Decizia nr. 170/2001

Lucian Mihai - președinte

Constantin Doldur - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Marioara Prodan - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4, 6 și 11 din Legea nr. 82/1993

privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", modificată și completată prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 112/2000 , excepții ridicate de Andrei Svoronos în dosarele nr. 2.726/2000 și nr. 2.727/2000 ale Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 15 mai 2001 și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 22 mai 2001.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierile din 13 septembrie 2000, pronunțate în dosarele nr. 2.726/2000 și nr. 2.727/2000, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4, 6 și 11 din Legea nr. 82/1993

privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", modificată și completată prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 112/2000 , excepții ridicate de Andrei Svoronos.

Prin Încheierea din 15 mai 2001 Curtea Constituțională a dispus conexarea Dosarului Curții Constituționale nr. 28C/2001 la Dosarul Curții Constituționale nr. 27C/2001, în temeiul

art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicată, coroborat cu art. 164 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă.

În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate autorul acestora susține ca dispozițiile

art. 4, 6 și 11 din Legea nr. 82/1993 , astfel cum au fost modificate prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 112/2000 , contravin prevederilor art. 38 alin. (5), art. 47, art. 48 alin. (1) și art. 49 din Constituție.

Exprimandu-și opinia asupra excepțiilor, instanța de judecată considera ca acestea nu sunt întemeiate, apreciind ca textele de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate, și anume dreptul la negocieri colective, prevăzut la alin. (5) al art. 38, dreptul de petiționare, prevăzut la art. 47, și nici dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, prevăzut la art. 48 alin. (1) din Constituție.

În conformitate cu dispozițiile

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepțiile de neconstituționalitate sunt nefondate, întrucât dispozițiile

art. 4 din Legea nr. 82/1993

"se referă la numirea într-o funcție de demnitate publică și, ca urmare, nu pot fi raportate la prevederile art. 38 alin. (5) din Constituție". Se mai arata ca aceste dispoziții nu contravin nici celorlalte prevederi constituționale invocate, deoarece "nu conțin nici o prevedere de natura sa aducă atingere dreptului de petiționare, dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică de a se adresa acesteia și de a obține recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei sau sa restrângă exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți cetățenești". Totodată, se considera ca dispozițiile art. 6 și 11 din aceeași lege "nu au legătură cu soluționarea litigiului dintre recurentul-reclamant și intimatul-pârât Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, întrucât, pe de o parte, aceste prevederi legale se referă la atribuțiile din domeniul de competența al Administrației Rezervatiei, iar, pe de altă parte, autorul excepției nici nu motiveaza excepția ridicată".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepțiile de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din cererile formulate de autorul acestora și din încheierile de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 4, 6 și 11 din Legea nr. 82/1993

privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", modificată și completată prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 112/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 4 iulie 2000.

Curtea observa ca autorul excepțiilor critica în ansamblu

art. 4 din Legea nr. 82/1993 , dar din referirea expresă la numirea și competentele guvernatorului Rezervatiei rezultă ca în realitate critica vizează doar dispozițiile alin. 3 și 4 ale acestui articol, iar nu și pe cele ale primelor doua alineate. De aceea Curtea Constituțională va examina numai prevederile

art. 4 alin. 3 și 4 din Legea nr. 82/1993 , astfel cum au fost modificate prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 112/2000 , dispoziții care au următorul conținut: "Guvernatorul Administrației Rezervatiei este numit, în condițiile legii, de conducătorul autorității publice centrale pentru protecția mediului, cu avizul prefectului județului Tulcea, și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului științific.

Funcția de guvernator este asimilată cu funcția de director."

În ceea ce privește art. 6 și 11 din aceeași lege, autorul excepțiilor precizează ca susținerile de neconstituționalitate se referă la conținutul acestor texte, astfel cum au fost modificate prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 112/2000 .

În consecința, Curtea retine ca la art. 6 din lege, prin care sunt reglementate atribuțiile Administrației Rezervatiei, ordonanța menționată a modificat textele de la lit. e), l), n) și p), care, după modificare, au următorul conținut: "e) avizează solicitarile privind organizarea și desfășurarea activităților economico-productive, de turism și agrement de către persoane fizice și juridice, în perimetrul rezervatiei, în vederea emiterii acordului și autorizației de mediu de către agenția teritorială de protecție a mediului, în condițiile prevederilor

art. 8-14 din Legea protecției mediului nr. 137/1995 ; [...]

l) conlucreaza cu Compania Naționala "Apele Române" - S.A. în vederea gospodăririi apelor și efectuării lucrărilor hidrotehnice necesare; [...]

n) colaborează cu autoritățile administrației publice locale pentru protejarea intereselor localnicilor, precum și pentru creșterea calității vieții și a standardului de civilizatie ale acestora; [...]

p) participa, împreună cu agenția teritorială de protecție a mediului, la activitatea de control cu privire la respectarea normelor de protecție a mediului în perimetrul rezervatiei."

