Program · Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranta Alimentelor

Programul din 30 decembrie 2004

al acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, pentru anul 2005

prezumat în vigoare

Data actului: 30 decembrie 2004
Emitent: Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranta Alimentelor
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 125 bis din 9 februarie 2005
Citează: 27 de acte
Structură: 0 articole · 313.136 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Modifică 1

Ordinul nr. 640/2002 23 decembrie 2002 (prevederi anume) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Programul de supraveghere, profilaxie …

Are ca temei 5

Ordinul nr. 156/1999 27 decembrie 1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea u…
Ordinul nr. 236/2002 5 iunie 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor, c…
Ordinul nr. 236/2002 5 iunie 2002 (prevederi anume) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor, c…
Legea nr. 458/2002 8 iulie 2002 privind calitatea apei potabile
HG nr. 1415/2004 2 septembrie 2004 privind acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate, în ve…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

_________

PROGRAMUL ACfiIUNILOR DE SUPRAVEGHERE, PREVENIRE ȘI CONTROL AL BOLILOR LA ANIMALE, AL CELOR TRANSMISIBILE DE LA ANIMALE LA OM, PROTECfiIA ANIMALELOR ȘI PROTECfiIA MEDIULUI, PENTRU ANUL 2005

ANEXĂ *)

Din rațiuni de biosecuritate, acțiunile sanitare veterinare din Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, pentru anul 2005, în fermele de creștere a porcilor, se execută de către medicii veterinari organizați conform legii, împuterniciți de către direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană.

Acțiunile sanitare veterinare de supraveghere în fermele de animale se execută de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în baza contractului de concesionare încheiat cu direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, și se plătesc de la bugetul de stat.

Recoltarea probelor de sânge pentru efectuarea examenelor de laborator se face utilizându-se vacutainere sterile, contravaloarea acestora fiind suportată de către

proprietar.

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

STOMATITA VEZI CULOASĂ

A ..020

I. Supravegherea este obligatorie și se realizează în exclusivitate prin

I. Notificarea se face confonn ordinului MAA nr,

156/27.12.1999

metode specifice supravegherii active:

pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anunțarea,

I. Inspecția planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. receptive la virusul stomatitei veziculoase, aflate pe teritoriul României: 2. Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate și

- în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din cuantificate de către medici veterinari de stat conform ițări situate pe continentele contaminate, pe perioada duratei maxime de

instrucțiunilor prevăzute

în

legislația specifică.

incubație a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a

3. Examenele anatomoclinice și necropsice a animalelor perioadei de incubație;

susceptibile moarte sau tăiate

în

perioada de carantină vor fi

2. Inspecția în abatoare și puncte de tăiere a animalelor din specii

efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari de. susceptibile tăiate

în

perioada de carantină, după import din țări situate pe stat oficial desemnați.

continente contaminate, efectuată de personal veterinar instruit pentru 4. Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează la recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de bolile

IDSA , pe aceleași probe la care s-a solicitat supravegherea pentru veziculoase.

febra aftoasa. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele

Supravegherea clinică și serologică:

se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de

în caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri referință naționale și/sau internaționale, și sunt plătite de către de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura

DSVSAjudețeană.

Programului de urgență, conform legislației veterinare în vigoare.

5. Reagenții necesari examenelor serologice prin metode

Nmnai în cazul importurilor de animale din speciile receptive de pe

necontaminante (ELISA cu antigene recombinate), vor fi procurați continentele americane

o dată cu animalele importate din țări de pe continente!

4. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de

contaminate, această obligație a exportatorilor fiind necesară a

fii

supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației

în

inclusă în caietul de sarcini, întrucât de la laboratoarele de referință vigoare.

din Europa, nu se pot procura acești reagenți.

BOALA VEZICULOASĂ A

Supravegherea este obligatorie și se realizează prin:

I.Notificarea se face confonn ordinului MAA nr.

156/27.12,1999

PORCULUI

I. Monitorizarea docmnentelor ce pot fitmiza date pentru supraveghere

pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anunțarea,

A -030

pasivă.

declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

II. Supraveghere activă, constând din:

2. Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate și

l. Inspecția planificată a porcinelor domestice sau sălbatice receptive la cuantificate de către medici veterinari de stat conform virnsul bolii veziculoase a porcului aflate pe teritoriul României:

instrucțiunilor prevăzute în legislația specifică.

- în colectivități de porci cu mai mult de 20 de animale destinate reproducției;

- în unități desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe

,3 perioada duratei maxime de incubație a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație;

Inspecția in abatoare a porcinelor, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de evoluția bolilor veziculoase.

Supravegherea serologică:

3% pe an de la porci în vârstă de 180- 200 zile din ferme de reproducție si selecție cu capacitate de peste I00 capete;

În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, confonn legislației veterinare în vigoare.

Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației

în

vigoare;

. Probele pentru examene serologice de supraveghere și cele destinate examenelor virusologice

în

vederea precizarii diagnosticului

în

cazul suspiciunii de boala, se trimit la IDSA.

Atunci când este cazul ,cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise unor laboratoare de referință naționale șilsau internaționale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA județeană.

IDSA va transmite rezultatele obținute la DSVSA județeană care a trimis probele iar in caz de rezultat pozitiv și la ANSVSA.

Probele serologic pozitive sau dubioase prin ELISA vor fi imediat retestate.

În

cazul apariției de probe pozitive, se aplică Ordinul MAAP

nr.188/29,04,2002

pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor și măsurile specifice referitoare la boala veziculoasa a porcului, publicate

în

Monitorul Oficial nr.783 din 28. 1 0 . 2002

PESTA BOVINA A-040

Supravegherea este obligatorie și se realizează în exclusivitate prin metode

Notificarea se face confonn ordinului MAA nr.

156/27.12.19

specifice supravegherii active:

pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea,

Inspecția planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice

declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. receptive la virusul pestei bovine aflate pe ttritoriul României:

2. Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate și

în

localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major cuantificate de către medici veterinari de stat conform sau minim de contaminare transfrontalieră;

instrucțiunilor prevăzute în legislația specifică

în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii

3. Probele pentm examene serologice de supraveghere pe aceleași susceptibile importate din țările situate în sudul, estul și nordul României, pe

probe la care sa solicitat supravegherea pentru febra aftoasa sî cele; perioada duratei maxime de incubație a bolii la intervale de timp mai scurte

necesare

examenelor

vimsologice

destinate

precizarii decât durata minimă a perioadei de incubație;

diagnosticului în cazul suspiciunii de boală, se trimit la IDSA 2.Inspecția animalelor tăiate în perioada de carantină, după import din țările

Atunci când este cazul ,cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi

sus amintite, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoașterea

trimise unor laboratoare de referință naționale și/sau manifestărilor clinice și a leziunilor produse de virusul pestei bovih:e,

internaționale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA

3 .

Supravegherea serologică:

·udețeană.

pentru detecția posibilei contaminări transfrontaliere, pe:

4 .

România este indemnă la pesta bovină, nu a practicat niciodată

2% din efectivul de bovine, anual defalcat pe 12 luni, dar nu mai puțin de

vaccinarea animalelor contra acestei boli și nici nu a produs vaccin 240 de probe/an și județ, cumulate din localitățile țintă în județele ce au un risc pen1ru imunoprofilaxie.

maxim de contaminare situate în zona l-a de supraveghere (BT, CL, CT, CS,

5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, SM, SV, VS);

pestei bovine și nici produse de origine animală provenite de la

0,5% din efectivul de bovine, lunar, dar nu mai puțin de 60 probe/an și județ, acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de pestă bovină, cumulate din localitățile țintă, în județele ce au un risc minim de contaminare recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile zona II de supraveghere (BR, BC, CJ, IL, IF, NT, TM);

receptive se respectă prevederile ordinelor MAAP nr. 236/2002,

în caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de

nr. 344/2002 și 580/2002.

;diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de 6. Localitățile țintă și gospodăriile țintă din cadrnl acestora, stmt urgență, confonn legislației veterinare în vigoare.

stabilite de DSVSA județene cu avizul IDSA.

Realizarea supravegherii clinice

în

zonele de protecție și de supraveghere

în

cazul suspiciuniLdeapaI"iție_a

bolii, confcmri

leg_i_slației în vigoare;

PESTA MICILOR

RUMEGĂTOARE

A-050

Supravegherea este obligatorie și se realizează în exclusivitate prin metode specifice supraveghcrii active:

l .

Inspecția planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei micilor rumegătoare aflate pe teritoriul României:

în

localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau

minim de contaminare transfrontalieră;

în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile importate din sudul, estul și nordul României, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație;

Inspecția în abatoare a animalelor din specii susceptibile, tăiate în perioada de carantină, după import din țările sus amintite, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de virusul pestei micilor rumegătoare.

Supraveghere serologică :

pentru detecția posibilei contaminări transfrontaliere pe:

1% din efectivul de ovine și caprine, lunar, dar nu mai puțin de 400 probe/an și 6udeț, cumulate din localitățile țintă în județele ce au un risc maxim de contaminare(zona I-a de supraveghere) ((BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS);

0,5% din efectivul de ovine și caprine, lunar, dar nu mai puțin de 100 probe/an și tiudeț cumulate din localitățile țintă, în județele ce au un risc minim de contaminare ( zona II de supraveghere), (BR, BC, CJ, HD, IL, IF, NT),

4:În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, conform legislației veterinare în vigoare.

5. Realizarea supravegherii clinice

în

zonele de protecție și de supraveghere în

cazul suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare;

Notificarea se face confonn ordinului MAA m.

156/27.12.1999

pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

Ac unile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari oficiali de stat confonn instrucțiunilor prevăzute

în

legislația specifică.

Probele pentm examene serologice de supraveghere pe aceleași probe la care sa solicitat supravegherea pentru febra aftoasa și cele destinate examenelor vimsologice în vederea precizării diagnosticului in cazul suspiciunii de boala, se trimit la IDSA

Atunci când este cazul, cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise unor laboratoare de referință naționale și/sau internaționale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA județeană.

România este indemnă de pesta micilor rumegătoare, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli și nici nu a produs

vaccin pentru itmmoprofilaxie.

România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei micilor rumegătoare și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din

țări

care nu au statut de țară liberă de pestă a micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile receptive se respectă prevederile ordinului MAAP nr. 344/2002 și 580/2002.

Desemnarea județelor situate în zonele de risc I și II ce urmează a

efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localitățile țintă și gospodăriile ținta din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA județene cu avizul IDSA.

