Hotărârea nr. 1/1995

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Ioan Deleanu - judecător

Antonie Iorgovan - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent

Cu adresa nr. B.P. 1198 din 19 septembrie 1994, președintele Senatului, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) și art. 144 lit. h) din Constituție, precum și ale art. 13 alin. (1) lit. B) d) și ale art. 36 din Legea nr. 47/1992, a sesizat Curtea Constituțională cu inițiativa legislativă semnată de 492.380 de cetățeni, din 11 județe, privind proiectul Legii învățământului în limbile minorităților naționale, pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de exercitare a acestei inițiative, în conformitate cu documentația anexată.

Din cuprinsul documentației rezultă ca inițiativa legislativă a fost depusa la Senat care, în conformitate cu art. 69 alin. 5 din regulament, a sesizat Curtea Constituțională.

Documentația anexată sesizării conține, în afară de propunerea legislativă, un număr de 61 de dosare, cuprinzând 13.389 liste cu semnăturile a 492.380 de cetățeni.

Întrucît, potrivit art. 73 alin. (1) din Constituție, inițiativa legislativă a cetățenilor poate fi exercitată numai de cetățenii cu drept de vot din cel puțin un sfert din județele tarii, prin Încheierea din 30 septembrie 1994, Plenul Curții Constituționale a dispus sesizarea Guvernului, în temeiul art. 101 alin. (1) din Constituție și al art. 5 din Legea nr. 47/1992, pentru a dispune măsurile necesare în vederea atestării de către autoritățile administrației publice a faptului ca cei care au semnat listele de sustinatori au drept de vot și provin din județele avute în vedere.

Cu adresa nr. 15 B/1345 din 1 noiembrie 1994 a Secretariatului General al Guvernului, acesta a comunicat ca "Guvernul va asigura - în condițiile legii - întregul sprijin necesar derulării în bune condiții a acestei acțiuni", indicind modul de preluare a listelor de semnături spre a se verifica "dacă cetățenii care au initiat propunerea legislativă au drept de vot și dacă aceștia au domiciliul în județele respective".

Prin Încheierea din 5 ianuarie 1995, constatindu-se că nu s-au primit de la Guvern rezultatele verificărilor, s-a aminat soluționarea sesizării pentru 23 februarie 1995, solicitindu-se urgentarea operațiilor de verificare, pentru a fi comunicate până la acea data.

Cu adresa nr. 7894 din 3 martie 1995, Ministerul de Interne comunică rezultatele parțiale ale verificării, solicitând să se precizeze dacă, pe baza acestor rezultate, Curtea Constituțională ar putea adopta o decizie. Aceste rezultate sunt, în esenta, următoarele: în perioada 14 noiembrie 1994 - 1 martie 1995, Direcția evidentei populației a verificat în cartoteca proprie un număr de 101.906 persoane, din totalul de 492.380 rezultind ca 93.825 dintre acestea figurează în evidenta populației cu datele din listele de sustinatori, iar 8.081, reprezentind 8%, nu figurează în aceasta evidenta cu datele menționate în liste. De asemenea, din verificări au rezultat unele neregularități: 37 de persoane sunt plecate definitiv din țara sau au domiciliul în străinătate, 25 de persoane sunt decedate, 2.425 de persoane au alte domicilii decît cele din liste, 119 persoane au sub 18 ani, în 812 cazuri o singura persoana a semnat și pentru alți membri ai familiei, 12 persoane sunt trecute în tabele de doua ori, 23 de persoane nu au semnat ele în liste etc. În același sens este și adresa Secretariatului General al Guvernului nr. 15 B/322 din 10 martie 1995, în care se precizează, în plus, ca pentru finalizarea verificărilor ar mai fi necesare cel puțin 9 luni.

Prin Încheierea din 23 februarie 1995 s-a cerut Guvernului continuarea verificărilor și terminarea acțiunii până la 23 mai 1995. Aceeași a fost și dispoziția plenului adoptată prin Încheierea din 23 mai 1995, când s-a fixat un nou termen la 5 septembrie 1995.

