Legea nr. 70/1991
privind alegerile locale
prezumat în vigoare republicat 4 acte modificatoare
Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 79 din 18 aprilie 1996).
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 4
- Legea nr. 25/1996 12 aprilie 1996 pentru modificarea și completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale
- Legea nr. 164/1998 30 iulie 1998 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea unor prevederi ale Legii nr. 70/1991 privind alegerile l…
- OUG nr. 28/2000 12 aprilie 2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale
- OUG nr. 72/2001 17 mai 2001 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea art. 28 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale
Decizii de neconstituționalitate 3
- Decizia nr. 41/1996 11 aprilie 1996 (prevederi anume) referitoare la constituționalitatea unor prevederi din Legea pentru modificarea și complet…
- Decizia nr. 103/2001 10 aprilie 2001 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 70/…
- Decizia nr. 332/2002 3 decembrie 2002 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. (4) din Lege…
Pus în aplicare prin 1
- Normele din 2 mai 2000 2 mai 2000 (prevederi anume) de aplicare a art. 77 alin. (1)-(7) din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, , astf…
Stă la baza 34
- Proces Verbal (prevederi anume) PROCES VERBAL din 4 iunie + 18 iunie 2000 privind centralizarea pe țara a voturilor și con…
- HG nr. 826/1991 12 decembrie 1991 (prevederi anume) privind stabilirea modelului buletinelor de vot pentru alegerea consiliilor locale și a pr…
- HG nr. 836/1991 19 decembrie 1991 (prevederi anume) privind stabilirea modelului ștampilei cu mențiunea "Votat"
- HG nr. 855/1991 27 decembrie 1991 (prevederi anume) privind finanțarea alegerilor locale
- HG nr. 855/1991 27 decembrie 1991 privind finanțarea alegerilor locale
- HG nr. 60/1992 10 februarie 1992 (prevederi anume) privind stabilirea modelului listei de electori, al stampilelor necesare votării, al proce…
- HG nr. 61/1992 10 februarie 1992 (prevederi anume) privind stabilirea modelului buletinelor de vot pentru alegerea consiliilor județene și a …
- HG nr. 85/1992 19 februarie 1992 (prevederi anume) privind stabilirea datei pentru alegerea consilierilor și a primarilor în circumscripțiile…
- HG nr. 125/1994 23 martie 1994 (prevederi anume) privind stabilirea datei pentru alegerea unor consilii locale
- HG nr. 415/1994 18 iulie 1994 (prevederi anume) privind stabilirea datei pentru alegerea primarului în Circumscripția electorală Brăila, j…
- HG nr. 488/1994 1 august 1994 (prevederi anume) privind stabilirea datei pentru alegerea Consiliului local în Circumscripția electorală Ir…
- HG nr. 490/1994 1 august 1994 (prevederi anume) privind stabilirea datei pentru alegerea Consiliului local în Circumscripția electorală Tr…
- toate cele 34 acte…
Ce face acest act
Are ca temei 2
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 privind adoptarea Codului penal al României
- Legea nr. 32/1968 12 noiembrie 1968 (prevederi anume) privind stabilirea și sancționarea contravențiilor
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 1
Consiliile locale și primării se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Consiliile județene se aleg prin vot indirect.
Consiliile locale și județene se aleg pe circumscripții electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de lista.
Primării comunelor și orașelor se aleg pe circumscripții electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal.
Articolul 2
Cetățenii români, fără deosebire de naționalitate, rasa, limba, religie, sex, convingeri politice sau profesie, exercita în mod egal, drepturile electorale.
Articolul 3
Au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc aceasta vîrsta în ziua alegerilor.
Pentru alegerea consiliului local și a primarului fiecare alegator are dreptul la cîte un singur vot.
Dreptul de vot se exercită numai în comuna, orașul sau municipiul în care alegatorul își are domiciliul.
Articolul 4
Au dreptul de a fi aleși consilieri sau primari cetățenii cu drept de vot care au împlinit vîrsta de 23 ani.
Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese.
Articolul 5
Nu pot alege:
a) alienații sau debilii mintal puși sub interdicție;
b) persoanele lipsite de drepturile electorale pe durata stabilită prin hotărîre judecătorească.
Nu pot fi aleși:
a) militarii activi, judecătorii sau procurorii;
b) cei care fac parte din categoriile prevăzute la lit. a) și b) ale alineatului precedent;
c) cei condamnați prin hotărîre judecătorească definitivă pentru abuzuri în funcții politice, juridice sau administrative, pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru alte infracțiuni intenționate, dacă nu au fost reabilitați;
d) cei care au contracte încheiate pentru executare de lucrări, prestări de servicii ori de furnizare cu administrația respectiva, fie direct, fie prin intermediari.
Articolul 6
Candidaturile pentru consiliile locale și județene, cît și cele pentru primari se depun de către partidele și formațiunile politice, legal constituite. Se pot depune și candidaturi independente, în condițiile prezentei legi.
O persoana poate candida pentru un singur consiliu local și pentru o singura funcție de primar.
Articolul 7
Data alegerilor se stabilește prin hotărîre a Guvernului, cu cel puțin 60 de zile înaintea votării.
Capitolul 2 Organizarea alegerilor pentru consiliile locale și pentru primari
Secțiunea 1 Circumscripțiile electorale
Articolul 8
Pentru alegerea consiliilor locale și a primarilor, fiecare comuna și oraș, respectiv municipiu, constituie o circumscripție electorală.
Articolul 9
Numerotarea circumscriptiilor electorale din fiecare județ și din municipiul București se face de către prefecți, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor.
Articolul 10
Circumscripțiile electorale pentru alegerea consiliilor locale și a primarilor se aduc la cunoștința populației de către consiliilor locale în termen de 10 zile de la stabilirea alegerilor.
Secțiunea a 2- a
Secțiile de votare
Articolul 11
În localități se organizează secții de votare, după cum urmează:
a) în localitățile cu populație de peste 2.000 de locuitori, cîte o secție de votare la 1.000-2.000 de locuitori;
b) în comunele cu populație sub 2.000 de locuitori, o singura secție de votare.
Se pot organiza secții de votare și în satele sau grupurile de sate cu populație pînă la 1.000 locuitori, situate la o distanta mai mare de 5 km față de sediul secției de votare din reședința comunei.
Pentru militarii în termen se vor organiza secții de votare pe lîngă unitățile militare, dacă au cel puțin 50 de alegatori.
Articolul 12
La aceeași secție de votare, alegatorii votează atît pentru consiliul local, cît și pentru primar.
Articolul 13
Delimitarea și numerotarea secțiilor de votare se fac de către consiliile orășenești și comunale, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.
Primarul aduce la cunoștința alegătorilor delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, în termenul prevăzut la alin. 1, indicind și sediul secției de votare.
Secțiunea a 3- a
Listele electorale
Articolul 14
Listele electorale cuprind pe toți cetățenii cu drept de vot care au domiciliul în localitatea în care se organizează alegeri. Listele electorale se întocmesc de către primari.