PLEUROPNEU MONIA CONTA GIOASA BOVINĂ A-060

Supravegherea este obligatorie și se realizează în exclusivitate prin metode specifice

I. Notificarea se face confonn ordinului MAA nr. supraveglmii active:

156/27 12 1999

pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare

1. Inspecția planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la

privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli pleuropnemnonia contagioasă a bovinelor aflate pe teritoriul României:

transmisibile ale animalelor.

- în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din sudul și estul

2 .

Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate

și

României, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii la intervale de timp mai

cuantificate de către medici veterinari de stat conform scurte decât durata minimă a perioadei de incubație;

instrucțiunilor prevăzute în legislația specifică.

Inspecția în abatoare a carcaselor bovinelor tăiate în condiții normale și a celor 3. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropnemnonie suspecte de pleuropneumonie contagioasă bovină, efectuată de personal veterinar instruit contagioasă, medicul veterinar de abator va trimite probe (lichid pentru recunoașterea leziunilor produse de agentul cauzal al pleuropneumoniei pleural si țesut pulmonar) reprezentative la IDSA, pentru contagioase bovine.

examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării

Supravegherea serologică prin RFC/ELISA:

diagnosticului de pleuropnemnonie contagioasa.

pentru detecția posibilei contaminări transfrontaliere:

4. Examenele serologice de laborator se efectuează la IDSA pe

1% din efectivul de bovine din județele clasificate în zona I de supraveghere;

aceleași probe la care să solicitat supravegherea pentru fehral

0,5 % din efectivul de bovine din județele clasificate în zona II de supreveglure

aftoasă.

b) bovinele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea de A 060.

5. România este indemnă la pleuropnemnonia contagioasa' 4, În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra supraveghere, profilaxie și combatere, conform legislației veterinare în vigoare.

acestei boli și nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie.

Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul

România nu importă animale vii din speciile receptive la

suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare;

pleuropneumonia contagioasă bovină și nici produse de origine

animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de această boală, recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile receptive se respectă prevederile ordinului MAAP nr. 486/2001 (cap. V, pct.A, alin.2h), nr 236,

.nr. 344/2002, 580/2002.

7 .

ln ca? . .ul apritlei dere-..actii serologice dubioase sau pozitive se proct"<le.aza la recoltarea de probe(mncus nazal

lichid pleural recoltat prin ptmctie a$eptica) peotn.l confirmare prin examene

:bacteiiologice si pn.!be

pe.redie penim rex:ontrnl _serologic.

BLUETONGUE

A-090

Supravegherea este obligatorie și se realizează prin:

1. Notificarea se face conform ordinului MM nr.

1;.i(i,'2J.12,l9 >9

Monitori21lîea docnmentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasivă .

pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea,

,II.

Supraveghere activă, constând din:

declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

Inspecția planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce

2. Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate și produce boala, aflate pe teritoriul României:

cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucțiunilor,

în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de

prevăzute

în

legislația specifică.

contaminare transfrontalieră;

3. Efoetivele de animale snntinelă vor fi monitorizate clinic și serologic

în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime la

de incubație a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație intt..-n·ale de timp ce nu depă .șes c perioada de

incubați,;

a . bolii, vor fi (săptămânal);

s1Jl bilite de

Inspecția în abatoare a animalelor din specii susceptibile ce provin din localități țintă, precum și DSVSA din județele apropiak de zonele contaminate din sudul și a celor tăiate în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru

s-udvestul

recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de agentul cauzal.

Dunării, de comun acord cu IDSA, în c1!le mai sudice și sudveslke

Supmveghcrea vcctorifor culicoizi . la nivd national, prin identificarea genului .

și

speciei și prin puncte ak acestor judere. Acfiunea va fi în responsabilitatea nnor medici tentative de

cvidcntierea

virusului BT la

specii.le

1:ernnoscute a multipli.ca ,i transmite virusul,

veterinari de stat, sp,)()ial instmiți.

înregi:;trl1nd coordonatde d, latitudine, longitudine

și

altitudine pentru fiecare

punct

de colectare

4.I'robele

pc. 11111

examene virusologice de supn1veghc1.·c. se lrimit la i11-sect : elor:

IDS.c'\ iar r,robeli!-

supravegherea prin capturare cu capcane luminoase mobile, efectuând în fiecare localitate țintă pe:n1m confirmarea serotipului viral sau a speciilor de vectori se trimit cel puțin două capturi per sezon de activitate al insectelor (mai-octombrie);

de IDSA cu

supra\'egherea săptămânală prin capturare cu t apcane luminoase fixe, In fiecare localitate țintă, aprobarea ANSVSA, la laboratoare de rcforinț:'i

ale

UE și/sau OIE .

pe tot timpul anului.

5. Exarrnmele sernlogice de supraveghere, se

efoctucază

b LSVSJ

Supravegherea serologică:

abilitate sau la lDSA.

Pen1ru 1kteclia posibilei contmnini'îri transfrontaliere

Examenele de identificare a genul . ui și speciei vectorilor culicoizi se

în județele cu ris maxim de contaminare: CS, CL, CT, DJ, GR, OT, MH, 1L, 11v[ ,TR pe probe e.foctuează Ja LSVSJ

m:oltate de la 3%; din ovinele și bovinele din lrn:ahtl'ilil e

țintă dar nu mai puțin de 1200 abilitate, iar confirmarea se face de ciitn JDSA..

pmbe/an:judet

6. Stabilirea localităților țintă pentru supravegherea vectorilor și pentru

în județele cu risc minim de contaminare: AG, BR, BZ, DB, IF. GJ, IL, M : Buc, PH, VL pe probe supravegherea

re.coitate de

2% din ovinele și bovinele din localitățile !intă dar nu mai puțin de

400

serologică se face conform metodologiei elaborate de ANSVSA și

-l0% lunar în perioada iunie-decembrie, Ia animale santinelă din fermele santinelă, stabilite 7. Inregistrarea coordonatelor de latitudine, longitudine și altitudine pentru supraveghere în regiunile geografice cu apropiere maximă de zonele contaminate din sudul pentru fiecare punct

și sud vestul Dunării.

de colectare a vectorilor se face cu mijloace GPS.

Organizarea de acțiuni de evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă) în special în zone 8. România este indemnă la bluetongue, nu a practicat niciodată cu risc major, pentm obținerea de informații privind sănătatea animalelor sălbatice susceptibile și a vaccinarea animalelor

celor domestice nomade sau din zone greu ac.cesibile.

contra acestei boli și nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie .

În caz

de suspiciune sau apariție

bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, 9. România nu importă animale vii din speciile receptive și nici produse supraveghere, profilaxie și combatere

din

structura Programului de urgență, conform

de origine an!mală.,

legislației veterinare în vigoare.

ovule, matenal semmal sau embnom provemte de la acestea, dm țăn

Supravegherea clinică în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a sau zone care nu

bolii se face conform legislatiei în vigoare ·

au statut de" liber de bluetongue", recunoscut oficial de OIE. La

•

importul de animale vii

din speciile receptive se respectă prevederile ordinului MAAP nr. 3441.2002 și 5801.2002 .

10. Desemnarea județelor situate în zonele de risc I și

ce unnează a efectua

supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută

deANSVSA.

Localitățile țintă, sunt stabilite de DSVSAjudețene cu avizul IDSA .

VARIOLA OVINĂȘI CAPRINĂ

A-100

Supravegherea este obligatorie și se realizează prin:

Monitorizarea docummtelor ce pot fiuniza date pentru supraveghere pasivă .

II.

Supraveghere activă, constând în:

Inspectia planificată a animalelor din speciile domestice receptive la virusul variolei ovinelor

și

caprinelor, din județele aflate pe granița de sud și est a României :

în

localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cn risc major sau minim de contaminare transfrontalieră: AR, CL, CS, CT,

DJ, GR, GL,

IL,

OT,

MH,

Ș• TL;

în

unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei

de incubație;

Supravegherea anatomopatologică:

•

la animale importate din

țări

libere de boală dar cu risc epidemiologie de vecinătate .

Inspecția in abatoare a animalelor din specii susceptibile ce provin din localități țintă, precum

și

a celor tăiate în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoașterea manifestfil"Î.lor clinice și a leziunilor produse de agentul·cauzal.

în

caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic,

supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, conform legislației veterinare

în

vigoare.

Realizarea supravegherii clinice

în

zonele de protecție și de supraveghere

în

cazul

suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare;

1 Notificarea se

face

confonn ordinului

:MM

nr,

156/27.12.1999

uenbu aprobarea nonnei

sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale

animalelor.

Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către

medici veterinari de stat confonn instrucțiunilor prevăzute în legislația specifică.

Pentru diagnosticul virusologie probele se trimit de

IDSA

cu aprobarea

ANSVSAla

laboratoare de referință nationale și/ sau internaționale, și sunt plătite de cătreDSVSA

județeană .

România este indemnă de variola ovinelor și caprinelor, nu practică vaccinarea

animatelor contra acestei boli și nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie.

România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul variolei ovinelor și

caprinelor și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au

statut de țară liberă, recunoscut oficial de

OIE.

La importul de animale vii

din speciile

receptive se respectă prevederile ordinului MAAP nr .

344/2002 și 580/.W02 .

Desemnarea județelor situate în zonele de risc I și II ce urmează a efectua supravegherea

pentru risc de contaminare transfrontalieră, va

făcută de

ANSVSA.

Localitățile țintă,

sunt stabilite de DSVSAjudețene cu avizul IDSA.

PESfA AFRICANĂ

A CALULUI

A-110

Supravegherea este obligatorie și se realizea z ă în eicclusivitate prin metode specifice supravegherii active:

Inspecția planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei africane a calului aflate pe teritoriul României:

. în localită\ile țintă din judetele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare

transfrontalieră ;

- în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din sudul și estul României ,

pe perioada duratei

!maxime de incubație a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație;

Supravegherea serologică

Pentru detectia posibilei contaminări transfrontaliere:

înjudetele cu risc maicim de contaminare CS,CL, CT, DJ, GR, MH, OT, TL, TR, TMpe probe recoltate de la 2% din cabalinele din localitățile țintli dar nu mai pu\in de 200 probe/an/județ (zona I de supraveghere);

în județele cu risc minim de contaminare : GJ, VL, AG, DB, IF, Mun. Buc., IL, BR pe probe recoltate de la 0,5% de la cabalinele din localitățile țintă dar nu mai puțin de 50 de probe/an/județ (zona II de supraveghere);

. în caz de suspiciune sau apariție a bolii, se · aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgen\5, conform legislației veterinare în vigoare .

4, Realizarea supravegherii clinice în zonele de p r otecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare;

l. Notificarea se face conform ordinului MAA

nr. 156/27 .12.1999

pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucțiunilor prevăzute în legislația specifică.

Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru ellllmene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referință naționale și / sau internaționale ,

și sunt plătite de căire DSVSA județeană

România esie indemnă de pesta africană a calului, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli și nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaicie.

România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei africane a calului și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țâri care nu au statut de țară liberă, recunoscut oficial de OJE .

La importul de animale vii din speciile receptive se respectă prevederile ordinului MAAP nr .

344/2002 și 580/2002.

In cazul apariției de probe pozitive, se aplică ordinul MAAP nr.497/18.04.2001 pentru aprobarea normei sanitare veterinare pentru combaterea pestei africane a calului .

Deasemnareajudețclor situate în zonele de risc I și II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA .

Localitlitile tintă ,

sunt stabilite de DSVSAjudetcne cu avizul IDSA.

PESTA PORCINĂ AFRICANĂ A-120

Supravegherea este obligatorie și se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1 Inspecµa:

a. planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe

teritoriul României:

- în localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;

-în uniUițile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii,

la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubație;

b. obligatorie în abatoare a porcilor ce provin din localități țintă, precum și a celor tăiați în perioada de carantinll după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoașterea manifestărilor clinice și a leziunilor produse de agentul cauzal.

2, Organizarea de acțiuni de evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă) în special în zone de graniță, pentru

obținerea de infonnații privind sănătatea animalelor sălbatice susceptibile si a celor domestice din zone greu accesibile.

Supravegherea serologică:

pentru detecția posibilei contaminări transfrontaliere pe:

în județele cu risc maximdecontaminare(zona l-a de supraveghere),(BT, CL, CT, GL, IS, GR,MM, TL, SM, SV, VS) pe 300 probe/an/județ de la porcinele din localitățile țintă;

în județele cu risc minim de contaminare ( zona II de supraveghere), (BR, CJ, CL, IL, IF) pe 100 probe/an/județ de la porcinele din localitățile țintă;

în caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și

combatere, conform legislației veterinare în vigoare.

Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție

și

de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare;

Notificarea se face conform ordinului MAA nr.

156/27,12,1999 pentru aprobarea

normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

Acțiunile de inspecție planificată, precum și cele de evaluare rurală rapidă (epidemiologie participativă), vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici

veterinari de stat conform instrucțiunilor prevăzute în legislația specifică

Probele pentru examene serologice de supraveghere și cele destinate examenelor virusologice în vederea precizării diagnosticului în cazul suspiciunii de boală, se trimit

laIDSA.

Atunci când este cazul ,cu aprobarea ANSVSA, probele pot

trimise unor laboratoare

de referință naționale și/sau internaționale, cheltuielile fiind suportate de către DSVSA

·udeteană.

România este indemnă de pesta porcină africană, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli și nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie.

România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei porcine afiicane

și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă, recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile receptive

se respectă prevederile ordinului MAAP nr. 344/2002 și 580/2002.

Localitățile, și în cadrul acestora gospodăriile țintă, sunt stabilite

DSVSA judetene

cu avizul IDSA.

!PESTA PORCINĂ A.Supraveghere la

niYel

national:

l. Notificarea se face confonn ordinului MAA nr.

156/27,12.1999

CLASICĂ

1. Supravegherea clinică și anatomopatologică a speciilor receptive aflate pe teritoriul

pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anuntarea,

A -130

României prin:

declararea și not_i care unor boli trans isibile ale animalelor..

monitorizare și raportare zilnică pentru abatoare;

2. Ex: menele cl mce ș1 a tomo ato og1c vor fi efe_ctu te, cert1 c e ș1

inspecție, individualizare prin crotaliere și raportare zilnică a stării de sănătate a porcilor cuantific te de tr edict veterman de hb ră p acttcă tmput m 1 c1ț1.

•

3. Exammarea chmca, recoltarea de probe ș1 certificarea porctlor pentru

pentru_ care se cere certificare m vederea transportulm m localități dm JUtleț

dm afara

care se solicită transfer din localitate sau județ, a

porcilor din acestma;.

•

apropierea abatoarelor, punctelor de tăiere și a târgurilor de animale din

cu momtonzare

ȘI

raportare săptămanala pentru porcu de pe O rază de 3 km din

· udețe , se va face de către si sub responsabilitatea medicilor veterinari

apropierea abatoarelor, și a târgurilor de animale;

oficiali din zona de origine a porcilor.

cu monitorizare și raportare trimestrială pentru restul porcilor existenți pe raza de 4. Recoltarea în abatoare a probelor destinate examenelor serologice, activitate;

va fi efectuată de medicii veterinari ce acordă asistență respectivelor

i·t·ț · l d

Supraveghere prin detecție de antigen

unități' .

prelevân u-se probe strict de la porci grași și nu de Ia scroafe

P en t ru

·· d

șt

•

ald

v1en a refonnaț1 ,

e se susp1 • c1 • 0neaza -

vacc • marea

· I 1 ega 1 a -

pro b

e I

e vor

porcu omes

1 :

- pe

probe l1mar, de

I a purceu mo . , - t 1 i ·

m sec oru e ere ere, c1a e

1 a m erv

e 2

n ltt oc d

a Ie di un

•

· d. fi

· .

• •

•

• d

•

reco a e eme cuve ennan o 1cia .

săptămam, m erme

Șl

co p exe e porci m ca exi a apro are pro':'IZone. e !mun zar ; 6. Pentru verificarea eficienței imunizării porcinelor din fonne și

pe probe de la toate ammalele moarte sau ta1ate ca urmare a unei afecțiuni febnle, m complexe recoltarea probelor va fi efectuată sub supravegherea fermele de îngrășare;

medicului veterinar oficial.

pe probe de la porcii morți sau tăiați de urgență de pe raza de activitate a unui dispensar 7. Recoltarea de probe destinate supravegherii prin detecție de antigen veterinar dar nu mai puțin de 30 de probe/an;

vfral

și anticorpi, va fi monitorizată și raportată lunar la DSVSA

Pentru porcii mistreți:

pe probe de la toate animalele moarte sau vânate;

• udețeană de că!re medicii e erinari ?ficial

. .

Supraveghere serologică prin EIJSA:

- Pro_bele destma!e detecț1e1 de antigen wal al pestivm1sunlor or

Inexploatații pentru care nu a fost emisa o aprobare provizorie de vaccinare preventivă: mveS t igate

. de catr LSVSJ. T s!ele

_de

con r:nare cu an corp1

p . e p . robe de ser de la

onă'

··

• m va • rstă d

e z1 ·1 e

d" m 1erme d

e creștere

•

• mgrășare,

m e o d noclonali t , u d ·

e . t . e d cția . de ge t· no t m ă

d viral p • n d n P • CR ș • 1 izolarea de -

virus m

1 . 1

. ,

și

v erea e1 r. ec am e mves 1ga

ep1

em101og1e mo1ecu1ara, se vor

as1g111 · andu-se o prevalenta de

• I0% pentru o con.fidenia de 9Yh, confonn metodolog1e1 lit efectua Ia IDSA.

hl(..".(U prezentată de lDSA;

•

• •

•

9) Probele destinate detecției de anticorpi se lucrează de către LSVSJ

pe probe de ser de la 21 0 /o din porcu grași taiați m exploatațule md1v1duale sau taiaț1 iar atunci când se găsesc anticorpi ce nu pot fi datorați decât unei nonnal

în

abatoare.

infecții cu virus patogen sunt trimise în cel mai scurt timp la IDSA'

În exploatațiile de porcine ce posedă o aprobare provizorie de vaccinare preventiva:

penlru

con e prin IF A

sau virusneutralizare.

pe probe de ser de la I% din purcei, la 3 săptămâni după a doua vaccinare antipestoasă , 10.

_Controlul

1 omorf logic de măduvă sternală la 3% din probele

în scopul verificării eficienței imunizării în ferme și complexe de porci;

destinate detecț1e1 e nh en.

în

caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, 11. C trol bi ch ic

și

hematologic la 3% dm probele destmate

supraveg h ere, pro f

ii ax1 • e ș1 •

corn b

atere

d" m s tru c . , . l , l . ra

rogramu

•

e urgența -

r d' mu l d J e ? te R cț1 , e1 de -

ant1c • orp1;

t·

-· omama nu tmpor a amma evu m specu recep 1ve 1a v1msu1 MAPA!"f

nr.

1113/2004. ..

pestei porcine clasice și nici produse de origine animală provenite de la

Real zai:ea

supraveghem ••atat chmce c t. Șl

r.nn exa11: e ser !ogice m zone e d. •

acestea, din țări sau regiuni ale acestora ce nu au statut liber de PPC,

protecție șt de supraveghere m cazul susp1cmn11 de apanț1e a bolit, conform legtSlaț1e1 m

recunoscut oficial de OIE. La importul de animale vii din speciile

vigoare;

receptive se respectă prevederile ordinului MAPAM nr. 344/2002 și

580/2002.

13. În caz de confinnare a pestei porcine clasice se respectă întocmai prevederile ordinului nr. 404/2002, ord. 1113/2003 privind programul de urgență și manualul de instructiuni pentru pesta porcină clasică .

PESTA PORCINĂ CLASICĂ

A-130

B. Prog1·am special de supraveghere destinat zonei ce urme.az.a a deveni liberă de 1>estă 11orcină (Județele Timiș.Amd,Bihor):

l .

InspecJfa și monitorizarea

efectivelor de porci domt;-stici și mistreți în arin pilot de supraveghc-1'e :

veterinar vor fi inspectate zilnic, privind starea de sănătate a

ac1 sfora

intoonindu-se un raport !.unar care va fi. inaintat la DSV SA;

. . se vor colecta și centraliza lunar

ele

la personalul ee administrează fondurile de

vânătoare, ohsetvații privind efoctivul de porci mi :treti existent în :aria pilot de supraveghere și '>iarea de sănăiate a animalelor.

Supraveglierc prin detecffo de ;mtigen

- pen1m efectivele de porci domestici din fonne, complexe

și

exploatații individuale, se aplică programul national de supraveghere prin detecție de antigen;

se vor prdeva probe pc-n1ru detecție de antigen de la toji porcii mistreți morți sau vânați.

Numărul de probe prelevate și investigate pentru fiecare fennă, complex sau localitate

din aria pilot de supraveghere, va trebui să corespundă unui procent de prevalenta de:

destinate examenelor serologice, fiind necesar a se investiga un numik de animale c:e sii asigure pentru o prevalență de 15%, ,

un indice de

95(%

confidență,

Dependent de primek rezultate ak investiga!iilor serologice obținute în aria pilot de supraveghe, la propunerea cok'.ct:ivului de specialiști ce au in responsabilitate viitoare,a zonă liberă de PPC (Task Force), programul de supraveghere serologică va putea

imbunătătit.

PESTA AVIARA A-150

1 .

