HG nr. 301/1996
privind organizarea și desfășurarea doctoratului
prezumat în vigoare
În temeiul
art. 73 alin. (8) din Legea învățământului nr. 84/1995 , republicată,
Guvernul României hotărăște:
Capitolul 1 Instituții organizatoare și domenii
Articolul 1
Doctoratul, ca forma superioară de învățământ și de cercetare, se organizează în instituții de învățământ superior și în institutele de cercetare științifică aprobate de Ministerul Învățământului, la propunerea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare.
Aprobarea se da pentru fiecare specialitate de doctorat în parte.
Ramurile de știința și specializările în care se organizează doctoratul, criteriile generale și specifice de evaluare a studiilor de doctorat în vederea acreditării se stabilesc de Ministerul Învățământului, la propunerea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. Lista ramurilor de știința, a specializărilor și criteriilor de evaluare sunt revizuite la interval de 5 ani.
Articolul 2
Doctoratul este organizat cu frecventa și fără frecventa, având durata de 3-4 ani la forma cu frecventa și de 4-5 ani la forma fără frecventa.
Doctoratul cu frecventa poate fi organizat numai în cadrul instituțiilor de învățământ superior.
Pe durata studiilor de doctorat, persoana respectiva are calitatea de doctorand.
Articolul 3
Doctoratul se desfășoară sub îndrumarea științifică a unui conducător de doctorat, în cadrul catedrelor, departamentelor, facultăților și institutelor de cercetare acreditate pentru organizarea doctoratului.
Articolul 4
Conducătorii de doctorat sunt profesori universitari sau cercetători științifici principali gradul I, având titlul de doctor și o experienta de cercetare științifică recunoscută de către comunitatea academica.
Dreptul de a conduce doctoratul este avizat nominal de către Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, la propunerea instituțiilor organizatoare, și este conferit prin ordin al ministrului învățământului.
Pot conduce doctoratul și profesori universitari sau cercetători științifici principali gradul I, care au funcția de baza în instituții de învățământ superior sau în institute de cercetare științifică care nu sunt acreditate sa organizeze doctorat. Activitatea de conducere a doctoratului de către aceștia se desfășoară în cadrul instituțiilor acreditate în acest scop.
Un conducător de doctorat poate îndrumă simultan cel mult 15 doctoranzi.
Articolul 5
Tezele de doctorat pot fi realizate și sub îndrumarea concomitenta a unui conducător de doctorat din țara și a unuia dintr-o alta țara, cu condiția existenței unui acord prealabil între instituțiile implicate, care să asigure recunoașterea reciprocă a titlului de doctor acordat, cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri.
Articolul 6
Ministerul Învățământului acorda anual burse de doctorat cu frecventa, cu durata de 3-4 ani, instituțiilor de învățământ superior care organizează aceasta forma de învățământ. Bursele se obțin prin concurs, la nivelul instituțiilor de învățământ superior. Bursierii au drepturile și obligațiile profesionale ale unui preparator.
Institutele de învățământ superior acreditate sa organizeze doctorat pot oferi burse de doctorat și din venituri proprii obținute din donații și sponsorizări cu aceasta destinație.
Articolul 7
La expirarea duratei de 3-4 ani, respectiv de 4-5 ani, încetează obligațiile conducătorului de doctorat și drepturile doctorandului.
Doctorandul poate cere, în perioada stabilită pentru doctorat, transferul de la forma cu frecventa la forma fără frecventa, cu pierderea bursei.
Consiliul facultății, respectiv consiliul științific al institutului de cercetare științifică în care se organizează doctoratul poate aproba, pentru motive întemeiate, schimbarea conducătorului de doctorat.
Capitolul 2 Admiterea la doctorat
Articolul 8
Admiterea la doctorat se face anual, prin concurs, de regula la sfârșitul semestrului II al anului universitar, după terminarea programelor de studii aprofundate - magister sau master. Concursul are loc în limita locurilor libere ale fiecărui conducător de doctorat. Conducătorul de doctorat decide cîte locuri scoate la concurs în fiecare sesiune.
Concursul are loc sub forma de colocviu.
Articolul 9
Concursul de admitere se susține în fața unei comisii propuse de biroul consiliului facultății și aprobate de rectorul instituției de învățământ superior și, respectiv, propusă de biroul consiliului științific și aprobată de directorul institutului de cercetare. Din comisie pot face parte, alături de conducătorii de doctorat care au scos locuri la concurs, și alți specialiști în domeniu, care au titlul de doctor.