Totodată, prin aceeași ordonanța au fost abrogate lit. f) și i) ale art. 6.

În ceea ce privește art. 11 din lege, care reglementează autorizarea activităților în perimetrul rezervatiei și stabilirea taxelor, prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 112/2000

a fost modificat textul alin. 2 care în prezent are următorul conținut: "Desfășurarea de activități economico-productive, de turism și agrement de către persoane fizice și juridice se autorizeaza de Consiliul Județean Tulcea, pe baza acordului și autorizației de mediu emise de agenția teritorială de protecție a mediului."

În susținerea excepțiilor de neconstituționalitate autorul acestora a invocat următoarele prevederi constituționale:

- art. 38 alin. (5): "Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate.";

- art. 47: "(1) Cetățenii au dreptul să se adreseze autorităților publice prin petiții formulate numai în numele semnatarilor.

(2) Organizațiile legal constituite au dreptul sa adreseze petiții exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.

(3) Exercitarea dreptului de petiționare este scutită de taxa.

(4) Autoritățile publice au obligația sa răspundă la petiții în termenele și în condițiile stabilite potrivit legii.";

- art. 48 alin. (1): "Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este indreptatita să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.";

- art. 49: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existenta dreptului sau a libertății."

Examinând excepțiile de neconstituționalitate, Curtea constata ca, deși sunt invocate textele constituționale menționate, în raport cu care se apreciază de către autorul excepțiilor ca dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, autorul excepțiilor nu motiveaza în cuprinsul cererilor prin care s-au ridicat excepțiile în ce anume consta contrarietatea acestora cu prevederile constituționale invocate. De aceea excepțiile de neconstituționalitate ridicate nu îndeplinesc condițiile unor sesizări pentru controlul de constituționalitate, condiții prevăzute la

art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicată, potrivit căruia "Sesizările trebuie făcute în forma scrisă și motivate".

Pe de altă parte, în raport cu obiectul cererilor formulate în justiție de autorul excepțiilor (contestarea unei decizii de încadrare în categoria de salarizare, în primul caz, și, respectiv, contestarea unei decizii de imputare a unei sume ridicate fără drept, cu titlu de salarii, în cel de-al doilea caz), Curtea retine ca excepțiile nu vizează în realitate constituționalitatea dispozițiilor legale criticate, ci problema aplicării în timp a unor norme juridice, asadar aplicarea corecta a acestora. Într-adevăr, ambele litigii au fost declansate anterior datei adoptării

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 112/2000 , prin care a fost modificată și completată

Legea nr. 82/1993 , iar problema asimilarii funcției de guvernator al Administrației Rezervatiei cu aceea de subsecretar de stat (dispoziție legală anterioară modificării) ori cu aceea de director (prevedere introdusă prin ordonanța de modificare a legii), intră în exclusivitate în domeniul aplicării legii, ceea ce aparține competentei instanțelor judecătorești. Astfel, potrivit dispozițiilor

art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 , republicată, "[...] Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituției".

Excepțiile de neconstituționalitate sunt inadmisibile și în ceea ce privește dispozițiile

art. 6 și 11 din Legea nr. 82/1993 , modificată și completată prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 112/2000 , deoarece aceste prevederi (prin care sunt reglementate atribuțiile Administrației Rezervatiei, precum și autorizarea activităților în perimetrul acesteia și stabilirea taxelor) nu au nici o legătură cu soluționarea litigiilor aflate pe rolul instanței judecătorești.

Prin urmare, Curtea urmează sa respingă, ca fiind inadmisibile, excepțiile de neconstituționalitate ridicate, și anume în temeiul art. 23 alin. (6), raportat la alin. (1) al aceluiași articol din

Legea nr. 47/1992 , republicată.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) și (4) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibile, excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. 3 și 4, ale

art. 6 și 11 din Legea nr. 82/1993

privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", modificată și completată prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 112/2000 , excepții ridicate de Andrei Svoronos în dosarele nr. 2.726/2000 și nr. 2.727/2000 ale Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 mai 2001.