Decizia nr. 22/1994

* A se vedea Decizia nr. 98 din 21 octombrie 1994.

Victor Dan Zlatescu - președinte

Ion Filipescu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Ioan Griga - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 224 alin. 1 din Codul penal ridicată de inculpatul Banica Gheorghe, în Dosarul nr. 2034/1993 al Judecătoriei Tulcea.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 9 martie 1994, în prezenta procurorului și în lipsa părților legal citate și au fost consemnate în încheierea din acea data, când Curtea Constituțională, având nevoie de timp pentru a delibera, a aminat pronunțarea pentru 14 martie 1994.

Procurorul a susținut, în esenta, ca excepția este inadmisibila deoarece privește o lege anterioară Constituției și potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din legea fundamentală, ale art. 13 alin. (1) lit. A.c) și ale

art. 23-26 din Legea nr. 47/1992

numai legile și ordonanțele adoptate după intrarea în vigoare a Constituției pot face obiectul excepției de neconstituționalitate. De altfel, excepția nu poate fi primită și pentru ca dispozițiile constituționale nu operează direct și automat, ci mijlocit, prin intermediul legiuitorului ordinar, care are obligația de a completa și preciza reglementările de principiu ale legii fundamentale.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 864/P/1992 al Procuraturii Locale Tulcea, Banica Gheorghe a fost trimis în judecata pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. 1, art. 209 lit. a), e), g) și art. 224 alin. 1 din Codul penal, cauza formind obiectul Dosarului nr. 2034/1993 al Judecătoriei Tulcea.

La termenul de judecată din 26 mai 1993, inculpatul Banica Gheorghe a ridicat în fața Judecătoriei Tulcea excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 224 alin. 1 din Codul penal, cu motivarea ca aceasta dispoziție contravine prevederilor art. 135 alin. (2) și (4) din Constituție și ca atare sunt abrogate prin dispozițiile art. 150 alin. (1) din legea fundamentală.

Judecătoria Tulcea, prin Încheierea din 26 mai 1993, pronunțată în Dosarul nr. 2034/1993, sesizează Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate și, exprimindu-și opinia, apreciază ca numai aceasta poate constata constituționalitatea dispozițiilor titlului IV din Codul penal.

În vederea soluționării excepției de neconstituționalitate, au fost solicitate, potrivit

art. 24 din Legea nr. 47/1992 , punctele de vedere ale Guvernului, Camerei Deputaților și Senatului.

În punctul sau de vedere, Guvernul contesta competența Curții Constituționale, considerind ca este o problemă de interpretare ce revine instanțelor judecătorești, iar pe fond, susține ca atât noțiunea obștesc folosită în art. 145 Cod penal, cît și categoria juridică de avut obștesc au o sfera mai larga decît conceptul de avut public, în care se identifica doar bunurile proprietății publice. De altfel, se considera ca Decizia Curții Constituționale nr. 38 din 7 iulie 1993, prin soluția pronunțată, pune capăt opiniilor în legătură cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Codului penal privind avutul obștesc.

Senatul și Camera Deputaților nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,

examinînd încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile

art. 224 din Codul penal, prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

În temeiul dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 3 și

art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea constata ca este competența să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate.

Problema supusă controlului de constituționalitate privește dispozițiile Codului penal referitoare la avutul obștesc în contextul prevederilor constituționale despre proprietate, asupra cărora Plenul Curții Constituționale s-a pronunțat prin Decizia nr. 1 din 7 septembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 27 septembrie 1993, obligatorie pentru completele de judecată. Prin decizia menționată s-a constatat ca dispozițiile Codului penal referitoare la infracțiunile contra avutului obștesc, deci și cea prevăzută de art. 224 - furtul în paguba avutului obștesc -, sunt abrogate parțial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, urmînd a se aplică în continuare numai pentru bunurile proprietate publică prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituție.

Ținând seama de Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 7 septembrie 1993, rezultă ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 224 din Codul penal ar urma să fie admisă, dar, prin rămînerea definitivă a

Deciziei Curții Constituționale nr. 33 din 26 mai 1993 , ca urmare a respingerii recursului declarat în cauza respectiva de către Ministerul Public, prin Decizia Curții Constituționale nr. 63 din 4 noiembrie 1993, art. 224 din Codul penal a fost în mod definitiv și obligatoriu abrogat parțial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție și, în consecința, art. 224 din Codul penal urmează a se aplică numai cu privire la bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice. Rezultă ca, în prezent, orice alta excepție de neconstituționalitate a art. 224 din Codul penal, deci și cea invocată de inculpatul Banica Gheorghe în Dosarul nr. 2034/1993 al Judecătoriei Tulcea, este lipsită de obiect, deoarece prevederile art. 224 din Codul penal sunt abrogate parțial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, astfel cum s-a constatat prin Decizia Curții Constituționale nr. 33 din 26 mai 1993, rămasă definitivă.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 150 alin. (1) din Constituție, precum și al art. 1, art. 3 și

art. 13 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca lipsită de obiect excepția de neconstituționalitate ridicată de Banica Gheorghe în Dosarul nr. 2034/1993 al Judecătoriei Tulcea, întrucît, prin Decizia nr. 33 din 26 mai 1993, rămasă definitivă, Curtea Constituțională a constatat ca art. 224 din Codul penal a fost abrogat parțial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, art. 224 urmînd a se aplică numai cu privire la bunurile prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce fac obiectul exclusiv al proprietății publice.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată astăzi, 14 martie 1994.