Acordul din 22 noiembrie 2004

Articolul 1

Decizii referitoare la participare

1. În urma deciziei U.E. de a invita România sa participe la o operațiune U.E. de gestionare a crizelor și o dată ce România a decis sa participe, România va oferi informații asupra contribuției propuse U.E.

2. Acolo unde U.E. decide sa desfășoare o operațiune militară de gestionare a crizelor cu recurgerea la mijloacele și capacitatile NATO, România va informa U.E. asupra oricărei intentii de participare la operațiune și va furniza, în consecința, informații asupra oricărei contribuții propuse.

3. U.E. va evalua contribuția României după consultarea cu România.

4. U.E. va furniza României date preliminare privind contribuția probabila la costurile comune ale operațiunii, în scopul sprijinirii României în formularea ofertei sale.

5. U.E. va comunică României, într-o scrisoare, rezultatul evaluării, în scopul asigurării participării României în concordanta cu prevederile prezentului acord.

Articolul 2

Cadrul general

1. România se va asocia acțiunii comune prin care Consiliul Uniunii Europene decide ca U.E. va conduce operațiunea de gestionare a crizelor și oricărei acțiuni comune sau decizii prin care Consiliul Uniunii Europene decide prelungirea operațiunii U.E. de gestionare a crizelor, în concordanta cu prevederile prezentului acord și cu orice aranjamente necesare implementarii.

2. Contribuția României la o operațiune U.E. de gestionare a crizelor nu va aduce atingere autonomiei decizionale a Uniunii Europene.

Articolul 3

Statutul personalului și al forțelor

1. Statutul personalului desemnat de România sa participe la operațiunea civilă U.E. de gestionare a crizelor și/sau al forțelor române participante la operațiunea militară U.E. de gestionare a crizelor va fi reglementat prin Acordul privind statutul forțelor/misiunii, dacă acesta exista, încheiat între U.E. și statul/statele în care se desfășoară operațiunea.

2. Statutul personalului încadrat în cartierele generale sau elementele de comanda localizate în afară statului/statelor în care se desfășoară operațiunea U.E. de gestionare a crizelor va fi reglementat prin aranjamentele dintre cartierele generale și elementele de comanda respective și România.

3. Fără a aduce atingere acordului privind statutul forțelor/misiunii menționat la paragraful 1 al acestui articol, România își va exercita jurisdicția asupra personalului sau care participa la operațiunea U.E. de gestionare a crizelor.

4. România va răspunde la orice pretentie în legătură cu participarea sa la o operațiune U.E. de gestionare a crizelor, formulată de sau legată de oricare dintre membrii personalului sau. România va fi responsabilă cu luarea de măsuri, în special legale sau disciplinare, împotriva membrilor personalului sau în conformitate cu legile și cu regulamentele proprii.

5. România se angajează să facă o declarație privind renunțarea la revendicari împotriva oricărui stat participant la o operațiune U.E. de gestionare a crizelor la care participa și România și să facă aceasta în momentul semnării prezentului acord. Un model al unei astfel de declarații este anexat la prezentul acord.

6. Statele membre ale U.E. se angajează să facă o declarație privind renunțarea la revendicari, pentru orice viitoare participare a României într-o operațiune U.E. de gestionare a crizelor, și să facă aceasta în momentul semnării prezentului acord. Un model al unei astfel de declarații este anexat la prezentul acord.

Articolul 4

Informații clasificate

1. România va lua toate măsurile necesare pentru a asigura protejarea informațiilor U.E. clasificate, în conformitate cu reglementările de securitate ale Consiliului Uniunii Europene, cuprinse în

Decizia Consiliului nr. 264/2001/CE

din 19 martie 2001*1), și în conformitate cu liniile directoare elaborate de autoritățile competente, inclusiv de comandantul operațiunii U.E., în cazul unei operațiuni militare U.E. de gestionare a crizelor, sau de șeful misiunii U.E., în cazul unei operațiuni civile U.E. de gestionare a crizelor.

