Legea nr. 218/2002
privind organizarea și funcționarea Poliției Române
prezumat în vigoare republicat 5 acte modificatoare
Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 170 din 2 martie 2020).
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Republicat prin 2
- Decizia nr. 11/2017 19 iunie 2017 referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 39, art. 102 alin. (1) pct. 1…
- Decizia nr. 167/2025 19 mai 2025 referitoare la interpretarea art. 5 lit. a) și b) și art. 11 din Legea nr. 218/2002 privin…
Modificat prin 4
- Legea nr. 281/2003 24 iunie 2003 privind modificarea și completarea Codului de procedura penală și a unor legi speciale
- Legea nr. 107/2015 14 mai 2015 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea art. 17 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și fu…
- Legea nr. 12/2020 9 ianuarie 2020 (prevederi anume) pentru modificarea art. 17 alin. (2) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcțio…
- Legea nr. 122/2022 2 mai 2022 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea art. 36 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și fu…
Completat prin 1
- Legea nr. 60/2009 1 aprilie 2009 (prevederi anume) pentru completarea art. 31 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poli…
Decizii de neconstituționalitate 9
- Decizia nr. 390/2006 9 mai 2006 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 alin. (1) din Lege…
- Decizia nr. 890/2007 16 octombrie 2007 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (3) din Leg…
- Decizia nr. 276/2010 18 martie 2010 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26, art. 27 și art. …
- Decizia nr. 572/2015 15 septembrie 2015 (prevederi anume) privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 lit. a) și b), art. 7 și a…
- Decizia nr. 208/2016 12 aprilie 2016 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (1) din Lege…
- Decizia nr. 502/2016 5 iulie 2016 (prevederi anume) privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 și art. 8 din Legea nr. 2…
- Decizia nr. 506/2019 18 septembrie 2019 asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II pct. 8 [cu referire la a…
- Comunicatul din 7 aprilie 2022 7 aprilie 2022 (prevederi anume) privind excepția de neconstituționalitate a art. 36 alin. (5) din Legea nr. 218/2002 privi…
- Decizia nr. 215/2022 7 aprilie 2022 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 alin. (4) și (5) …
Interpretat prin 1
- Decizia nr. 167/2025 19 mai 2025 (prevederi anume) referitoare la interpretarea art. 5 lit. a) și b) și art. 11 din Legea nr. 218/2002 privin…
Pus în aplicare prin 1
- Decizia nr. 8 (prevederi anume) VIII din 24 octombrie 2005 privind aplicarea dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 218/2002 …
Stă la baza 2
- Hotărârea din 15 septembrie 2015 15 septembrie 2015 (prevederi anume) în Cauza Poede împotriva României
- Decizia nr. 506/2019 18 septembrie 2019 (prevederi anume) asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II pct. 8 [cu referire la a…
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 1
Poliția Română face parte din Ministerul de Interne și este instituția specializată a statului, care exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, în condițiile legii.
Articolul 2
Activitatea Poliției Române constituie serviciu public specializat și se realizează în interesul persoanei, al comunității, precum și în sprijinul instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii.
Articolul 3
În îndeplinirea misiunilor care îi revin Poliția Română cooperează cu instituțiile statului și colaborează cu asociațiile și organizațiile neguvernamentale, precum și cu persoanele fizice și juridice, în limitele legii.
Articolul 4
Poliția Română se organizează corespunzător împărțirii administrativ-teritoriale a tarii.
Poliția Română se poate organiza și conform specificului unor sectoare ale economiei naționale - transporturi feroviare, aeriene, navale - sau al unor obiective economice și sociale, în funcție de importanța și de numărul acestora.
Unitățile de poliție se înființează prin ordin al ministrului de interne.
Capitolul 2 Organizare și funcționare
Secțiunea 1 Structura organizatorică
Articolul 5
Poliția Română are următoarea structura organizatorică:
a) Inspectoratul General al Poliției Române;
b) unități teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, Direcția generală de poliție a municipiului București și inspectoratele județene de poliție;
c) instituții de învățământ pentru formarea și pregătirea continua a personalului;
d) alte unități necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice poliției, înființate potrivit legii.
Articolul 6
În cadrul Poliției Române funcționează Corpul Național al Politistilor, persoana juridică de drept public, ale carei atribuții sunt stabilite prin legea privind statutul politistului.
