Hotărârea nr. 30/2004

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Popa - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent șef

La data de 1 decembrie 2004 Partidul România Mare, prin președintele său, domnul Corneliu Vadim Tudor, a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, cererea de anulare a alegerilor din data de 28 noiembrie 2004 pentru funcția de Președinte al României, cerere înregistrată la nr. 6.661 din 1 decembrie 2004.

Potrivit dispozițiilor

art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cererea se soluționează fără citarea părților, cu participarea numai a judecătorilor Curții, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

În motivarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României, se susține că "Partidul România Mare a avertizat cu privire la crearea unor premise de fraudare a alegerilor prezidențiale", avertismente care însă au fost ignorate, realizându-se astfel "un sistem complex de fraudare eșalonată pe mai multe paliere".

În acest sens, se arată următoarele:

- perioada electorală a debutat sub semnul unei încălcări flagrante a prevederilor constituționale ale

art. 115 alin. (6) prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2004

pentru modificarea și completarea unor dispoziții din

Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României;

- campania electorală s-a desfășurat "sub semnul unor repetate încălcări ale legilor electorale și ale oricăror norme de conduită civică, ajungându-se până la acte de violență";

- prezența, la emisiunile televizate, a candidatului Partidului România Mare la funcția de Președinte al României a fost "restricționată abuziv de către Consiliul Național al Audiovizualului, sub pretextul epuizărilor timpilor de antenă", iar acolo unde această prezență a fost acceptată "s-au realizat emisiuni tendențioase, cu scopul evident de a se crea un dezavantaj față de ceilalți candidați";

- în campania electorală s-a practicat "mita electorală necercetată de nimeni". Astfel, "la o întâlnire electorală a candidatului Ion Iliescu cu pensionarii, li s-au oferit acestora sume de bani", iar la întâlnirea electorală a candidaților Partidului Social Democrat, desfășurată la Palatul Copiilor în ziua de 23 noiembrie 2004, "s-a oferit un adevărat banchet, mai mult decât îmbelșugat;"

- la constituirea birourilor electorale s-a urmărit înlăturarea, sub diferite pretexte, a reprezentanților Partidului România Mare, ceea ce a făcut necesară formularea a zeci de contestații, care însă au fost soluționate numai în mică parte;

- "turismul electoral" practicat în special de reprezentanții Uniunii Naționale P.S.D. + P.U.R. a avut drept consecință liste suplimentare fraudulos constituite;

- întocmite după primirea cifrelor din calculator, comunicatele Biroului Electoral Central privind rezultatele parțiale dovedesc frauda electorală, deoarece "reprezintă o imposibilitate logică" ca numărul voturilor nule să scadă de la 392.447 la 232.597, în ziua de luni, în intervalul de la ora 12,00 la ora 17,00;

- nereguli produse la secțiile de votare au fost semnalate de mass-media, iar "întreaga gravitate a situației este conturată de sesizările trimise de Asociația Pro Democrația".

În final, se arată că toate acestea, în ansamblul lor, dovedesc o fraudă sistematizată, de natură a vicia profund rezultatul alegerilor.

În sensul celor arătate, se anexează liste cu extrase din articole publicate în presă în perioada campaniei electorale, sesizări ale Asociației Pro Democrația, comunicate ale Biroului Electoral Central.

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul

art. 113 din Legea nr. 373/2004

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, coroborat cu

art. 28 din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, solicită respingerea cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României ca neîntemeiată.

CURTEA,

analizând contestația în raport cu prevederile Constituției și ale

Legii nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, cu modificările ulterioare, concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale

art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 , precum și ale art. 2 alin. (2) și ale

art. 24 din Legea nr. 370/2004 , Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă să soluționeze cererea de anulare a alegerilor din data de 28 noiembrie 2004 pentru funcția de Președinte al României, cerere formulată de Partidul România Mare.

Examinând cererea formulată de Partidul România Mare, Curtea Constituțională constată că, în cursul unei campanii electorale sunt posibile anumite neregularități, dar valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile și de amploarea acestora. Astfel, potrivit

art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, "Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele și candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază."

Conform dispozițiilor

art. 32 alin. (6) din Legea nr. 373/2004

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, "Prin fraudă electorală se înțelege orice acțiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselorverbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin voturi și mandate în plus pentru un partid, o alianță politică, o alianță electorală sau un candidat independent."

