HG nr. 1305/2002
privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Corpului Național al Politistilor
prezumat în vigoare 4 acte modificatoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 3
- HG nr. 237/2003 4 martie 2003 pentru modificarea art. 4 din Regulamentul de organizare și funcționare a Corpului Naționa…
- HG nr. 1600/2003 23 decembrie 2003 pentru modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare a Corpului N…
- HG nr. 560/2006 26 aprilie 2006 pentru modificarea alin. (4) al art. 50 din Regulamentul de organizare și funcționare a Co…
Completat cu prevederi noi prin 1
- HG nr. 667/2009 3 iunie 2009 pentru completarea art. 49 din Regulamentul de organizare și funcționare a Corpului Națion…
În temeiul art. 107 din Constituție și al
art. 52 din Legea nr. 360/2002
privind Statutul politistului,
Guvernul României adopta prezenta hotărâre.
Articolul 1
Se aprobă Regulamentul de organizare și funcționare a Corpului Național al Politistilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 2
Cheltuielile aferente infiintarii Corpului Național al Politistilor, în suma de 1 miliard lei, se suporta din bugetul aprobat Ministerului de Interne pentru anul 2002, de la capitolul 55.01 "Ordine publică și siguranța naționala."
PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: p. Ministrul de interne, Toma Zaharia, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tanasescu București, 20 noiembrie 2002. Nr. 1.305.
Anexa 1 REGULAMENT
de organizare și funcționare a Corpului Național al Politistilor
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 1
Corpul Național al Politistilor se organizează și funcționează potrivit
privind Statutul politistului și celorlalte prevederi legale care reglementează activitatea structurilor din care provin membrii săi.
Articolul 2
Corpul Național al Politistilor, denumit în continuare Corp, reprezintă forma de organizare pe criteriul profesional, autonomă, apolitica și nonprofit a politistilor.
Corpul este constituit și își exercită atribuțiile în scopul promovării intereselor profesionale, sociale, culturale și sportive ale membrilor săi, prevăzute de legislația în domeniu, precum și al apărării drepturilor legitime ale acestora.
Articolul 3
Corpul este persoana juridică de drept public, fiind autonom față de structurile din care provin membrii săi, și este format din departamente și organizații teritoriale.
Articolul 4
Polițiștii din Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontiera, Direcția Generală de Evidenta Informatizata a Persoanei, Oficiul Național pentru Refugiati, Direcția generală de informații și protecție interna și Academia de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" își organizează departamente și structuri teritoriale proprii, ca entități componente ale Corpului. La instituțiile de învățământ care îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 17 alin. (1) se vor constitui organizații ale Corpului.
Articolul 5
Organizarea și funcționarea Corpului și ale structurilor componente se realizează pe principiile teritorialitatii, eligibilității, mutualitatii și ierarhiei structurilor de conducere.
Articolul 6
Corpul este organizat la nivel central, departamental și teritorial.
Un membru al Corpului nu poate face parte decât dintr-o singura organizație teritorială sau, după caz, departament.
Președinții structurilor teritoriale și departamentale sunt membri de drept ai structurilor organizatorice de nivel superior.
Articolul 7
Corpul nu poate fi angajat politic prin acțiunea organelor de conducere sau a membrilor săi.