Articolul 7
Inspectoratul General al Poliției Române este unitatea centrala a poliției, cu personalitate juridică și competența teritorială generală, care conduce, îndrumă și controlează activitatea unităților de poliție subordonate, desfășoară activități de investigare și cercetare a infracțiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalitatii economico-financiare sau bancare, a altor infracțiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate în supravegherea Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, precum și orice alte atribuții date în competența sa prin lege.
Articolul 8
Inspectoratul General al Poliției Române este condus de un inspector general numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului de interne, după consultarea Corpului Național al Politistilor.
Inspectorul general este ajutat de adjuncți numiți de către ministrul de interne, la propunerea sa, cu consultarea Corpului Național al Politistilor.
Articolul 9
În cadrul Inspectoratului General al Poliției Române funcționează Consiliul Superior, denumit în continuare Consiliu, constituit din inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției Române, adjunctii inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române, șefii direcțiilor generale și ai direcțiilor din Inspectoratul General al Poliției Române, 5 șefi ai unităților teritoriale ale poliției, desemnați prin rotație în fiecare an, președintele Corpului Național al Politistilor și rectorul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza".
Consiliul se întrunește o dată pe trimestru sau ori de câte ori este nevoie, sub conducerea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române. Consiliul analizează și hotărăște activitățile Poliției Române conform strategiei Ministerului de Interne. Hotărârile se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi. Hotărârile Consiliului se aduc la îndeplinire prin grija inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române.
Desemnarea nominală a membrilor Consiliului și funcționarea acestuia se stabilesc prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române.
Articolul 10
În aplicarea legii inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției Române emite dispoziții obligatorii pentru personalul din subordine, la elaborarea cărora consulta Corpul Național al Politistilor și Consiliul.
Articolul 11
Inspectoratul General al Poliției Române are în structura sa organizatorică direcții generale, direcții, servicii și birouri, înființate prin ordin al ministrului de interne, în limita fondurilor la dispoziție.
Secțiunea 2 Unități teritoriale din subordinea Inspectoratului General al Poliției Române
Articolul 12
În municipiul București se organizează și funcționează ca unitate cu personalitate juridică Direcția generală de poliție a municipiului București, condusă de un director general, ajutat de adjuncți.
În județe se organizează și funcționează, ca unități cu personalitate juridică, inspectorate de poliție, conduse de un inspector-șef, ajutat de adjuncți.
Directorul general al Direcției generale de poliție a municipiului București și inspectorii-șefi ai inspectoratelor de poliție județene sunt numiți și eliberați din funcție prin ordin al ministrului de interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române, după consultarea Corpului Național al Politistilor și cu avizul consultativ al prefectului.
Articolul 13
În cadrul Direcției generale de poliție a municipiului București se organizează și funcționează unități de poliție ale sectoarelor, corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia.
În fiecare sector se organizează și funcționează secții de poliție. Numărul acestora se stabilește prin ordin al ministrului de interne, în funcție de întinderea teritoriului, numărul populației, de numărul și importanța obiectivelor economice, sociale și politice.
Articolul 14
În municipii și orașe funcționează politii municipale și orășenești, iar în comune, posturi de poliție.
În municipii pot fi înființate secții de poliție, iar în comunele cu sate și cătune dispersate pot fi înființate birouri de poliție, potrivit criteriilor prevăzute la art. 13 alin. (2).
Articolul 15
În structura organizatorică a Poliției Române pot fi înființate și alte unități pentru prevenirea și combaterea infractionalitatii.
Numărul, competența și structura organizatorică ale acestor unități se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române, după consultarea Corpului Național al Politistilor.
Șefii unităților organizate în condițiile alin. (1) și (2) sunt numiți și eliberați din funcție prin ordin al ministrului de interne.
Articolul 16
Atribuțiile și structura organizatorică ale Inspectoratului General al Poliției Române, Direcției generale de poliție a municipiului București și inspectoratelor de poliție județene se stabilesc prin regulamente de organizare și funcționare.
Regulamentul de organizare și funcționare a Inspectoratului General al Poliției Române se aproba de ministrul de interne, iar cele ale unităților teritoriale, de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției Române.
Secțiunea 3 Autoritatea teritorială de ordine publică
Articolul 17
La nivelul municipiului București și al fiecărui județ se organizează și funcționează autoritatea teritorială de ordine publică, organism cu rol consultativ, a cărui activitate se desfășoară în interesul comunității.
