Decizia nr. 41/1996

Curtea Constituțională a fost sesizată, la data de 10 aprilie 1996, de către 54 de deputați, și anume: Iuliu Vida, Ioan Nemeth, Ervin Zoltan Szekely, Ferenc Asztalos, Jolt Zoltan Fekete, Francisc Pecsi, Attila Varga, Arpad-Francisc Marton, Benedek Nagy, Jozsef Nandor Nemenyi, Eugen Matis, Zsolt Szilagyi, Karoly Kerekes, Vasile Popovici, Vasile-Gheorghe-Victor Pop, Alexandru Konya-Hamar, Gheorghe Gorun, Eberhard-Wolfgang Wittstock, Valentin Iuliano, Emeric Feric, Matei Barna Elek, Istvan Antal, Lazar Madaras, Francisc Barany, Ladislau Borbely, Feuzia Rusid, Dan-Florin Trepcea, Ludovic Rakoczi, Imre Andras, Tasin Gemil, Teodor Vintilescu, Zoltan Szilagyi, Otto-Ernest Webwer, Horia-Radu Pascu, George Stanescu, Ion Hui, Ion Bold, Iosif Alfred Mazalik, Cornel Protopopescu, Mihail Nica, Valentin Vasilescu, Ion Cornita, Nestor Calin, Ion Strachinaru, Mihail Bucur, Ion Berciu, Emil-Livius-Nicolae Puțin, Mircea Popescu, Ion Dinu, Viorel Pavel, Sorin Victor Lepsa, Mircea-Ioan Popa, Horia Mircea Rusu și Dinu Patriciu, în legătură cu neconstituționalitatea art. 17 și art. 18 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale. În sesizare se arata ca dispozițiile art. 17 și ale art. 18 din lege, care reglementează înscrierea pe liste speciale a militarilor în termen cu drept de vot, respectiv înscrierea într-o lista electorală suplimentară a cetățenilor care își au stabilită reședința într-o alta localitate decît aceea în care își au domiciliul, sunt neconstituționale, deoarece încalcă art. 16 alin. (1) și art. 34 alin. (1) din Constituție. Se considera ca aceste prevederi creează o discriminare între cetățenii care nu votează în localitățile unde își au domiciliul, aceștia fiind tratați în mod diferențiat, în raport cu calitatea lor de militari în termen sau civili. Astfel, militarii în termen votează în localitățile în care își satisfac stagiul militar, "fără nici o condiționare privind durata de când își au stabilită reședința în localitatea respectiva", iar ceilalți cetățeni "au dreptul de a vota în localitatea de reședința numai după trecerea a 6 luni și la cererea expresă facuta în acest sens."

În sesizare, de asemenea, se considera ca prevederile criticate sub aspectul constituționalității prejudiciază îndeosebi pe studenți, care nu-și pot exprima "opțiunile politice prin exercitarea dreptului la vot în localitățile în care trăiesc în perioada studiilor".

În temeiul art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 s-au solicitat punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și al Guvernului.

În punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților se considera critica neîntemeiată, din contextul reglementărilor care fac obiectul sesizării rezultind preocuparea legiuitorului "nu de a ignora dispozițiile art. 34 alin. (1) din Constituție", și de a le da "consistenta și eficienta depline". Prin reglementarea de la art. 14^3 din lege "nu se încalcă principiul egalității în fața legii", cu atât mai mult cu cît se da posibilitatea celor interesați "sa opteze pentru varianta cea mai convenabila lor".

Cu privire la sesizare, președintele Senatului, în punctul sau de vedere, considera ca obiecțiile de neconstituționalitate sunt neintemeiate, întrucît:

- militarii nu pot sa voteze în localitatea de domiciliu, deoarece ar insemna învoirea acestora timp de 3-4 zile, ceea ce ar pune în pericol grav însăși siguranța naționala;

- exercitarea votului prin corespondenta nu este posibila deoarece lipsește aparatura tehnica necesară;

- modalitatea de exercitare a votului de către cetățenii flotanti, inclusiv de către studenți și elevi, este corecta și legal rezolvată, creându-se acestora toate condițiile necesare de a vota.

