Hotărârea nr. 3/2004
pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor electorale
prezumat în vigoare
Având în vedere prevederile
art. 31 alin. (9) din Legea nr. 373/2004
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului,
în temeiul
art. 32 alin. (7) și (8) din Legea nr. 373/2004 ,
Biroul Electoral Central hotărăște:
Articolul 1
Se aprobă Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor electorale, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 2
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Președintele Biroului Electoral Central, judecător Emil Gherguț Locțiitor președinte, judecător Victor Pașca Cameniță Membri: Nicoleta Florea - judecător Gheorghe Cernat - judecător Veronica Rădulescu - judecător Emilia Braicău - judecător Magdalena Ghermeli - judecător Octavian Opriș - președintele Autorității Electorale Permanente Alexandru Radu - vicepreședintele Autorității Electorale Permanente Ionel Fleșariu - vicepreședintele Autorității Electorale Permanente Dan Matei Agathon - reprezentant P.S.D. Nicolae Sfăcăreanu - reprezentant P.U.R. Ioan Onisei - reprezentant P.D. Gheorghe Rădulescu - reprezentant P.N.L. Dinu Marian - reprezentant P.R.M. Zsuzsanna Peter - reprezentant U.D.M.R. Tamara Baicu - reprezentant Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților București, 19 octombrie 2004. Nr. 3.
Anexa REGULAMENT
de organizare și funcționare a birourilor electorale
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Birourile și oficiile electorale sunt organisme legal constituite în vederea organizării și desfășurării operațiunilor specifice perioadei electorale.
Perioada electorală începe o dată cu aducerea la cunoștință publică a zilei alegerilor și se încheie o dată cu publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 2
Birourile și oficiile electorale sunt constituite din membri desemnați prin tragere la sorți, efectuată de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, după caz, de președintele tribunalului, din persoane stabilite de lege și din reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, stabiliți de conducerile acestora.
Capitolul II Categorii de birouri electorale
Articolul 3
Pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare și prezidențiale se constituie următoarele categorii de birouri electorale:
a) Biroul Electoral Central;
b) birourile electorale de circumscripții;
c) birourile electorale ale secțiilor de votare.
Articolul 4
În municipiul București, la nivelul fiecărui sector, se constituie câte un oficiu electoral, ca structură electorală intermediară între Biroul Electoral de Circumscripție a Municipiului București și birourile electorale ale secțiilor de votare din sectorul respectiv.
Legătura dintre birourile electorale ale secțiilor de votare din sectoare și Biroul Electoral de Circumscripție a Municipiului București - repartizarea buletinelor de vot și a celorlalte materiale necesare votării, centralizarea rezultatelor votării și orice altă operațiune electorală din municipiul București - se realizează prin intermediul oficiilor electorale.
Capitolul III Componența birourilor electorale
Secțiunea 1 Biroul Electoral Central
Articolul 5
Biroul Electoral Central este format din 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, stabiliți de președintele acestei Curți, prin tragere la sorți, efectuată în ședință publică.
Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal semnat de președintele Curții și de consultantul-șef al acesteia. Procesul-verbal constituie actul de învestire a judecătorilor.
În termen de 24 de ore de la încheierea procesului-verbal, judecătorii aleg din rândul lor, prin vot secret, un președinte și un locțiitor al acestuia, care devin președinte al Biroului Electoral Central, respectiv locțiitor al acestuia.
Biroul Electoral Central, constituit potrivit alin. (1)-(3), se completează, în termen de 24 de ore de la alegerea președintelui, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților, precum și cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente. Numele și prenumele reprezentanților partidelor politice parlamentare se comunică în scris Biroului Electoral Central, până la data completării acestuia.
Completarea Biroului Electoral Central potrivit alin. (4) se consemnează într-un proces-verbal semnat de membrii biroului, care constituie actul de învestire a acestora.
Refuzul unora dintre membrii Biroului Electoral Central de a semna procesul-verbal de învestire nu are nici un fel de influență asupra valabilității acestuia.
Absența unora dintre judecători de la ședința de tragere la sorți sau a unora dintre persoanele prevăzute la alin. (4) de la ședința de completare a Biroului Electoral Central nu are nici o influență asupra valabilității constituirii, respectiv completării și componenței acestuia.
Articolul 6
În organizarea și componența prevăzute la art. 5 alin. (2) și (5), Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile și rezolvă toate însărcinările ce îi revin potrivit prevederilor
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și ale
pentru alegerea Președintelui României.
Prevederile
art. 39 din Legea nr. 373/2004
se aplică în mod corespunzător și în activitatea Biroului Electoral Central constituit potrivit art. 5 alin. (2) și (5).
