Hotărârea nr. 155/2004

Magistrații stagiari efectuează un stagiu de 3 ani, potrivit legii.

Perioada de stagiu începe din ziua în care magistrații stagiari au fost numiți pe post.

Judecătorii stagiari au dreptul să facă parte din completul de judecată alături de un judecător inamovibil.

Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanță, să efectueze și să semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucură de stabilitate.

Conducerea judecătoriei și a parchetului de pe lângă aceasta sunt obligate să asigure condițiile optime pentru desfășurarea stagiului și pregătirea magistraților stagiari, în scopul însușirii cunoștințelor teoretice și practice specifice activității pentru care au fost pregătiți.

În acest scop președinții judecătoriilor și prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea vor desemna la începutul perioadei de stagiu un judecător, respectiv un procuror, cu o pregătire profesională temeinică și experiență, care va coordona pregătirea magistraților stagiari.

Activitatea fiecărui magistrat stagiar va fi analizată lunar. Judecătorul, respectiv procurorul desemnat, va propune conducerii judecătoriei sau, după caz, a parchetului de pe lângă aceasta măsurile ce se impun pentru îmbunătățirea pregătirii profesionale și a activității magistraților stagiari.

Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea magistratului stagiar întocmește anual un referat de evaluare privind însușirea de către acesta a cunoștințelor practice specifice activității de judecător sau de procuror.

Rezultatul analizei lunare va fi consemnat în Caietul stagiarului și se va reflecta în referatul anual de evaluare.

În vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare va cuprinde, în mod obligatoriu, avizul consultativ al președintelui curții de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta.

Constatările din ultimul referat de evaluare vor fi consemnate în Fișa pentru stagiul de practică a magistratului. În această fișă președintele judecătoriei sau, după caz, prim-procurorul parchetului de pe lângă aceasta va mai înscrie și perioadele de întrerupere a stagiului, determinate de:

a) starea de sănătate;

b) concediile de maternitate sau pentru creșterea și îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani;

c) concediile de studii, cu excepția celor destinate pregătirii pentru profesia de judecător sau de procuror;

d) concediile fără plată;

e) perioada efectuării stagiului militar;

f) perioada studiilor postuniversitare cu scoatere din activitate, cu precizarea domeniului de specializare;

g) alte întreruperi ale activității.

Sunt incluse în perioada de stagiu numai cursurile de pregătire profesională organizate de Institutul Național al Magistraturii.

Magistrații stagiari au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru pregătirea și susținerea examenului de capacitate, conform legii.

După încheierea perioadei de stagiu, magistrații stagiari sunt obligați să se prezinte la examenul de capacitate.

În cazul în care magistratul stagiar este respins la examenul de capacitate, este obligat să se prezinte la sesiunea următoare.

Lipsa nejustificată la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea calității de magistrat.

Consiliul Superior al Magistraturii, pentru motive temeinice, la cererea magistratului stagiar, cu avizul conducătorului instanței sau al parchetului la care acesta funcționează, poate aproba amânarea examenului de capacitate, dar numai o singură dată.

Magistratul stagiar care din motive justificate nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susține acest examen dacă de la încheierea stagiului până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (5) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii.

Examenul de capacitate al magistraților stagiari se organizează anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Național al Magistraturii.

Data, locul și modul de desfășurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum și pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii, cu cel puțin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate. Pe aceeași pagină se publică și tematica de examen.

Înscrierea la examenul de capacitate se face în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului. Cererea de înscriere se depune la curtea de apel în circumscripția căreia funcționează magistratul sau la parchetul de pe lângă aceasta.

La cererea-tip de înscriere se anexează:

a) diploma de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, în copie;

b) ultimul referat de evaluare, cu avizul consultativ al președintelui curții de apel, respectiv al procurorului general al parchetului de pe lângă această instanță;

c) fișa de stagiu.

Examenul de capacitate constă în verificarea cunoștințelor teoretice și practice prin probe scrise și orale.

Probele teoretice și practice au ca obiect fundamentele constituționale ale statului de drept, principiile și instituțiile de bază din: dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul penal, dreptul procesual penal, organizarea judiciară, dreptul comunitar, jurisprudența europeană și Codul deontologic al magistraților.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii numește comisia de organizare și supraveghere a examenului de capacitate.

Comisia prevăzută la alin. (1) verifică îndeplinirea condițiilor de participare la examen a candidaților, întocmește și afișează lista corespunzătoare cu cel puțin 25 de zile înaintea datei examenului.

Candidații respinși pot formula contestații în termen de 5 zile de la afișare.

Contestațiile vor fi soluționate prin hotărâre definitivă de comisia prevăzută la art. 30.

Comisiile de examinare sunt numite prin hotărâre a plenului Consiliului Superior al Magistraturii la propunerea Institutului Național al Magistraturii, cu 48 de ore înainte de examen.