Inspecție permanentă a tuturor păsărilor de fermă :

-în

localitățile țintă din județele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim decontaminare transfrontalieră:

AR,

BH, CT, DJ, GR, IS, l:F, SM, TM, TL;

-în

unități desemnate pentru a efectua carantină pentru păsări din specii importate.

2. Supraveghere serologică pe 0,5% din efectivele de păsări din zona l-a de risc și pe 2,5% din ferme care efectuează export de păsări sau produse de la acestea.

3. În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, conform legislației veterinare în vigoare .

4 , Realizarea supravegherii clinice

în

zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii ,

conform legislației în vigoare;

5. Supraveghere efectuată de Laboratorul National de Referință pentrn bolile păsărilor

I .

Notificarea se face con.fonu ordinului MAA nr.

156/27 .12.1999

pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

efectivele de porci din fen:ne de reproducție creștere și fogrășore autorizate sanitar

efoctivele de porci din exploatații individuale vor fi inspectaie lunar, starea de sănătate a acestora raportându-se trimestrial;

Supraveghere serologică:

i'n aria pilot de supraveghere ,

se vor preleva probe de ser de la purcei

li1 creștere (atunci când există certitudinea că mamele lor nu au fost in trecut vaccinate), animale de reproductie sau de la porci grași ce au depășit vârsta de 120 de zile, în vederea efectuării de investigații serolof,11Ce .

15%

o.i

95% confidentă pm1m efoctivele de repmduclie în vârstă de sub 1 an și pentm efL'divde de ?ngrășore;

de la pornii mistreți existenți în aria pilot de supraveghere, se vor prnleva probe

Notificarea se face confonn

ordinului MAA nr.

156

1999

pentru

aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

Examenele clinice și anatomopatologice vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți.

Examinarea clinică, recoltarea de probe și certificarea porcilor pentru care se solicită transfer din localitate sau județ, a porcilor din apropierea abatoarelor, punctelor de tăiere și a târgurilor de animale din județe , se va face de către si sub responsabilitatea medicilor veterinari oficiali din zona de origine a porcilor.

Recoltarea în abatoare a probelor destinate examenelor serologice , va fi efectuată de medicii veterinari ce acordă asistență respectivelor unități , prelevându-se probe strict de la porci grași și nu de la scroafe sau vieri reformați ,

Recoltarea de probe destinate supravegherii p1in detecție de antigen viral și anticorpi, va fi monitorizată și raportată lunar la DSVSA județeană și a municipiului București de către medicii

veterinari

oficiali.

Probele destinate detecției de antigen viral al pestivirusurilor vor fi investigate de către LSVSJ. Testele de confirmare cu anticorpi monoclonali , detecția de genom viral prin PCR și izolarea de virus

în

vederea

efectuării de investigații de epidemiologie moleculară, se vor efectua la IDSA.

Probele destinate detecției de anticorpi se lucrează de către LSVSJ, iar atunci când se găsesc anticorpi ce nu pot fi datorați decât unei infecții cu virus patogen sunt trimise

în

cel mai scurt timp la IDSA pentru confinnare prin IFA sau vimsneutralizare.

În caz de confinnare a pestei porcine clasice se respectă întocmai prevederile ordinului nr. 404/2002, ord. 1113/2003 privind programul de urgență și manualul de instrucțiuni

pentru

pesta porcină clasică .

Izolarea virusului se execută la LSVSJ iar identificarea și determinarea patoge:nității vimsului la IDSA.

În situații de necesitate se vor aplica prevederile Nonnei sanitare veterinare aprobată prin Ordinul MAAP nr. 311/2001

Desemnarea județelor situate în zonele de risc I și II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localitățile țintă, sunt stabilite de DSVSA județene cu avizul IDSA.

Expedierea către LSVSAjudețene respectiv a municipiului

PESTA AVIARA A-150

din Usta A, peutm păsări.le mi.grntoare ( în special

cde de

apă), p!ln te s lul de izolare a virusurilor influenței efectuat pe probe de tampoane cloiicale sau fecale, recoltate de la păsări moarte (prom,-pete) sau de la păs /' lrÎ v[mate - 3O probei trim(,.'Stm.

București a păsări.lor sălbatice suspecte de boală sau a cadavrelor acestora se va realiza conform unui Protocol încheiat între ANSVSA, AGVPS, MAPDR (RNP). Acest Protocol va fi transmis ulterior instituțiilor implicate .

BOALA DE NEWCASTI.,E

(Pseudopesta aviară) A -160

I . Supravegherea clinică și anatomopatologică permanentă a tuturor păsărilor de fermă și de agrement aflate pe teritoriul României

. Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de păsări receptive ( găini, bibilici, curci, fazani, prepelițe, struți, porumbei și păsări de agrement prin:

vaccinarea a II-a în:

4..În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență confonn legislației veterinare

în

vigoare

5, Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere

în

cazul

suspiciunii de apariție a bolii, conform legislației în vigoare.

examene anatomopatologice

examene virusologice.

Supravegherea serologică a statusului imun prin R1HA efectuată la 14 - 21 zile de la

fennele de reproducție și selecție 30-50 probe/serie

fermele de găini ouă consum 10-25 probe'serie

fmnedepui carne 30 probe/serie

Supravegherea serologică a statusului imun prin RIHA în gospodăriile populației, efectuată la 14 - 21 zile după vaccinare ,

din zonele stabilite de autoritatea veterinară: 30 probe/comună

•

supravegherea serologică a porumbeilor aflați

în

evidența asociațiilor de profil

Notificarea se face confonn ordinului MAA nr .

156/27.12.1999

pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea ,

declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor

Izolarea virusurilor se execută la LSVSJ iar identificarea de virus

și

determinarea patogenității se execută la IDSA.

Recoltarea probelor de sânge pentru detecția anticorpilor vaccinali se face sub supravegherea medicului veterinar zonal care stabilește locurile și efectivele de păsări de Ia care se recoltează probe și se efectuează supravegherea.

Control biochimic și hematologic la 5% din probele destinate detecției de antigen viral și anticorpi.

Se vor aplica prevederile Nonnei sanitare veterinare 312/2001

Probele dubioase lucrate de alte laboratoare, sunt confinnate sau infinnate

IDSA.

Se aplică și se respectă prevederile Planului de urgență pentru boala de Newcastle, Ordinul MAPAM nr. lll4/2004.

SECȚIUNEA II

b: Acțiuni de supraveghere sanitară veterinară a bolilor din lista "B" a O.1.E.

Nr.

crt.

BOALA (Cod. OIE)

STRATEGIA

ȘI

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

BOALA AUJESZKY B-052

Supravegherea este obligatorie și se realizează prin:

I. Monitorizarea documentelor ce pot fumiza date pentru supraveghere pasivă.

2. Supraveghere activă, constând în:

a) Inspecția planificată pentru efective de porci libere de infecție:

- în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubație a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de

• incubație;

b)Supraveghere serologică (ELISA gE):

- la 5% din scrofițele și viemșii livrați de complexele și fennele de selecție;

c) în caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice, histologice și identificare.1 de gmom

viral

specific prin PCR la

Această verificare urmată de vaccinarea anti Aujeszky în cazul animalelor ce provin din ferme exportatoare indemne, va evita pagubele mari produse în reproducție la primul ciclu de fătări al acestor animale

negativ se vor examina

pentru

encefalopatii spongiforme transmisibile.

RABIAB-058

mușcat sau zgâriat persoane și animale .

rabie) se ucid cu respectarea prevederilor legale privind protecția ș , i bunăstarea animalelor, cu recoltarea de probe

în

scop de diagnostic .

I. Notificarea se face confunn ordinului MAA nr.

156/27.12.1999

pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

condițiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea ,

ambalarea și expedierea probelor în scop de diagnostic .

diagnosticul de rabie a fost negativ sau pozitiv se vor examina histologic pentru EST, Aujeszky, listerioză.

Notificarea se face conform ordinului MAA nr.

156/27.12.1999

pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate

și

cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucțiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătății animalelor, elaborat de ANSVSA

Probele de sânge se recoltează de la porcinele vaccinate, cu vaccin deletat la 14

-28

zile de la vaccinare.

Probele de creier de la rumegătoarele la care diagnosticul de boala Aujeszky a fost

Supraveghere prin imunofluorescență directă și după caz prin examene histologice și virusologice la carnivore domestice și sălbatice, precum și la celelalte mamifere domestice moarte sau tăiate de necesitate care au prezentat simptome nervoase.

Supravegherea clinică obligatorie timp de l O

zile

a carnivorelor care au

Animalele se supun inspecției antemortem iar de la animalele suspecte se recoltează capul întreg.

Animalele din mediul silvatic cu comportament deviat (suspecte de

Pentru examen virnsologic (inclusiv bioproba) și histologic, se trimite la LSVSJ, sau după caz la IDSA, capul animalelor

în

întregime cu respectarea

Probele de creier de la rumegătoare domestice și sălbatice la care

Inspecția ante mortem a animalelor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal vetainar desemnat de autoritatea competenta. Probele se trimit la LSVSJ și/sau IDSA,

În cazul confirmării bolii se aplică sancțiunile de abator și celelalte măsuri conform legislației veterinare

în

vigoare.

Recoltarea în scop de diagnostic a animalelor din mediul silvatic suspecte de boală, se realizează la dispoziția ANSVSA și cu aprobarea

în

regim de urgență a MAPDR, AGVPS.

PARATUBER- CULOZA

B-059

La taurine și bubaline:

În efective îndemne

Supravegherea efectivelor suspecte de paratuberculoză:

e) Atunci când într-1m interval de cel puțin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat nici un caz de paratuberculoză iar procentul de seropozitive și reagente nu depășește 5 % din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploatații indemne de paratuberculoză;

In efectivele contaminate:

conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examme complexe de laborator.

II.

La ovinele și caprinele domestice:

în

efective indemne,

cu antecedente sau suspecte de boală

Supravegherea prin examene serologice, a ovinelor și caprinelor în vârstă de peste 12 luni:

Visna sau artrita-encefalita caprină;

d). Animalele cu semne clinice, suspecte și/sau pozitive serologic se controlează prin examene bacteriologic pe probe fecale sau prin examen morfopatologie și bacteriologic pe probe de organe, dacă

acestea au murit sau au fost abatorizate;

Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 12 luni prin examen serologic(ELISA

și/

sau RFC) astfel:

toți taurii și bivolii de reproducție la autorizare și de 2 ori pe an, în trimestrele II și IV;

5% din vacile, bivolițele, junincile și vițelele din exploatațiile pentru reproducție și producție de lapte, odată pe an pe aceleași probe recoltate pentru LEB și bruceloză;

5% din bovinele din exploatațiile pentru carne, o dată pe an în trimestrul II;

toate bovinele cu reacții pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14

21 de zile de la T.C.S., se controlează prin examen serologic și bacterioscopic pe probe de fecale;

toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin examene alergic (TCS cu PPD bovin și PPD aviar și PPD-J), serologic, morfopatologie și bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe;

a).

Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele efective în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic și/sau alergic;

b).

Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examme serologice (RFC, ELISA-abs, sau AGID) și alergic (TCS cu PPD-bovin și paratuberculină PPD);

c).

La animalele pozitive serologic și/sau alergic se execută, obligatoriu și examen bacteriologic pe probe fecale sau examen morfopatologie și bacteriologic pe probe de organe în cazul abatorizării acestora;

d).

Paratuberculoza se declară oficial, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploatație, diagnosticul a fost confirmat morfopatologie și bacteriologic;

a).

Examen serologic (ELISA-abs, RFC sau AGID) și alergic (TCS cu PPD-bovin și paratuberculină PPD), trimestrial, la toate bovinele în vârstă de peste 6 luni;

b).

Animalele pozitive bacterioscopic, serologic și/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în

berbecii și țapii la autorizare și de două ori pe an cu 14 zile înainte și după campania de montă, odată cu examinarea probelor pentru bruceloză;

5% din oile și caprele de reproducție, o dată pe an, odată cu probele pentru B. melitensis, Maedi -

5% din oile și caprele din exploatațiile și zonele cu antecedente de boală și efective suspecte de infecție, de două ori pe an, după terminarea fătărilor și înaintea perioadei de montă;

Notificarea se face confonn ordinului MAA nr.

156/27.12.1999

pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

Testările serologice se efectuează la LSVSJ, sau după caz Ia IDSA, pe probele recoltate pentru bruceloză, leucoza enzootică bovină sau febra aftoasă.

Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac tăieri de animale, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic și/sau alergice pozitive de la care se prelevează porțiuni de ileon tenninal (25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală), alte segmente de intestin cu leziuni și limfocentrii mezenterici aferenți, care se examinează necropsic, histopatologic și bacterioscoic.

Boala se declară oficial de către Autoritatea veterinară competentă ,

pe baza buletinului de analiză de confirmare, eliberat de un laborator veterinar abilitat oficial. Medicul veterinar teritorial, împreună cu Inspectorul veterinar din DSVSA, întocmesc programul de asanare a focarului de boală;

.Testările alergice, la animalele importate în perioada de carantină profilactică și tăierile în scop de diagnostic se execută în prezenta reprezentantului IDSA. Boala se declară oficial și se notifică imediat la ANSVSA, care

comunica autorităților veterinare din țările exportatoare confinnarea paratuberculozei în baza buletinului de analiză emis de IDSA.

Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceștia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru paratuberculoză.

PARATUBER CULOZA

B-059

.În efective contaminate:

a) Se efectuează examen complex (serologic, alergic trimestrial la întreg efectivul,) și bacterioscopic pe probe fecale la animalele reagente;

) La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic ,

bacterioscopic și histopatologic .

,c)Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecție depășește 10 %

in animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în

rogramul de asanare prin depopulare totală sau prin extracție în cazul 6, P .

III.

La rumegătoarele sălbatice în captivitate și semicaptivitate din

rezenrații naturale, parcuri, grădini zoologice etc.

a) Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice

și

!histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate precum și a

:celor vânate sau moarte în rezervații naturale;

b). Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză, se supune

acțiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor

crescute în captivitate.

IV.

Măsuri generale:

a). Controlul eficienței decontaminării finale va fi efectuat de către

laboratoarele județene și IDSA;

1b). Programul de combatere a paratuberculozei prin imunoprofilaxie specifică

a_p_lic_ănumai cu aprobarea

ANSVSA

BRUCELOZA

B-103

A. LA BOVINE (B- 103)

Notificarea se face confonn ordinului MAA nr. Supravegherea anatomopatologică a speciilor receptive, întregul efectiv de

156/27.12.1999

pentru aprobarea normei sanitare veterinare bovine din țară fiind supus controlului sanitar veterinar oficial prin:

privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli

sau re.coltare de material seminal pentru însămânțări artificiale ,

control caz la IDSA pe probele care se recoltează pentru leucoza

de două ori pe an în trim.II și IV;

enzootică bovină.

b} vacile, bivolițele, junincile și vițelele în vârstă de peste 12 luni o data 3. Cazurile pozitive, dubioase și neconcludente prin RSAR

pe an în trimestrul II sau IV dar la

interval mai mic de 12 luni de la Roz:Bengal se examinează și prin SAT, RFC sau ELISA ultima recoltare;

iar apoi se trimit la IDSA penim confinnare.

c) bovinele de reproducție ,

în cazurile de vânzare cumparare, la vanzator 4- De la toate animalele care au avortat se trimit la

cu cel mult 30 de zile înainte de livrare, dacă nu au fost examinate în laborator avortoni, placentă, lichide fetale pentru examen

anul calendaristic în curs ;

complex de laborator în vederea precizării diagnosticului,

2. Supraveghere serologică prin RSAR-Roz Bengal sau ELISA la:

precum și probe de ser sanguin la 14- 21 zile după avort. vacile, bivolițele și junincile care au avortat (după 14-21 zile de la avort) sau

5 .Nu se prelevează probe pentru examene de laborator de la

care prezintă manifestari clinice ce conduc la suspicionarea înfectiei bmcelîce.

femele în primele 14 zile de la fătare și în cazul când a fost

stabilit diagnosticul de certitudine. Se examinează imediat

și apoi trimestrial.

B-151

B. LA OVINE (B-

151

infecția

cu Brucella

ovis)

1. Notificarea

face conform ordinului

MAA nr.

Efectivul de ovine din tara este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:

156/27.12.1999

pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare

Supraveghere serologică prin RFC/ELISA și după caz (în funcție de simptome privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli și leziuni) examene bacteriologice și histologice la :

transmisibile ale animalelor .

a) toți berbecii pentru reproducție, cu 2 săptămâni înainte și după perioada de 2. Examenele pentru ovine se efectuează la LSVSJ și IDSA montă, sau de însămânțări artificiale;

p probele

care

recoltează

pentru _p_aratuberculoză .

Analizele pentru supraveghere se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru epididimita infecțioasă.

Testările serologice se efectuează la LSVSJ.

Supraveghere serologică prin RSAR-Roz Bengal sau ELISA la:

transmisibile ale animalelor.

taurii și bivolii de reproducție autorizați sanitar-veterinar pentru monta 2. Examenele pentru bovine se efectuează Ia LSVSJ și după

B 151

d) oile la 7-14 de zile după avort;

B-152

C. LA OVINE ȘI CAPRINE

1. Notificarea se face confonn ordinului MAA nr

(B- 152

infecția cu Brucella melitensis)

156/27.12.1999

pentru

aprobarea

nonnei

sanitare

examinarea probelor pentru paratuberculoza .

2. Examenele se efectuează la LSVSJ;

!4. Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate și semicaptivitate, din

cu B. melitensis.

rezervațiile naturale, parcuri, grădini zoologice, etc.

5. Animalele diagnosticate pozitiv se elimină din efectiv iar animalele din exploatație se supraveghează serologic trimestrial prin RFC.

6.La importul de animale vii

respeclă prevederile Ord .

MAAP ur .

486/2001, capi!_t)}_l1:!_Y, p1mctul B, alin. 2b .

B-253

D. LA PORCINE (B- 253)

Notificarea

se face confonn ordinului

MAA nr .

I- Supraveghere clinica a porcinelor de reproducție, în mod deosebit a celor

156/27.12.1999

pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare: aflate în localități învecinate cu zona silvatică .

privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli

2-Supraveghere serologică prin SAT și RFC la

transmisibile ale animalelor .

suspiciunea de infecție brucelică inclusiv toate scroafele care au 5. In colectivitățile și gospodăriile populației în care se avortat(după 7-14 zile de la avort).

confirmă infecția brucelică, nu se mai execută examene

·udețene

și IDSA;

berbecii cu manifestări de epididimită;

!Obligatoriu se vor trimite la IDSA probe de testicule!

berbecii de reproducție

în

c zu l de vân re-cumpărare;

pr v 1:Ît e la berb ii sa r:nțcați cu forme clinice de

la furnizor - cu cel mult 30 21le mamte de hvrare;

ep1d1dm11ta sau serologic po21hv1.

la beneficiar - după cel puțin 7 zile de la preluare (în perioada de carantină profilactică);

Testare serologică prin RSAR cu antigen colorat și Roz Bengal la 5% din veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor efectivul de ovine și caprine în vârstă de peste

luni, odată pe an odată cu boli transmisibile ale animalelor.

Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu lezi1mi

3. Probele pozitive, dubioase și neconcludente se trimit la suspecte de bruceloză.

IDSA, pentru confinnarea diagnosticului.

Examene de laborator a avortonilor proveniți de la caprine și ovine.

4. In România nu se practică vaccinare împotriva infecției

vierii de reproducție-la intrarea în exploatare și apoi trimestrial;

2. Examenele se efectuează la LSVSJ și după caz la IDSA.

scroafele și scrofițele pentru reproducție-o dată pe an-in trimestrul III, 3. Cazurile pozitive, dubioase și neconcludente sa-ologic, după cum urmează :

se trimit la IDSA pentru confinnare.

■

10% din ferme și complexe de animale,

4. De la toate animalele care au avortat se trimit la

■

100% în gospodăriile populației.

laborator :

avortoni, placentă, lichide fetale, precum și ser

scroafele și vierii care prezintă semne clinice care conduc la san in după 14 - 21 zile de la avort.

porcinele de reproducție în cazurile de vânzare-cmnparare:

serologice ci se aplică Programul de asanare prin lichidarea

■

la fhmizor -cu cel mult 3 O

zile înainte de livrare,

intregului efectiv .

■

la beneficiar-intre 14-21 zile de la preluare (în pa-ioada d 6 .

L-i importul de animale vii se respectă prevederile Ord .

ca.ratină profilactica)

MAA.P ur .

4861200 I, capitolul V, p1mctul. D, alin. b.

Examinare serologică, bacteriologică și histologică efectuate pe probe de sânge, testicule sau uter, la 10 % din mistreții vânați pentru export.

Controlul eficienței decontaminării finale va fi efectuat de către laboratoarele

E.LACANIDE

BRUCELOZA

F.LAIEPURI

Supraveghere serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacția de seroaglutinare (RSAR cu antigen colorat cu Roz - Bengal). Probele pozitive prin RSAR se examinează prin R:FC.

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și iepurii se supun inspecției ante și postmortem. În caz de suspiciune precum și de la animalele reacționate pozitiv, după sacrificare, se recoltează organe pentru examene de laborator.