În punctul de vedere al Guvernului se considera ca obiecțiile de neconstituționalitate sunt "total neintemeiate". Referirea la art. 34 alin. (1) din Constituție "este de neinteles", întrucît "textul în cauza vizează o cu totul alta problema, și anume stabilirea virstei de la care cetățenii au drept de vot". Pe de altă parte - se arata în continuare -, art. 16 alin. (1) din Constituție "nu poate fi înțeles și aplicat în afară sau cu ignorarea condițiilor strict obiective". În acest sens, se precizează ca "diferentierea condițiilor de exercitare a dreptului de vot între militari în termen, flotanti și studenți se datorează situației obiective în care se afla fiecare dintre aceste categorii de votanti; numai o astfel de diferentiere asigura condiții optime pentru exercitarea acestui drept fundamental".

Curtea constata ca, potrivit prevederilor art. 144 lit. a) din Constituție, ale art. 12, art. 17 și următoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, este competența să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor ce fac obiectul sesizării, fiind legal sesizată de un grup de 54 de deputați.

Fața de cele arătate,

CURTEA,

ținând seama de sesizarea grupului de deputați, de punctele de vedere ale președinților Camerelor Parlamentului și al Guvernului, de raportul judecătorului-raportor, precum și de prevederile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, în forma comunicată de Camera Deputaților, criticate sub aspectul constituționalității, retine următoarele:

1. Cu privire la obiecția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale.

Articolul ale cărui prevederi sunt contestate, sub aspectul constituționalității, a fost indicat eronat de către autorii obiectiei. În realitate, reglementările în legătură cu care s-a formulat obiecția de neconstituționalitate sunt cuprinse în prevederile art. 14 alin. ultim din Legea nr. 70/1991, astfel cum acestea au fost modificate prin art. I pct. 15 ale Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, urmînd ca ele să aibă următoarea formulare: "Militarii în termen cu drept de vot vor fi înscriși în liste speciale, întocmite pe unități militare și semnate de comandantii acestora. Militarii în termen nu vor fi trecuți în copiile întocmite de primari de pe listele electorale permanente ale localităților în care aceștia își au domiciliul".

Obiecția de neconstituționalitate, astfel cum ea a fost formulată, este echivoca. Nu rezultă cu claritate dacă sunt criticate prevederile legii cu privire la întocmirea unor liste speciale pentru militarii în termen cu drept de vot sau la tratamentul juridic diferențiat aplicabil acestora în raport cu cel prevăzut pentru ceilalți cetățeni cu drept de vot, care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală în care au loc alegerile.

Totuși, întrucît prin referirea - eronată - la art. 17 și art. 18 din lege se considera de către autorii obiectiei de neconstituționalitate ca prevederile acestora "încalcă dispozițiile art. 16 alin (1) și art. 34 alin. (1) din Constituție", Curtea urmează să se pronunțe - cu indicarea corecta a articolului - dacă prevederile art. I pct. 15 din legea modificatoare a art. 14 alin. ultim al Legii nr. 70/1991, raportate la dispozițiile art. 16 alin. (1) și la cele ale art. 34 alin. (1) din Constituție sunt sau nu constituționale.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Constituție "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări". Invocind aceste prevederi constituționale, autorii obiectiei de neconstituționalitate nu precizează dacă prin ceea ce s-a prevăzut la art. I pct. 15 din lege sunt incalcate dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție cu privire la "egalitatea în fața legii și a autorităților publice" sau interdicția de a se constitui privilegii ori de a se face discriminări.

Nu poate fi vorba, evident, despre inegalitatea în fața legii, din moment ce militarilor în termen "cu drept de vot" li se recunoaște indubitabil dreptul de a alege. Eventuala inegalitate, cît privește drepturile electorale ale militarilor în termen, "în fața autorităților publice", este cu totul improvizata întocmirea unor liste speciale pentru această categorie de alegatori, neavînd absolut nici o legătură cu o astfel de egalitate.

