Decizia nr. 198/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a

Legii nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, excepție ridicată de Maria Cozma din Vaslui în Dosarul nr.13.175/2004 al înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.

La apelul nominal se constată lipsa părții, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât Curtea Constituțională nu este legal sesizată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 6.392 din 16 noiembrie 2004, pronunțată în Camera de consiliu în Dosarul nr. 13.175/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală "a luat în examinare cererea formulată de Maria Cozma, la data de 12 noiembrie 2004, prin care invocă neconstituționalitatea

Legii nr. 370 din 20 septembrie 2004

pentru alegerea Președintelui României", cu prilejul contestării la Biroul Electoral Central a neînregistrării candidaturii sale la funcția de Președinte al României.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se solicită ca "în ceea ce privește depunerea celor 200.000 de semnături prevăzute de Legea electorală" să se rețină, "ca necesitate juridică ontologică și primordială", "inadmisibilitatea efectelor și consecințelor acestei legi de exercitare în drept a unui candidat independent, care este supus unei rigori neconstituționale, fiind silit să scoată din bugetul propriu sau de la alte organizații culturale sau politice bani pentru obținerea acestor semnături, ceea ce ar fi însemnat să accept de la bun început, pentru exercitarea acestui drept, care cere în primul rând apărarea demnității și onoarei unui președinte, un compromis șantajabil și crearea unor obligații de acordare a unor cadouri politice și altor favoruri de scop în compensarea eforturilor bănești angajate pentru a fi sprijinită financiar. Acest lucru amenință sever îndeplinirea atribuțiilor în exercitarea funcției de președinte prevăzute de articolul 80 din Constituția României".

În opinia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală, "dintr-o eroare administrativă, s-a înregistrat cauza drept contestație electorală și o scoate de pe rol spre a fi trimisă Curții Constituționale, așa cum, de altfel, a cerut petenta prin cererea formulată".

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția este inadmisibilă, întrucât în cauză nu sunt îndeplinite condițiile stabilite de

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , "excepția nefiind ridicată în fața unei instanțe judecătorești, în accepțiunea dată de prevederile art. 126 alin. (1) din Constituție".

Avocatul Poporului, având în vedere dispozițiile

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , consideră că, "în absența opiniei instanței de judecată cu privire la excepția invocată", "sesizarea Curții Constituționale prin încheierea din 16 noiembrie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală nu este legală".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională constată următoarele:

Potrivit art. 146 lit. d) din Constituție, Curtea decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor de judecată sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea legilor sau ordonanțelor. De asemenea, în conformitate cu

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate poate viza numai acele prevederi dintr-o lege sau ordonanță în vigoare care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. Rezultă că instanța de contencios constituțional este legal sesizată în vederea declanșării controlului numai pe calea excepției de neconstituționalitate invocate într-un litigiu pendinte la o instanță de judecată și numai dacă are legătură cu soluționarea litigiului. Or, în cauză, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată cu încălcarea prevederilor constituționale și legale menționate, astfel că, în temeiul

art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , aceasta urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, Curtea Constituțională nefiind legal sesizată.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a

Legii nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, excepție ridicată de Maria Cozma din Vaslui în Dosarul nr. 13.175/2004 al înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 aprilie 2005.