Examenele se efectuează la IDSA și LSVSJ.

De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, Iimfonoduri si uter în vederea efectuării examenului complex de laborator.

CAMPYLOBACTE-

RIOZABOVINĂ

B-104

b) mamele de tauri prin exmninare de mucus vaginal;

2 .

Supravegherea animalelor destinate tăierii :

Bovinele, porcinele, ovinele și păsările se supun inspecției post - mortem .

de autoritatea competenta.

6. Carnea și organele contaminate se dirijează pentru

prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

Supravegherea clinică, anatomopatologică și bacteriologică a efectivelor din canise de reproducție și a tuturor masculilor folosiți la reproducție,

supravegherea serologică prin RSAR cu antigen Brucella canis colorat cu Roz- Bengal

și

prin RFC (cu antigen B. ovis):

canidele de reproducție o dată pe an, cu ocazia acțiunilor imunoprofilactice;

canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică inclusiv la câinii comunitari.

Examenele se efectuează la LSVSJ și IDSA

Probele cu rezultate pozitive, dubioase sau neconcludente vor fi reexaminate prin hemoculturi la IDSA.

De la femelele avortate și de la masculii seropozitivi care au fost castrați în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale si respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

Inspecția animalelor și carcaselor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desannat de autoritatea competentă.

Probele recoltate se trimit la LSVS județean.

În cazul confirmării bolii se aplică sancțiunile de abator și celelalte măsuri conform legislației veterinare în vigoare.

Supraveghere prin examme de laborator la:

taurii și bivolii pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de7 zile:

înaintea sezonului de pășunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

imediat după întoarcerea la stabulație;

Examenele se efectuează la LSVSJ și IDSA

Înainte de prelevarea probelor taurii și bivolii se țin în repaos sexual 7 zile.

De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni și învelitori placentare.

Inspecția carcaselor și organelor se efectuează în abatoare și alte unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici

veterinari

de stat sau alt personal veterinar clesemnat

În caz de suspiciune se recoltează:

de la mamifere: probe de carne și probe de organe (ficat, splină) atunci când apar leziuni suspecte;

de la păsări: carcase întregi pentru apre.cierea gradului de contaminare a suprafeței cu Campilobacter.

lllTUBERCULOZAI

I._LA BO NELE OMESTICE ( taurine, bubaline).

l. C.ontrnr,le _ leintrad_ermotub, : r c u!il1ice și/sm1 cele penim r r. spuns im.un mediat

B -105

1.ln efectivele libere:

elulnr se plan'.fică

ȘI

se efectuează cu cel puțin două săptămâni înaintea acțiunilor

tuberculinări generale prin test unic (TU), de două ori pe an, în trimestrul li și IV la toate

• I

•

tud

•

ț·

- ·.

mmcnopr?filactic':: . . .

u trei săptllmam mamtea cm1tn,aldorr11e11țmnut•:

pci.l se efectueazli

ovme e m vars a e pese

sap amarn,

tratamente antiparazitare.

toate animalele reagente (pozitive și neconcludente) la TU, vor fi examinate în laborato

3. Se int•nke utili1.area, penim tesr.nre alergică a tubercu l inelor nNm<1\ogate,

pentru răspunsul imun mediat celular, prin metodele omologate (EIAs-ylFN și/sau TISL) la 15-

alterate_sau cu te.m.e de vnlabilit11te m..1>irat pre.,--um și instrument a r de lucru defect,

30 zile de la TU sau TCS executat la 42 de zile de la TU, animale care la acest al doilea tes

ne.auronzat nv;trot.,gic. _ .. .

. .

nu au reac,tIe

nega va, se

't"

4. Nu vor fi supuse testam mtrndcrmot . uberculm1c"

mi p<:n!:m rnspuns imun . mediat

const era pozIIve.

,:eluiai:

animalele pozitive la

TCȘ

(efectuat la 42 zile

la TU

EIAs-ylFN se elimină

obligatoriu

animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi:

din exploatatie prin abatorizare. Se recoltează probe, sub supraveghere sanitară veterinară,

dexametazona,hidrocortizon;

pentru exam'ene complexe de laborator, în vederea precizării diagnosticului de tuberculoză; se -

• maleleafla t e în ultim lună de gestație și "':, 1 e în primele 3 de zile după fătare;

•

"I d

ap !Ca masun e e

b t

Corn a ere,

fii •

•

d' I

pro I aX1e ȘI pro ec, a me IU Ul,

•t t

con

Orml a

• I t·

ammalele bolnave, aflate m tratament sau cele m convalescența

CU egIs a,la

5. Expedierea animalelor reagente la abator se face în baza certificatului

sanitari

sanitară veterinară în vigoare.

veterinar de transport și sănătate barat cu diagonală roșie i fișei de tăiere

Cll

e) bovinele destinate exportului cu 30 de zile înainte prin test unic

:,-CZltlia'.ele teslul i inlrnd :111otu c111i11ic sau pentru r!ispuus imun mediat oelular

ȘI El s-ylF a

ln efectivele suspecte

uitocr Jle

ele

tnf>.hcul "\'cl,"11."ttlltr . <>ilCt l.

_ _

•

• u

•

ef tuarea tnm tnala

pri •

TU • A

N I 1

·1

• I"

• ZI e ȘI e ,minarea pnn

taiere a arnmalelo

Antn1alele reagente se sacr1ficll m abatoare autonzate ,

m partida separată sau m ala srmitr,r:i ,

sub supraveghere sanitară veterinară și cu aplicarea măsurilor de

u •

•

pozitive cu recoltăn de probe pentru examenele de laborator

decontaminare și protecția mediulu i

se despăgubesc conform HG 1415 / 2004;

În efectivele infectate:

7• .

Proprietarii animalelor reagente sacrificate pentru precizare de diagnostic se

este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză și popularea

despăgubesc potri_vit legii indiferent de ezultatele examen lor dela orator . _ .

•

••

•

••

•

8. De la toate arumalele reagente, sacnficate pentru precizarea d1agnost1culu1 de

mgrașatornlor cu bovme provenite dm exploata ) sau curți contaminate,

tuberculoză, se vor preleva obligatoriu probe individuale pentru e.xamene de

în efectivele, curțile și localităVle cu bovine pentru reproducție și producție de lapte, în care

laborator, astfel:

se declară tuberculoza, se execută testări trimestriale prin T.C.S. sau EIAs-ylFN, la toate

limfonod e capu!ui: etrofaringiene (stâng și drept) mandibulare (stâng și

bovinele de peste 6 săptămâni·

rept), parohdtene (S!âng

ȘI

drept);

•

QOI

•

limfonodurile traheobronhice (stâng și drept), mediastinale ( anterior și posterior);

•

cand procentul de mfec e

epașește

e,ectivu testat ȘI tu erculoza a tos

limfonodurile hepatice, iliac (intern și extern) retromamar (superior și inferior) și

diagnosticată și la tineret în vârsta de 6 săptămâni, exploatația inclusiv gospodăriile cu peste 2

poplitei;

bovine se supun Programului de asanare prin depopulare totală, interzicându-se activitatea de -

P?rțiuni de _tesuturi _și organe (pleurii, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe

reproductie

gemtale, glanda mamara, etc);

• u .'

•

,ln unita le cu procent de m

•

fectie

e sub

1 O

1/o

upa

. .

e 1 Immarea animalelor pozitive

9.Este obligatorie și supravegherea anantomopatoloigcă și de laborator pentru

uberculoz.ă a tuturor bovinelor moarte sau tăiate de urgență provenite din

efectueaza decontaminari locale sau generale ale adăposturilor Qn functie de anotimp) se

exploatații contaminate.

executa trimestrial testul

10.Examene.k bacteriok-gke și hi s topatologi-1 JJ<)Ziti'le certificti diA2,iwst .i. c11I de

TCS sau EIAs-ylFN eliminarea animalelor pozitive prin abatorizare si examen delaborato

tubercul<>,:ă,bioteSlnlinace, t ecnzutiliind<>p\ionnl.

11. Tuberculoza se declară oficial conform ordinului nr. -156/1999 pe baza

pana

obtinerea a 4 controale consecutIVe negative In fennele de vaci de lapte. Dupa

buletinului de analiză emis de LSVS județean sau IDSA. Pentru animalele din

efectuarea celor 4 controale cu rezultat negativ, unitatea se supune operatiunulor de sanitatie

import sau selecție confirmarea bolii se face prin buletin de ananliză eliberat de

veterinara si controlul eficientei acestora cu testul TAAR negativ ferma se declara indemna de msA.

!tuberculoza.

12. După declararea bolii, autoritatea veterinară teritorială competentă, împreună cu

• d

t I d

t··

"fi

ț'

b O 1

O 2 o/c

•

medicul veterinar epidemiolog de la DVSA județeană efectuează ancheta

•

can procen

e re c.11nespecIIce se n:ien me C?ns ant su

, - ,

ȘI xamen_e e de

epidemiologicl! · și întocmește programul de asanare.

laborator (cel pu n doua examene consecutive la un mteival de 6 lunQ, la 10% dm efectiv sun

13. Medicul veterinar oficial comunică în scris deținătorului de animale

negative, efectivul poate fi declarat indemn de tuberculoză iar măsurile de restricție se ridică

restricțiile privind circulația animalelor și condițiile de valorificare a

după efectuarea actiunilor de sanitatie veterinară (deratizare dezinsectie decontaminare) și

produselor de origine animală provenite de la acestea.

•

ȚA /\

•'

! 4. Notificarea focarului de tuberculoză declarat se fiice la ANSVSA prin raportul

dupa controlul efic1ențe1 acestora pnn testul

l"\l"\f',.I

care trebuie sa fie negatl\f .

e notificare a bolilor și situa\ia epizootiilor.

Dupa eliminarea animalelor poz din unitate restul bov se retesteaza prin TU dupa minimum 45

15. Pentru bovinele importate ,

DSVSA județene vor notifica la

., \NSVSA

în

de zile iar animalele reagente se reexamineaza prin EIAs-ylFN.

rezultatele preliminare ale testelor intradennotuberculinice

și/S3ll

pcnr.m riispuns

'4.

îngrășătorii:

imun mediat cclt ar inclusiv rezultatele finale c . â11d ace,lo::.a sât1t pozitiv,:,

Sll1.1

tuberculinare anuală (trim.1I), prin TU a tuturor bovinelor, cu abatorizarea animalelo

f '.} :: rarea și stingerea oficială a tuberculoze i

la bovine ,

se face în confonnitate

pozitive;

cu legisla\ia sanitară veterinară în vigoare;

îngrășătoriile in care boala a fost confirmată și declarată oficial se supun măsurilor de

17. Decontaminarea și atestarea eficienței acesteia se face conform. prevederilor legale;

asanare prin depopulare totală . "

TUBERCULOZA

B-105

II.