Autoritatea teritorială de ordine publică este constituită din șeful Direcției generale de poliție a municipiului București sau al inspectoratului de poliție județean, un reprezentant al Corpului Național al Politistilor, subprefect, 6 consilieri desemnați de Consiliul General al Municipiului București, respectiv de consiliul județean, șeful Corpului gardienilor publici al municipiului București sau al județului, 3 reprezentanți ai comunității, desemnați de primarul general al municipiului București, respectiv de președintele consiliului județean.
Desemnarea nominală a autorității teritoriale de ordine publică este validată de către Consiliul General al Municipiului București sau de către consiliul județean pentru o perioadă de 4 ani.
Autoritatea teritorială de ordine publică este condusă de un președinte ales cu votul majoritar din rândul consilierilor din Consiliul General al Municipiului București sau al consiliilor județene pe o perioadă de 4 ani.
Articolul 18
Autoritatea teritorială de ordine publică are următoarele atribuții:
a) contribuie la elaborarea planului de activități și la fixarea obiectivelor și indicatorilor de performanță minimali, având ca scop protejarea intereselor comunității și asigurarea climatului de siguranță publică;
b) sesizează și propune măsuri de inlaturare a deficiențelor din activitatea de poliție;
c) face propuneri pentru soluționarea de către organele de poliție a sesizarilor care îi sunt adresate, referitoare la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, potrivit prezentei legi;
d) organizează consultări cu membrii comunităților locale și cu organizațiile neguvernamentale cu privire la prioritățile siguranței persoanei și a ordinii publice;
e) prezintă trimestrial informări în ședințele Consiliului General al Municipiului București sau ale consiliului județean, după caz, asupra nivelului de asigurare a securității și siguranței civice a comunității;
f) elaborează anual un raport asupra eficientei activității unităților de poliție, care se da publicității.
Articolul 19
Autoritatea teritorială de ordine publică se întrunește în ședințe ordinare sau extraordinare, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.
La ședințele autorității teritoriale de ordine publică au dreptul sa participe, cu statut de invitat, prefectul municipiului București, respectiv al județului, primarul general al municipiului București, respectiv președintele consiliului județean, conducătorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației publice centrale de specialitate. Ședințele autorității teritoriale de ordine publică pot fi și publice.
În exercitarea atribuțiilor sale autoritatea teritorială de ordine publică emite hotărâri cu caracter de recomandare.
Autoritatea teritorială de ordine publică nu are competente în problemele operative ale poliției.
Articolul 20
Cheltuielile necesare pentru desfășurarea activității autorității teritoriale de ordine publică se suporta din bugetul municipiului București, respectiv din cel al județului.
Articolul 21
Regulamentul de organizare și funcționare a autorității teritoriale de ordine publică se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului de Interne și a Ministerului Administrației Publice, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Secțiunea 4 Raporturile dintre poliție și autoritățile administrației publice locale
Articolul 22
În plan teritorial unitățile de poliție cooperează cu prefectii, autoritățile administrației publice locale, autoritățile judecătorești, serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, precum și cu reprezentanți ai comunității.
În vederea infiintarii unor noi unități, secții, birouri sau posturi de poliție vor fi consultate Consiliul General al Municipiului București, consiliile județene și consiliile locale ale municipiilor, orașelor ori comunelor, după caz, care vor pune la dispoziție spațiile necesare funcționarii acestora.
Articolul 23
Șeful Direcției generale de poliție a municipiului București, șefii inspectoratelor de poliție județene, ai politiilor municipale și orășenești și ai posturilor de poliție comunale prezintă informări anuale în fața autorității teritoriale de ordine publică, Consiliului General al Municipiului București, consiliilor județene, consiliilor municipale, orășenești sau comunale, după caz, referitoare la măsurile întreprinse în îndeplinirea atribuțiilor specifice.
Șefii unităților prevăzute la alin. (1) informează, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, prefectii, primarul general al municipiului București, președinții consiliilor județene, primării sectoarelor municipiului București, ai municipiilor, orașelor și comunelor, după caz, despre evoluția fenomenelor antisociale și modul în care au fost îndeplinite sarcinile pe plan local.
Articolul 24
Unitățile teritoriale de poliție cooperează cu consiliile locale și, după caz, cu primării pentru îndeplinirea hotărârilor sau dispozițiilor scrise ale acestora, emise în limita competentelor lor în domeniul ordinii publice.