Articolul 7
După rămânerea definitivă a candidaturilor, Biroul Electoral Central se completează, în termenul prevăzut de lege, cu câte un reprezentant al partidelor politice care nu sunt reprezentate în Parlament și al alianțelor politice ori alianțelor electorale ale acestora. Numărul total al acestor reprezentanți nu poate fi mai mare de 10.
Partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora, care participă la alegeri, vor comunică în scris Biroului Electoral Central, în termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, numele și prenumele reprezentantului lor în Biroul Electoral Central.
Termenul de două zile prevăzut la alin. (2) este termen de decădere. Comunicările făcute după expirarea acestuia nu se mai iau în considerare.
Desemnarea celor 10 reprezentanți ai partidelor politice neparlamentare, ai alianțelor politice sau ai alianțelor electorale ale acestora se face de președintele Biroului Electoral Central, în ordinea descrescătoare a numărului de liste complete de candidaturi definitive, centralizate pe țară, cumulat pentru Camera Deputaților și pentru Senat. Dacă la atribuirea ultimului loc există mai multe partide care au depus același număr de liste complete de candidaturi definitive, desemnarea se face prin tragere la sorți, efectuată de președintele Biroului Electoral Central, în prezența reprezentanților partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale în cauză.
Completarea Biroului Electoral Central potrivit alin. (4) se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de două zile prevăzut la alin. (2).
Secțiunea 2 Birourile electorale de circumscripție
Articolul 8
Birourile electorale de circumscripție se constituie în fiecare dintre cele 42 de circumscripții electorale stabilite potrivit anexei nr. 1 la
Birourile electorale de circumscripție se constituie din câte 3 judecători, în exercițiu la tribunalul din circumscripția respectivă, și din cel mult 10 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale sau ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, care participă la alegeri în circumscripția electorală respectivă.
Articolul 9
Desemnarea celor 3 judecători se face în ședință publică, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți.
Tragerea la sorți se face pe funcții: președinte, locțiitor, membru și se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de învestire a judecătorilor.
Articolul 10
În componența prevăzută la art. 9 biroul electoral de circumscripție îndeplinește toate atribuțiile și însărcinările ce îi revin potrivit prevederilor
și ale
Legii nr. 370/2004 . Prevederile
art. 39 din Legea nr. 373/2004
se aplică în mod corespunzător.
Articolul 11
Fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală și organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, care participă la alegeri în circumscripția respectivă, va comunică, în scris, biroului electoral de circumscripție constituit potrivit art. 9 numele și prenumele reprezentantului.
Comunicarea se face în termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor. Termenul de două zile este termen de decădere. Comunicările transmise după împlinirea acestuia nu se mai iau în considerare.
Articolul 12
Completarea biroului electoral de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, prevăzute la alin. (1) al art. 11, se face de președintele biroului electoral de circumscripție, în ordinea descrescătoare a ponderii numărului de candidaturi definitive ale fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice, alianțe electorale și organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, în totalul candidaturilor definitive din circumscripție, cumulat pentru Senat și Camera Deputaților.
Completarea se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de două zile prevăzut la alin. (2) al art. 11, în ședință publică.
Secțiunea 3 Birourile electorale ale secțiilor de votare
Articolul 13
Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia și cel mult 7 membri.
Președintele și locțiitorul acestuia nu pot face parte din partide politice.
Președintele și locțiitorul acestuia sunt, de regulă, magistrați sau alți juriști și sunt stabiliți prin tragere la sorți, efectuată de președintele tribunalului.
Pentru tragerea la sorți, președintele tribunalului întocmește o listă cu magistrații din județ. La întocmirea listei cu ceilalți juriști participă și câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar.
Articolul 14
Dacă numărul juriștilor este insuficient, lista va fi completată de către prefect cu alte persoane care se bucură de prestigiu și nu sunt membri de partid.
Lista întocmită de prefect cuprinde un număr de persoane cu 10% mai mare decât numărul necesar. Persoanele care nu sunt desemnate președinți sau locțiitori rămân la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor, respectiv pentru completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare, în situația în care partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale îndreptățite nu își desemnează reprezentanți.
În vederea tragerii la sorți a președintelui secției de votare și a locțiitorului acestuia, președintele tribunalului efectuează gruparea în listă a participanților, având în vedere ca locuințele acestora să fie cât mai aproape de sediul biroului electoral al secției de votare.
Articolul 15
Membrii biroului electoral al secției de votare provin din câte un reprezentant al partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, care participă la alegeri în circumscripția respectivă. Desemnarea membrilor se face în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi definitive, cumulat pentru Senat și Camera Deputaților, depuse în circumscripția respectivă.