2. În cazul în care U.E. și România au încheiat un acord asupra procedurilor de securitate privind schimbul de informații clasificate, prevederile unui astfel de acord se vor aplica în contextul unei operațiuni U.E. de gestionare a crizelor.

-------------

*1) JO L 101, 11 aprilie 2001, p. 1.

Articolul 5

Personalul participant la o operațiune civilă U.E. de gestionare a crizelor

1. România se va asigura ca personalul sau participant la o misiune civilă U.E. de gestionare a crizelor își executa misiunea în conformitate cu:

- acțiunea comuna și cu amendamentele ulterioare, asa cum sunt menționate în art. 2 paragraful 1 din acord;

- planul de operații;

- măsurile de implementare.

2. România îl va informa în timp util pe șeful de misiune al operațiunii civile U.E. de gestionare a crizelor și Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene în legătură cu orice schimbare intervenita cu privire la contribuția sa la operațiunea civilă U.E. de gestionare a crizelor.

3. Membrii personalului desemnat sa participe la misiunea civilă U.E. de gestionare a crizelor vor efectua un examen medical, vor fi vaccinati și vor fi certificati medical, de către o autoritate competentă din România, ca fiind apți pentru misiune. Personalul desemnat pentru operațiunea civilă U.E. de gestionare a crizelor va trebui să prezinte o copie a acestui certificat.

Articolul 6

Lantul de comanda

1. Personalul desemnat de România va acționa și își va îndeplini îndatoririle numai în conformitate cu obiectivele operațiunii civile U.E. de gestionare a crizelor.

2. Întregul personal va rămâne sub comanda deplina a autorităților naționale.

3. Autoritățile naționale vor transfera controlul operational către șeful de misiune al operațiunii civile U.E. de gestionare a crizelor, care va exercita aceasta comanda prin intermediul unei structuri ierarhice de comanda și control.

4. Șeful de misiune va conduce operațiunea civilă U.E. de gestionare a crizelor și va răspunde de administrarea cotidiana a acesteia.

5. România va avea aceleași drepturi și obligații, în ceea ce privește gestionarea cotidiana a operațiunii, ca și statele membre ale U.E. care participa la operațiune, în conformitate cu instrumentele juridice menționate în art. 2 paragraful 1 din acord.

6. Șeful de misiune al operațiunii civile U.E. de gestionare a crizelor va fi responsabil cu controlul disciplinei în rândul personalului operațiunii civile U.E. de gestionare a crizelor. Atunci când este necesar, autoritățile naționale abilitate vor lua măsurile disciplinare adecvate.

7. România va desemna un Punct de Contact al Contingentului Național (PCCN), care va reprezenta contingentul național în operațiune. PCCN va raporta șefului de misiune al operațiunii civile U.E. de gestionare a crizelor asupra problemelor legate de contingentul național și va fi responsabil cu disciplina în cadrul detasamentului.

8. Decizia de încheiere a operațiunii va fi luată de către Uniunea Europeană după consultarea prealabilă a României, în condițiile în care, la data încheierii acesteia, România contribuie încă la operațiunea civilă U.E. de gestionare a crizelor.

Articolul 7

Aspecte financiare

1. România își va asuma costurile asociate participării sale la operațiune, cu excepția costurilor care fac obiectul finanțării comune, în conformitate cu bugetul operational al operațiunii. Aceasta se va face cu respectarea prevederilor art. 8.

2. În caz de deces, ranire, pierdere sau pagube cauzate persoanelor fizice ori juridice din statul/statele pe teritoriul căruia/cărora se desfășoară operațiunea, România va plati, în cazul în care a fost stabilită responsabilitatea sa, compensații conform condițiilor prevăzute de acordul privind statutul misiunii, dacă acesta exista, asa cum se menționează în art. 3 paragraful 1 din acord.