Articolul 25
În cazuri justificate de evenimente deosebite, între autoritățile administrației publice locale și unitățile de poliție, de comun acord, se pot încheia protocoale în vederea îndeplinirii eficiente a atribuțiilor poliției.
Dacă poliția nu își îndeplinește responsabilitățile în baza protocolului încheiat, administrația publică se poate adresa organului superior de poliție.
Capitolul 3 Atribuțiile Poliției Române
Articolul 26
Poliția Română are următoarele atribuții principale:
1. apara viața, integritatea corporală și libertatea persoanelor, proprietatea privată și publică, celelalte drepturi și interese legitime ale cetățenilor și ale comunității;
2. aplica măsuri de menținere a ordinii și liniștii publice, a siguranței cetățeanului, de prevenire și combatere a fenomenului infractional și de identificare și contracarare a acțiunilor elementelor care atentează la viața, libertatea, sănătatea și integritatea persoanelor, a proprietății private și publice, precum și a altor interese legitime ale comunității;
3. sprijină unitățile de jandarmerie cu informații pentru asigurarea sau restabilirea ordinii și liniștii publice, cu ocazia mitingurilor, manifestatiilor cultural-sportive și altele asemenea;
4. asigura, direct sau în cooperare cu alte instituții abilitate potrivit legii, executarea controalelor tehnice și interventiilor pirotehnice pentru prevenirea, descoperirea și neutralizarea dispozitivelor explozive amplasate în scopul tulburării ordinii publice, vatamarii integrității corporale, sănătății persoanelor sau provocarii de daune proprietății publice ori private;
5. avizează și controlează, în condițiile legii, înființarea societăților private de detectivi, paza, supraveghere și garda de corp;
6. culege informații în vederea cunoașterii, prevenirii și combaterii infracțiunilor, precum și a altor fapte ilicite;
7. realizează activități de prevenire și combatere a corupției, a criminalitatii economico-financiare, a celei transfrontaliere, a infracțiunii în domeniul informaticii și a crimei organizate;
8. desfășoară, potrivit competentei, activități pentru constatarea faptelor penale și efectuează cercetări în legătură cu acestea;
9. asigura paza și funcționarea, în condițiile legii, a locurilor de reținere și de arest preventiv organizate în cadrul unităților de poliție;
10. constata contravenții și aplica sancțiuni contravenționale, potrivit legii;
11. asigura protecția martorului, informatorului și a victimei, în condițiile legii;
12. asigura, conform legii, protecția magistraților și a familiilor lor, în cazurile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unor amenințări;
13. desfășoară activități de depistare a persoanelor care se sustrag urmăririi penale, executării pedepselor sau altor hotărâri judecătorești, precum și a persoanelor dispărute;
14. desfășoară activități de prevenire și combatere a migratiei ilegale;
15. folosește metode și mijloace tehnico-științifice în cercetarea locului săvârșirii infracțiunilor și la examinarea probelor și a mijloacelor materiale de proba, efectuand, prin laboratoarele și specialiștii proprii acreditați, expertize criminalistice și constatări tehnico-științifice, dispuse în condițiile legii;
16. exercita controlul, potrivit legii, asupra deținerii, portului și folosirii armelor și munițiilor, a materialelor explozive, asupra modului în care se efectuează operațiunile cu arme, muniții și materii explozive, precum și asupra funcționarii atelierelor de reparat arme și asupra poligoanelor de tir;
17. exercita controlul asupra respectării regimului materialelor radioactive și nucleare, substanțelor toxice și stupefiante, precum și asupra altor obiecte și materii supuse autorizării, potrivit legii;
18. supraveghează și controlează circulația pe drumurile publice, în afară cazurilor exceptate prin lege, și colaborează cu alte autorități publice, instituții, asociații și organizații neguvernamentale, pentru îmbunătățirea organizării și sistematizării circulației, asigurarea stării tehnice a autovehiculelor, perfecționarea pregătirii conducătorilor auto și luarea unor măsuri de educație rutiera a participanților la trafic;
19. desfășoară activități specifice de poliție în domeniul transporturilor feroviare, navale și aeriene;
20. exercita controlul asupra legalității stabilirii domiciliului sau reședinței cetățenilor români și străini aflați pe teritoriul tarii, în condițiile legii;
21. tine evidenta nominală a cetățenilor români cu obligații militare în mediul rural;
22. organizează, în condițiile legii, cazierul judiciar pentru ținerea evidentei persoanelor condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal și constituie baza de date necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor operative specifice poliției;
23. efectuează studii și cercetări privind dinamica infractionalitatii în România și propune măsuri de prevenire a acesteia;
24. acorda sprijin, potrivit legii, autorităților administrației publice centrale și locale în vederea desfășurării activității acestora;
25. participa, în condițiile legii, împreună cu alte unități ale Ministerului de Interne, în colaborare cu trupe ale Ministerului Apărării Naționale, unități de protecție civilă și alte organe prevăzute de lege, la activitățile de salvare și evacuare a persoanelor și bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitati naturale și catastrofe, precum și de limitare și inlaturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;