Capitolul 2 Atribuțiile Corpului Național al Politistilor
Articolul 8
În vederea îndeplinirii scopului pentru care se înființează, Corpul și structurile sale, prin organele de conducere și executive, exercita următoarele atribuții:
a) întreprind măsuri pentru dezvoltarea, în rândul politistilor, a sentimentului de demnitate, onoare și atasament față de tradițiile și valorile morale pe care aceștia trebuie să le impartaseasca și să le apere;
b) promovează și susțin în raporturile cu celelalte instituții ale statului și cu societatea civilă tradițiile, interesele și scopurile generoase urmărite de politisti pentru apărarea valorilor și drepturilor fundamentale ale omului;
c) participa, împreună cu structurile specializate, la inițierea unor acțiuni menite sa sporeasca eficienta activității polițienești;
d) formulează puncte de vedere în cazul elaborării propunerilor de acte normative care se referă la activitatea poliției sau la Statutul politistului;
e) formulează puncte de vedere, potrivit legii, atunci când este consultat de ministrul de interne sau, după caz, de inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției Române, pentru:
1. numirea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române și adjunctilor săi;
2. numirea și eliberarea din funcție a directorului general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și a inspectorilor-șefi ai inspectoratelor de poliție județene;
3. emiterea de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției Române a dispozițiilor cu caracter normativ, care prezintă interes pentru activitatea profesională sau socială a politistilor;
4. înființarea unor unități pentru prevenirea și combaterea criminalitatii, în condițiile prevăzute de
art. 15 alin. (2) din Legea nr. 218/2002
privind organizarea și funcționarea Poliției Române;
5. acordarea gradelor profesionale;
6. organizarea programului de lucru și acordarea repausului săptămânal;
f) pot face propuneri sefilor unităților și organelor polițienești pentru numirea în funcții de conducere sau destituirea politistilor, potrivit competentei acestora;
g) participa la susținerea examenelor de capacitate pentru titularizarea politistilor stagiari și a celor încadrați direct;
h) la cerere, prin structurile departamentale sau teritoriale, după caz, reprezintă interesele politistilor împotriva cărora au fost dispuse sancțiuni disciplinare și oferă asistența juridică gratuita celor aflați în procese pentru fapte săvârșite în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu;
i) prin organele de conducere reprezintă profesia de polițist, împreună cu șefii unităților și organelor polițienești, în raporturile cu organizații profesionale și științifice, instituții și autorități publice, precum și cu alte persoane juridice și fizice din țara și din străinătate;
j) participa la elaborarea Codului de etica și deontologie al politistului, ale cărui prevederi sunt obligatorii pentru exercitarea profesiei de polițist, și acționează pentru însușirea și aplicarea acestuia;
k) editează și gestionează propriile mijloace media, pentru promovarea imaginii, activității și intereselor sale și ale politistilor;
l) țin și actualizează permanent evidenta membrilor săi;
m) acorda, la cerere sau din oficiu, în cazuri temeinic justificate, burse și ajutoare pentru polițiștii și/sau membrii de familie ai acestora aflați în dificultate materială sau financiară;
n) promovează pe plan extern relații cu organizații și instituții profesionale similare, cu care se și pot asocia;
o) instituie distincții proprii și conferă diplome de excelenta și de onoare;
p) organizează activități pentru cinstirea eroilor Ministerului de Interne;
r) susțin activitatea de cercetare științifică a politistilor și a membrilor de familie ai acestora;
s) pot presta servicii în domeniul de activitate specific, în condițiile legii;
s) organizează și desfășoară activități științifice, culturale și sportive;
t) desfășoară activități de sustinere a intereselor politistilor în fața autorităților interne și internaționale;
t) exercita orice alte atribuții, potrivit legii.
Capitolul 3 Calitatea de membru al Corpului Național al Politistilor, drepturile și îndatoririle acestuia
Articolul 9
Poate fi membru al Corpului orice polițist, indiferent de funcție sau grad profesional.
Calitatea de membru se dobândește în temeiul legii, prin completarea adeziunii și plata cotizatiei.
La data intrării în vigoare a prezentului regulament, polițiștii cărora li se aplică prevederile
privind Statutul politistului devin, de drept, membri ai Corpului.
Articolul 10
Calitatea de membru al Corpului se poate menține și după pensionare. Pensionării își manifesta acordul de a rămâne membrii Corpului printr-o cerere adresată departamentului sau organizației teritoriale în termen de 30 de zile de la încetarea raporturilor de serviciu.
Articolul 11
Pot fi primite în cadrul Corpului, ca membri de onoare, personalități marcante ale vieții publice care, prin atitudini sau fapte cotidiene, au dovedit atasament față de idealurile și aspirațiile Corpului.