Articolul 8

Contribuția la bugetul operational

1. România va contribui la finanțarea bugetului operational al operațiunii civile U.E. de gestionare a crizelor.

2. Contribuția financiară a României la bugetul operațiunii va fi suma cea mai mica dintre următoarele doua variante:

a) acea parte din suma de referința proporțională cu raportul dintre venitul național brut (VNB) propriu și totalul VNB-urilor tuturor statelor care contribuie la bugetul operational al operațiunii; sau

b) acea parte din suma de referința pentru bugetul operational, proporțională cu raportul dintre numărul membrilor personalului sau participant la operațiune și numărul total al membrilor personalului tuturor statelor participante la operațiune.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 și 2 de mai sus, România nu va contribui la finanțarea alocațiilor zilnice plătite personalului din statele membre ale U.E.

4. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 de mai sus, U.E. va excepta, în principiu, statele terțe de la plata contribuțiilor financiare pentru o anumită operațiune civilă U.E. de gestionare a crizelor, atunci când:

a) U.E. decide ca statul terț participant la operațiune are o contribuție semnificativă care este esențială pentru operațiune; sau

b) statul terț participant la operațiune are un VNB pe cap de locuitor ce nu îl depășește pe cel al nici unui stat membru al U.E.

5. Un aranjament privind modalitățile practice de plată va fi semnat între șeful de misiune al operațiunii civile U.E. de gestionare a crizelor și serviciile administrative abilitate din România, acesta urmând sa reglementeze contribuția României la bugetul operational al operațiunii civile U.E. de gestionare a crizelor. Acest aranjament va include, inter alia, următoarele prevederi:

a) suma respectiva;

b) aranjamentele de plată a contribuției financiare;

c) procedura de audit.

Articolul 9

Participarea la operațiuni militare U.E. de gestionare a crizelor

1. România se va asigura ca personalul sau participant la o operațiune militară U.E. de gestionare a crizelor își executa misiunea în conformitate cu:

- acțiunea comuna și cu amendamentele ulterioare, asa cum sunt menționate în art. 2 paragraful 1 din acord;

- planul de operații;

- măsurile de implementare.

2. Personalul desemnat de România își va îndeplini îndatoririle și va acționa numai în conformitate cu obiectivele operațiunii militare U.E. de gestionare a crizelor.

3. România îl va informa în timp util pe comandantul operațiunii U.E. în legătură cu orice schimbare intervenita cu privire la participarea sa la operațiune.

Articolul 10

Lantul de comanda

1. Toate forțele și personalul participant la operațiunea militară U.E. de gestionare a crizelor vor rămâne sub deplina comanda a autorităților lor naționale.

2. Autoritățile naționale vor transfera comanda și/sau controlul tactic și operational asupra forțelor și personalului lor către comandantul operațiunii U.E. Comandantul operațiunii U.E. are drept de delegare a autorității.

3. România va avea aceleași drepturi și obligații, în termeni de gestiune cotidiana a operațiunii, ca și statele membre ale U.E. participante.

4. Comandantul operațiunii U.E. poate solicita, după consultări cu România, în orice moment, retragerea contribuției României.

5. România va numi un înalt reprezentant militar, care va reprezenta detasamentul sau național în cadrul operațiunii militare U.E. de gestionare a crizelor. Inaltul reprezentant militar se va consulta cu comandantul forței U.E. în orice chestiune legată de operațiune și va fi responsabil cu disciplina în cadrul detasamentului.

Articolul 11

Aspecte financiare

1. Fără a aduce atingere art. 12, România își va asuma toate costurile asociate participării sale la operațiune, cu excepția acelor costuri care fac obiectul finanțării comune, în conformitate cu instrumentele juridice menționate în art. 2 paragraful 1, precum și în Decizia Consiliului nr. 197/2004/PESC din 23 februarie 2004 privind mecanismul de administrare financiară a costurilor comune ale operațiunilor U.E. cu implicații militare sau de apărare.*2)

2. În caz de deces, ranire, pierderi sau pagube cauzate persoanelor fizice ori juridice din statul/statele pe teritoriul căruia/cărora se desfășoară operațiunea, România va plati, în cazul în care a fost stabilită responsabilitatea sa, compensații în conformitate cu condițiile prevăzute de acordul privind statutul forțelor, dacă acesta exista, potrivit art. 3 paragraful 1 din acord.