26. colaborează cu instituțiile de învățământ și cu organizațiile neguvernamentale pentru pregătirea antiinfractionala a populației;
27. conlucreaza cu structuri de profil din alte state și de la nivelul unor instituții internaționale pentru prevenirea și combaterea criminalitatii transfrontaliere;
28. participa la constituirea forțelor internaționale de poliție, destinate unor misiuni de instruire, asistența și cooperare politieneasca sau pentru acțiuni umanitare;
29. îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege.
Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin Poliția Română își organizează propria baza de date, potrivit legii.
Articolul 27
Prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române sunt desemnați polițiștii care au calitatea de organ de cercetare penală.
Articolul 28
În îndeplinirea activităților specifice politistul are competența teritorială corespunzătoare unității de poliție din care face parte.
În caz de continuare a unei măsuri sau activități specifice politistul poate acționa și pe raza teritorială a altor unități de poliție, comunicând despre aceasta unității competente.
În caz de detașare sau misiune ordonată pe raza teritorială a altei unități de poliție politistul are competența teritorială stabilită pentru acea unitate. Politistul încadrat în Inspectoratul General al Poliției Române are competența teritorială generală.
Politistul este obligat sa intervină și în afară orelor de program, a atribuțiilor sale de serviciu și a competentei teritoriale a unității din care face parte, când ia cunoștința de existenta unei infracțiuni flagrante, precum și pentru conservarea probelor în cazul altor infracțiuni a căror cercetare va fi efectuată de organele competente.
Capitolul 4 Personalul Poliției Române
Articolul 29
Personalul Poliției Române se compune din politisti, alți funcționari publici și personal contractual.
Drepturile și îndatoririle specifice ale politistului se stabilesc prin statut.
Articolul 30
Personalul contractual este supus reglementărilor din legislația muncii, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
Capitolul 5 Drepturi și obligații
Articolul 31
În realizarea atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, politistul este investit cu exercițiul autorității publice și are următoarele drepturi și obligații principale:
a) sa legitimeze și sa stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispozițiile legale ori sunt indicii ca acestea pregătesc sau au comis o faptă ilegala;
b) sa conducă la sediul poliției pe cei care, prin acțiunile lor, periclitează viața persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale, precum și persoanele suspecte de săvârșirea unor fapte ilegale, a căror identitate nu a putut fi stabilită în condițiile legii; în cazurile nerespectării dispozițiilor date de polițist, acesta este îndreptățit sa folosească forta; verificarea situației acestor categorii de persoane și luarea măsurilor legale, după caz, se realizează în cel mult 24 de ore, ca măsura administrativă;
c) sa invite la sediul poliției persoanele a căror prezenta este necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor poliției, prin aducerea la cunoștința, în scris, a scopului și motivului invitatiei;
d) sa pună în executare mandatele de aducere, mandatele de arestare și pe cele de executare a pedepselor, în condițiile prevăzute de lege;
e) în cazul săvârșirii unei infracțiuni, al urmăririi unor infractori sau al unei acțiuni teroriste, să între în incinta locuințelor, a unităților economice, a instituțiilor publice ori particulare, a organizațiilor social-politice, indiferent de deținător sau de proprietar, precum și la bordul oricăror mijloace de transport românești, cu respectarea dispozițiilor legale;
f) să efectueze, cu respectarea dispozițiilor legale, controale ale persoanelor și bagajelor, precum și ale vehiculelor aflate în circulație, atunci când exista indicii temeinice cu privire la săvârșirea unor infracțiuni sau posibile acțiuni teroriste;
g) să efectueze controale și razii atunci când exista indicii temeinice cu privire la săvârșirea de infracțiuni ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infracțiuni sau posibile acțiuni teroriste;
h) sa poarte asupra sa armamentul și munitia necesare, indiferent dacă este în uniforma sau echipat civil, și sa folosească, pentru îndeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare, cu sau fără însemnele distinctive ale poliției;
i) sa folosească orice mijloace de transport și comunicații, indiferent de proprietar sau deținător, persoana fizica ori persoana juridică, cu excepția celor aparținând corpului diplomatic, pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amânare și nu pot fi aduse la îndeplinire altfel; cheltuielile vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, și vor fi suportate din fondurile unităților de poliție sau, după caz, de către persoanele care au determinat intervenția, nu mai târziu de 15 zile;
j) sa folosească gratuit mijloacele de transport în comun în timpul serviciului pentru executarea unor misiuni, iar personalul din poliția pentru transporturi, pe cele feroviare și navale; folosirea mijloacelor de transport se face pe baza legitimatiei de serviciu;
k) să solicite sprijinul cetățenilor pentru urmărirea, prinderea, imobilizarea și conducerea la unitățile de poliție a persoanelor care au comis fapte penale.