Articolul 12
Calitatea de membru al Corpului se pierde, la inițiativa organizației, atunci când acesta se afla în una dintre următoarele situații:
a) nu plătește cotizatia lunară mai mult de 6 luni consecutive;
b) nu respecta prevederile prezentului regulament;
c) absentează nemotivat timp de un an de la adunarea organizației teritoriale;
d) demisioneaza din poliție sau din structurile prevăzute la
art. 76 din Legea nr. 360/2002
ori este îndepărtat din acestea pentru abateri grave sau ca urmare a unei condamnări penale pentru fapte comise cu intenție.
Hotărârea excluderii unui membru al Corpului se ia de adunarea generală a organizației teritoriale din care face parte politistul, cu majoritate simpla de voturi.
Politistul poate contesta hotărârea de excludere, în termen de 15 zile de la comunicare.
Contestația împotriva hotărârii de excludere se soluționează în termen de 30 de zile de către consiliul departamentului.
Articolul 13
Politistul poate renunța oricând la calitatea de membru al Corpului.
Renunțarea se face în scris, printr-o comunicare adresată organizației teritoriale sau, după caz, departamentului din care face parte politistul.
Articolul 14
Membrii Corpului au următoarele drepturi:
a) sa participe la adunările generale, să își exprime liber opiniile, în cadru organizat, cu privire la activitatea Corpului și a organelor de conducere ale acestuia, să facă propuneri și sa voteze în legătură cu propunerile supuse votului;
b) să fie informati cu privire la activitatea organelor de conducere ale Corpului;
c) sa participe la activitățile organizate de Corp;
d) sa beneficieze, împreună cu membrii familiei, de așezămintele culturale și de odihnă, de dotările aflate în patrimoniul Corpului, precum și, în cazuri temeinic justificate, de burse și ajutoare sociale acordate de Corp;
e) sa participe la ceremoniile, festivitatile și activitățile de reprezentare organizate de Corp;
f) sa beneficieze de protecția Corpului, în condițiile legii;
g) să fie aleși în structurile de conducere, conform prevederilor prezentului regulament;
h) sa primească o legitimatie și alte însemne distinctive, prin care să facă dovada calității de membru;
i) să fie sustinuti de către Corp în activitățile de cercetare științifică, creație artistică și performanta sportiva pe care le desfășoară.
Articolul 15
În calitate de membri ai Corpului polițiștii au următoarele obligații specifice:
a) să contribuie la realizarea scopului și la îndeplinirea atribuțiilor Corpului;
b) sa participe la adunările generale ale organizațiilor teritoriale;
c) sa îndeplinească hotărârile adoptate de organele de conducere;
d) sa protejeze patrimoniul Corpului;
e) sa nu întreprindă, în nici o împrejurare, activități care pot afecta renumele și prestigiul Corpului;
f) sa exercite cu competența funcțiile în care au fost aleși;
g) să își plătească lunar cotizatia în cuantumul stabilit de organele abilitate;
h) sa păstreze confidențialitatea datelor la care au acces atunci când dispozițiile legale sau nevoile muncii impun acest lucru.
Capitolul 4 Structura organizatorică a Corpului Național al Politistilor
Secțiunea 1 Dispoziții comune
Articolul 16
Structura organizatorică a Corpului este conferita de caracterul sau unitar și reprezentativ în plan profesional.
Corpul este structurat pe departamente, constituite în conformitate cu prevederile art. 4, compuse din organizații teritoriale, după caz, în funcție de numărul membrilor și în raport cu specificul activităților profesionale.
Articolul 17
Pentru constituirea unei organizații teritoriale este necesar ca numărul membrilor să fie de minimum 50. Acolo unde nu se întrunește numărul necesar de membri, aceștia se pot asocia astfel încât să poată constitui o organizație teritorială.