ALTE RUMEGĂTOARE DOMESTICE

RECEPTIVI<:

(ovine

și

caprine).

17.

La ovine, testul intradermic se execută prin injectarea

a).

examene anatomopatologice pentru depistarea leziunilor de tuberculoză la intradermică a câte 0,1 ml PPD-bovin și PPD- aviar în puncte ovinele

și

caprinele abatorizate, tăiate de urgență sau moarte;

separate, pe latura toracelui posterior articulației cotului iar la

b).

_ testare alerg că, de ouă ori pe an

rim. II și IV), prin IDR-TCS la ovinele și caprine testul poate fi efectuat ca la bovine, pe latura gâtului.

capnnele adulte chn efective: _

Citirea

reacțiilor se face la 48 de ore după inoculare:

- cu antecedente

bo .

ala sau cu n .

sc max . lffi

. d d e m t f u e b cț1e;

nfi t

· mterpretarea reacțn .. 1or se 1 ;,: ace d

upa u

c h

ei • a recomandata u

pentru

- m care au

st epistate cazun cu ezmm e

ercu oza co trma e pnn d.

t' 1

•

tub

· I

mee ȘI apn ee reagente a . - T

•

• 1

IDR

examene

d e

l a h ora t .or

1agnos icu a1erg1c a para

ercu oze1 a ovme ș1 capnne.

- rumegătoarele receptive din exploatații de bovine care au fost diagnosticate

•

vor fi supuse

pozitiv pentru tuberculoză.

testelor serolo Ice

ȘI

_examenelor bacten l g1ce pe _Probe de

c).

toate animalele pozitive la IDR - TCS se abatorizează și de la acestea se fecale pentru d1agnost1cul paratuberculozei; m același scop, de recoltează probe pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză

la animalele tăiate, limfocentrii mezenterici și mucoasa

d).

efectivele de ovine și caprine în care boala a fost confirmată și

declarată

oficial intestinală

vor

examina

necropsic,

histopatologic și se supun

programului de asanare prin depopulare totală.

bacteriologic: Respectarea protocolului/1991 între MAA -

PORCINE DOMESTICE

ȘI

SĂLBATICE.

ANSV ș_i AG

uprivire I

supravegherea și revenirea

a • ). s

upraveg h

ere prm •

exp ert

·ă

e a b t a or (d up ă tă I · ere sau v " ana t)

ȘI •

reco Ita rea d

unor bob . tra . n . sm1S1b . de

u de la .

a .

nimale Ia om; ar u ealul m care au 1

probe de țesuturi

și

organe cu leziuni suspecte de tuberculoză care se expediază la fosepiS t ațI

P_?rci

albatI ui

_cu tuberculoza va fi supus

laborator pentru precizarea diagnosticului de tubt.·rculoză.

acțmmlor de vaunatoare m!enstva, .

b).

Exploatațiile

în

care

boala a fost

confim1ată și

declarată

oficial

supun 19.

La IUplegatoarele ș1 alte ammale receptive dm

medml

măsurilor

de asanm·e prin

depopulare totală.

silvatic,

captivitate

semicaptivitate,

organizarea

c).

Adăpostul și incinta exploatației de porcine

îi:t

care au fost ca-t.:ate :mfrnalele cu acțiunilor de depistare și diagnostic și asigurarea materialelor; diagnostic de tuberculoză vor fi supuse acțiunilor de sanitație veterinară (deratizare, necesare revin MAPDR și proprietarilor de rezervații. dezinsecție, decontaminare, cu controlul eficienței acestora prin TAAR;

20. Este interzisă administrarea în hrana camasierelor a

d) , _Areal l în care au provenit porcii s!lba!ici cu tub rc loz ,

_Ia

c e

s- u produselor lactate, deșeurilor și confiscatelor de abator

d IStat

lezmm de_ tub rcu oză, e pui:e 1:1asunlo; de rest cție nvmd crrculația provenite de la animale cu tuberculoză, dacă acestea nu au fos1

ammalelor domestice ȘI se mtens1fica acțmmle de vanătoare m zona.

tr t a a tet

ernu • c

A m con1 ;,:

onm •t

t a e cu l

eg1 • s1a. 0

- a sam ·t ara u

v t e en · nara u

A m

IV.ANIMALE RECEPTIVE DIN MEDUJL SILVATIC ÎN CAPTIVITATE

vig9are;

ȘI

SEMICAPTIVITATE (Capre, cerbi, zimbri, girafe,Iame, cămile și alte

21.In gospodăriile populației

și în exploatațiile de

_ păsări în

mamifere: camasiere, feline; maimuțe) DIN REZERVAȚII NATURALE,

care tuberculoza a fost diagnosticată la alte animale receptive

GRĂDINI ZOOWGICE, PARCURI, ETC.

sau la acestea se înregistrează frecvente reacții nespecifice, vor

a)._ Snpravegl:u::rn

prin ex.am anatomopatologic și

laborator

la toate

animalele fi sacrificate un număr suficient de păsări (minimum

capete)i

depistate moa e, vanate sau tarn e;

și examinate complex în direcția tuberculozei.

})

\r u: ;m c,a

pro'.:mit

a imalele :

t ber t loza va

fi supus masurilor

22. Supravegherea și controlul aplicării măsurilor generale de

1milare

prcvdzuk:

la pd

III, lit.d., pentru

por...,u salbatJ,.; . 1.

•

•·b

1 .. d

•

CARNASIERE

ȘI FELINE

•

OMESTICE (C"

t . , p . m . cI . , nurci

d prevemrea ran .

srm enI o .

n e a anuna e a om, se e1ectuea . za

a) Examen anatomopatologic și de laborator la toate animalele cu leziuni suspoct e

catre autontatea vetennara competenta, m toate cazun e,1ar de tuberculoză·

când se constată încălcări ale legislației veterinare, autoritatea

•

b). Declarar;a oficială a bolii se face pe baza buletinelor de analiză pentru veterinară este în măsură să decidă suspendarea autorizației confinnarea bolii iar

în

crescătoriile contaminate

aplică

programul de asanare

sanitare veterinare de funcționare pentru exploatația respectivă;

!prin

depopulare

totală.

TUBERCULOZA

B-105

IV.

ANIMALE

RECEPTIVE

DIN

MEDIUL

SILVATIC

ÎN

CAPTIVITATE

ȘI

23. Controlul sanitar al membrilor familiilor din

SEMICAPTIVIT ATE (Capre, cerbi, zimbri, girafe, I me, cămile și alte mamifere: carnasiere,

curtile contaminate ·va fi efectuat obligatoriup

feline; maimuțe) DIN REZERVAȚII NATURALE, GRADINI ZOOLOGICE, PARCURI, ETC.

•

a). Snpraveg):1ere

prin

examen

anatomopatologic

și

laborator Ia toate animalele depistate moaTte,

penoada de rmmmum 12 lum. Acest control va fi

vânate sau tăiate;

efectuat

unitățile

sanitare

ale

Ministemlui

b) Arealul din

care au

pmvenit animalele cu tuherculoz,1 va fi

supus

milsmi!or similare pr<:vilzute la

Sănătății, Conform Protocolului/1991 între

MAA-

pctill, lit.d., pentru porcii sălbatici.

(ANSV și MS)·

CARNASIERE ȘI FELINE DOMESTICE (Câini, pisici, nurci)

-,4

1 1

a).

Examen anatomopatologic și de laborator la toate animalele cu leziuni suspecte de tuberculoză;

'·· •

upraveș erea

Șl

c?ntro

sa itar.vetenn r

b).

Declararea oficială a bolii se face pe baza buletinelor de analiză pentru confirmarea bolii iar în

vor efectua m confomutate cu legislația vetermara

crescătoriile contaminate se aplică

programul de asanare prin depopulare totală.

în vigoare privind producerea, prelucrarea și

VI.

PĂSĂRI DOMESTICE (Găini, curci, bibilici, porumbei, fazani, etc.):

comercializarea laptelui și produselor lactate din

a!'

_s pravegh re

P:inxamene -_ natomopatologice și de laborator în fenne, curți, rezervații, parcuri,

exploata ile contaminate.

gradm1 zoologice, c1rcun, expoz1ț11 permanente, etc.

•

b). Exploatațiile

în

i;are boala a fost

confirmatâ

și declnrntă

oficial

supun

programului

a,ranare

Expertiza

amtara

vetenn ra

carcas_elor,

prin depopulare

touzlă

și

măsurilor de sanitație vet1,1rinarii în conformitate cu prewderile legale.

organelor

ȘI

produselor dm came destmate

PREVENIREA TRANSMITERII BOLII DE LA ANIMALE LA OM ȘI DE LA OM LA

consumului uman, se efectuează de către medicii

ANIMALE.

veterinari din abatoarele autorizate iar carnea și

Supravegherea și controlul pennanent al funcționării regimului de filtru și mijloacelor de manipulare,

organ le

•

· d

tub

decontamm •

are ș1 • d 1 '

strugere a pr od useIor p t a o1og1 • ce d

e on • gm •

e am • ma1 , a -

m t

oate

fi enne1e organ1 • 2ate ș , 1 •

. e

u eznuu

e .

erc .. u oza se supun

unitățile de cercetare și diagnosticul micobacteriozeior, în conformitate cu legislația sanitară veterinară'În

sancțmmlor de abatorpotnv1t legu.

vigoare;

Pentru orice abatere de la prevederile legii se

c_o trolul plicării și respec ării Norm lor de Protec_ți uncii.cu_ referire la preveni:ea îmbo n virilor

suspendă activitatea unității pentru o perioadă

protes1onale m ei_mele _orga_?t te_ de ammale (cole t1 1tăț1), mtățtl de prel crare ș1 comerciahzare a

stabilită de autoritatea veterinară competentă.

produselor de ongme ammala, mshtuțu de cercetare ș1 diagnostic al m1cobactenozelor;

•

Evaluarea trimestrială a rezervoarelor naturale și a surselor potențiale animale și umane de infecție, a

In cazul susptcmmlor, se vor recolta.P! be pentru

speciilor și subspeciilor de micobacterii prezente în teritoriu și a riscului de transmitere a bolii în relația

examene de laborator conform prec1zanlor de la

animal- om - anima

pct. 8.

Controlul trimestrial, prin examene radiologice, semiologice

ori

prin ahe teste de depistare a

25. Sanctiunile de abator pentru carnea și organele

tuberculozei la tot personalul angajat care desfășoară activități:

•

",t

·rc

a).

în ferme organizate de animale (colectivități);

prov me

_mami ere e

b).