Comisia de examinare pentru judecători este alcătuită din:

- 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție;

- 3 judecători de la curțile de apel;

- 1 cadru didactic din învățământul juridic universitar acreditat sau din Institutul Național al Magistraturii.

Comisia de examinare pentru procurori este alcătuită din:

- 3 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

- 3 procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel;

- 1 cadru didactic din învățământul juridic universitar acreditat sau din Institutul Național al Magistraturii.

Probele scrise teoretice și practice se vor susține pe parcursul a două zile, după următoarea repartizare:

- prima zi: dreptul civil, dreptul procesual civil, speța și întocmirea de acte judiciare;

- a doua zi: dreptul penal, dreptul procesual penal, speța și întocmirea de acte judiciare.

Timpul alocat pentru probele scrise este stabilit de comisia de examinare, în raport de complexitatea subiectelor.

Probele orale teoretice și practice se susțin la următoarele materii: fundamentele constituționale ale statului de drept, instituțiile de bază din: dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul penal, dreptul procesual penal, organizarea judiciară, dreptul comunitar, jurisprudența europeană și Codul deontologic al magistraților.

Examinarea se face pe bază de bilete care conțin atât subiecte teoretice, cât și subiecte practice.

Pentru pregătirea subiectelor fiecare candidat va beneficia de un timp de gândire de 30 de minute.

Tematica pentru disciplinele care fac obiectul examenului de capacitate este întocmită de Institutul Național al Magistraturii și aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii.

Tematica va fi transmisă cu cel puțin 90 de zile înainte de examen.

Pentru probele scrise teoretice și practice, comisia de examinare va stabili, cu 24 de ore înainte de examen, 5 variante de subiecte pentru fiecare materie, care se pun într-un plic sigilat.

În ziua examenului, după intrarea candidaților în sălile de examen, comisia de examinare va extrage câte un subiect din fiecare plic. Subiectele extrase vor fi multiplicate și distribuite în fiecare sală de examen.

Media probei scrise teoretice este rezultatul mediei aritmetice a notelor acordate de membrii comisiei de examinare pentru fiecare materie în parte.

Media probei scrise practice este rezultatul mediei aritmetice a notelor acordate de membrii comisiei de examinare pentru fiecare materie în parte.

Media generală a probei scrise este rezultatul mediei aritmetice dintre media probei scrise teoretice și media probei scrise practice.

Contestațiile cu privire la probele scrise se trimit la Institutul Național al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la comunicarea rezultatelor, de către candidați, curțile de apel sau parchetele de pe lângă acestea.

Lucrările cu privire la notarea cărora s-au formulat contestații vor fi din nou secretizate, prin lipirea colțului pe care este înscris numele candidatului.

Vor fi admiși la proba orală candidații care au obținut la proba scrisă cel puțin media 7,00, fără ca la vreuna dintre materii să fi obținut o notă mai mică de 5,00.

Media generală a probelor orale este de cel puțin 7,00, fără ca la vreuna dintre materii candidatul să fi obținut o medie mai mică de 5,00.

Notarea la probele orale este definitivă.

Media generală de promovare a examenului de capacitate este de cel puțin 7,00.

La terminarea examenului comisia de examinare va întocmi un proces-verbal în care vor fi menționate condițiile de desfășurare a examenului, notele obținute de candidați la probele scrise și orale, media generală pe baza căreia au fost declarați admiși sau respinși.

Procesul-verbal va fi semnat de către toți membrii comisiei de examinare.

Rezultatele examenului de capacitate, procesul-verbal prevăzut la art. 34 alin. (1) și raportul întocmit de compartimentul de specialitate vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii.

Consiliul Superior al Magistraturii validează examenul în prima ședință care urmează afișării rezultatelor, centralizează rezultatele și întocmește, în ordinea mediilor obținute, tabelul de clasificare a candidaților, pe baza căruia vor fi numiți pe posturile vacante.

Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege sau regulament cu privire la organizarea examenului sau că există dovada săvârșirii unor fraude.

În cazul invalidării rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii va stabili o nouă dată pentru susținerea examenului de capacitate.

Candidații declarați admiși la examen au dreptul, în ordinea mediilor, să-și aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

Judecătorii stagiari pot opta numai pentru posturi de judecător, iar procurorii stagiari, numai pentru posturi de procuror.

Candidatului care nu și-a exercitat dreptul de alegere în termenul prevăzut la art. 37 alin. (1) sau care nu poate ocupa nici unul dintre posturile pentru care a optat i se va propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.

În termen de cel mult 3 luni de la data validării examenului de capacitate, Consiliul Superior al Magistraturii va propune Președintelui României numirea în funcție a magistraților care au fost declarați reușiți la examenul de capacitate.

Magistratul care a fost respins la două sesiuni sau care în mod nejustificat nu s-a prezentat la examenul de capacitate pierde calitatea de magistrat din ziua validării rezultatelor examenului de către Consiliul Superior al Magistraturii.