Organizațiile teritoriale se pot asocia, diviza sau, după caz, reorganiza în funcție de modificările din structura Ministerului de Interne.
Articolul 18
Corpul își exercită atribuțiile prin organele de conducere și membrii săi.
Actele emise sau adoptate de organele de conducere ale Corpului sunt obligatorii față de membrii săi și față de structurile ierarhic inferioare.
Actele juridice încheiate cu încălcarea atribuțiilor conferite prin lege sau prin prezentul regulament sunt nule de drept.
Articolul 19
Corpul răspunde, în condițiile legii, pentru toate faptele și actele juridice săvârșite sau încheiate de organele sale de conducere și are dreptul, atunci când s-au produs pagube, să se îndrepte, pentru recuperarea acestora, împotriva celor vinovați, potrivit legii.
Articolul 20
La nivel teritorial, departamental și central, organele de conducere ale Corpului sunt:
a) la nivel teritorial: adunarea generală, consiliul teritorial și președintele consiliului teritorial;
b) la nivel departamental: consiliul departamentului și președintele consiliului departamentului;
c) la nivel central: Congresul național al Corpului, Consiliul național al Corpului și președintele Corpului.
În organele de conducere ale Corpului sunt aleși reprezentanții tuturor categoriilor de politisti, din rândul celor care se bucura de prestigiu și reputație profesională.
În organizațiile teritoriale cu peste 300 de membri adunările generale pot fi organizate și prin reprezentare, conform unor norme proprii elaborate în acest sens de către consiliul departamentului.
Secțiunea 2 Adunarea generală și consiliul teritorial
Articolul 21
Adunarea generală este structura organizatorică de baza ce reuneste membrii fiecărei organizații teritoriale a Corpului după criteriul profesional și teritorial.
Adunarea generală se convoacă trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, este legal constituită în prezenta a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi și adopta hotărâri cu majoritatea votului celor prezenți.
Adunarea generală are următoarele atribuții principale:
a) dezbate probleme de interes profesional sau social, conforme cu obiectivele și atribuțiile Corpului;
b) adopta măsuri de natura organizatorică;
c) alege și revoca președintele și pe ceilalți membri ai consiliului teritorial;
d) aproba activitatea generală și pe domenii a consiliului teritorial;
e) aproba cererile de primire în Corp;
f) aproba programele parteneriale cu alte organizații sau instituții;
g) aproba bugetul de venituri și cheltuieli și aproba descărcarea de gestiune;
h) hotărăște cu privire la excluderea unor membri.
Articolul 22
Consiliul teritorial este structura de conducere a unei organizații teritoriale constituite în conformitate cu prevederile art. 49 alin. (4) lit. c) și ale
art. 76 din Legea nr. 360/2002 .
Fiecare consiliu teritorial este alcătuit dintr-un președinte, 2 vicepreședinți, un secretar, un trezorier și 4 membri, aleși de adunarea generală prin votul direct și secret al unei majorități de două treimi din numărul membrilor prezenți.
Articolul 23
Președintele consiliului teritorial este reprezentantul acestuia și membru de drept în consiliul departamentului și în Consiliul național al Corpului.
Articolul 24
Consiliul teritorial are următoarele atribuții principale:
a) organizează și conduce activitatea curenta la nivelul organizațiilor teritoriale;
b) convoacă și pregătește adunările generale ale membrilor organizației teritoriale și pune în aplicare hotărârile acestora;
c) propune adunării generale excluderea membrilor organizației teritoriale, în condițiile prezentului regulament;
d) asigura gestionarea fondurilor și resurselor obținute sau repartizate și dispune asupra acestora conform competentelor stabilite prin lege sau prin hotărâre a organelor de conducere abilitate.