Articolul 16
Pentru desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare, președintele biroului electoral de circumscripție comunică fiecărui președinte de birou electoral al secției de votare numărul de candidaturi definitive ale fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice, alianțe electorale și organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale. Comunicarea se face în scris în termen de 24 de ore de la desemnarea președintelui biroului electoral al secției de votare.
În termenul prevăzut la alin. (1), partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care au depus candidaturi în circumscripție, comunică președintelui biroului electoral al secției de votare numele și prenumele reprezentantului lor.
Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale participante la alegeri în circumscripție pot comunică un număr mai mare de reprezentanți, pentru situația în care alte partide sau alianțe nu își nominalizează reprezentanții.
Un partid politic, o alianță politică, o alianță electorală sau o organizație a cetățenilor aparținând cetățenilor minorităților naționale nu poate avea mai mult de 3 reprezentanți în același birou electoral al secției de votare.
Dacă două sau mai multe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale sau organizații aparținând cetățenilor minorităților naționale au depus același număr de candidați, iar numărul locurilor de ocupat este inferior, președintele biroului electoral al secției de votare va proceda la tragerea la sorți, în prezența reprezentanților celor interesați.
Articolul 17
Birourile electorale ale secțiilor de votare pot funcționa cu un număr mai mic de membri decât cel prevăzut de lege, dar nu mai puțin de 3, la care se adaugă președintele biroului electoral al secției de votare și locțiitorul acestuia.
Articolul 18
Desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de atestare a calității de membru al biroului.
Secțiunea 4 Birourile electorale ale unor secții de votare speciale
Articolul 19
Birourile electorale ale secțiilor de votare, care se organizează pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, se constituie dintr-un președinte și 2 membri.
Președintele este desemnat de șeful misiunii diplomatice.
Membrii biroului electoral al secției de votare sunt stabiliți prin tragere la sorți efectuată de președintele Biroului Electoral Central. Lista persoanelor care vor participa la tragerea la sorți se întocmește de Ministerul Afacerilor Externe. Partidele politice parlamentare vor fi consultate la întocmirea listei, acestea putând formula propuneri de completare a listei sau de înlocuire a unor persoane.
Pentru tragerea la sorți, persoanele cuprinse în listă vor fi astfel grupate încât acestea să locuiască în localitatea în care se organizează secția sau cât mai aproape de aceasta.
Articolul 20
Președintele biroului electoral al secției de votare organizate pe o navă este locțiitorul comandantului.
Biroul electoral al secției de votare cuprinde și 2 membri, stabiliți de comandant prin tragere la sorți.
Secțiunea 5 Oficiile electorale
Articolul 21
În sectoarele municipiului București se organizează câte un oficiu electoral.
Articolul 22
Birourile electorale ale oficiilor electorale sunt alcătuite dintr-un președinte și un locțiitor al acestuia și din cel mult 7 membri.
Articolul 23
Președintele și locțiitorul acestuia sunt magistrați desemnați de președintele Tribunalului București, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei sectorului.
Articolul 24
Membrii biroului electoral al oficiului electoral sunt reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor aparținând cetățenilor minorităților naționale participante la alegeri în municipiul București. Prevederile art. 15 și ale art. 16 alin. (1), (2) și (5) se aplică în mod corespunzător.
Capitolul IV Funcționarea birourilor electorale
Articolul 25
Birourile electorale funcționează legal în prezența majorității membrilor.
La stabilirea majorității prevăzute la alin. (1) intră în calcul și președintele și locțiitorul acestuia.
Până la completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice, acestea sunt legal constituite dacă sunt prezenți toți cei 3 judecători.
Articolul 26
Convocarea membrilor biroului electoral în ședință se face telefonic sau prin orice alt mijloc, în timp util, din dispoziția președintelui sau a locțiitorului acestuia, prin aparatul tehnic.
În cazul birourilor electorale ale secțiilor de votare, convocarea se face de către președinte sau de locțiitorul acestuia.
În convocare se vor preciza ora și locul de desfășurare a ședinței.
Articolul 27
Proiectul ordinii de zi a ședinței se propune de către președinte sau de locțiitorul acestuia și se aprobă cu votul majorității membrilor prezenți.
Membrii biroului electoral pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi sau pentru eliminarea unora dintre problemele înscrise în aceasta.
Propunerile de modificare a ordinii de zi se supun aprobării biroului electoral. Dacă acestea sunt aprobate, președintele este obligat să le supună dezbaterii.
Articolul 28
Propunerile se supun dezbaterii biroului electoral în ordinea în care acestea au fost înscrise pe ordinea de zi.
Schimbarea ordinii de dezbatere a problemelor înscrise pe ordinea de zi se poate face numai cu aprobarea biroului electoral, la propunerea președintelui, locțiitorului sau a unuia dintre membri.
Articolul 29
Ședințele biroului electoral sunt conduse de președinte sau de locțiitorul acestuia.
