Hotărârea nr. 4/2004
privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcția de Președinte al României
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Aurelia Popa - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent șef
La data de 30 octombrie 2004 Biroul Electoral Central a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, Contestația înregistrată la nr. 42/CT/44 din 30 octombrie 2004, formulată de Adrian Camil Homoroceanu, privind înregistrarea candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcția de Președinte al României, la alegerile din 28 noiembrie 2004, contestație ce formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 599F/2004.
În contestația formulată se solicită "reverificarea semnăturilor susținătorilor lui Băsescu, întrucât s-a folosit stratagema strângerii semnăturilor pentru Stolojan". Autorul contestației arată că "declarația autentică a domnului Băsescu Traian, pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenența sau neapartenența ca agent ori colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică, este un fals în acte publice". De asemenea, prin "Cererea de completare și întregire a contestației", susține că "inducerea în eroare a electoratului de către numitul Băsescu Traian Romeo prin prezentarea ca mincinoasă a unei fapte adevărate (calitatea de colaborator al securității ca poliție politică) în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust este un mijloc fraudulos". Consideră că primarul general al Capitalei folosește "o adevărată punere în scenă" prin "repetiția exagerată a expresiei «Dați-mi Consiliul!»", ceea ce "reprezintă o manifestare a unui comportament politic aberant, psihopatologic, care pune numeroase semne de întrebare asupra responsabilității viitorului Președinte al României - dacă acesta va fi ales să fie Președinte al tuturor românilor".
Autorul contestației arată că, disponibilizat fiind, adversarii săi au formulat și depus cereri cu rea-credință, obstrucționând aflarea adevărului. Astfel, consideră că "este evidentă acoperirea abuzurilor numitului Băsescu în primul rând de către instanțele judecătorești, cât și de către alte instituții ale statului care sunt mână în mână cu PMB datorită intereselor comune nelegale".
În sprijinul acestor susțineri sunt invocate numeroase reglementări interne și internaționale.
Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul
art. 113 din Legea nr. 373/2004
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, coroborat cu
art. 28 din Legea nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României, solicită respingerea contestației ca neîntemeiată. În acest sens arată că aspectele invocate de contestator, care au strânsă legătură cu un litigiu de muncă aflat pe rolul instanțelor judecătorești, exced cadrului prevăzut de
Legea nr. 370/2004 . În ceea ce privește susținerea potrivit căreia domnul Traian Băsescu ar fi fost colaborator al securității ca poliție politică, consideră că aceste acuzații au fost examinate de CNSAS în temeiul dispozițiilor
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică.
CURTEA,
analizând contestația formulată de Adrian Camil Homoroceanu privind înregistrarea candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcția de Președinte al României, în raport cu prevederile Constituției și ale
pentru alegerea Președintelui României, actele depuse la dosar, precum și concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, republicată, ale
art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și ale
art. 11 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 , Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcția de Președinte al României.
Examinând contestația, Curtea reține că în motivarea acesteia se face o caracterizare a activității domnului Traian Băsescu prin prisma unor considerente moral-politice avute în vedere de contestator. Analizând motivele invocate, Curtea constată că acestea nu pot fi primite, deoarece reprezintă opinii personale ale contestatorului.
De asemenea, în contestație, s-a solicitat "reverificarea semnăturilor de susținere" a candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcția de Președinte al României, ceea ce excede, însă, competenței Curții Constituționale. Potrivit prevederilor
art. 5 lit. b) din Legea nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, Biroul Electoral Central constată respectarea prevederilor legii pentru depunerea și înregistrarea candidaturilor, scop în care poate solicita Ministerului Public verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 9 alin. (3) din lege, referitoare la lista susținătorilor.
În consecință, Curtea urmează să respingă contestația care formează obiectul prezentei cauze.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, republicată, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al
art. 18, 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al
art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 370/2004 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcția de Președinte al României, contestație formulată de Adrian Camil Homoroceanu.
Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent șef, Doina Suliman
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.