Legea nr. 370/2004

Prezenta lege reglementează modul de organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României.

Președintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile prezentei legi.

Alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea Președintelui României, potrivit art. 81 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată.

În unitățile administrativ-teritoriale operațiunile electorale pentru alegerea Președintelui României se fac în circumscripțiile electorale și secțiile de votare, sub conducerea și supravegherea birourilor electorale prevăzute de Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, pe baza acelorași liste electorale.

Curtea Constituțională, potrivit art. 146 lit. f) din Constituția României, republicată, veghează la respectarea în întreaga țară a prevederilor prezentei legi și confirmă rezultatele sufragiului.

La alegerile pentru Președintele României se pot prezenta candidați propuși de partide politice sau alianțe politice, constituite potrivit

Legii partidelor politice nr. 14/2003 , precum și candidați independenți. Partidele și alianțele politice pot propune numai câte un singur candidat. Partidele membre ale unei alianțe politice care propune un candidat nu pot propune și candidați în mod separat.

Candidaturile propuse de partidele și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susține un singur candidat.

Data alegerilor se stabilește și se aduce la cunoștință publică de către Guvern cu cel puțin 45 de zile înainte de ziua votării și până la împlinirea a 5 zile de la data expirării mandatului Președintelui în funcție sau, după caz, de la data la care începe să curgă termenul prevăzut la art. 97 alin. (2) din Constituția României, Republicată.

Alegerile au loc într-o singură zi, care este numai duminica.

Operațiunile electorale pentru constatarea rezultatelor votării la secțiile de votare, contestațiile și întâmpinările cu privire la operațiunile de votare și de deschidere a urnelor se fac cu respectarea prevederilor legale privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Rezultatul votării la secția de votare se consemnează într-un tabel.

Candidații la alegerile pentru Parlament din partea partidelor politice care au propus și candidați pentru alegerea Președintelui României au dreptul să întocmească și ei un tabel. Dacă alegerile pentru cele două Camere și pentru Președintele României nu au loc concomitent, acest drept revine delegaților partidelor politice care au propus candidații în alegerile pentru Președintele României.

Tabelele vor cuprinde voturile nule, prenumele și numele candidaților și voturile valabil exprimate pentru fiecare candidat.

După deschiderea urnelor și numărarea voturilor, președintele biroului secției de votare încheie un proces-verbal în 3 exemplare, care va cuprinde:

a) numărul alegătorilor, potrivit listelor electorale permanente;

b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne; defalcarea acestui număr în funcție de alegătorii de pe lista permanentă și de pe cea specială;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat;

f) expunerea pe scurt a întâmpinărilor și contestațiilor și a modului lor de soluționare, precum și a contestațiilor înaintate spre soluționare biroului electoral de circumscripție;

g) numărul total al buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate.

Procesele-verbale se semnează de președinte și de membrii biroului. Un exemplar al procesului-verbal se afișează la loc vizibil, la sediul biroului electoral al secției de votare.

Membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare li se eliberează, la cerere, o copie certificată de către toți cei care au semnat originalul; cererea trebuie formulată înainte de întocmirea procesului-verbal.

Lipsa semnăturii unor membri ai biroului secției de votare nu influențează asupra valabilității procesului-verbal. Președintele va menționa motivele care au împiedicat semnarea.

Procesele-verbale, împreună cu toate contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale secției de votare, precum și cu buletinele de vot nule și cele contestate vor alcătui un dosar, care, sigilat și ștampilat, va fi înaintat biroului electoral de circumscripție, de președintele biroului electoral al secției de votare și membrii biroului, cu pază militară, în cel mult 24 de ore.

În termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral de circumscripție va trimite unul dintre exemplarele procesului-verbal la tribunalul în a cărui rază teritorială este circumscripția electorală; candidații sau partidele și alianțele politice care i-au propus pot obține copii legalizate de pe acest exemplar.

După primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor și întâmpinărilor primite, biroul electoral de circumscripție încheie un proces-verbal care va cuprinde:

a) numărul alegătorilor din circumscripția electorală, potrivit listelor electorale permanente;

b) numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne; defalcarea acestui număr de pe listele permanente și de pe cele speciale;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat în cadrul circumscripției electorale;

f) expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestațiilor și hotărârilor luate de biroul electoral de circumscripție;

g) numărul total al buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate.

Prevederile art. 21 alin. (2) și (4) se aplică în mod corespunzător.

Procesul-verbal, împreună cu întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, formând un dosar, încheiat, sigilat și semnat de membrii biroului electoral, se înaintează cu pază militară la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal al birourilor electorale ale secțiilor de votare.

Biroul Electoral Central rezolvă întâmpinările și contestațiile depuse, deciziile date fiind definitive, după care încheie un proces-verbal care cuprinde:

a) numărul total al alegătorilor, potrivit listelor electorale ale localităților unde își au domiciliul aceștia;

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne;

c) numărul total al voturilor nule;

d) numărul total al voturilor valabil exprimate, pe întreaga țară, pentru fiecare candidat și constatarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 81 din Constituția României, republicată; în situația în care aceste condiții nu sunt întrunite, prenumele și numele candidaților care vor participa la al doilea tur de scrutin;

e) centralizarea rezultatelor celui de-al doilea tur, potrivit prevederilor lit. a)-d), care se aplică în mod corespunzător, prenumele și numele candidatului a cărui alegere a fost constatată;

f) modul de soluționare a contestațiilor și întâmpinărilor primite.

Prevederile art. 21 alin. (2) și (4) se aplică în mod corespunzător.

Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, împreună cu dosarele birourilor electorale de circumscripție, primite potrivit art. 22 alin. (3), se înaintează cu pază militară la Curtea Constituțională, în termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar.

Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele și candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.

Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei.

Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștință publică a rezultatului alegerilor.

Curtea Constituțională publică rezultatul alegerilor în presă și în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin și validează rezultatul alegerilor pentru președintele ales.

Actul de validare se întocmește în 3 exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituțională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului prevăzut la art. 82 alin. (2) din Constituția României, republicată, iar al treilea se înmânează candidatului ales.

Al doilea tur de scrutin are loc în condițiile prevăzute la art. 81 alin. (3) din Constituția României, republicată, la două săptămâni de la primul tur de scrutin, în aceleași secții de votare și circumscripții electorale, sub conducerea operațiunilor electorale de către aceleași birouri electorale și pe baza acelorași liste de alegători de la primul tur.

În al doilea tur de scrutin participă primii 2 candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi, valabil exprimate pe întreaga țară la primul tur. Confirmarea acestui număr se face de Curtea Constituțională în termen de 24 de ore de la primirea proceselor-verbale prevăzute la art. 23 alin. (3), prin aducerea la cunoștință publică a prenumelui și numelui celor doi candidați care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin și a zilei votării stabilite potrivit alin. (1).

Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin începe de la data când s-a adus la cunoștință publică ziua votării.

În termen de două zile de la deschiderea campaniei electorale se vor stabili orarul pentru desfășurarea acesteia la serviciile publice de radio și televiziune și repartizarea timpilor de antenă, potrivit art. 16 care se aplică în mod corespunzător.

Persoanele acreditate să asiste la efectuarea operațiunilor electorale la primul tur de scrutin sunt de drept acreditate să asiste la efectuarea acestor operațiuni și la al doilea tur de scrutin.

Alegerile din anul 2004 pentru Președintele României vor avea loc o dată cu cele pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Data alegerilor și durata campaniei electorale din anul 2004 pentru Președintele României se stabilesc prin lege.