În exercitarea drepturilor conferite de prezenta lege politistul are obligația să respecte întocmai drepturile și libertățile fundamentale ale omului, prevăzute de lege și de Convenția europeană a drepturilor omului.
Articolul 32
Pentru combaterea infracțiunilor săvârșite în condițiile crimei organizate ori în interesul urmăririi penale poliția poate utiliza metoda livrării supravegheate.
Livrarea supravegheată constituie metoda folosită de instituțiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea și sub controlul procurorului, care consta în permiterea trecerii sau circulației pe teritoriul tarii a drogurilor ori precursorilor și bunurilor care fac obiectul unor infracțiuni sau ale căror deținere și comercializare sunt interzise, în scopul descoperirii activităților infractionale și al identificarii persoanelor implicate.
Articolul 33
Pentru prevenirea și combaterea corupției, a criminalitatii transfrontaliere, a traficului de ființe umane, terorismului, traficului de droguri, spalarii banilor, infracțiunilor informatice și a crimei organizate, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române, cu aprobarea ministrului de interne și cu autorizarea procurorului desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângă Curtea de apel, Poliția Română poate să folosească informatori și politisti sub acoperire pentru culegerea de informații în vederea folosirii acestora ca probe în timpul unui proces în instanța. Autorizarea procurorului va fi emisă în scris pentru o perioadă de maximum 60 de zile și poate fi prelungită în aceleași condiții pentru alte perioade de câte 30 de zile fiecare. Toate aceste autorizații vor fi confidențiale și nu vor fi făcute publice.
Sursele de informare, metodele și mijloacele activității de culegere a informațiilor au caracter confidențial și nu pot fi dezvăluite de nimeni în nici o împrejurare. Excepție fac cazurile în care îndatoririle funcției, nevoile justiției sau legea impune dezvaluirea lor. În aceste situații dezvaluirea se va face, după caz, cu asigurarea protecției necesare.
Prin activitatea de culegere, verificare și valorificare a datelor și informațiilor polițiștii nu trebuie în nici un fel sa lezeze sau sa ingradeasca în mod ilegal drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, viața privată, onoarea sau reputația acestora.
Ministerul de Interne asigura protecția și încadrarea în munca a politistilor care, lucrand sub acoperire, au fost deconspirati în împrejurări care exclud culpa acestora.
Organizarea și funcționarea activității de culegere a informațiilor pentru activitatea specifică poliției se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
Ministrul de interne prezintă, anual sau ori de câte ori se impune, Consiliului Suprem de Apărare a Tarii și comisiilor de specialitate ale Parlamentului României rapoarte referitoare la activitatea de culegere a informațiilor și fondurile utilizate în acest scop.
Colectarea, stocarea și utilizarea datelor despre persoanele aflate în atenția poliției se fac în conformitate cu legea și cu principiile internaționale privind protecția datelor.