Ele se întocmesc separat pentru fiecare secție de votare: la comune, pe sate, iar la orașe, municipii și sectoarele municipiului București, pe străzi, și vor cuprinde: numele și prenumele, vîrsta și domiciliul alegătorilor, în ordinea alfabetica a acestora, precum și numărul circumscripției electorale din care face parte alegatorul.
Listele electorale se semnează de primar și de secretar.
Militarii în termen, cu drept de vot, vor fi înscriși în liste speciale, întocmite pe unități militare și semnate de comandantii acestora.
Articolul 15
Un alegator poate fi înscris numai într-o singura lista electorală.
Articolul 16
Primarul va afișa listele electorale cu cel puțin 30 de zile înainte de data alegerilor, în locuri publice și în mod vizibil.
Locurile de afișare, precum și posibilitatea verificării inscrierilor făcute în liste vor fi aduse la cunoștința publică prin orice mijloace de publicitate de către primar.
Listele electorale se vor afișa și la fiecare secție de votare pentru alegatorii ce votează la acea secție.
Originalul listelor electorale se păstrează la judecătoria în a carei raza teritorială se afla localitatea pentru care au fost întocmite, iar pentru militarii în termen se păstrează la unitate.
Articolul 17
Cetățenii au dreptul sa verifice înscrierile făcute în listele electorale.
Împotriva omisiunilor, inscrierilor gresite sau a oricăror erori se poate face intimpinare la primarul care a întocmit lista.
Primarul este obligat să soluționeze intimpinarea, în termen de 3 zile de la înregistrarea acesteia, prin dispoziție.
Împotriva dispoziției se poate face contestație în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestația se soluționează în cel mult 3 zile de către judecătoria în a carei raza teritorială se afla secția de votare. Hotărîrea judecătorească este definitivă, executorie și se comunică celor interesați în 24 de ore de la pronunțare.
Articolul 18
În cazul schimbării domiciliului în alta localitate, după afișarea listelor electorale, primarul va elibera alegătorului o adeverinta privind exercitarea dreptului de vot, făcînd mențiune despre aceasta în listele electorale.
În ziua alegerilor, la noul domiciliu, alegatorul va fi înscris într-o lista electorală separată de către biroul electoral al secției de votare, pe baza adeverintei prevăzute la alin. 1 și a actului doveditor al schimbării domiciliului.
Articolul 19
Primarul va comunică fiecărei comisii electorale de circumscripție numărul alegătorilor aparținînd de aceasta circumscripție, cu cel puțin 20 de zile înainte de data alegerilor.
Primarul preda birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu 2 zile înainte de data alegerilor, un exemplar al listei de alegatori.
Secțiunea a 4- a
Comisiile electorale și birourile electorale
Articolul 20
Pentru organizarea și desfășurarea alegerilor se constituie:
a) comisii electorale de circumscripție;
b) birouri electorale ale secțiilor de votare.
Articolul 21
Comisiile electorale de circumscripție ale comunelor se constituie dintr-un număr de 7 membri, cele ale orașelor și municipiilor din 9 membri, iar a municipiului București din 15 membri.
Comisiile electorale de circumscripție ale comunelor sînt formate din 2 magistrați și 5 reprezentanți ai partidelor și formatiunilor politice care participa la alegeri în localitatea respectiva.
Comisiile electorale de circumscripție ale orașelor și municipiilor sînt formate din 2 magistrați și 7 reprezentanți ai partidelor și formatiunilor politice care participa la alegeri în unitatea administrativ-teritorială respectiva. Comisia electorală de circumscripție a municipiului București este formată din 4 magistrați și 11 reprezentanți ai partidelor și formatiunilor politice care participa la alegeri în municipiul București.
Desemnarea magistraților se face în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, de către președintele tribunalului județean și, respectiv, al municipiului București, dintre cei înscriși pe o lista cuprinzînd pe toți magistrații din județ sau, după caz, din municipiul București.
În cazul în care numărul magistraților este insuficient, lista va fi completată de către prefecți cu alți juriști sau alte persoane care au o reputație nestirbita și care nu fac parte din nici un partid sau formațiune politica.
Președintele tribunalului județean, respectiv al municipiului București, va desemna pe președintele comisiei electorale de circumscripție și pe locțiitorul acestuia.
Completarea comisiilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor și formatiunilor politice se face, în termen de 2 zile de la data rămînerii definitive a candidaturilor, de către președintele comisiei electorale de circumscripție, din reprezentanții nominalizați de către partide și formațiuni politice. Propunerile transmise peste acest termen nu se iau în considerare.
În situația în care mai multe partide sau formațiuni politice au propus același număr de candidați pe liste, desemnarea membrilor acestora în comisie se face de către președintele acesteia, prin tragere la sorți, în prezenta reprezentanților partidelor și formatiunilor politice în cauza.
În scopul stabilirii partidelor și formatiunilor politice ai căror reprezentanți vor completa comisiile electorale de circumscripție, partidele și formațiunile politice, prin organele lor locale, vor comunică oficial, în termen de 24 de ore de la rămînerea definitivă a listelor și a candidaturilor, președintelui tribunalului județean ori celui al municipiului București, numărul candidaturilor depuse și rămase definitive pentru fiecare consiliu local, respectiv pentru primar.
În cazul în care partidele și formațiunile politice nu nominalizeaza reprezentanții, președintele va completa comisia electorală de circumscripție prin includerea în aceasta, prin tragere la sorți, a unor persoane care nu fac parte din nici un partid sau formațiune politica, din lista propusă de primar.
Articolul 22
Comisiile electorale de circumscripție au următoarele atribuții:
a) urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri, potrivit competentei lor teritoriale;
b) veghează la întocmirea și afișarea, în termen, a listelor electorale și la organizarea, la timp, a secțiilor de votare;
c) înregistrează listele de candidați și candidaturile independente pentru consiliile locale, precum și candidaturile pentru primar; constata rămînerea definitivă a candidaturilor;
d) fac publicațiile și afișările necesare cu privire la listele de candidați și candidaturile pentru primar;
e) transmit prefecților, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de depunere a listelor de candidați și a candidaturilor, semnele electorale ale partidelor și formatiunilor politice, în vederea imprimarii lor pe buletinele de vot;
f) primesc comunicarea numărului alegătorilor înscriși în listele electorale întocmite de primari; distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare buletinele de vot, ștampila de control și stampilele cu mențiunea "votat";
g) rezolva intimpinarile referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourile electorale ale secțiilor de votare;
h) totalizează rezultatul alegerilor pentru circumscripția electorală, eliberînd consilierilor și primarilor aleși certificatul doveditor al alegerii;
i) transmit consiliului local procesele-verbale privitoare la rezultatul alegerilor pentru consilieri, în vederea validării acestora; pentru primar, procesul-verbal se înaintează judecătoriei, iar pentru primarul general, Tribunalului municipiului București, în vederea validării alegerii;
j) organizează, dacă este cazul, desfășurarea celui de-al doilea tur de scrutin;
k) comunică date cu privire la alegeri și rezultatul acestora, prin prefecți, Comisiei Electorale Centrale și Guvernului și face cunoscut, prin presa locală, rezultatul alegerilor;
l) primesc de la birourile electorale ale secțiilor de votare și predau judecătorilor, în a căror rază teritorială funcționează, buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și cele anulate, stampilele și celelalte materiale necesare votării.