La data de 9 iunie 1995, Ministerul de Interne - Inspectoratul General al Poliției a comunicat un raport cu rezultatele parțiale ale verificării autenticității datelor de stare civilă ale persoanelor înscrise în listele de semnături, în care se arata ca, din totalul de 492.380 de persoane, Direcția evidentei populației a verificat în cartoteca proprie, pe perioada 14 noiembrie 1994 - 30 mai 1995, un număr de 118.044 de persoane, rezultind ca 107.956 de persoane figurează în evidenta populației cu datele prevăzute în listele de semnături (91,45%), iar 10.088 nu figurează (8,55%). De asemenea, se precizează ca, din verificările efectuate, au rezultat unele neregularități, și anume: 42 de persoane sunt plecate definitiv din țara, 43 sunt decedate, 129 de persoane sunt în vârsta de până la 18 ani, 2.527 de persoane figurează cu alte domicilii decît cele din liste, în 13.899 cazuri o persoană a semnat și pentru 1, 2, 3 sau chiar 4 membri de familie, 144 de persoane nu au semnat listele nominale, 13 persoane sunt trecute în liste de doua ori etc. Se precizează, totodată, ca, pentru a obține aceste rezultate, s-a desfășurat o intensa activitate, majoritatea personalului lucrînd și peste orele de program.

Ținând seama de aceasta situație, Plenul Curții Constituționale, în ședința din 18 iulie 1995, a preschimbat termenul de soluționare a cauzei pentru azi, 27 iulie 1995.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Potrivit art. 144 lit. h) din Constituție, Curtea Constituțională verifica îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni.

Condițiile pentru realizarea inițiativei legislative de către cetățeni sunt, în prezent, reglementate exclusiv în art. 73 din Constituție, potrivit căruia aceasta inițiativa se exercită în următoarele condiții:

- exclusiv de cetățenii cu drept de vot;

- de un număr de cel puțin 250.000 de cetățeni;

- cetățenii care au avut inițiativa, sa provină din cel puțin un sfert din județele tarii;

- în fiecare din aceste județe sau în municipiul București să fie înregistrate cel puțin 10.000 de semnături în sprijinul inițiativei;

- obiectul inițiativei sa nu priveasca probleme fiscale, cu caracter internațional, amnistia și grațierea;

- inițiativa să fie prezentată în forma cerută pentru proiectele de legi.

Din prevederile constituționale sus-menționate rezultă ca aceste condiții sunt limitative și cumulative.

În legătură cu prima dintre aceste condiții, în lipsa unei legi care să reglementeze modul de exercitare a inițiativei legislative a cetățenilor, Curtea Constituțională nu poate verifica dacă inițiativa legislativă cu care a fost sesizată aparține exclusiv unor cetățeni cu drept de vot. O asemenea verificare ar presupune atestarea autenticității semnaturilor de pe liste și ca semnatarii sunt cetățeni cu drept de vot.

Pentru a suplini aceasta lacuna legislativă, Curtea Constituțională a solicitat Guvernului sa procedeze la verificările necesare prin autoritățile administrației publice, de a căror conducere generală răspunde, în temeiul art. 101 alin. (1) din Constituție.

Guvernul și-a asumat exclusiv obligația de a verifica dacă cetățenii care au initiat propunerea legislativă au drept de vot, nu și autenticitatea semnaturilor. De asemenea, prin Ministerul de Interne, care a fost desemnat de Guvern pentru efectuarea controlului, până în luna iulie 1995 au fost verificate numai 118.044 persoane din totalul de 492.380, solicitindu-se un nou termen de cel puțin 9 luni.

În aceste condiții ar insemna ca încheierea verificărilor să se facă într-o perioadă de peste 1 an de la depunerea inițiativei, ceea ce este excesiv și ar avea semnificatia obstructionarii exercițiului unui drept constituțional. Termenele inițiale stabilite de Curte, de 2-3 luni, erau rezonabile pentru asigurarea actualitatii și efectivitatii inițiativei, însă, în fața imposibilității autorităților administrației publice de a se încadra în aceste termene și, întrucît Constituția nu condiționeaza exercitarea inițiativei cetățenilor de existenta unei legi, nu este justificat ca cetățenii care în mod corect au semnat listele de sustinatori sa nu-și poată exercita dreptul de inițiativa legislativă datorită unei fapte ce nu le este imputabilă. În acest sens, Curtea Constituțională retine ca, din aproape un sfert din semnăturile controlate de Ministerul de Interne, numai aproximativ 9% reprezintă neregularități, ceea ce înseamnă ca restul de 91% sunt corecte.

În orice caz, aceasta constatare nu poate avea nici o semnificație cu privire la celelalte semnături, de circa trei sferturi, ce nu au fost încă verificate.

În legătură ce cea de-a doua condiție, referitoare la necesitatea ca inițiativa legislativă sa apartina cel puțin unui număr de 250.000 de cetățeni, Curtea Constituțională retine ca listele de sustinatori prezentate cuprind 492.380 de sustinatori. Din verificările parțiale efectuate au rezultat unele neregularități, dar, chiar dacă acestea ar fi luate în considerare, nu se poate retine ca cifra minima de 250.000 nu ar fi îndeplinită.