Articolul 25
Președintele consiliului teritorial exercita următoarele atribuții principale:
a) convoacă și conduce ședințele consiliului teritorial;
b) conduce și coordonează activitatea membrilor consiliului teritorial;
c) participa la toate ședințele consiliului departamentului;
d) asigura conducerea efectivă a consiliului teritorial;
e) reprezintă consiliul teritorial în raporturile cu celelalte organizații din cadrul Corpului, precum și cu structuri ale autorităților publice locale și în relațiile cu terții;
f) asigura, împreună cu trezorierul, desfășurarea întregii activități economico-financiare în conformitate cu hotărârile consiliului teritorial, ale adunării generale, ale organelor superioare, precum și în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Secțiunea 3 Consiliul departamentului
Articolul 26
La inspectoratele generale și unitățile prevăzute la art. 4 se înființează departamente, ca structuri ale Corpului.
Fiecare departament coordonează acțiunile Corpului care vizează competentele structurii la nivelul căreia este constituit.
Pentru unitățile prevăzute la art. 4 care nu au în subordine structuri teritoriale departamentele se constituie fără organizații teritoriale. În astfel de cazuri organele de conducere se organizează și funcționează conform regulilor prevăzute pentru consiliile teritoriale.
Articolul 27
Fiecare departament își organizează propriul consiliu, format din președinții consiliilor teritoriale.
Consiliul departamentului alege prin vot secret, cu majoritate simpla, biroul executiv, format din președinte, 2 vicepreședinți, 6 membri, secretar și trezorier.
Președintele biroului executiv este președintele consiliului departamentului, fiind de drept membru al Consiliului național al Corpului.
Articolul 28
Consiliul departamentului se întrunește semestrial în sesiuni ordinare sau în sesiuni extraordinare, ori de câte ori este nevoie, și adopta decizii cu majoritatea simpla a voturilor membrilor prezenți.
Articolul 29
Consiliile departamentelor exercita următoarele atribuții principale:
a) conlucreaza cu șefii unităților și organelor polițienești la nivelul cărora este constituit, pentru îndeplinirea atribuțiilor ce revin Corpului, conform legii;
b) promovează și susține în cadrul Corpului interesele specifice ale membrilor din structura organizatorică la nivelul căreia este constituit;
c) asigura înfăptuirea, la nivelul departamentului, a hotărârilor Consiliului național al Corpului, respectiv Congresului național al Corpului;
d) soluționează contestațiile împotriva hotărârilor adunării generale, respectiv deciziilor consiliilor teritoriale din structura.
Pentru situațiile prevăzute la art. 26 alin. (3) atribuțiile consiliului departamentului se completează cu atribuțiile consiliilor teritoriale.
Articolul 30
Biroul executiv al consiliului departamentului îndeplinește următoarele atribuții principale:
a) organizează activitatea curenta a consiliului departamentului între sesiuni;
b) convoacă și pregătește ședințele consiliului departamentului;
c) formulează recomandări pentru configurarea și individualizarea intereselor specifice structurilor la nivelul cărora este constituit;
d) conlucreaza cu șefii unităților și organelor polițienești pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și de prezentul regulament, respectiv la
art. 50 din Legea nr. 360/2002 ;
e) gestionează fondurile bănești proprii, atrase ori repartizate.
Articolul 31
Președintele consiliului departamentului are următoarele atribuții principale:
a) reprezintă consiliul departamentului în relațiile cu celelalte organizații și organisme din cadrul Corpului, precum și cu conducerea unităților și organelor polițienești la nivelul cărora s-a constituit;
b) conduce și coordonează activitatea biroului executiv al consiliului departamentului;
c) asigura administrarea patrimoniului și fondurile repartizate, conform prevederilor legale.
Secțiunea 4 Congresul național al Corpului Național al Politistilor
Articolul 32
Congresul național al Corpului este organul suprem al Corpului, constituit din toți membrii delegați ai consiliilor departamentelor, și se întrunește în sesiuni ordinare, o dată la 2 ani, sau în sesiuni extraordinare, la convocarea Consiliului național al Corpului.