Articolul 34
Pentru descurajarea, împiedicarea și neutralizarea acțiunilor agresive ale persoanelor care tulbura ordinea și liniștea publică, acțiuni ce nu au putut fi inlaturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace, polițiștii pot folosi scuturi de protecție, casti cu vizor, bastoane din cauciuc, bastoane cu energie electrostatica, dispozitive cu substanțe iritant-lacrimogene și paralizante, jeturi de apa, arme cu glont din cauciuc și catuse, caini de serviciu, precum și alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viața sau nu produc o vătămare corporală grava.
Mijloacele prevăzute la alin. (1) pot fi folosite împotriva persoanelor care:
a) întreprind acțiuni care pun în pericol integritatea corporală, sănătatea sau bunurile altor persoane;
b) blocheaza, în afară condițiilor legii, căile publice de circulație, incearca sa pătrundă, patrund fără drept sau refuza sa părăsească sediile autorităților publice, ale partidelor politice, ale instituțiilor și organizațiilor de interes public ori privat, periclitează în orice mod integritatea sau securitatea acestora ori a personalului sau tulbura desfășurarea normală a activității;
c) ultragiaza persoanele cu funcții ce implica exercițiul autorității publice;
d) se opun sau nu se supun, prin orice mijloace, îndeplinirii solicitărilor legale ale politistului, numai dacă exista o temere legitima ca prin acțiunile lor pot pune în pericol integritatea corporală sau viața politistului.
Folosirea mijloacelor prevăzute la alin. (1) împotriva participanților la acțiunile agresive se va face în mod gradual, după avertizarea prealabilă asupra utilizării unor asemenea mijloace și acordarea timpului necesar pentru încetarea acțiunilor și conformarea la solicitarile legale ale politistului; excepție fac cazurile extreme. Orice acțiune în public și în cazuri extreme se face prin anuntare: Poliția!
Folosirea mijloacelor prevăzute la alin. (1) nu trebuie să depășească nevoile reale pentru împiedicarea sau neutralizarea acțiunilor agresive.
Articolul 35
În caz de necesitate politistul poate folosi, în situațiile și în condițiile prevăzute de lege, forta armelor albe sau a armelor de foc. Armele de foc se folosesc după somația: Stai, stai ca trag!
În cazurile de legitima apărare politistul poate folosi armele de foc, fără somație.
Folosirea armamentului din dotare pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în condițiile și în situațiile prevăzute de lege, inlatura caracterul penal al faptei.
Articolul 36
Se interzice folosirea mijloacelor prevăzute la art. 34 și 35 împotriva femeilor cu semne vizibile de sarcina, împotriva persoanelor cu semne vadite de invaliditate și copiilor, cu excepția cazurilor în care aceștia infaptuiesc un atac armat sau în grup, care pune în pericol viața sau integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane.
Articolul 37
Poliția Română poate interveni în forta, în condițiile legii, împotriva celor care pun în pericol viața, integritatea sau sănătatea persoanelor ori a organelor de ordine, precum și împotriva celor care ameninta cu distrugerea unor clădiri sau bunuri de interes public ori privat.
Folosirea mijloacelor din dotare se face numai după avertizarea și somarea, prin mijloace de amplificare sonora, a participanților la dezordine asupra necesității respectării legii și ordinii publice. Dacă după avertizare se încalcă în continuare ordinea publică și legile, politistul numit ca șef al dispozitivului de ordine sau șefii ierarhici îi someaza pe participanți folosind formula: Prima somație: Atențiune, va rugăm sa parasiti ... Vom folosi forta!, urmată de semnale sonore și luminoase. Dacă după trecerea perioadei de timp necesare dispersarii cei somati nu se supun, se folosește o ultima somație, astfel: Ultima somație: Parasiti ... Se va folosi forta!
Dacă în astfel de situații, precum și în cele prevăzute de
art. 47 din Legea nr. 17/1996
privind regimul armelor de foc și al munițiilor se impune uzul de arma, în prealabil se va folosi o ultima somație, astfel: Parasiti ... Se vor folosi armele de foc!
Folosirea mijloacelor de împiedicare și constrângere încetează de îndată ce s-a restabilit ordinea publică.
Articolul 38
Fiecare situație în care s-a făcut uz de arma se raportează de urgenta ierarhic. De îndată ce va fi posibil, raportul va fi întocmit în scris. Dacă în urma uzului de arma s-a produs moartea sau vătămarea unei persoane, fapta se comunică de îndată procurorului competent, potrivit legii.