În aceste condiții, obiecția de neconstituționalitate este vadit neîntemeiată.

Ar rămâne astfel în discuție ipoteza stabilirii unor "privilegii" sau a unor "discriminări" față de alegatorii militari în termen.

Întocmirea unor liste speciale, pe unități militare, pentru militarii în termen cu drept de vot, nu poate fi calificată ca un "privilegiu" pentru această categorie de alegatori. Dimpotriva, având în vedere regimul juridic special aplicabil celor care satisfac serviciul militar, prevederile legale criticate sub aspectul constituționalității constituie o garanție a exercitării dreptului de vot și de către această categorie de cetățeni, în sensul celor prevăzute de art. 34 alin. (1) și de art. 49 alin. (2) din Constituție, adică recunoașterea constituțională a dreptului de vot și imposibilitatea instituirii vreunei restringeri de natura sa aducă atingere existenței acestui drept.

Dintr-o asemenea perspectiva, nu se poate susține nici ideea instituirii unor "discriminări", militarilor în termen asigurindu-li-se posibilitatea de a-și exercită dreptul de vot. Faptul ca, potrivit listelor speciale, ei urmează sa voteze în cadrul unităților militare, în considerarea statutului pe care îl au pe timpul serviciului militar, nu semnifica "discriminare", ci tratament juridic diferit cît privește modalitatea de exercitare a dreptului de vot. Or, art. 16 alin. (1) din Constituție, consacrând egalitatea în drepturi a cetățenilor, nu numai că nu interzice, ci chiar implica un tratament juridic diferit, la situații diferite, cît privește exercitarea efectivă a drepturilor recunoscute și garantate constituțional.

Obiecția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 15 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 70/1991, cît privește art. 14 alin. ultim din Legea nr. 70/1991, a fost formulată și în considerarea încălcării art. 34 alin. (1) din Constituție. Potrivit prevederilor acestui articol, "Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv". Acest text constituțional nu are nici o incidența cu prevederile contestate, din cuprinsul acestor prevederi nerezultând contestarea dreptului de vot al militarilor în termen. Dimpotriva, se instituie obligația legală de a se întocmi liste speciale, pe unități militare, pentru ca "militarii în termen cu drept de vot" să-și poate exercita dreptul recunoscut.

2. Cu privire la obiecția de neconstituționalitate a prevederilor art. 18 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale

Autorii obiectiei de neconstituționalitate au indicat eronat și art. 18 din legea arătată. În realitate au fost obiectate prevederile art. 14^3 alin. 1, introduse prin art. I pct. 16 al Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 70/1991. Textul normativ obiectat este următorul: "La cererea cetățenilor cu drept de vot, care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală în care au loc alegeri, cu cel puțin 6 luni înaintea scrutinului, vor fi trecuți de către primar într-o lista electorală suplimentară, pe baza actului de identitate".

Aceste prevederi au fost contestate sub aspectul constituționalității prin referire, de asemenea, la dispozițiile art. 16 alin. (1) și ale art. 34 alin. (1) din Constituție. De această dată, însă, autorii obiectiei invoca explicit ipoteza "discriminarii", care ar consta în faptul ca, "pentru cazul în care cetățenii nu votează în localitățile unde își au domiciliul, ei sunt supuși unui tratament diferențiat în funcție de calitatea lor de militar în termen sau de civil". Discriminarea pentru "civili" - și "în special pentru studenți" - ar rezultă din aceea ca aceștia "au dreptul de a vota în localitatea de reședința numai după trecerea a șase luni și la cererea expresă facuta în acest sens"; or, se spune în continuare, studenții "au un interes legitim de a-și exprima opțiunile politice prin exercitarea dreptului de vot în acele localități în care trăiesc pe perioada studiilor".

Considerarea acestor prevederi ca neconstituționale, prin raportarea lor la dispozițiile art. 16 alin. (1) și la cele ale art. 34 alin. (1) din Constituție, este neîntemeiată. Prevederile amintite au ca obiect egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, respectiv garantarea dreptului de vot pentru cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.