Articolul 23
Contestațiile asupra modului de constituire a comisiilor electorale de circumscripție se pot face în termen de 5 zile de la constituirea și completarea ei cu reprezentanții partidelor politice și se soluționează de către tribunale, în termen de 3 zile de la înregistrare.
Hotărîrea este definitivă.
Articolul 24
Birourile electorale ale secțiilor de votare sînt constituite dintr-un președinte, un loctiitor al acestuia și 7-9 membri.
Președintele și locțiitorul sau sînt, de regula, juriști care nu fac parte din nici un partid sau formațiune politica, desemnați de președintele tribunalului județean sau al municipiului București, prin tragere la sorți, dintre cei înscriși pe o lista întocmită de prefecți sau primari.
În cazul în care numărul juristilor este insuficient, lista va fi completată cu alte persoane care au reputație nestirbita și care nu fac parte din nici un partid sau formațiune politica.
Desemnarea președintelui și loctiitorului acestuia, precum și completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare cu ceilalți membri se fac cel mai tirziu cu 15 zile înaintea datei alegerilor.
Birourile electorale ale secțiilor de votare se completează cu cîte un reprezentant al partidelor și formatiunilor politice care participa la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși.
Lista nominală a reprezentanților partidelor și formatiunilor politice, din care vor fi desemnați membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, se depune la președintele comisiei electorale de circumscripție, cu cel puțin 20 de zile înaintea alegerilor.
Prevederile art. 21 alin. 9 și 11 se aplică în mod corespunzător, tragerea la sorți efectuindu-se de către președintele biroului electoral al secției de votare.
Articolul 25
Birourile electorale ale secțiilor de votare au următoarele atribuții:
a) primesc listele electorale întocmite de primari și, de la comisiile electorale de circumscripție, buletinele de vot, ștampila de control și stampilele cu mențiunea "votat";
b) conduc operațiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secției de votare și în jurul acesteia;
c) numara voturile și consemnează rezultatul acestora, pentru circumscripția electorală pentru care s-a votat la secția respectiva, atît pentru consiliul local, cît și pentru primar;
d) rezolva intimpinarile referitoare la propria lor activitate;
e) înaintează comisiei electorale de circumscripție procesele-verbale cuprinzînd rezultatul votării, împreună cu contestațiile depuse;
f) predau, cu proces-verbal, comisiei electorale de circumscripție buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și cele anulate, stampilele și celelalte materiale necesare votării.
Articolul 26
Contestațiile asupra modului de constituire și a componentei birourilor electorale ale secțiilor de votare se pot face în termen de 5 zile de la constituire și se soluționează de către comisiile electorale de circumscripție, în termen de 3 zile de la înregistrare. Hotărîrea data este definitivă.
Articolul 27
Comisiile electorale de circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de votare lucrează valabil în prezenta a jumătate plus unu din numărul total al membrilor și iau hotărîri cu majoritatea membrilor prezenți.
Articolul 28
Nu pot fi membri ai comisiilor electorale de circumscripție și ai birourilor electorale ale secțiilor de votare candidații în alegeri, sotii, cît și rudele și afinii pînă la gradul II, precum și persoanele care nu au exercițiul drepturilor electorale.
Secțiunea a 5- a
Candidaturile
Articolul 29
Numărul consilierilor pentru consiliile locale este cel prevăzut în Legea administrației publice locale.
Articolul 30
Propunerile de candidați pentru consilierii locali și pentru primari se fac pe circumscripții electorale și se depun la comisiile electorale de circumscripție cel mai tirziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
Articolul 31
Propunerile de candidați se fac în scris, în 3 exemplare, de către partidele sau formațiunile politice care participa la alegeri, sub semnatura conducerii locale a acestora sau, în cazul candidaților independenți, pe baza listei susținătorilor acestora. Candidatul independent este obligat să depună o declarație autentificată de notariatul de stat, care să ateste veridicitatea semnaturilor susținătorilor, precum și declarația de acceptare a candidaturii.
Listele cuprinzînd propunerile de candidaturi vor fi însoțite de declarații de acceptare a candidaturii.
Listele comune ale mai multor partide sau formațiuni politice se vor semna de conducerile locale ale acestora.
Articolul 32
O persoana nu poate accepta candidatura decît pentru o singura circumscripție electorală.
Articolul 33
Partidele și formațiunile politice vor putea propune cîte o lista de candidați în fiecare circumscripție electorală pentru consiliul local și cîte un singur candidat pentru funcția de primar.
Articolul 34
Candidații independenți pentru funcția de consilier vor trebui să fie sustinuti de minimum unu la suta din numărul total al alegătorilor înscriși în liste, împărțit la numărul de consilieri ce pot fi aleși în comuna sau orașul respectiv, dar nu mai puțin de 50.
Pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să fie sustinuti de minimum unu la suta din numărul total al alegătorilor înscriși în liste pentru circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 150.
Articolul 35
Comisia electorală de circumscripție examinează dacă sînt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru lista de candidaturi și candidați și le înregistrează pe cele conforme acestora.
Un exemplar din propunerile de liste și de candidaturi se păstrează la comisia electorală de circumscripție, un altul se înregistrează la judecătoria în a carei raza teritorială se afla circumscripția electorală, respectiv la Tribunalul municipiului București; cel de-al treilea, certificat de comisia electorală de circumscripție, se restituie depunatorului.
Articolul 36
Candidaturile pot fi contestate de către alegatori, partide sau formațiuni politice, în termen de 10 zile de la expirarea termenului de depunere a acestora.
Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluționează în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătorie, respectiv Tribunalul municipiului București. Hotărîrea este definitivă și executorie, comunicindu-se celor interesați în termen de 24 de ore de la pronunțare.
Articolul 37
La expirarea termenului de depunere a candidaturilor se încheie un proces-verbal, semnat de membrii comisiei electorale de circumscripție.
Candidaturile se fac publice de către comisiile electorale de circumscripție, prin presa și prin afișare la secțiile de votare, cu precizarea numelui și prenumelui, domiciliului, apartenentei politice, profesiei și ocupației candidatului.
După expirarea termenelor prevăzute la art. 36, candidaturile rămîn definitive, comisia electorală de circumscripție consemnind aceasta într-un proces-verbal.
Secțiunea 6 Buletinele de vot
Articolul 38
Modelele buletinelor de vot se stabilesc de către Guvern și sînt diferite pentru consiliile locale și pentru primari.