Articolul 39
Politistul este obligat sa ia măsurile necesare pentru înlăturarea pericolelor care ameninta ordinea publică sau siguranța persoanelor, în toate situațiile în care ia cunoștința direct ori când este sesizat despre acestea.
Articolul 40
Politistul este obligat sa ia măsurile necesare pentru ocrotirea vieții, sănătății și integrității corporale a persoanelor a căror paza o asigura și, în special, sa ia imediat măsuri ca ingrijirile medicale să le fie acordate de fiecare dacă când acestea se impun.
Articolul 41
În exercitarea atribuțiilor de serviciu politistul este obligat să prezinte insigna sau legitimatia de serviciu, după caz, pentru a-și face cunoscută, în prealabil, calitatea, cu excepția situațiilor în care rezultatul intervenției sau siguranța ulterioară a politistului ar fi periclitata.
Înainte de intrarea în acțiune sau efectuarea intervenției ce nu suferă amânare politistul este obligat să se prezinte verbal, iar după încheierea oricărei acțiuni sau intervenții, să se legitimeze și să își declare funcția și unitatea de poliție din care face parte.
Articolul 42
Politistul este obligat sa verifice permanent competența acțiunilor sale.
În efectuarea investigatiilor politistul este obligat să se bazeze pe date sau informații privind săvârșirea unor fapte ilegale.
Capitolul 6 Asigurarea logistica, materială și financiară
Articolul 43
Poliția Română poate deține în folosință imobile, armament, munitie, echipamente și aparatura tehnica specifică, necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege.
Unitățile de poliție utilizează, potrivit legii, un parc propriu de mijloace de transport, animale de serviciu și alte mijloace necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege.
Pe lângă unitățile de poliție se pot constitui secții sau asociații sportive.
Inspectoratul General al Poliției Române și unitățile teritoriale ale poliției pot avea cabinete medicale care să asigure asistența medicală la locul de muncă, pot deține în folosință baze de tratament și unități de cazare a personalului și a membrilor lor de familie pe timpul cat se afla în misiune, concedii de odihnă sau tratament medical.
Articolul 44
Inspectoratul General al Poliției Române și unitățile teritoriale ale poliției folosesc locuințe de protocol, de serviciu, de intervenție și sociale ce pot fi repartizate politistilor, celorlalți funcționari publici și personalului contractual, precum și familiilor acestora.
Articolul 45
Dotarea Poliției Române se realizează de către Ministerul de Interne din fondurile alocate cu aceasta destinație prin legea bugetului de stat și din alte surse constituite potrivit legii.
Articolul 46
Inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției Române este abilitat:
a) sa aprobe, în limitele competentelor sale, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările proprii de investiții și sa urmărească executarea acestora la termenele stabilite;
b) sa stabilească normele de întrebuințare, întreținere și reparare pentru tehnica specială din dotare;
c) să execute controlul mijloacelor materiale și bănești repartizate unităților subordonate;
d) sa exercite orice alte atribuții conferite prin actele normative, în domeniile asigurării materiale și financiare.
Capitolul 7 Dispoziții finale
Articolul 47
Poliția Română cooperează cu instituții similare din alte state și cu organisme internaționale de profil, pe baza înțelegerilor la care România este parte, inclusiv prin ofițeri de legătură.
Articolul 48
În interesul asigurării ordinii publice și securității colective, la solicitarea Președintelui României, cu aprobarea Parlamentului, efective ale Poliției Române pot participa, în afară teritoriului național, la constituirea forțelor internaționale de poliție destinate unor misiuni de instruire, asistența și cooperare politieneasca, precum și pentru acțiuni umanitare.
Pe timpul îndeplinirii misiunilor prevăzute la alin. (1) efectivele de poliție participante vor avea statutul personalului detașat la organizații internaționale și vor beneficia de drepturile cuvenite potrivit legii.
Articolul 49
Înființarea, organizarea și funcționarea poliției comunitare pentru ordinea publică la nivelul unităților administrativ-teritoriale se reglementează prin lege.
Articolul 50
Ziua Poliției Române este 25 martie.
Articolul 51
Uniforma de polițist, forma și conținutul insignei și ale documentelor de legitimare a politistilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 52
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga
privind organizarea și funcționarea Poliției Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 18 mai 1994, cu modificările și completările ulterioare.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comuna din 20 martie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, VIOREL HREBENCIUC PREȘEDINTELE SENATULUI NICOLAE VACAROIU
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.