Decizia nr. 558/2004

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Dana Titian - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Focus Company" - S.R.L. în Dosarul nr. 2.672/2004 al Judecătoriei Gherla.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, statuând, prin

Decizia nr. 467 din 28 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.084 din 22 noiembrie 2004, că acestea sunt constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 10 septembrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 2.672/2004, Judecătoria Gherla a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Focus Company" - S.R.L.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispoziția de lege criticată este constituțională numai în măsura în care se referă la situațiile în care cel ce solicită restabilirea situației anterioare a dobândit în mod licit bunurile care au făcut obiectul executării silite desființate. Dispozițiile de lege criticate nu fac distincție între cei care au dobândit în mod legal bunurile și cei care le-au dobândit prin acte frauduloase sau prin acte care au fost desființate ca urmare a unor hotărâri judecătorești, contravenind astfel dispozițiilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție și la cele referitoare la garantarea dreptului de proprietate și a creanțelor asupra statului.

Judecătoria Gherla consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că dispozițiile de lege criticate vizează dreptul persoanei interesate la restabilirea situației anterioare atât sub aspectul material, cât și sub cel procesual. Atât în sens material, cât și în sens procesual orice drept trebuie să fie exercitat cu bună-credință și conform scopului în vederea căruia a fost prevăzut de lege, intrând în caz contrar în domeniul abuzului de drept. Prin urmare, prin intermediul instituției juridice a abuzului de drept și al căilor legale de combatere a oricărui astfel de abuz, pot fi evitate situațiile la care se referă autorul excepției.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicată.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textul legal criticat reprezintă o expresie a aplicării dispozițiilor art. 21 alin. (1) și ale art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, garantându-se, astfel, desfășurarea procedurii de executare silită, cu respectarea legii și a Constituției. Dând expresie aplicării dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, care dispun că procedura de judecată este prevăzută numai prin lege, prevederile criticate fac parte din normele ce consacră incidente care temporizează procedura de executare silită, reglementând o situație cu mare aplicabilitate practică.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, față de art. 21 alin. (1), (2) și (3) din Constituție, arată că dispozițiile legale criticate nu îngrădesc dreptul părților interesate de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime. Întoarcerea executării are loc ca urmare a desființării titlului executoriu sau a executării silite înseși, dispuse de instanța de judecată în cadrul unui proces în care părțile au avut posibilitatea de a se apăra și a se prevala de toate garanțiile procesuale care condiționează într-o societate democratică procesul echitabil. Aceste prevederi sunt norme de procedură și reprezintă opțiuni ale legiuitorului, conforme cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt cele prevăzute numai de lege. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 21 alin. (4) și ale art. 44 alin. (1) din Constituție, arată că acestea nu au relevanță în cauza dedusă controlului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, introdus prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000.

Textul de lege criticat are următorul conținut: "În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile art. 21 alin. (1) și ale art. 44 alin. (1) din Constituția României, ce au următorul conținut:

- Art. 21 alin. (1): "Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime." ;

- Art. 44 alin. (1): "Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că a mai fost sesizată de aceeași instanță judecătorească, pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, critica de neconstituționalitate având o motivare identică. Cu acel prilej instanța de contencios constituțional a respins excepția de neconstituționalitate, statuând, prin

Decizia nr. 467 din 28 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.084 din 22 noiembrie 2004, că dispozițiile art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale. Totodată, Curtea a statuat că dispozițiile art. 404^1 din Codul de procedură civilă se referă exclusiv la cazurile în care a fost desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită. Desființarea acestor acte putea fi dispusă numai de instanța judecătorească, în urma examinării temeiniciei și legalități lor. La soluționarea cererii de întoarcere a executării, de asemenea, numai instanțele judecătorești sunt competente să stabilească dacă cel care o solicită este sau nu îndreptățit să obțină restituirea bunului ori a valorii luate prin executarea silită. În această privință art. 404^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă prevede că "Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit".

Creditorul are dreptul neîngrădit de a cere în justiție valorificarea creanțelor sale și, la nevoie, executarea silită a acestora. Debitorul și orice altă persoană interesată au dreptul să conteste, tot în justiție, titlul executoriu și executarea silită însăși. Încălcarea unor drepturi sau libertăți, precum și existența ori inexistența intereselor legitime nu pot fi prejudecate, iar legea nu trebuie să distingă sub aceste aspecte, stabilind doar drepturile și obligațiile părților litigante.

Atât considerentele, cât și soluția pronunțate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Focus Company" - S.R.L. în Dosarul nr. 2.672/2004 al Judecătoriei Gherla.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2004.