Articolul 39
Buletinul de vot va fi format din una sau mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului de vot se vor imprima patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaturi, respectiv de candidați independenți, în asa fel încît ultima pagina sa ramina alba pentru aplicarea ștampilei de control.
Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, cîte doua coloane pe aceeași pagina.
În unghiul din partea stinga de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formatiunii politice sau coalitiei care participa la alegeri ori, după caz, mențiunea "candidat independent", respectiv "lista de candidați independenți".
Patrulaterul va purta în unghiul din partea dreaptă de sus semnul electoral al partidului sau formatiunii politice, ori, după caz, semnele partidelor în coalitie.
În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidați identificati prin nume și prenume, în ordinea rezultată prin tragerea la sorți efectuată de către comisia electorală de circumscripție. Pentru fiecare candidat independent se imprima un patrulater distinct, în partea finala a buletinului, în ordinea înregistrării candidaturilor.
Pentru alegerea primarului se vor imprima în patrulaterele buletinului de vot numele și prenumele candidatului, în ordinea rezultată din tragerea la sorți efectuată de comisia electorală de circumscripție. Dispozițiile alin. 2, 3 și 4 sînt aplicabile.
Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către comisia electorală de circumscripție, ținînd seama de numărul patrulaterelor, precum și de spațiul necesar pentru imprimarea numelui candidaților și a celorlalte date prevăzute la alin. 5 și 6.
Hirtia pentru buletinul de vot va fi de culoare alba și suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat și votul dat.
Articolul 40
Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid și formațiune politica, în cel mult 10 zile de la stabilirea datei alegerilor. Se pot stabili semne electorale și de către coalitiile de partide.
Partidele și formațiunile politice care au participat la alegerile anterioare își păstrează semnele electorale, dacă nu solicita modificarea sau schimbarea lor.
Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept și bunelor moravuri.
În toate circumscripțiile electorale, partidele și formațiunile politice vor utiliza același semn electoral.
Semnele electorale se comunică de către partidele și formațiunile politice, precum și de către coalitiile de partide, comisiilor electorale de circumscripție, în termenul stabilit la alin. 1.
În cazul în care același semn electoral este solicitat de mai multe partide sau formațiuni politice, ori de coalitii de partide, atribuirea semnului se va face prin tragere la sorți de către Comisia Electorală Centrala în termen de 5 zile. Rezultatul tragerii la sorți se comunică celor interesați în termen de 24 de ore. Atribuirea atrage după sine schimbarea semnului electoral de către celelalte partide sau formațiuni politice ori coalitia de partide și comunicarea lui, în termen de cel mult 5 zile, comisiei electorale de circumscripție.
Comisia electorală de circumscripție comunică semnele electorale, în termen de 3 zile, prefecților, în vederea imprimarii lor pe buletinele de vot.
Articolul 41
Imprimarea buletinelor de vot se asigura de comisiile electorale de circumscripție prin grija prefecților.
Pentru întreaga circumscripție electorală, buletinele vor fi imprimate cu litere de aceeași mărime, aceleași caractere și aceeași cerneala, într-un număr egal cu al alegătorilor înscriși în liste, cu un plus de zece la suta.
Buletinele vor fi tipărite cel mai tirziu cu 10 zile înaintea alegerilor.
Articolul 42
Buletinele de vot se preiau de la primar, pe bază de proces-verbal, de către președintele comisiei electorale de circumscripție împreună cu alți doi membri ai comisiei. Ele se predau birourilor electorale ale secțiilor de votare cu cel puțin 2 zile înainte de data alegerilor. Predarea și preluarea se fac pe bază de proces-verbal.
Articolul 43
La sediul consiliilor locale și centrelor de afișare a listelor electorale, precum și la secțiile de votare se va afișa, în termen de 5 zile, cîte un buletin de vot din fiecare categorie, după ce a fost vizat și anulat de președintele comisiei electorale de circumscripție.
Articolul 44
La cererea partidelor, formatiunilor politice sau a candidaților independenți care participa la alegeri, comisia electorală de circumscripție va elibera, pentru fiecare, cîte doua buletine de vot, vizate și anulate.
Secțiunea 7 Campania electorală
Articolul 45
Campania electorală începe la data aducerii la cunoștința publică a datei alegerilor și se încheie cu 2 zile înainte de ziua alegerilor.
Articolul 46
În campania electorală, candidații, formațiunile politice, toate organizațiile sociale și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masa.
Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.
Articolul 47
Primării sînt obligați ca în termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale sa stabilească prin dispoziție locuri speciale pentru afisaj electoral, ținînd seama de numărul partidelor și formatiunilor politice care declara ca vor depune liste de candidați, candidaturi pentru funcția de primar, cît și de candidații independenți. Aceste locuri vor fi situate în zone frecventate de cetățeni, fără stînjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective.
Este interzisă utilizarea locurilor speciale de afisaj electoral astfel încît sa împiedice folosirea acestora de către un partid, formațiune politica sau candidat independent.
Articolul 48
Este interzisă subvenționarea campaniei electorale cu fonduri primite din străinătate sau nedeclarate public.
Capitolul 3 Desfășurarea alegerilor
Articolul 49
Fiecare secție de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne și ștampile de votare, care se asigura de către primari.
Cabinele și urnele trebuie așezate în aceeași încăpere în care se afla biroul președintelui.
Președintele biroului electoral al secției de votare trebuie să fie prezent la sediul secției de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat sa ia de îndată măsurile necesare pentru a asigura ordinea și corectitudinea operațiunilor de votare.
Președintele va dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot.
Articolul 50
În ziua alegerilor, la ora 5,00, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezenta celorlalți membri, verifica urnele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot și a stampilelor, după care închide și sigileaza urnele, aplicind ștampila de control a secției de votare.
Președintele este obligat să asigure aplicarea ștampilei de control pe buletinele de vot.
Articolul 51
Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca alegerile sa decurgă în bune condiții.
Puterile lui, în aceasta privinta, se întind și în afară sediului secției de votare, pînă la distanta de 500 metri.
La desfășurarea operațiunilor de votare pot participa observatori străini și observatori naționali, acreditați în acest scop.
Pot fi acreditați, ca observatori naționali, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului și sînt legal constituite.
Persoanele desemnate de aceste organizații nu pot fi membri ai vreunui partid sau formațiuni politice.
Acreditarea observatorilor naționali poate fi contestată la Comisia Electorală Centrala.
În afară membrilor biroului electoral al secției de votare, candidaților, persoanelor acreditate potrivit legii, precum și reprezentanților mass-mediei române și străine, nici o altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decît timpul necesar pentru votare.
Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare va avea la dispoziție mijloacele de ordine necesare, prin grija prefecților.
Articolul 52
Votarea are loc într-o singura zi. Ea începe la ora 6,00 și se termina la ora 21,00. În cazul în care se constată că mai sînt alegatori care nu au votat, președintele biroului electoral al secției de votare poate prelungi, cu aprobarea președintelui comisiei electorale de circumscripție, timpul votării pînă cel mai tirziu la ora 24,00, cînd votarea se declara încheiată.
