Decizia nr. 294/2003

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Nicoleta Grigorescu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 din Codul penal, excepție ridicată de Maria Daniela Silvia în Dosarul nr. 234/2002 al Judecătoriei Mangalia.

La apelul nominal răspunde Radu Constantinescu, personal și prin avocat Dan Constantinescu, lipsind autorul excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Avocatul prezent depune la dosar concluzii scrise și solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece art. 248 din Codul penal nu contravine dispozițiilor constituționale invocate, ținând cont de faptul ca infracțiunea ce constituie obiectul prezentei excepții este o infracțiune de serviciu și nu o infracțiune împotriva patrimoniului.

Partea prezenta, Radu Constantinescu, solicita respingerea excepției de neconstituționalitate, fiind de acord cu concluziile depuse de apărătorul sau.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca nefondata, motivat de faptul ca textul prevăzut de art. 248 din Codul penal nu face nici o distincție între tipul de proprietate, iar infracțiunea face parte din categoria celor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 10 martie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 234/2002, Judecătoria Mangalia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 din Codul penal.

Excepția a fost ridicată de inculpata Maria Daniela Silvia, cercetata în dosarul cu numărul de mai sus pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, neglijența în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, prevăzute și pedepsite de art. 248, art. 249 alin. 1, art. 288 alin. 2 și art. 291 din Codul penal.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține ca textul criticat aduce atingere dreptului fundamental privind protecția proprietății private, care vizează ocrotirea acesteia în mod egal de lege și indiferent de titular. Astfel, partea finala a textului art. 248 din Codul penal, definind cel de-al doilea rezultat alternativ al conținutului infracțiunii ca o paguba cauzată patrimoniului unei categorii de unități, nu face nici o distincție între proprietatea publică și cea privată, supunand aceleiași ocrotiri speciale atât partea din patrimoniu care constituie proprietate publică, cat și cea care constituie proprietate privată.

Incriminarea diferențiată - evident mai grava - a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice și în situația în care rezultatul faptei îl constituie o paguba în proprietatea privată încalcă dreptul fundamental consacrat de art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituție, constând în ocrotirea în mod egal a proprietății private, indiferent de titular.

Judecătoria Mangalia a apreciat ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât autorul acesteia incearca să obțină schimbarea încadrării juridice dintr-o infracțiune pedepsita mai aspru (art. 248 din Codul penal) într-o infracțiune mai blanda (art. 246 din Codul penal). În cauza de fața nu interesele personale au fost afectate de modul de îndeplinire a atribuțiilor proprii de serviciu ale inculpatei, ci interesele publice, întrucât sunt angajate fondurile publice ale primăriei, iar inculpata are calitatea de funcționar public, angajat al unei instituții publice, poziție care impune o anumită conduita profesională și o exigenta sporită în gestionarea banului public.

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul a considerat ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 din Codul penal, este o infracțiune de serviciu și nu una contra patrimoniului. Valoarea socială apărată, în principal, prin incriminarea și sancționarea abuzului în serviciu contra intereselor publice este bunul mers al activității persoanelor juridice de drept public, indicate în art. 145 din Codul penal.

Existenta infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice este condiționată de producerea de către funcționarul public, respectiv de către un funcționar, fie a unei tulburări însemnate a bunului mers al unei unități la care se referă art. 145 din Codul penal, fie a unei pagube aduse persoanei juridice de drept public, respectiv persoanei juridice de drept privat.

Critica formulată de autoarea excepției în legătură cu distincția dintre proprietatea publică și cea privată nu prezintă interes pentru calificarea faptei săvârșite ca infracțiune prevăzută la art. 248 din Codul penal, întrucât infracțiunea exista chiar dacă prin fapta săvârșită nu s-a produs o paguba.

Avocatul Poporului a considerat ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece tulburarea însemnată a bunului mers al unui organ sau al unei autorități publice, instituții publice ori altei persoane juridice de interes public sau producerea unei pagube patrimoniului acestora are, de regula, consecințe sociale negative mai mari, fapt care justifica un regim sanctionator mai sever.

Totodată, legiuitorul poate stabili o represiune diferita și pentru faptele prin care se produc pagube cu caracter patrimonial, fără a face distincție după cum bunurile în legătură cu care s-au produs pagubele aparțin statului sau altor subiecte.

Pe cale de consecința, sancționarea mai aspra a abuzului în serviciu contra intereselor publice constituie o opțiune de politica legislativă de competența exclusiva a Parlamentului, opțiune care nu poate fi cenzurata de Curtea Constituțională.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 248 din Codul penal, care au următorul conținut:

- Art. 248: "Fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știința, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține ca dispozițiile legale contravin art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituție, al căror conținut este următorul:

- Art. 41 alin. (2) teza întâi: "Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. [...]"

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca art. 248 din Codul penal face parte din titlul VI "Infracțiuni care aduc atingere unor activități de interes public sau altor activități reglementate de lege" cap. I "Infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul" și incrimineaza fapta funcționarului public care în exercițiul atribuțiilor de serviciu, cu intenție, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o paguba sau o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau instituții de stat ori al unei alte instituții care intra sub incidența dispozițiilor art. 145 din Codul penal.

Referirea la producerea unei pagube în patrimoniul subiectelor pasive ale infracțiunii nu are semnificatia inzestrarii acestei infracțiuni cu o dubla natura juridică, și anume cea de infracțiune de serviciu și cea de infracțiune contra patrimoniului, fapta rămânând, evident, o infracțiune de serviciu sau în legătură cu serviciul, ci descrie una dintre cele doua urmări imediate alternative prevăzute de lege - prima fiind "o tulburare însemnată a bunului mers" al organului, instituției sau unității - pentru ca fapta sa constituie infracțiune.

De altfel, chiar admițând ca prin art. 248 din Codul penal se urmărește și apărarea proprietății, se constată că textul nu face nici o diferentiere între proprietatea publică și cea privată, asa cum fără temei se susține în motivarea excepției, abuzul funcționarului public pedepsindu-se la fel, indiferent dacă are ca urmare producerea unei pagube în patrimoniul public sau în proprietatea privată a unei unități dintre cele prevăzute de art. 145 din Codul penal.

În consecința, nu poate fi primită critica formulată în motivarea excepției de neconstituționalitate, în sensul că, prin conținutul sau, art. 248 din Codul penal contravine principiului constituțional al ocrotirii egale a proprietății private, indiferent de titular.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c), al art. 145 alin. (2), al art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și al

art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 din Codul penal, excepție ridicată de Maria Daniela Silvia în Dosarul nr. 234/2002 al Judecătoriei Mangalia.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 iulie 2003.