----------

*2) OJL 63, 28 februarie 2004, p. 68.

Articolul 12

Contribuția la costurile comune

1. România va contribui la finanțarea costurilor comune ale operațiunii militare U.E. de gestionare a crizelor.

2. Contribuția financiară a României la costurile comune va fi suma cea mai mica dintre următoarele doua variante:

a) acea parte din suma de referința pentru costurile comune, care este proporțională cu raportul dintre venitul național brut (VNB) propriu și totalul VNB-urilor tuturor statelor care contribuie la costurile comune ale operațiunii; sau

b) acea parte din suma de referința pentru costurile comune, care este proporțională cu raportul dintre numărul membrilor personalului sau participant la operațiune și numărul total al personalului tuturor statelor participante la operațiune.

În calculul prevăzut la paragraful 2b), atunci când România contribuie cu personal numai la Cartierul General al Operațiunii sau al Forței, raportul utilizat va fi acela dintre numărul personalului sau și totalul personalului Cartierului General respectiv. Altfel, raportul va fi acela dintre contribuția totală a României și totalul personalului pentru operațiune.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 de mai sus, U.E. va excepta, în principiu, statele terțe de la contribuțiile financiare la costurile comune ale unei anumite operațiuni militare U.E. de gestionare a crizelor, atunci când:

a) Uniunea Europeană decide ca statul terț participant la operațiune furnizează o contribuție semnificativă în mijloace și/sau capacități esențiale pentru aceasta operațiune; sau

b) statul terț participant la operațiune are un VNB pe cap de locuitor ce nu îl depășește pe cel al nici unui stat membru al U.E.

4. Un aranjament va fi încheiat între administratorul stabilit prin Decizia Consiliului nr. 197/2004/PESC din 23 februarie 2004 privind înființarea unui mecanism de administrare a finanțării costurilor comune ale operațiunilor U.E. cu implicații militare și de apărare și autoritățile administrative competente din România. Acest aranjament va include, inter alia, prevederi referitoare la:

a) suma respectiva;

b) aranjamentele privind plata contribuției financiare;

c) procedura de audit.

Articolul 13

Aranjamente privind aplicarea acordului

Fără a aduce atingere prevederilor art. 8 paragraful 5 și ale art. 12 paragraful 4, secretarul general al Consiliului Uniunii Europene/inaltul reprezentant pentru politica externa și de securitate comuna și autoritățile române competente vor încheia orice aranjamente administrative și tehnice necesare în vederea implementarii prezentului acord.

Articolul 14

Neîndeplinirea obligațiilor

Dacă una dintre părți nu își îndeplinește obligațiile, asa cum sunt ele prevăzute în articolele precedente, cealaltă parte are dreptul de a considera ca prezentul acord și-a încetat valabilitatea, cu transmiterea unei notificări în termen de o luna.

Articolul 15

Soluționarea diferendelor

Diferendele privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord vor fi soluționate între părți, prin mijloace diplomatice.

Articolul 16

Intrarea în vigoare

1. Prezentul acord intră în vigoare începând cu prima zi a primei luni după notificarea reciprocă de către părți a finalizarii procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare.

2. Prezentul acord poate fi amendat în baza unui acord reciproc scris între părți.

3. Prezentul acord poate fi denunțat de oricare dintre părți prin transmiterea către cealaltă parte a unei notificări de denunțare scrise. O astfel de denunțare va avea efect după 6 luni de la primirea notificării de către cealaltă parte. Semnat la Bruxelles, la 22 noiembrie 2004, în patru exemplare originale în limba engleza.

Pentru Uniunea Europeană,

Lazar Comanescu

Pentru România,

Xavier Solana