Convocarea Congresului național al Corpului se face de către Biroul executiv central, la cererea Consiliului național al Corpului, cu cel puțin 3 luni înainte de data fixată pentru desfășurarea lucrărilor acestuia, iar în sesiune extraordinară, cu cel puțin o luna înainte. Înștiințarea consiliilor departamentelor se face în scris, cu menționarea datei, a locului de desfășurare și a ordinii de zi.
Congresul național al Corpului își desfășoară activitatea în prezenta a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adopta hotărâri cu majoritatea simpla.
Personalul căruia îi sunt aplicabile prevederile
va fi reprezentat în Congresul național al Corpului proporțional cu numărul membrilor acestuia. Norma de reprezentare se stabilește pe departamente și organizații teritoriale, astfel încât fiecare organizație teritorială să aibă cel puțin un delegat. Norma de reprezentare este de 1 delegat la 500 de membri. Acolo unde numărul membrilor organizației teritoriale este sub 500, precum și pentru orice diferența care depășește multiplul de 500 va fi desemnat un delegat.
Articolul 33
Congresul național al Corpului exercita următoarele atribuții:
a) alege și eliberează din funcție, prin vot secret, cu majoritate de două treimi din voturile valabil exprimate, pe președintele Corpului, pe ceilalți membri ai Biroului executiv central, pe președintele Comisiei de cenzori și pe ceilalți membri ai acesteia;
b) aproba întreaga activitate desfășurată de Corp în perioada dintre congrese;
c) adopta hotărâri prin care stabilește strategia generală a Corpului între congrese;
d) stabilește tariful de înscriere și nivelul cotizatiei lunare a membrilor;
e) poate alege un președinte de onoare din rândul personalitatilor marcante care și-au desfășurat activitatea în Poliția Română sau în una dintre structurile prevăzute la
art. 76 din Legea nr. 360/2002 .
Secțiunea 5 Consiliul național al Corpului Național al Politistilor
Articolul 34
Consiliul național al Corpului este organul de conducere al Corpului în perioada dintre congrese, constituit din 251-275 de membri, reprezentând președinții consiliilor departamentelor și ai consiliilor teritoriale, precum și delegați ai organizațiilor teritoriale sau, după caz, ai departamentelor, proporțional cu numărul membrilor acestora, pe baza normelor stabilite de Congresul național al Corpului.
Consiliul național al Corpului se întrunește în sesiuni anuale sau extraordinare, la convocarea Biroului executiv central sau la solicitarea a cel puțin o treime din numărul membrilor săi. Sesiunile Consiliului național al Corpului sunt conduse de președintele Corpului.
Articolul 35
Consiliul național al Corpului își desfășoară activitatea în prezenta a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adopta hotărâri cu majoritatea simpla.
Hotărârile Consiliului național al Corpului sunt obligatorii pentru consiliile departamentelor, pentru consiliile teritoriale și pentru membrii săi.
Articolul 36
Consiliul național al Corpului exercita următoarele atribuții principale:
a) stabilește principalele activități ale Biroului executiv central pentru perioada dintre sesiunile anuale;
b) alege din rândul membrilor săi, la propunerea Biroului executiv central, cu majoritatea simpla de voturi, comisia de cenzori și comisii de specialitate, astfel:
1. comisia juridică, de resurse umane și probleme sociale;
2. comisia buget-finanțe;
3. comisia pentru perfecționarea pregătirii politistilor și pentru activitatea moral-educativă;
4. comisia de disciplina;
c) analizează anual și ori de câte ori este nevoie activitatea Biroului executiv central;
d) stabilește perioada și cota-parte din venituri, pe care consiliile teritoriale o virează Corpului, iar acesta o repartizează consiliilor departamentelor;
e) hotărăște, la propunerea Biroului executiv central, cu privire la modalitatea de recompensare a membrilor Corpului care s-au remarcat în mod deosebit;
f) aproba bugetul de venituri și cheltuieli al Corpului, întocmit de Biroul executiv central.
Articolul 37
Comisiile de specialitate își desfășoară activitatea în mod permanent, pe baza unor norme proprii aprobate de Consiliul național al Corpului.