Încălcarea prevederilor art. 34 alin. (1) din Constituție este cu totul exclusa, întrucît înscrierea cetățenilor "cu drept de vot", care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală în care au loc alegerile, într-o lista electorală suplimentară nu semnifica negarea dreptului acestora de a vota, ci, dimpotriva, recunoașterea acestui drept și asigurarea posibilității de a-l exercita.

Autorii obiectiei de neconstituționalitate, prin referire la art. 16 alin. (1) din Constituție, evoca însă "discriminarea", comparativ cu reglementarea adoptată în privinta militarilor în termen, punând accentul pe cele doua condiții cuprinse în textul art. 14^3 alin. 1 din lege, și anume: stabilirea reședinței în circumscripția electorală în care au loc alegeri "cu cel puțin 6 luni înaintea scrutinului"; formularea unei cereri pentru a fi înscris în lista electorală suplimentară. Nici una dintre aceste condiții nu implica însă ideea de "discriminare", ci - asa cum de altfel specifică chiar autorii obiectiei - un "tratament diferențiat". Egalitatea în drepturi a cetățenilor și criteriile discriminarii sunt prevăzute de art. 4 alin. (2) din Constituție. Or, nici una dintre ipotezele de discriminare la care se referă art. 4 alin. (2) din legea fundamentală nu se afla în cuprinsul art. 14^3 alin. 1 din legea în discuție. În sensul dispozițiilor constituționale, discriminarea privește nerecunoasterea drepturilor pe criteriul rasei, naționalității, originii etnice, al limbii, religiei, sexului, opiniei, apartenentei politice, al averii sau al originii sociale, nu tratamentul juridic diferit în exercitarea drepturilor. Condițiile de exercitare a unora și acelorași drepturi pot fi diferite, în raport cu situațiile specifice, concrete în care se afla titularii lor.

Distincția pe care legea o face între militarii în termen și ceilalți cetățeni - autorii obiectiei vizind în special situația studenților - cît privește înscrierea acestora în listele electorale este justificată, ținând seama de condiția juridică diferita a acestora. Studentul, în afară de faptul ca are o reședința, el se poate deplasa oricând în localitatea de domiciliu. Faptul ca el poate fi înscris într-o lista electorală suplimentară, în localitatea în care își desfășoară studiile, numai dacă și-a stabilit reședința cu cel puțin 6 luni înaintea scrutinului, nu pune în discuție nici o prevedere constituțională. Este un termen rezonabil pentru a justifica - reluând expresia autorilor obiectiei de neconstituționalitate - "interesul legitim" de a-și exercită votul "în acele localități în care trăiesc în perioada studiilor".

Pentru a fi înscriși într-o lista electorală suplimentară, cetățenii care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală în care au loc alegerile trebuie să facă o cerere în acest sens, ceea ce este de natura de prevină eventualele neregularități în organizarea și desfășurarea alegerilor. Aceasta condiție legală accentueaza posibilitatea recunoscută acestor cetățeni de a opta, potrivit cu interesul lor, între a-și exercită votul în circumscripția de domiciliu sau în cea de reședința. Deci nu numai ca aceasta condiție nu restringe posibilitățile de exercitare a dreptului de vot, ci chiar le multiplica.

Fața de considerentele expuse, vazind și dispozițiile art. 16 alin. (1), art. 34 alin. (1), art. 49 alin. (2) și ale art. 144 lit. a) din Constituție, precum și prevederile art. 20 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Constata ca dispozițiile art. 14 alin. ultim din Legea nr. 70/1991, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 15 al Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, precum și cele ale art. 14^3 alin. 1, introduse prin art. I pct. 16 din aceeași lege, sunt constituționale.

Decizia se comunică Președintelui României.

Deliberarea a avut loc la data de 11 aprilie 1996 și la ea au participat Ioan Muraru, președinte, Costica Bulai, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Ioan Deleanu, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu și Victor Dan Zlatescu, judecători.