Concursul de admitere la doctorat este valabil numai pentru specializarea, instituția, forma de doctorat și anul în care a fost susținut.
Articolul 10
Au dreptul sa participe la concursul de admitere la doctorat absolvenții învățământului universitar de lungă durata cu diploma de licență.
Diplomele eliberate de instituțiile de învățământ universitar de lungă durata până în anul 1993 inclusiv sunt echivalente cu diploma de licență.
Articolul 11
Pentru absolvenții care s-au înscris la doctorat într-o alta specializare decît cea a licenței, se pot stabili, de către conducătorul de doctorat, programe de studii suplimentare, necesare obținerii titlului de doctor în specialitatea respectiva. Aceasta prevedere nu se aplică atunci când doctorandul a absolvit o școala de studii postuniversitare în specialitatea în care este înscris la doctorat.
Articolul 12
La concursul de admitere se apreciază, cu note de la 1 la 10: nivelul de cunoaștere, de către candidat, pe baza consultării literaturii de specialitate, română și străină, a problematicii specializării respective; nivelul cunoașterii de către candidat a cercetărilor recente legate de tematica tezei de doctorat pe care o propune; capacitatea candidatului de a-și asuma inițiative teoretice, experimentale, metodologice, pe tema propusă de către acesta.
Articolul 13
Admiterea la doctorat a candidaților care doresc să efectueze stagiul de pregătire ca bursieri se face în limita locurilor stabilite și în ordinea mediilor obținute la concurs. Admiterea la doctorat a candidaților care doresc să efectueze stagiul de pregătire ca nebursieri se face în limita locurilor rămase libere la fiecare conducător de doctorat.
Media minima de admitere este de 8.
Articolul 14
Candidații care se prezintă la concursul de admitere la doctorat beneficiază de un concediu fără plata, potrivit reglementărilor legale.
Articolul 15
Înmatricularea candidaților reusiti la concurs se face prin dispoziția rectorului instituției de învățământ superior, respectiv a directorului institutului de cercetare științifică.
Capitolul 3 Programul de pregătire individuală a doctoranzilor
Articolul 16
Programul de pregătire individuală a doctoranzilor intră în atribuțiile instituțiilor de învățământ superior și ale institutelor de cercetare științifică, care, după acreditare, au dobândit dreptul sa organizeze programe de studii de doctorat.
Articolul 17
Pregătirea individuală a doctoranzilor se face sub îndrumarea conducătorului de doctorat. Activitatea de îndrumare este inclusă în norma didactica, potrivit legii.
Participarea membrilor comisiilor la concursul de admitere, la examene și la discutarea referatelor se include în norma didactica sau de cercetare.
Articolul 18
Programul de pregătire individuală cuprinde: a) programul de pregătire generală superioară, cu o durată de 2 ani la forma cu frecventa și de 3 ani la forma fără frecventa; b) elaborarea tezei de doctorat.
Articolul 19
Programul de pregătire generală superioară cuprinde: organizarea studiului de documentare și aprofundare în disciplina de specialitate și în disciplinele înrudite; frecventarea de cursuri și seminarii speciale; susținerea de examene (2-4); elaborarea de referate (2-4); desfășurarea de cercetări științifice preliminare elaborării tezei de doctorat; formularea temei și elaborarea planului lucrării de doctorat.
În stabilirea programului de pregătire individuală este posibila echivalarea unora dintre activitățile desfășurate în cadrul studiilor aprofundate de către doctorandul în cauza, ca activități specifice, incluse în programul individual. Echivalarea se poate referi la cel mult un examen și/sau un referat, cu specificarea expresă a acestuia în planul de activitate. Referatele au ca obiect aspecte importante ale problematicii tezei de doctorat.
În termen de 30 de zile de la susținerea concursului de admitere, cei declarați reusiti stabilesc, împreună cu conducătorul de doctorat, programul de pregătire generală superioară. Programul este aprobat de către consiliul facultății sau de către consiliul științific al institutului de cercetare în care este organizat doctoratul.