Articolul 53
Alegatorii vor vota numai la secția de votare unde au fost înscriși în listele electorale.
Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare va prezenta buletinul de identitate biroului electoral al secției de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală, îi va incredinta buletinele de vot și ștampila de votare.
Alegatorii vor vota separat în cabine închise, aplicind ștampila cu mențiunea "votat" în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează.
Ștampila cu mențiunea "votat" trebuie să fie rotunda și astfel dimensionata încît să fie mai mica decît patrulaterul în care se aplică.
După ce au votat, alegatorii vor indoi buletinele, astfel ca pagina alba care poarta ștampila de control sa ramina în afară, și le vor introduce în urna, avînd grija sa nu se deschidă.
Indoirea gresita a buletinului nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este respectat.
În cazul în care buletinul se deschide din eroare, acesta se anulează și se va da alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin, facindu-se mențiunea despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.
Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui.
Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegator în cabina de votare sa nu se prelungească nejustificat.
După votare, pe actul de identitate al fiecărui alegator se aplică ștampila cu mențiunea "votat" și data.
Articolul 54
Președinții, membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și personalul însărcinat cu menținerea ordinii vor vota la secția de votare unde își îndeplinesc atribuțiile respective, dacă domiciliază în localitatea pentru care se votează la aceasta secție.
Militarii în termen vor vota pentru consiliul local și primarul localității în care se afla unitatea militară.
Articolul 55
Candidații și oricare alegator au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se va stabili de președinte prin orice mijloace. În cazul în care contestația este intemeiata, președintele va opri de la votare pe alegatorul contestat, va consemna faptul într-un proces -verbal și va sesiza aceasta situație autorităților polițienești.
Articolul 56
Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.
Suspendarea nu poate depăși o ora și va fi anunțată prin afișare la usa localului de vot cu cel puțin o ora înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăși 2 ore.
În timpul suspendării, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot și toate lucrările biroului electoral vor rămîne sub paza permanenta, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare în același timp.
Cei care, în baza art. 51 alin. 7, pot asista la votare nu pot fi obligați sa părăsească sala de vot în acest timp.
Articolul 57
Prezenta oricărei persoane în cabinele de vot, în afară celei care votează, este interzisă.
Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul sa cheme, în scopul de a-l ajuta, în cabina de votare, un însoțitor ales de el.
Articolul 58
Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, la cererea acestora sau a organelor de conducere ale instituțiilor sanitare ori de ocrotiri sociale, în care cei netransportabili se afla internati, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează, din cadrul biroului, un număr de membri care se deplaseaza cu o urna specială și cu materialul necesar votării, la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea.
În cazurile prevăzute la alin. 1, votarea se va face pe baza unei liste nominale întocmite pe baza listelor electorale, semnată de președintele biroului electoral al secției de votare.
Articolul 59
La ora 21,00 sau în situația prevăzută la art. 52, la ora 24,00, președintele biroului electoral al secției de votare declara votarea încheiată.
Capitolul 4 Stabilirea și constatarea rezultatelor alegerilor
Secțiunea 1 Stabilirea rezultatelor votării
Articolul 60
După încheierea votării, președintele biroului electoral al secției de votare procedează la anularea buletinelor de vot rămase neintrebuintate și la deschiderea urnelor, în prezenta membrilor biroului și, după caz, a persoanelor care au dreptul sa asiste la votare.
Președintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, lista de candidați care a fost votată sau, după caz, numele și prenumele candidatului independent sau al candidatului pentru funcția de primar votat și va arata buletinul de vot celor prezenți.
Sînt nule buletinele care nu poarta ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decît cel legal aprobat, buletinele care nu au ștampila "votat" sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afară acestora; aceste buletine nu intră în calculul voturilor exprimate.
Rezultatul se va consemna în doua tabele separate, pentru consiliile locale și pentru primar; unu; va fi ținut de către un membru al biroului electoral și altul de către candidații prezenți.
În aceste tabele se vor înscrie numărul total al votantilor, numărul voturilor nule, listele de candidați sau, după caz, numele și prenumele candidaților independenți și ale celor pentru funcția de primar, precum și numărul voturilor întrunite de fiecare.
Articolul 61
După deschiderea urnelor și numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare încheie pentru consiliul pentru care au avut loc alegerile și pentru primar cîte un proces-verbal, în doua exemplare.
Procesul-verbal va cuprinde:
a) numărul alegătorilor, potrivit listelor de alegatori;
b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne;
c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
d) numărul voturilor nule;
e) numărul voturilor obținute de fiecare lista de candidați sau candidat independent;
f) numărul voturilor obținute de fiecare dintre candidați pentru funcția de primar;
g) expunerea, pe scurt, a intimpinarilor, contestațiilor și a modului lor de soluționare, precum și a contestațiilor înaintate comisiei electorale de circumscripție.
Procesele-verbale se vor semna de președinte și membrii biroului electoral al secției de votare și vor purta ștampila acesteia.
Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului nu influențează asupra valabilității procesului-verbal. Președintele va menționa motivele care au împiedicat semnarea.
Articolul 62
În timpul operațiunilor de votare și de deschidere a urnelor se pot face intimpinari și contestații cu privire la aceste operațiuni.
Contestațiile se formulează în scris și se prezintă președintelui biroului electoral al secției de votare, care va elibera dovada de primire.
Președintele biroului electoral al secției de votare va hotărî, de îndată, asupra contestațiilor a căror rezolvare nu suferă întîrziere.
Articolul 63
Pentru fiecare consiliu local și pentru primar se întocmește cîte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale și contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale secției, precum și buletinele nule și cele contestate. Dosarele sigilate și stampilate se vor inainta comisiei electorale de circumscripție, de către președintele și membrii biroului electoral al secției de votare, cu paza militară, în cel mult 24 de ore de la închiderea votării.
Secțiunea 2 Constatarea rezultatelor alegerilor
Articolul 64
După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor și intimpinarilor primite, comisia electorală de circumscripție procedează la totalizarea voturilor exprimate și la atribuirea de mandate, în condițiile prezentei legi.
În acest scop, comisia electorală de circumscripție consemnează, pe întreaga circumscripție, separat pentru fiecare lista de candidați sau candidați independenți, numărul de voturi obținute.
De asemenea, se vor aditiona pentru fiecare candidat la funcția de primar numărul de voturi obținute.
La lucrările efectuate de comisia electorală de circumscripție pot asista persoanele care au dreptul sa staționeze în localul secției de votare în timpul alegerilor.
Articolul 65
Dacă din totalul alegătorilor înscriși în listele electorale dintr-o circumscripție electorală au votat mai puțin de jumătate plus unu, comisia electorală de circumscripție face mențiunea despre aceasta în procesul-verbal pe care îl încheie pentru a se organiza noi alegeri.