Președintele fiecărei comisii informează Consiliul național al Corpului despre activitatea acesteia.
Secțiunea 6 Biroul executiv central
Articolul 38
Biroul executiv central este organismul de lucru al Consiliului național al Corpului.
Articolul 39
Biroul executiv central este ales de Congresul național al Corpului, prin vot direct și secret, exprimat de două treimi din numărul membrilor prezenți.
Biroul executiv central este constituit din președinte, 2 vicepreședinți, un secretar general, un trezorier general și 5-7 membri.
Articolul 40
Biroul executiv central își desfășoară activitatea legal în ședințe ordinare lunare sau în ședințe extraordinare ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui, în prezenta a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi.
În exercitarea atribuțiilor sale Biroul executiv central adopta hotărâri cu majoritate simpla.
Articolul 41
Biroul executiv central exercita următoarele atribuții principale:
a) convoacă în sesiune ordinară sau extraordinară Consiliul național al Corpului;
b) face propuneri Consiliului național al Corpului cu privire la acordarea de recompense în conformitate cu prevederile art. 36 lit. e);
c) prezintă spre aprobare Consiliului național al Corpului proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al Corpului;
d) participa, împreună cu structurile specializate, la inițierea unor acțiuni menite sa sporeasca eficienta activității polițienești;
e) formulează puncte de vedere în cazul elaborării propunerilor de acte normative care se referă la activitatea poliției sau la Statutul politistului;
f) participa la elaborarea Codului de etica și deontologie al politistului;
g) acorda, la cerere sau din oficiu, în cazuri temeinic justificate, burse și ajutoare pentru polițiștii și/sau membrii de familie ai acestora aflați în dificultate materială sau financiară;
h) organizează activități pentru cinstirea eroilor Ministerului de Interne;
i) organizează și desfășoară activități științifice, culturale și sportive;
j) desfășoară activități de sustinere a intereselor politistilor în fața autorităților interne și internaționale;
k) exercita orice alte atribuții stabilite de lege ori prin hotărâri ale Consiliului național al Corpului.
Secțiunea 7 Președintele Corpului Național al Politistilor
Articolul 42
Președintele Corpului este ales de Congresul național al Corpului pentru o perioadă de 2 ani, dintre membrii săi care au o vechime de cel puțin 10 ani în Poliția Română și/sau în structurile prevăzute la
art. 76 din Legea nr. 360/2002 , dintre personalitatile recunoscute cu contribuții marcante în activitatea profesională sau socială, în condițiile stabilite de art. 33 lit. a).
Funcția de președinte al Corpului nu poate fi îndeplinită decât pentru cel mult două mandate.
Președintele Corpului este și președinte al Biroului executiv central.
Articolul 43
Președintele are următoarele atribuții:
a) reprezintă Corpul în relațiile cu terții, pe plan intern și internațional;
b) conduce și coordonează activitatea membrilor Biroului executiv central;
c) convoacă Biroul executiv central în ședințe de lucru;
d) în lipsa sa, împuternicește la conducerea Biroului executiv central pe unul dintre vicepreședinți;
e) acorda împuternicire de reprezentare membrilor organelor de conducere sau președintelui de onoare;
f) emite decizii pentru organizarea și desfășurarea activității Corpului;
g) îndeplinește orice alte atribuții încredințate de organele de conducere ale Corpului.
Articolul 44
Președintele poate fi eliberat din funcție de către Congresul național al Corpului, cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor acestuia, la propunerea Consiliului național al Corpului, pentru neîndeplinirea atribuțiilor specifice, săvârșirea de abuzuri sau alte fapte incompatibile cu calitatea sa.
Președintele este suspendat din funcție când împotriva sa a fost pusă în mișcare acțiunea penală.
În perioada suspendării din funcție atribuțiile președintelui sunt exercitate de unul dintre vicepreședinți, desemnat de Biroul executiv central.
Dispozițiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător și membrilor Biroului executiv central, precum și președintelui comisiei de cenzori.
Secțiunea 8 Comisia de cenzori
Articolul 45
Comisia de cenzori este organul care verifica întreaga activitate financiară a Corpului, respectiv a departamentelor, și care își desfășoară activitatea în mod continuu, pe baza prevederilor legale în domeniu, precum și a unor norme proprii aprobate de Consiliul național al Corpului.
Articolul 46
Președintele comisiei de cenzori și ceilalți cenzori sunt aleși de Congresul național al Corpului dintre polițiștii cu o vechime de minimum 5 ani și cu studii de specialitate de nivel superior.
Președintele comisiei de cenzori informează Consiliul național al Corpului despre activitatea acesteia.
Capitolul 5 Veniturile și fondurile bănești ale Corpului Național al Politistilor
Articolul 47
Veniturile Corpului se constituie din:
a) taxa de înscriere, cotizatii lunare ale membrilor, venituri realizate din manifestări științifice, culturale și sportive și din drepturi editoriale;
b) resurse obținute de la bugetul de stat și/sau bugetele locale, în condițiile legii;
c) donații și sponsorizări din partea persoanelor fizice sau juridice, din țara ori străinătate, în condițiile legii și ale normelor instituite de ministrul de interne;
d) chirii, dobânzi și orice alte surse legale;
e) cota-parte din veniturile încasate de consiliile teritoriale, virata Corpului în condițiile art. 36 lit. d).
Patrimoniul Corpului este folosit exclusiv pentru realizarea scopului acestuia.
Biroul executiv central întocmește anual proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al Corpului, pe care îl supune aprobării Consiliului național al Corpului.
Articolul 48
Organele de conducere răspund de utilizarea legală a veniturilor realizate în condițiile art. 47 alin. (1).
Articolul 49
Fondurile bănești ale Corpului pot fi utilizate pentru perfecționarea pregătirii profesionale, acordarea de burse și de ajutoare, crearea unor instituții cu scop științific, investiții legate de dotarea cu mijloace adecvate activităților Corpului, cheltuieli administrativ-gospodărești, asistența juridică a membrilor, cumpărarea și administrarea unor hoteluri, case de odihnă și cluburi ale politistilor, precum și pentru fondul de salarii destinat aparatului tehnico-administrativ propriu.
Corpul are calitatea de proprietar al bunurilor pe care le achiziționează în condițiile legii. Titlul de proprietate al Corpului asupra bunurilor proprii este supus regimului de drept comun.
Capitolul 6 Dispoziții finale și tranzitorii
Articolul 50
Numărul posturilor, denumirea funcțiilor și modul de salarizare a personalului care desfășoară activitate permanenta în cadrul Corpului se stabilesc de Congresul național al Corpului, la propunerea Consiliului național al Corpului.
Membrii Corpului aflați în activitate, încadrați în funcții conform alin. (1), își păstrează calitatea de polițist și beneficiază de drepturile și obligațiile specifice prevăzute în
Legea nr. 360/2002 , mai puțin drepturile salariale, care vor fi suportate de Corp.
Articolul 51
Ministerul de Interne va pune la dispoziția Corpului, la nivel central și teritorial, spații, birotica și mijloace tehnice necesare, în condițiile legii.
Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și de prezentul regulament, organele de conducere ale Corpului au acces la mijloace de comunicații specifice utilizate de unitățile Ministerului de Interne.
Articolul 52
Corpul are ștampila și sigla proprii, ale căror forma și conținut vor fi stabilite de Congresul național al Corpului.
Deviza Corpului este "Unitas per veritatem" (Uniti pentru adevăr).
Articolul 53
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament se va constitui un comitet de inițiativa, format din reprezentanți desemnați de șefii structurilor Ministerului de Interne cărora li se aplică prevederile
Legii nr. 360/2002 , care are obligația de a organiza lucrările primului Congres național al Corpului, în termen de 90 de zile de la constituire.
--------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.