Decizia nr. 33/1995

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata:

Judecătoria Petrosani, prin Încheierea din 28 februarie 1995, pronunțată în Dosarul nr. 205/1995, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 229 din Codul penal, invocată de inculpata Colda Viorica, prin reprezentant, care susține ca "dispozițiile art. 229 din Codul penal sunt neconstituționale, întrucît sumele de bani însușite de inculpata nu pot fi clasificate ca făcând parte din avutul public, deoarece nu se includ în bunurile precis delimitate și enumerate în art. 135 alin. (3) și (4) din Constituția României".

Reprezentanta Parchetului a solicitat amînarea judecării cauzei și sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției ridicate.

Judecătoria Petrosani, exprimindu-și opinia potrivit art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, considera ca "dispozițiile art. 229 din Codul penal nu sunt neconstituționale. Dispozițiile din Codul penal privind avutul obștesc nu contravin Constituției, această categorie juridică având o sfera mai larga decît conceptul de avut public, în care se identifica doar bunurile proprietate publică".

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,

examinînd dosarul cauzei, încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile art. 229 din Codul penal, prevederile Constituției, precum și dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata ca este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate care a fost formulată și înaintată cu respectarea prevederilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 23 din legea sa de organizare.

În același timp, Curtea constata ca, privitor la constituționalitatea art. 229 din Codul penal, s-a pronunțat deja prin Decizia nr. 56 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 22 iunie 1994.

În aceasta decizie, care a rămas definitivă, Curtea Constituțională a constatat ca dispozițiile art. 229 din Codul penal sunt parțial abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție și, în consecința, urmează să se aplice numai cu privire la bunurile prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce formează obiectul exclusiv la proprietății publice.

Motivarea din aceasta decizie și, implicit, soluția data își mențin valabilitatea, iar Curtea Constituțională constata că nu a intervenit nici un element nou care să o determine să se îndepărteze de la practica sa.

Astfel stând lucrurile, excepția invocată rămâne fără obiect din moment ce problema a fost soluționată definitiv de către Curte și, în consecința, urmează a fi respinsă ca vadit nefondata, prin aplicarea art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

De asemenea, în temeiul art. 145 alin. (2) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii și, ca atare, autoritățile judecătorești au obligația constituțională de a le aplica în soluționarea spetelor similare.

În ceea ce privește caracterizarea sumelor de bani însușite de inculpata ca aparținând proprietății publice sau proprietății private, Curtea apreciază ca este de competența exclusiva a instanței judecătorești.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 229 din Codul penal, invocată de Colda Viorica în Dosarul nr. 205/1995 al Judecătoriei Petrosani.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată la data de 23 martie 1995.