În lipsa președintelui biroului electoral, atribuțiile acestuia sunt îndeplinite de locțiitorul său.
Articolul 30
Membrii biroului electoral pot participa la dezbateri în ordinea înscrierii la cuvânt și numai după acordarea acestuia de către președinte.
În luările de cuvânt în cadrul biroului electoral membrii acestuia se vor limita strict la problema pusă în discuție și nu vor profera acuzații la adresa celorlalți membri.
Articolul 31
Președintele poate retrage cuvântul acordat, în situația în care vorbitorul se abate de la subiectul aflat în discuție. Dacă cel în cauză nu se supune, președintele poate suspenda ședința.
Se interzice intervenția unui membru al biroului electoral în discuții în timpul prezentării de către un alt membru a punctului său de vedere.
Asupra unui subiect aflat în discuție un membru al biroului electoral poate interveni cel mult de două ori.
Membrilor biroului electoral li se poate acorda dreptul la replică, în situația în care la adresa lor au fost aduse acuzații de un alt membru al biroului electoral și pot solicita să li se prezinte scuze de către aceștia.
Articolul 32
Prezența la ședințe a membrilor biroului electoral este obligatorie. În cazuri justificate, președintele biroului electoral poate aproba ca unii membri ai acestuia să lipsească de la ședință.
Articolul 33
Reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale în biroul electoral nu pot primi și nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de lege.
Articolul 34
În îndeplinirea atribuțiilor ce le sunt stabilite prin
și
Legea nr. 370/2004 , birourile electorale adoptă hotărârile cu votul majorității membrilor prezenți.
În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este hotărâtor.
Hotărârile biroului electoral se semnează de președinte, de locțiitorul acestuia și de membri.
Lipsa semnăturilor unor membri nu are nici o influență asupra valabilității hotărârii, dacă aceasta a fost adoptată în condițiile alin. (1).
Hotărârile biroului electoral se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloace de publicitate.
Articolul 35
Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, precum și pentru toate organismele cu atribuții electorale, de la data aducerii lor la cunoștință publică.
Articolul 36
Hotărârile Biroului Electoral Central, prin care se dau interpretări unor prevederi ale legilor electorale, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Capitolul V Dispoziții finale
Articolul 37
Din birourile electorale pot face parte numai cetățenii cu drept de vot.
Candidații în alegeri, soțiile, rudele și afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.
Articolul 38
Reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale pot fi înlocuiți, pentru motive întemeiate, apreciate de la caz la caz, la cererea celor care i-au propus.
Înlocuirea se poate face numai cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior și numai până în preziua votării.
În caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, înlocuirea se poate face chiar și în ziua alegerilor.
Articolul 39
Biroul Electoral Central își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor.
Articolul 40
Birourile electorale de circumscripție își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor și după predarea către autoritățile competente, pe bază de proces-verbal, a tuturor documentelor pe care le-au deținut.
Articolul 41
Birourile electorale ale secțiilor de votare își încetează activitatea după încheierea de către birourile electorale de circumscripție a proceselor-verbale și predarea acestora la Biroul Electoral Central.
În cazul organizării turului al doilea de scrutin, birourile electorale ale secțiilor de votare își reiau activitatea în ziua premergătoare desfășurării acestuia. În acest caz, birourile își încetează activitatea în condițiile alin. (1).
Articolul 42
Președintele biroului electoral stabilește care dintre problemele cu care a fost sesizat acesta este de natură a fi supusă dezbaterii biroului electoral și rezolvată prin hotărâre.
Articolul 43
Pentru soluționarea de către biroul electoral a unor probleme complexe, președintele acestuia poate desemna unul sau mai mulți membri care vor întocmi și vor prezenta un referat cu propuneri de soluționare.
Problemele supuse dezbaterii și deliberării biroului electoral vor fi prezentate membrilor acestuia cu cel puțin 12 ore înaintea ședinței.
Articolul 44
Birourile electorale sunt obligate să stabilească un program de funcționare care se aduce la cunoștință publică prin afișare și care va fi respectat întocmai.
Președintele biroului electoral este obligat să asigure permanența activității pe întreaga durată a programului, iar în cazul termenelor care expiră la ora 24,00 va fi prezent în mod obligatoriu cel puțin unul dintre magistrați.
Articolul 45
În vederea realizării transparenței în activitatea birourilor electorale de circumscripție și a Biroului Electoral Central, acestea desemnează un purtător de cuvânt, de regulă, din rândul magistraților. Purtătorul de cuvânt este împuternicit să informeze mass-media cu problemele dezbătute și soluționate.
Prefectul și președintele consiliului județean vor asigura spații adecvate pentru reprezentanții mass-media și pentru desfășurarea conferințelor de presă.
----------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.