În temeiul acestor prevederi legale, Curtea reține că anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă, iar aceasta este de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin, precum și faptul că cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.

Astfel, cu privire la încălcările legii electorale, inclusiv prin acte de violență, Curtea Constituțională constată că în asemenea cazuri au fost făcute întâmpinări și contestații a căror soluționare intră în competența birourilor electorale. De asemenea, în multe cazuri în care s-au semnalat ilegalități, au fost sesizate autoritățile publice în vederea aplicării tratamentului stabilit de lege. În aceste condiții, simpla afirmație că în campania electorală au avut loc "repetate încălcări ale legii și ale altor norme de conduită civică, ajungându-se până la acte de violență", rămâne fără probe care să justifice existența unei fraude electorale.

În ceea ce privește restricționarea prezenței candidatului Partidului România Mare la emisiunile televizate, Curtea Constituțională reține că această critică este tardivă, deoarece, potrivit legii, contestațiile privind împiedicarea unui candidat de a-și desfășura campania electorală pot fi formulate numai în timpul acesteia.

Cu privire la practicarea, în timpul campaniei electorale a mitei electorale necercetate de nimeni, Curtea constată că acuzațiile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni sunt de competența organelor de cercetare penală și nu pot fi soluționate de Curtea Constituțională.

Împiedicarea parțială a reprezentanților Partidului România Mare de a face parte din birourile electorale este și ea o problemă care trebuia soluționată prin mijloace legale la momentul constituirii acestor birouri.

În ceea ce privește "turismul electoral" care "a avut drept consecință liste suplimentare fraudulos constituite", Curtea Constituțională reține că nici în acest caz nu există probele necesare pentru a susține această afirmație.

Cu privire la diferențele existente între diferitele comunicate de presă privitoare la numărul voturilor nule, Curtea constată că aceste comunicate de presă, care se referă la rezultate parțiale, nu sunt documente oficiale care pot fi contestate, obiectul contestațiilor fiind rezultatele finale cuprinse în procesele-verbale întocmite potrivit prevederilor legii.

Cu privire la aceste aspecte, Curtea Constituțională constată că în cuprinsul primei părți a cererii Partidului România Mare sunt formulate motive care privesc desfășurarea unor acțiuni și modul în care acestea au fost reflectate de mass-media în perioada campaniei electorale, iar nu motive care să vizeze modul în care s-au desfășurat votarea și stabilirea rezultatelor alegerilor și care să justifice, în sensul

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 , anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 28 noiembrie 2004. Curtea constată, de asemenea, că relatările de presă și diferitele sesizări depuse de autorul cererii în susținerea motivelor invocate nu constituie dovezi în sensul legii, care să demonstreze faptul că votarea și stabilirea rezultatelor alegerilor au avut loc prin fraudă.

Împrejurări ca cele semnalate în cererea de anulare a primului tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României nu sunt de natură să ducă la anularea alegerilor, întrucât nu relevă o fraudă în sensul

art. 32 alin. (6) din Legea nr. 373/2004 .

De asemenea, Curtea constată că neregulile semnalate nu sunt de natură să modifice ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.

Chiar dacă unele persoane, în mod fraudulos, au votat repetat la mai multe secții de votare, nu se poate stabili în favoarea cărui candidat au votat, dar este cert că aceste voturi nu puteau schimba ordinea candidaților, avându-se în vedere diferențele mari între numărul de voturi favorabile obținute de candidați. Nici modificarea numărului voturilor nule, anunțată în diferite faze ale comunicării rezultatelor parțiale și provizorii, nu este de natură să schimbe ordinea candidaților, deoarece aceasta s-a datorat unor erori materiale care au fost ulterior îndreptate.

În ceea ce privește înfrângerea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție, prin adoptarea de către Guvern a unei ordonanțe de urgență în "domeniul drepturilor electorale", Curtea constată că aceasta reglementează norme tehnice privind completarea denumirii unor rubrici ale proceselor-verbale ce urmează să fie încheiate de birourile electorale, neintervenind, sub nici un aspect, în domeniul drepturilor electorale.

Față de cele arătate, nefiind întrunite condițiile dispozițiilor

art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 , cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României urmează să fie respinsă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al

art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al

art. 24 și 25 din Legea nr. 370/2004 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea de anulare a alegerilor din data de 28 noiembrie 2004 pentru funcția de Președinte al României, formulată de Partidul România Mare.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.