Articolul 20
Titlul și planul tezei de doctorat se aproba în termen de 6 luni de la data sustinerii concursului la doctorat de către consiliul facultății, respectiv consiliul științific al institutului de cercetare științifică, pe baza propunerii conducătorului de doctorat.
Tema tezei de doctorat poate fi schimbată o singură dată, la propunerea conducătorului de doctorat și pe baza aprobării consiliului facultății, respectiv a consiliului științific al institutului de cercetare științifică.
În caz de imposibilitate a conducătorului de doctorat de a conduce doctoratul sau de deces, rectorul instituției de învățământ superior, respectiv conducătorul institutului de cercetare științifică poate aproba schimbarea conducătorului de doctorat pe baza propunerii consiliului facultății, respectiv a consiliului științific al institutului de cercetare științifică care organizează doctoratul.
Articolul 21
Examenele și referatele se susțin în fața unei comisii de specialitate compuse din conducătorul de doctorat (președinte) și alți 4 membri care au titlu de doctor, desemnați de către decan, respectiv de către director în cazul institutelor de cercetare științifică, la propunerea conducătorului de doctorat.
Aprecierea rezultatelor obținute de doctorand la examene se face cu note de la 1 la 10. Referatele se apreciază cu calificative (admis sau respins). Comisia poate cere doctorandului refacerea referatelor.
Articolul 22
Doctorandul care nu obține la un examen cel puțin nota 8 sau căruia i s-a respins referatul poate să se prezinte încă o dată la examen sau poate susține din nou referatul. Dacă nici în acest caz examenul sau referatul nu este promovat, doctorandul pierde dreptul de a continua doctoratul și este exmatriculat începând cu data nepromovării examenului sau referatului.
Dispoziția de exmatriculare este data de rectorul instituției de învățământ superior, respectiv de directorul institutului de cercetare științifică, pe baza evaluării de către conducătorul de doctorat a realizării programului de pregătire a doctorandului în cauza. Valabilitatea examenelor promovate încetează o dată cu exmatricularea de la doctorat.
Doctorandul exmatriculat poate să se prezinte la un nou concurs de admitere.
Articolul 23
Doctoranzii au dreptul sa folosească utilajele, laboratoarele, bibliotecile instituțiilor de învățământ superior sau ale institutelor de cercetare științifică.
Articolul 24
Doctoranzilor, indiferent de forma la care au fost înmatriculați, care în perioada de pregătire individuală beneficiază de o bursa de specializare în străinătate pentru o perioadă de cel mult 2 ani, li se poate aproba întreruperea programului de pregătire pe perioada respectiva, de către instituția care organizează doctoratul.
Capitolul 4 Susținerea tezei de doctorat și obținerea titlului de doctor
Articolul 25
Teza de doctorat poate fi prezentată pentru sustinere, în termenul fixat de programul de pregătire individuală, numai după ce doctorandul a încheiat programul de pregătire generală superioară, fapt atestat de către conducătorul de doctorat pe baza fisei de promovare a examenelor și de sustinere a referatelor.
Articolul 26
Teza de doctorat este evaluată de către o comisie de specialiști, propusă de organul de conducere al instituției organizatoare, avizată de către Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare și aprobată de ministrul învățământului.
Comisia este alcătuită dintr-un președinte, conducătorul de doctorat și din 5 referenți oficiali, specialiști cu activitate științifică deosebită, având titlul de doctor în domeniu, dintre care 4 nu funcționează în instituția organizatoare a doctoratului.
Teza de doctorat va fi examinata de specialiștii din comisie care, fiecare în parte, va formula prin referate aprecieri generale și analitice, precum și concluzii temeinic motivate asupra valorii și admisibilității tezei, în vederea conferirii titlului științific de doctor. La sugestia unuia sau a mai multor membri ai comisiei, conducătorul de doctorat poate cere doctorandului îmbunătățirea tezei.
Specialiștii din comisie sunt obligați ca, în termen de cel mult două luni de la primirea tezei de doctorat, să depună referatele de analiza. Dacă 2 dintre specialiștii din comisie apreciază ca teza este nesatisfacatoare, aceasta se va reface, urmînd ca procedura de sustinere să fie reluată.
Articolul 27
Teza de doctorat se susține în ședința publică. Data și locul sustinerii se afișează la instituția organizatoare cu cel puțin 10 zile înainte de data stabilită de către președintele comisiei pentru sustinere.