Noile alegeri au loc, de drept, la 2 saptamini de la data alegerilor precedente, în aceleași condiții, folosindu-se aceleași liste de candidați și candidaturi, precum și aceleași liste electorale.
Alegerile se considera valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.
Articolul 66
Repartizarea mandatelor de consilieri se face astfel:
a) în prima etapa, numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidați, precum și candidaților independenți, se stabilește de comisia electorală de circumscripție în funcție de coeficientul electoral, determinat prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele și candidații independenți la numărul total al consilierilor din circumscripția respectiva; comisia electorală de circumscripție va repartiza fiecărei liste atitea mandate de cîte ori se include coeficientul electoral în numărul total al voturilor exprimate pentru lista respectiva; atribuirea mandatelor de pe fiecare lista se va face în ordinea înscrierii candidaților pe lista și va începe cu lista de candidați pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi; de asemenea, va fi declarat ales candidatul independent care a obținut un număr cel puțin egal cu coeficientul electoral.
Se considera voturi neutilizate pentru fiecare lista de candidați a partidelor, formatiunilor politice ori a candidaților independenți cele care au rămas după atribuirea mandatelor, precum și cele inferioare coeficientului electoral;
b) în etapa a II-a, comisia electorală de circumscripție va inregistra numărul de voturi neutilizate pentru fiecare partid, formațiune politica, coalitie de partide sau candidat independent; mandatele neatribuite vor fi repartizate partidelor, formatiunilor politice, coalitiilor de partide sau candidaților independenți, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate, cîte unul pentru fiecare partid, formațiune politica, coalitie de partide și candidați independenți, pînă la epuizarea lor.
Candidații înscriși pe liste, care nu au fost aleși după epuizarea acestor etape, sînt declarați supleanți ai listelor respective.
Articolul 67
Pentru funcția de primar, centralizarea rezultatelor votării se face de comisia electorală de circumscripție. Este declarat primar candidatul care a întrunit votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul alegătorilor participanți la vot.
În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit aceasta majoritate, se organizează un alt tur de scrutin, în cel mult 2 saptamini, între candidații situați pe primele doua locuri.
Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.
Articolul 68
În caz de paritate de voturi a cel puțin doi candidați pentru funcția de primar, se declara balotaj și se vor organiza, de drept, noi alegeri, în termen de 2 saptamini. La acestea vor participa numai candidații care s-au aflat în situație de balotaj.
Articolul 69
Comisia electorală de circumscripție încheie un proces-verbal pentru consiliul local pentru care au avut loc alegerile și pentru primar, privind toate operațiunile electorale, centralizarea voturilor și constatarea rezultatelor alegerilor.
Procesul-verbal va cuprinde:
a) numărul alegătorilor din circumscripția electorală, potrivit listelor de alegatori;
b) numărul total al voturilor exprimate;
c) numărul total al voturilor obținute de fiecare lista de candidați sau de fiecare candidat independent;
d) numărul voturilor obținute de fiecare dintre candidați pentru funcția de primar;
e) numărul voturilor nule;
f) numele și prenumele candidaților aleși pentru fiecare consiliu local și partidul sau formatiunea politica care i-a propus, respectiv mențiunea de candidat independent;
g) numele și prenumele primarului ales și partidul sau formatiunea politica care l-a propus sau mențiunea de candidat independent;
h) expunerea pe scurt a intimpinarilor, contestațiilor și hotărîrilor luate de comisia electorală de circumscripție, care sînt definitive.
Procesele-verbale se semnează de către președinte și ceilalți membri ai comisiei electorale de circumscripție și vor purta ștampila acesteia.
Procesul-verbal pentru consiliul local, împreună cu intimpinarile, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, formind cîte un dosar încheiat, sigilat și semnat de membrii comisiei electorale de circumscripție, se înaintează consiliului local în vederea validării alegerilor.
Pentru primar, dosarul format potrivit alin. 2 se înaintează, cu paza militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a carei raza teritorială se afla localitatea pentru care a fost ales.
Comisia electorală de circumscripție eliberează certificatul doveditor al alegerii consilierilor locali și primarului.
Cîte un exemplar al proceselor-verbale se trimite în termen de 24 de ore la tribunalul județean sau al municipiului București, care îl va inainta Comisiei Electorale Centrale.
Capitolul 5 Alegerea consiliilor județene
Articolul 70
Pentru alegerea consiliilor județene, fiecare județ constituie o circumscripție electorală.
Articolul 71
Alegerea membrilor consiliilor județene se face prin vot indirect, de către un corp de electori, în termen de 30 de zile de la constituirea consiliilor locale din județe.
Corpul de electori este format din totalitatea membrilor consiliilor locale din județul respectiv, legal constituite.
Articolul 72
Pentru organizarea și desfășurarea alegerilor se constituie o comisie electorală de circumscripție judeteana, în termen de 3 zile de la constituirea tuturor consiliilor locale din județ.
Comisia prevăzută la alin. 1 este formată din președintele tribunalului județean, ca președinte, 3 judecători și 11 reprezentanți ai partidelor și formatiunilor politice care participa la alegeri, desemnați în condițiile art. 21 alin. 8 din prezenta lege, ca membri.
Articolul 73
Comisia electorală de circumscripție judeteana are următoarele atribuții:
a) stabilește data și locul alegerilor; întocmește lista electorilor și convoacă corpul de electori în alegeri;
b) primește, verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și înregistrează listele de candidați depuse de partidele, formațiunile politice și coalitiile de partide, precum și candidaturile independentilor;
c) face publice candidaturile înregistrate, rezolva eventualele contestații și constata rămînerea lor definitivă;
d) stabilește ordinea de înscriere pe buletinul de vot a listelor de candidați;
e) ia măsuri pentru tipărirea buletinelor de vot;
f) urmărește asigurarea condițiilor necesare pentru exercitarea votării;
g) distribuie buletinele de vot electorilor;
h) asigura menținerea ordinii la locul votării și supraveghează efectuarea operațiunilor de votare;
i) procedează la numărarea voturilor și la stabilirea rezultatului votării;
j) aduce la cunoștința corpului de electori și a cetățenilor rezultatul votării.
Comisia electorală judeteana lucrează valabil în prezenta a jumătate plus unu din numărul total al membrilor și ia hotărîri cu majoritatea membrilor prezenți.
Articolul 74
Numărul consilierilor pentru consiliile județene este cel prevăzut în Legea administrației publice locale.
Articolul 75
Fiecare partid, formațiune politica sau coalitie de partide care a obținut locuri în consiliile locale din județ poate depune cîte o lista de candidaturi pentru consiliul județean. Poate candida și consilierul local independent.
Listele de candidați se depun în termen de 10 zile de la constituirea ultimului consiliu local din județ, la comisia electorală de circumscripție judeteana.
Prevederile art. 31, art. 32 și art. 35 se aplică în mod corespunzător.
