterice puțin favorabile pentru culturi agricole.

Clasa V (1 - 20 puncte) - terenuri cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosință arabila, foarte puternic afectate de fenomene de degradare (eroziune, exces de umiditate etc.).

Articolul 5

Fiecare clasa de calitate a terenului se imparte în 3 categorii, în functie de gruparea parcelelor, forma și obstacole, distanta față de centrul localității, de centrul de depozitare și valorificare a produselor sau de gara, de calitatea drumurilor etc., după cum urmeaza:

Categoria A - terenuri cu sol uniform, cu forme și dimensiuni optime pentru mecanizare, grupate, cu drumuri foarte bune, cu acces usor și distanta mica de centrul localității, de centrul de depozitare și valorificare sau de gara.

Categoria B - terenuri cu sol moderat uniform, cu forme și dimensiuni ce asigura condiții medii de mecanizare, moderat grupate, cu acces mediu, cu drumuri intretinute și cu distanta medie față de centrul localității, centrul de depozitare și valorificare sau de gara.

Categoria C - terenuri cu sol neuniform, cu forme și dimensiuni ce au condiții diferite de mecanizare, dispersate, drumuri necorespunzatoare (uneori fără drum) și la distante mari față de centrul localității, de centrul de depozitare și valorificare sau de gara.

Articolul 6

Metodologia încadrării terenurilor agricole în clasa de calitate este unica, iar organele abilitate pentru incadrarea terenurilor agricole în clase de calitate sunt: Institutul de Cercetari pentru Pedologie și Agrochimie și oficiile judetene pentru studii pedologice și agrochimice.

Articolul 7

Stabilirea claselor de calitate a terenurilor agricole se face pe baza lucrărilor de bonitare existente, intocmite de Institutul de Cercetari pentru Pedologie și Agrochimie și oficiile judetene pentru studii pedologice și agrochimice. În zonele în care acestea lipsesc, pentru orientare se pot utiliza datele din lucrarile de cadastru calitativ, existente la Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie și Organizarea Teritoriului și la oficiile judetene de cadastru și organizarea teritoriului.

La cerere, Institutul de Cercetari pentru Pedologie și Agrochimie și oficiile judetene pentru studii pedologice și agrochimice vor pune la dispoziția părților contractante, contra cost, notele de bonitare, studii, analize și asistența tehnica privind incadrarea terenurilor în clase de calitate.

Articolul 8

În functie de elementele de stabilire a arendei prevăzute la art. 1, părțile contractante stabilesc producția potentiala minima și maxima exprimata convențional în griu, considerat produs de referința.

Valoarea unui punct de bonitare poate fi socotita ca egala cu 40 kg griu (anexa nr. 1).

Aceste limite orientative pot constitui baza pentru stabilirea pretului arendei, prin înțelegere între părți.

Articolul 9

În cazul în care, conform contractului, arenda se va stabili în alte produse decit griu, părțile contractante pot folosi coeficienti de convertibilitate prevăzuți în anexa nr. 2 pentru stabilirea cantităților la produsele respective

Articolul 10

Prețul arendei terenului se poate achita în produse agricole, echivalent griu, conform coeficientilor de convertibilitate din anexa nr. 2 sau în lei, la prețul griului pe piața libera, în momentul recoltarii acestui produs.

Articolul 11

Pentru stabilirea potentialului de productie a plantatiilor viticole, proprietarul și arendasul pot lua în considerare criterii legate de zona de productie, amplasarea plantatiilor în functie de orografia terenului și fertilitatea solului, condițiile de exploatare și dotari, sortimentul de soiuri, vârsta plantatiilor, procentul de goluri în plantatii, a potentialului de productie de struguri pe parcele și soiuri în functie de care se vor conveni și tehnologiile de exploatare.

Articolul 12

Proprietarul și arendasul, la incheierea contractului de arendare, pot lua în considerare nivelurile orientative de productii la stabilirea cărora s-a avut în vedere grupa de soiuri și zona de favorabilitate (anexele nr. 3 și 4).

Articolul 13

Stabilirea potentialului de productie a plantatiilor pomicole și de arbusti fructiferi în scopul arendarii se va face de către arendator și arendas și va constitui baza contractului ce se va incheia între acestia (anexa nr. 5).

Articolul 14

În functie de amplasarea livezilor sau plantatiilor de arbusti fructiferi ce fac obiectul arendarii (orografia terenului, clasa de calitate a solului, existenta lucrărilor de amenajare și echipare tehnica, starea de întreținere a acestora), părțile stabilesc tehnologia de exploatare.

Articolul 15

Pentru plantatiile de hamei se pot lua în considerare criterii legate de panta terenului, vârsta plantatiei, densitatea, starea de întreținere a plantatiei și starea de întreținere a sistemelor de sustinere (anexa nr. 6).

Articolul 16

Principalele elemente care pot fi luate în considerare la stabilirea arendei se referă la specie, rasa, categorie de vârsta, tipuri de productie, starea fiziologica și potentialul de productie (anexele nr. 7 - 10).

Articolul 17

Prin asemanare cu excepțiile stipulate în

art. 7 alin. 3 din Legea nr. 16/1994 , părțile pot conveni ca, pentru anumite specii (exemplu: ovine, porcine, păsări etc.), precum și pentru anumite categorii de vârsta, durata contractului să fie mai mica de 5 ani, dar nu mai mica de un an.

Articolul 18

Prin contractul de arendare, părțile pot stipula ca la expirarea acestuia, arendasul sa restituie proprietarului (arendatorului) numărul de animale date în arenda, în structura de specii, rase, categorii de vârsta și stari fiziologice convenite sau pot conveni ca la expirarea contractului, animalele date în arenda să fie valorificate de către arendas, parțial sau în intregime, precizind cota ce revine arendatorului din prețul obținut.

Articolul 19

Părțile pot conveni sa incheie contracte de arendas și pentru alte bunuri agricole, și anume: constructii de orice fel, masini, utilaje și alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole.

Articolul 20

Centrele agricole vor sprijini părțile contractante în obtinerea documentatiilor referitoare la calitatea și categoria terenului și vor acorda, la cerere, consultații tehnice, gratuit, privind orientarea încadrării terenului și modalitatile de stabilire a nivelului arendei.

Articolul 21

În vederea incheierii contractelor de locatiune, prevăzute la

art. 25 din legea arendarii nr. 16/1994 , consiliul de administratie al societatii comerciale va întocmi urmatoarele lucrari, pe care le va supune spre aprobare adunarii generale, și anume:

a) transformarea, în echivalent arabil, a intregii suprafete agricole pe care o detine, potrivit anexei nr. 21 la Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și a modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 131/1991

*), privind procedura de constituire, atribuțiile și functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, cu modificările ulterioare;

b) stabilirea productiei medii la hectar pe întreaga suprafața în echivalent arabil, potentiala minima și maxima exprimata convențional în griu;

c) transformarea productiei medii la hectar în alte produse agricole pe care societatea le poate oferi ca pret al locatiunii - arendei - în natură.

Articolul 22

La incheierea contractelor de locatiune, prețul locatiunii va fi stabilit prin convenția părților, similar cu arenda.

Articolul 23

Anexele nr. 1 - 10 fac parte integrantă din prezentele norme.

....................

a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 9 ianuarie 1993.