Hotărârea nr. 9/2004

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent șef

La data de 4 noiembrie 2004 Biroul Electoral Central a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, contestația înregistrată la nr. 51/CT din 3 noiembrie 2004, formulată de Constantin Măruță, care privește înregistrarea candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcția de Președinte al României, la alegerile din 28 noiembrie 2004, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 620F/2004.

Potrivit dispozițiilor

art. 52 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

În cuprinsul contestației autorul acesteia, domnul Constantin Măruță, susține că domnul Traian Băsescu nu poate candida pentru funcția de deputat, de senator ori pentru cea de Președinte al României, întrucât împotriva acestuia "s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunea de corupție, fiind în curs de judecare, ancheta Parchetului fiind terminată".

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul

art. 28 din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, coroborat cu

art. 113 din Legea nr. 373/2004

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, solicită respingerea contestației ca neîntemeiată. În acest sens arată că susținerile referitoare la punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva domnului Traian Băsescu nu sunt dovedite și chiar dacă ar fi de notorietate și nu ar trebui dovedite ele nu constituie impedimente constituționale sau legale pentru a candida pentru funcția de Președinte al României, întrucât pedeapsa complementară și pedepsele accesorii ale interzicerii dreptului de a alege și de a fi ales în funcții publice sau în funcții elective publice, prevăzute de art. 64 și 71 din Codul penal, nu constituie astfel de impedimente. În legătură cu susținerile privind candidatura domnului Traian Băsescu pentru funcția de deputat sau de senator arată că acest aspect nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale.

CURTEA,

analizând contestația formulată de domnul Constantin Măruță privind înregistrarea candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcția de Președinte al României, în raport cu prevederile Constituției și ale

Legii nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, modificată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2004 , precum și concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, republicată, ale

art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și celor ale

art. 11 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 , Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcția de Președinte al României.

În motivarea contestației autorul acesteia susține că domnul Traian Băsescu nu poate candida pentru funcția de deputat, de senator ori pentru cea de Președinte al României, întrucât împotriva acestuia "s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunea de corupție, fiind în curs de judecare, ancheta Parchetului fiind terminată".

Examinând contestația, Curtea constată că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ la art. 16 alin. (3), art. 36, 37 și art. 40 alin. (3) din Constituție, republicată, al căror conținut este următorul:

- Art. 16 alin. (3): "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.";

- Art. 36: "(1) Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.

(2) Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.";

- Art. 37: "(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.";

- Art. 40 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică."

Totodată, potrivit

art. 10 din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României nu pot candida pentru această funcție persoanele care la data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 37 din Constituție, republicată, pentru a fi alese.

Față de aceste prevederi Curtea constată că punerea în mișcare a acțiunii penale nu constituie un impediment constituțional și legal pentru a candida la funcția de Președinte al României, pierderea drepturilor electorale ca pedeapsă complementară aplicată de instanță în cazurile prevăzute de lege fiind determinată doar de condamnarea prin hotărâre judecătorească definitivă. Acest considerent își găsește suport constituțional în dispozițiile art. 23 alin. (11), care instituie prezumția constituțională de nevinovăție, de care se bucură orice persoană până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare.

În cauză, motivele invocate de contestator nu se regăsesc în conținutul prevederilor constituționale și legale menționate anterior, așa încât, sub acest aspect, Curtea urmează să respingă ca neîntemeiată contestația ce formează obiectul prezentei cauze.

În ceea ce privește contestarea candidaturii pentru funcția de deputat sau de senator, Curtea constată că, potrivit prevederilor

art. 47 alin. (3) din Legea nr. 373/2004

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, competența de soluționare a unei asemenea contestații aparține, în exclusivitate, instanțelor de judecată. În consecință, sub acest aspect, contestația este inadmisibilă.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, republicată, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al

art. 18, 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al art. 2 alin. (2) și

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 370/2004 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcția de Președinte al României, contestație formulată de domnul Constantin Măruță.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.