Candidaturile pot fi contestate, în termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere, de către partide, formațiuni politice sau coalitii de partide care au liste de candidați prezentate, de candidații independenți, precum și de către electori.
Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluționează, în termen de 3 zile, de către tribunalul județean. Hotărîrea este definitivă executorie și se comunică celor interesați în 24 ore de la pronunțare.
Articolul 76
După expirarea termenelor prevăzute la art. 75, candidaturile rămîn definitive, comisia electorală de circumscripție consemnind aceasta într-un proces-verbal.
Articolul 77
Stabilirea modelului buletinului de vot se face de către Guvern, iar imprimarea acestuia se face cu respectarea prevederilor art. 39, art. 40 și art. 41 alin. 2 din prezenta lege.
Înscrierea listelor de candidați pe buletinul de vot se face în funcție de ordinea descrescătoare a procentului obținut de fiecare partid sau formațiune politica în alegerile locale la nivelul întregului județ, prin raportarea numărului de voturi exprimate pentru candidații săi la numărul total de voturi valabil exprimate.
Candidații independenți se vor înscrie pe buletinul de vot, în partea finala a acestuia, în ordinea înregistrărilor candidaturilor.
Articolul 78
Buletinele de vot se tiparesc cu cel puțin 5 zile înaintea alegerilor și se preiau, pe bază de proces-verbal, de către președintele comisiei electorale de circumscripție, de la prefect.
Articolul 79
La consiliile locale din județ și la locul votării se afișează cîte un buletin de vot după ce a fost vizat și anulat de președintele comisiei electorale de circumscripție judeteana.
Articolul 80
Exercitarea dreptului de vot de către electori se face la reședința județului, în ziua și locul stabilite de comisia electorală de circumscripție judeteana.
Localul în care se desfășoară votarea va fi amenajat prin grija prefectului, astfel încît să asigure exprimarea directa și secreta a votului.
Votarea are loc într-o singura zi; ea începe la ora 8,00 și se termina la ora 20,00.
Prevederile art. 51 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător.
Articolul 81
La locul votării, fiecare elector primește din partea președintelui comisiei electorale de circumscripție cîte un buletin de vot, după ce a fost identificat în lista electorilor, pe baza buletinului de identitate.
Electorii își exprima votul prin aplicarea ștampilei cu mențiunea "votat" în patrulaterul corespunzător partidului sau candidatului independent pentru care optează.
După aceasta operațiune, electorii vor indoi buletinul de vot astfel ca pagina alba, care poarta ștampila de control, sa ramina în afară, introducîndu-l apoi în urna.
Indoirea gresita a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul acestuia a fost respectat.
Articolul 82
Candidații și oricare dintre electori au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se va stabili de președinte prin orice mijloace. În cazul în care contestația este intemeiata, președintele va opri de la votare pe cel contestat și va sesiza autoritățile polițienești.
Articolul 83
După terminarea votării, președintele comisiei electorale de circumscripție declara alegerile încheiate, procedînd la anularea buletinelor de vot neintrebuintate și la deschiderea urnei în prezenta membrilor comisiei și, după caz, a persoanelor care au avut dreptul sa asiste la votare.
În continuare, președintele comisiei electorale de circumscripție procedează la stabilirea și consemnarea rezultatului votării, prevederile art. 60 alin. 2, 3, 4 și 5 aplicindu-se în mod corespunzător.
Articolul 84
Alegerile sînt considerate valabile dacă au participat la vot cel puțin două treimi din numărul total al electorilor.
Dacă nu a fost întrunită majoritatea prevăzută în alineatul precedent, comisia electorală de circumscripție consemnează aceasta situație în procesul-verbal, urmînd să se organizeze un alt scrutin, în termen de 10 zile, în aceleași condiții. La al doilea tur de scrutin, alegerile se considera valabile dacă participa la vot jumătate plus unu din numărul total al electorilor.
Articolul 85
În cazul în care alegerile sînt considerate valabile, comisia electorală de circumscripție procedează la repartizarea mandatelor, în conformitate cu prevederile art. 66, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 86
Cu privire la operațiunile de votare, stabilirea rezultatului votării și repartizarea mandatelor, comisia electorală de circumscripție încheie un proces- verbal, în trei exemplare, care va cuprinde:
a) numărul electorilor, potrivit listei de electori;
b) numărul electorilor prezenți la vot;
c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
d) numărul voturilor nule;
e) numărul de voturi obținute de fiecare lista de candidați și de către fiecare candidat independent;
f) numele și prenumele candidaților declarați aleși, precum și partidul sau formatiunea politica care i-a propus;
g) numele și prenumele candidaților independenți declarați aleși;
h) expunerea pe scurt a eventualelor contestații și a hotărîrilor luate de comisia electorală de circumscripție, care sînt definitive.
Procesul-verbal se semnează de către președinte și de ceilalți membri ai comisiei și va purta ștampila acesteia.
Copii ale procesului-verbal, certificate de către președinte și purtind ștampila comisiei electorale de circumscripție, vor fi inminate, la cerere, fiecărui membru al comisiei.
Un exemplar al procesului-verbal se înaintează consiliului județean, în vederea validării mandatelor consilierilor aleși.
Articolul 87
Exemplarul original al procesului-verbal, însoțit de o copie, contestațiile privitoare la operațiunile de votare și stabilire a rezultatului votării, împreună cu hotărîrile date și celelalte documente întocmite, formind un dosar sigilat și semnat de președintele comisiei, se înaintează tribunalului județean. O dată cu dosarul se depun și buletinele de vot întrebuințate și neintrebuintate, ștampila de control și celelalte ștampile necesare votării.
Tribunalul județean va inainta o copie a procesului-verbal Comisiei Electorale Centrale, în condițiile art. 69 alin. ultim.
Articolul 88
Comisia electorală de circumscripție eliberează certificatul doveditor al alegerii consilierilor.
Capitolul 6 Contravenții și infracțiuni
Articolul 89
Constituie contravenții, în măsura în care, potrivit legii, nu sînt infracțiuni, următoarele fapte:
a) înscrierea cu buna știința a unei persoane în mai multe liste electorale, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, precum și încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea listelor de alegatori; refuzul de a primi, a inregistra și a soluționa intimpinarile privind omisiunile și înscrierile gresite în listele electorale;
b) neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;
c) distrugerea, deteriorarea, murdarirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afișate sau a oricăror alte afișe ori anunțuri de propaganda electorală tipărite;
d) afișarea mijloacelor de propaganda electorală în alte locuri decît cele permise potrivit prevederilor prezentei legi;
e) acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidați;
f) neaducerea la cunoștința publică, de către membrii comisiilor electorale de circumscripție, a propunerilor de candidaturi;
g) refuzul de a permite accesul în localul de vot al persoanelor prevăzute la art. 51 alin. 7;
h) refuzul de a se conformă dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în imprejurimi, potrivit dispozițiilor art. 51 alin. 2;
i) refuzul nejustificat de a inmina buletinul de vot și ștampila de votare alegătorului înscris în lista și care prezintă act de identitate, precum și inminarea buletinului de vot unui alegator care nu prezintă acest act;
j) întocmirea de către birourile electorale ale secțiilor de votare a proceselor-verbale cu încălcarea dispozițiilor art. 61;
k) părăsirea localului secției de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor și de semnarea procesului-verbal de către membrii biroului electoral al secției de votare;
l) continuarea propagandei electorale, după încheierea campaniei electorale potrivit dispozițiilor art. 45, precum și sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secțiilor de votare sau în locurile prevăzute de art. 51 alin. 2, sa voteze sau sa nu voteze anumite partide, formațiuni politice, coalitii de partide sau candidați.