În ce privește condiția de dispersie teritorială referitoare la cerința ca cetățenii care au avut inițiativa, sa provină din cel puțin un sfert din județele tarii, este de reținut ca ea poate fi considerată îndeplinită numai dacă în cadrul acestor județe sunt cel puțin 10.000 de semnături în fiecare județ. Din documentațiile prezentate rezultă ca în 11 județe, și anume: Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Maramures, Mures, Satu Mare, Salaj și Timiș, condiția de dispersie teritorială este îndeplinită.

Curtea Constituțională nu poate verifica, tot din cauza lipsei unei legi privind inițiativa legislativă a cetățenilor, dacă toți semnatarii provin din județele pe listele cărora au semnat, iar Guvernul nu a putut, într-un termen rezonabil, să efectueze verificările necesare. Totuși, din verificările parțiale efectuate, au rezultat unele neregularități. Acestea însă nu pot modifica concluzia referitoare la îndeplinirea condiției privind dispersia teritorială, prevăzută de art. 73 alin. (1) din Constituție, ținând seama ca ele reprezintă circa 9% din aproape un sfert din totalul semnaturilor, iar în fiecare din județele avute în vedere listele de semnături depășesc substanțial pragul de 10.000.

În legătură cu ultimele doua condiții de exercitare a inițiativei legislative a cetățenilor, referitoare la interdicția ca obiectul sau sa-l constituie probleme fiscale sau internaționale, amnistia ori grațierea și la forma de prezentare a inițiativei respective, din conținutul propunerii legislative rezultă ca aceste condiții sunt îndeplinite.

În concluzie, rezultă ca singura reglementare a condițiilor de exercitare a inițiativei legislative de către cetățeni fiind data de prevederile art. 73 din Constituție, nu este posibila verificarea autenticității semnaturilor de pe listele de sustinatori, nici a calității lor de cetățeni cu drept de vot și nici a domiciliului, ca urmare a nereglementarii prin lege a procedurii de exercitare a acestei inițiative, astfel cum se prevede în art. 36 din Legea nr. 47/1992.

Aceasta însă nu poate conduce la imposibilitatea exercitării de către cetățeni a inițiativei lor legislative, prevederile constituționale ale art. 73 alin. (1) nefiind condiționate de existenta unei legi ulterioare, ci, dimpotriva, sunt direct aplicabile. Îndeplinirea celorlalte condiții de exercitare a inițiativei legislative de către cetățeni, prevăzute la art. 73 alin. (1), alin. (2) și alin. (4) din Constituție, au putut fi verificate.

În controlul parțial efectuat de Ministerul de Interne s-au constatat unele neregularități. O alta consecința a inexistentei unei legi referitoare la inițiativa legislativă a cetățenilor este că nu exista un grup de inițiativa care să reprezinte cetățenii semnatari ai listelor de sustinatori atât în fața Curții Constituționale, cît și în dezbaterile parlamentare, cu care s-ar fi putut discuta aceste neregularități spre a se preveni, astfel, orice contestație ulterioară.

Fața de cele arătate, în temeiul art. 73 alin. (1), (2) și (4) și al art. 144 lit. h) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. B) d) și al art. 36 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

1. Constata ca, din documentațiile prezentate, inițiativa legislativă privind învățământul în limbile minorităților naționale întrunește condițiile de ordin formal prevăzute de art. 73 alin. (1) din Constituție de a fi susținută de cel puțin 250.000 de cetățeni, provenind din cel puțin un sfert din județele tarii, iar în fiecare dintre aceste județe, de cel puțin 10.000 de cetățeni, precum și condițiile prevăzute de alin. (2) și (4) ale aceluiași articol.

2. Constata ca, în lipsa unei legi pentru reglementarea exercitării de către cetățeni a inițiativei legislative, nu se poate verifica în totalitate și în mod operativ autenticitatea semnaturilor din listele de sustinatori, dacă semnatarii au calitatea de cetățeni cu drept de vot și nici dacă aceștia au domiciliul în județele pe listele cărora au semnat.

3. Face un apel către Parlament și Guvern pentru elaborarea și adoptarea unei legi privind inițiativa legislativă a cetățenilor, în vederea asigurării caracterului efectiv al exercitării acestui drept constituțional și a condițiilor necesare realizării lui.

Hotărârea se comunică președintelui Senatului, președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar dosarele cuprinzând listele de sustinatori se vor trimite direct Senatului de către Ministerul de Interne, care le deține în prezent.