Articolul 28
Teza de doctorat se susține și se dezbate în fața comisiei de doctorat, la facultatea sau la institutul de cercetare științifică unde doctorandul a efectuat stagiul de pregătire. În cadrul acestei ședințe publice comisia de doctorat dezbate teza, fiind audiate totodată și referatele neoficiale. Susținerea poate avea loc doar în prezenta a cel puțin 5 dintre cei 7 membri ai comisiei. Membrii absenți, datorită unor motive bine întemeiate, trebuie să trimită votul lor în plic închis. După încheierea dezbaterilor cu privire la teza de doctorat, comisia de doctorat hotărăște prin vot deschis asupra conferirii titlului de doctor. Comisia de doctorat va dezbate punct cu punct temeiurile pentru care un membru al său propune refacerea sau respingerea tezei. Hotărârea de conferire a titlului de doctor științific se poate lua cu cel puțin 6 voturi.
Articolul 29
Teza de doctorat respinsă prin hotărârea comisiei de doctorat poate fi prezentată pentru o noua sustinere după refacerea și îmbunătățirea ei. Acest drept se acordă o singură dată.
Hotărârea comisiei de doctorat prin care s-a conferit titlul științific de doctor, împreună cu dosarul doctorandului, se înaintează de către președintele comisiei în termen de 15 zile, rectorului instituției de învățământ superior sau conducătorului institutului de cercetare științifică.
După verificarea îndeplinirii cerințelor legale referitoare la obligațiile doctorandului în cadrul perioadei de pregătire și la legalitatea organizării sustinerii tezei în termen de 15 zile, dosarul candidatului este înaintat Ministerului Învățământului.
Articolul 30
Hotărârea de conferire a titlului științific de doctor se supune spre confirmare Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. În acest scop, dosarul doctorandului se înaintează, de către Ministerul Învățământului, Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare.
Articolul 31
Titlul științific de doctor se acordă de către conducerea instituției organizatoare și se confirma de către Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare de pe lângă Ministerul Învățământului, care verifica îndeplinirea standardelor naționale de pregătire postuniversitară prin doctorat. Consiliul de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare motiveaza, în scris, hotărârea de confirmare sau de infirmare a titlului științific de doctor.
Pe baza ordinului ministrului învățământului se eliberează diploma de doctor de către instituția acreditata.
Data obținerii titlului științific de doctor este data ședinței de sustinere publică a tezei de doctorat în care comisia de doctorat a hotărît conferirea titlului științific de doctor.
Articolul 32
Titlul științific de doctor se acordă în ramura de știința în care a fost înscris doctorandul, cu precizarea specializării.
Articolul 33
În toate cazurile în care doctorandul se considera nemulțumit de hotărârea luată de comisia de doctorat, el poate face contestație, în termen de 15 zile, la Ministerul Învățământului. Hotărârea luată de Ministerul Învățământului este definitivă.
Articolul 34
După susținerea tezei de doctorat, instituția organizatoare de doctorat va depune cîte un exemplar al tezei la biblioteca proprie, la Biblioteca Centrala Universitară și la Biblioteca Academiei Române.
Capitolul 5 Dispoziții finale și tranzitorii
Articolul 35
Pentru doctoranzii înmatriculați până în anul 1992 inclusiv se prelungește termenul pentru depunerea tezei de doctorat până la data de 31 decembrie 1997. În cazul în care acești doctoranzi nu-și vor susține tezele până la data menționată, vor fi exmatriculati, pierzând calitatea de doctorand.
Articolul 36
Cheltuielile de elaborare și de sustinere a tezei de doctorat, și anume: lucrările experimentale de laborator, cercetările în teren, deplasarea specialiștilor din comisia de doctorat, publicarea anunțurilor, sunt în sarcina instituției la care are loc susținerea tezei de doctorat.
Articolul 37
Metodologia cu privire la organizarea programelor de doctorat și la conferirea titlului științific de doctor se elaborează pe baza prevederilor prezentei hotărâri, de către fiecare instituție organizatoare de doctorat.
De asemenea, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare își exercită propriile atribuții din domeniul doctoratului în temeiul prevederilor prezentei hotărâri.
Articolul 38
La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri,
privind titlurile științifice în R.S. România se abroga.
PRIM-MINISTRU NICOLAE VACAROIU Contrasemnează: Ministrul învățământului, Liviu Maior Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.