Articolul 90
Contravențiile prevăzute de art. 89 lit. c), d) și g) se sancționează cu amendă de la 2.000 la 5.000 lei, cele de la lit. e), f), j), k) și l) cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei, iar cele de la lit. a), b), h) și i) cu închisoare contravențională de la o luna la 6 luni sau cu amendă de la 15.000 la 30.000 lei.
Articolul 91
Constatarea contravențiilor prevăzute de art. 89 se face prin proces-verbal întocmit de către:
a) ofițerii și subofiterii de poliție, pentru faptele prevăzute la lit, a), b), c), d), f), g), h), i) și l);
b) primării și împuterniciții acestora, pentru faptele prevăzute la lit. d) și f);
c) președintele comisiei electorale de circumscripție, pentru faptele prevăzute la lit. e), j) și k).
În cazul contravențiilor prevăzute la lit. c), d), e), f), g), j), k) și l), o dată cu încheierea procesului-verbal, agentul constatator va aplica și amenda.
Contravențiile prevăzute la art. 89 le sînt aplicabile și dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.
Procesul-verbal de constatare a contravențiilor prevăzute la lit. a), b), h) și i) se va inainta judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvîrșită contravenția, care va aplica sancțiunea.
Articolul 92
Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
În cazul în care, prin fapta prevăzută la alin. 1, s-a pricinuit o vătămare a integrității corporale sau a sănătății, care necesita pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din următoarele consecințe: pierderea unui simt sau organ, încetarea funcționarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihică, sluțirea, avortul ori punerea în primejdie a vieții persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.
Tentativa se pedepsește.
Articolul 93
Violarea prin orice mijloace a secretului votului, de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Tentativa se pedepsește.
Articolul 94
Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinării alegătorului sa voteze sau sa nu voteze pentru un anumit candidat, precum și primirea acestora de către alegatori, în același scop, sau exercitarea dreptului de vot cu încălcarea prevederilor art. 3 alin. 2 se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Articolul 95
Tipărirea și utilizarea de buletine false, introducerea în urna a unui număr suplimentar de buletine decît cele votate de alegatori sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la comisiile și birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Tentativa se pedepsește.
Articolul 96
Atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai grava.
Tentativa se pedepsește.
Articolul 97
Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Tentativa se pedepsește.
Articolul 98
Limitele pedepselor pentru infracțiuni prevăzute în Codul penal ori în legile penale speciale, cu excepția celor prevăzute de art. 92-97, săvîrșite în legătură cu desfășurarea alegerilor, potrivit cap. III din prezenta lege, se majorează cu jumătatea maximului special.
Articolul 90
Pentru toate infracțiunile săvîrșite în legătură cu alegerea consilierilor și a primarilor, acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.
Capitolul 7 Dispoziții finale
Articolul 100
Pentru asigurarea respectării și aplicării corecte a prevederilor prezentei legi se constituie Comisia Electorală Centrala, formată din 7 judecători de la Curtea Suprema de Justiție, desemnați, prin tragere la sorți, de către președintele acesteia.
Comisia Electorală Centrala se constituie în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor.
Comisia primește și soluționează contestațiile cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor locale, altele decît cele care, prin prezenta lege, sînt date în competența comisiilor electorale de circumscripție și instanțelor judecătorești. De asemenea, soluționează contestațiile care privesc cazurile de frauda electorală și cele referitoare la încălcarea prevederilor art. 48 din prezenta lege.
Comisia Electorală Centrala acreditează observatorii străini și naționali, delegații mass-mediei române și străine, centralizează datele privind rezultatul alegerilor locale și le da publicității prin presa și Monitorul Oficial al României.
În exercitarea atribuțiilor sale, Comisia Electorală Centrala emite hotărîri cu votul majorității membrilor săi.
În cazul constatării fraudei electorale, comisia dispune anularea rezultatelor alegerilor și organizarea de noi alegeri în termen de cel mult 2 saptamini.
Comisia Electorală Centrala, în cazul în care constata încălcarea prevederilor art. 48, va dispune anularea voturilor și a mandatelor partidului, formatiunii politice sau candidatului independent în cauza și restabilirea rezultatului alegerilor în condițiile art. 66 din prezenta lege.
Articolul 101
Cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea alegerilor se suporta din bugetele locale. Cheltuielile Comisiei Electorale Centrale se suporta de Guvern.
Articolul 102
Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sînt scutite de taxa de timbru.
Articolul 103
Consiliile locale și județene vor sprijini activitatea comisiilor și birourilor electorale cu personal tehnic auxiliar necesar pe perioada cît funcționează acestea.
Pe aceeași perioadă, membrii comisiilor și birourilor electorale, statisticienii și personalul tehnic auxiliar, angajați cu contract de muncă, se considera detasati.
Articolul 104
Judecarea de către instanța a intimpinarilor, contestațiilor și a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului.
Articolul 105
În sensul prezentei legi, organizațiile legal constituite aparținînd minorităților naționale sînt asimilate partidelor și formatiunilor politice.
Articolul 106
În termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul va stabili modelul listelor electorale. De asemenea, va stabili, cu cel puțin 20 de zile înainte de data alegerilor, modelul ștampilei de control și al ștampilei necesare votării, al proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării și al certificatului doveditor al alegerii consilierilor și primarului.
Articolul 107
Pînă la stabilirea prin lege a organizării administrativ-teritoriale a tarii, Capitalei și a subdiviziunilor sale, prevederile cuprinse în prezenta lege referitoare la alegerea consiliilor locale și a primarilor se aplică, în mod corespunzător, municipiului București și sectoarelor acestuia, care constituie, fiecare, cîte o circumscripție electorală.
Pentru alegerea Consiliului Sectorului agricol Ilfov se aplică, în mod corespunzător, prevederile cap. V din prezenta lege.
Articolul 108
La alegerile care au loc înainte de constituirea consiliilor locale și județene, atribuțiile și sarcinile prevăzute în prezenta lege pentru consiliile locale și primari se exercită de către primării, iar cele pentru consiliile județene, de către prefecturi. Sarcinile prevăzute în prezenta lege pentru prefecturi vor fi exercitate la municipiul București de către primăria acestuia.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 22 noiembrie 1991.
PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 22 noiembrie 1991. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgăm Legea privind alegerile locale și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.