în unități de prelucrare și comercializare a produselor de origine animală destinate consumului public;

localizare

ȘI

extmderea leziunilor m conformitate

c).

personalul care acordă asistență zoo- veterinară în unitățile menționate;

prevederile

normelor sanitare veterinare în

d).

personalul din unitățile de cercetare și diagnostic al micobacteriozelor;

vigoare.

e).

membrii familiil r din gospodări _ ile în car: au fost diagnosticate anima) cu tuberc )oz_ă.

Sancțiunile de abator pentru carnea și organele de

Supravegherea ș1 controlul samtar veterinar permanent al producem, prelucrăm ș1 comerc1ahzam

produselor de origine animală destinate consumului uman în:

pasare sunt unnatoare e.

toate exploatațiile de animale, inclusiv în gospodăriile individuale;

confiscarea carcasei și organelor

i'n

întregime în

toate unitățile prelucrătoare din industria alimentară;

caz de infecție generalizată sau de leziuni în organe:

circuitul comercial din piețe și unități de desfacere produse și preparate de origine animală.

însoțite de slăbire avansată și de infiltrații în

INS ECflA IMAL LOR AB TOR1:ZATE. .

. .

musculatură·

Bovmele, porcmele, ovmele

capnnele

și

alte arumale: rece - ph.ve .

domesuce

și

sălbatice: se supun

. .

inspecției post-mortem inclusiv

prin

examinarea nodurilor limfatice .

con iscarea organelor cu lezmm

ș1

adrmterea m

Păsările se supun inspecției individuale după tăiere, prin examinarea carcasei și organelor; în caz de

consum a carcasei, după sterilizare prin fierbere,

suspiciune se recoltează carcase întregi și organe cu leziuni (ficat,

splină,

ovare) pentm examene de

dacă aceasta nu prezintă modificări organoleptice.

laborator în direcția tuberculozei..

RINO TRAHEITA INFECȚIOASĂ BOVINĂ (IBR)

B-110

Supravegherea serologică prin ELISA pentru:

Taurii și bivolii autoriza pentru reproducție pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I și II, în fermele și gospodăriile în care nu se aplică programe de eradicare.

mamele de tauri, la autorizare, și candidatele mame de tauri o dată pe an, în fermele și gospodăriile în care nu se aplică programul de eradicare;

Tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după împlinirea vârstei de șase luni, înainte de plecarea din ferma de origine și la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinație;

Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti- IBR-IPV.

In caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice ,

în caz de necesitate se aplică măsurile cuprinse în Programul de combatere .

l . . Probele de sânge se testează la

LSVSJ abilitate și IDSA, după caz,

pe probe recoltate pentru LEB.

2. Examenele vimsologice se efectuează la LSVSJ abilitate

și

IDSA, după caz, pe probe de organe,

tampoane nazal leucoconcentrat.

TRICHOMONOZA BOVINA

B-112

I.Supravegherea clinică si anatomopatologica a efectivelor de bovine de reproducție în special la monta și la tătare, pentru efoctivele indigene și a celor aflate în perioada de carantină.

Supravegherea prin examen de laborator la:

taurii și bivolii din centrele de însămânțări artificiale și unitățile SEMTEST-la autorizare trimestrial;

taurii și bivolii la autorizare pentru montă, de 2 ori la interval de 7 zile;

- înaintea sezonului de pășunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

-imediat după întoarcerea la stabulație;

vacile, bivolițele si junincile care au avortat sau la care se suspicionează infecția;

sperma de tauri și/sau bivoli importată destinată însămânțărilor artificiale.

I.Notificarea se face confonn ordinului MAA nr.

156/27.12.1999

pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind ammțarea, declararea și notificarea tmor boli

transmisibile ale animalelor .

2 ; Examenele se efectuează la LSVSJ

și

/sau

IDSA.

Inainte de prelevarea probelor taurii

și bivolii se țin în repaus sexual 7 zile.

De la femelele care au avortat se

trimit

laborator, placentele și avortonii.

Din importul de spermă sub fonnă

de paiete se trimite la laborator o

cantitate suficientă pentm efectuarea

examenelor și păstrarea de

contraprobe .

ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ BOVINĂB-115

Supraveghere și/sau monitorizare conf. Ord 144/2002 cu modificările si completările ulterioare,

Ord .

MAPAM

nr. 741/2003.

Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau

confinnare a

bolii.

Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință în baza, protocoalelor stabilite de LNR - EST din I.D.S.A., numai de medicii veterinari abilitați, cu următoarele precizări:

prelevarea probelor de creier se efectuează în spații special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire

transmiterii unor boli infecțioase de la animale la om;

probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 24 luni sacrificate de necesitate și probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere

normală se prelevează prin tehnica foramen magnum numai în abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine;

de Ia bovinele domestice și de la rumegătoarele din mediul silvatic și exotice care au exprimat semne clinice nervoase se prelevează creierul în întregime (inclusiv cu trunchi cerebral) și se

efectuează investigații complexe pentru rabic, boala lui Aujeszky, listerioză, alte boli cu respectarea prevederilor legale privind protecția și bunăstarea animalelor.

2; Transportul probelor la LSVS abilitate pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanșe, conform prevederilor legislației sanitare veterinare în vigoare.

3 - P. rocesarea și examinarea probelor de creier se realizează în LNR - EST din cadrul I . D.S.A. și în LHS-EST abilitate din cadrul LSVS judetene, dupiicaz.

' Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri" și a cerințelor U.E.

ConflfDlarea diagnosticului se efectuează la LNR - EST din LD.S.A.

Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru ESB nu se

va da în consum și nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a furajelor proteice, a produselor cosmetice și medicamentelor;

Evidentele privind efectivele de bovine indigene și din import, inclusiv mișcarea acestora, pe categorii de exploatare și vârstă se întocmesc și se țin la zi de specialiștii epidemiologi din fiecare

DVSAjude(eanii.

8 .- Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii specialiști din LNR-EST vor face stagii de perfecționare în cadrul unui program de pregătire continuă, in

conformitate cu cerințele O.I.E. și U.E.

9, Medicii veterinari histopatologi specialiști vor organiza, cu sprijinul conducerii D.S.V., instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din județ, cu fermierii și

crescătorii de rumegătoare din teritoriu .

10 ;

Inspecția ante mortem se efectuează în abator de medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.

11.

în

cazul confirmării bolii se declară oficial conform Ordinului MAA nr. 156 / 1999. Carnea, organele și subprodusele se confiscă și se denatureazii fiind interzisă prelucrarea lor în îainuri

proteice, și se aplică prevederile ordinului MAA nr. 144/2002, cu modificările si completările ulterioare .

ARTRITA ENCEFALITA CAPRINĂ

B-153

Supravegherea serologică, pdn ID

și/sau ELISA:

capre domestice:

țapii,

,:u

14 zile înainte

și

dupii

campania de montă,

10'Yo ,

dar nu mai puțin de 5 probe

din caprele

de reproduc(ie d,:. peste 24 hmi ,

identificate,

din

forme de

reprodu c ție sau alte exploatații, o dată pe an ,

după făHiri

și

inaintea peri(}adei d ) mont .

2. Caprinele sălbatice din captivitate, semicaptivitate, rezervații naturale, parcuri, grădini zoologice ,

etc.:

din animale, o dată

an, odată

probele pentru Brucella melitensis.

Examenele

efectuează la

IDSA

LSVS

județene abilitate. Animalele pozitive vor fi eliminate

din

efectiv prin sacrificare Animalele condiționat sănătoase se testează de

2 ori

la interval de

luni;

SCRAPIA

B-160

. Supraveghere

șif

sau monitorizare conf Ord

144/2002

cu modificările si completările

ulterioare.

Supraveghere clinică în caz de

si.tspiciune sau deconfirmare a

bolii.

3, Testare

genotipică

a ARR

confonn Deciziei

2002/1003 CEE.

1 Notificarea se face confonn ordinului MAA nr.

156/27.12,1999

pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

Examenele clinice se efectuează de medicii veterinari

circumscripții, de la frontieră, zonali și igieniști din abatoare (ante mortem), în funcție de responsabilitățile precizate de DSVSA județeană.

Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință în baza protocoalelor stabilite de LNR- ESTdinI.D.SA, numai de medicii veterinari abilitați,

4.-Prelevarea probelor de creier se realizează în spații amenajate special în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecțioase de Ia animale la om;

5.- Transportul probelor la LSVS abilitate pentm diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanșe, confonn prevederilor legislației sanitare veterinare în vigoare .

6 .- Procesarea și examinarea probelor de creier se realizează în LNR- ESTdin cadrul LD . S.A .

și în LHS-EST abilitate din cadiul LSVS județene, după caz .

7:Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentm teste de diagnostic și vaccinuri" și cerințelor U.E.

Confinnarea diagnosticului se efectuează la LNR- ESTdin ID.SA. prin metode speciale. Până în momentul în care examenul de laborator va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării și investigației pentm scrapie nu se va da în consum și nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a furajelor proteice, a produselor cosmetice și medicamentelor,

Evidențele privind efectivele de ovine indigene și din import, inclusiv mișcarea acestora, pe categorii de exploatare și vârstă se întocmesc și se țin la zi de specialiștii epidemiologi din fiecare DVSAjudețeană.

IO. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii specialiști din LNR-EST vor face stagii de perfecționare în cadrul unui program de pregătire continuă, în confonnitate cu cerințele O . 1 . E. și U.E.

Medicii veterinari histopatologi specialiști vor organiza, cu sprijinul Conducerii DSVSA, instruiri trimestriale în domeniul EST

cu întreg personalul medical veterinar din județ, cu fermierii și crescătorii de rumegătoare din teritoriu.

IHJRINA B--202

Întregul efectiv de cabaline din țară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:

Inspecție vizuală și anatomopatologică a cabalinelor de reproducție în perioada montelor .

Supraveghere serologică prin RFC la:

1O % din iepe si tofi. annăsarii din

herghelii, depozite de annăsari, stațiuni de montă, hipodroame, asociații hipice,

alte unităti specializate

l. No1ificarea se face c,,nfmm Ordinului MAI\ m·. 156/27.l 2.1999 p1:n1m aprobarea normei saniwre voteriarae privind anunțarea, d< darru·ea și nntific-area unor boli transmisibile ale animal,elor;

2. Exam<:nele- se efeciu;:-.ază la IDS.A;

]. Exportul de animale vii se vor respec . ta prevederile Ordinului nr. 486/2.0\1l, cap. lV, pct c).

ANEMJA

INFECTIOASĂ

ECVINĂ

B-205

Supravegherea serologică prin ID (testul Coggins) sau ELISA, a ecvideelorîn vârstă de peste

luni, astfel:

a) armăsarii folosiți în stațiunile temporare de montă, la autorizare și apoi de

ori pe an după cum

urmează:

- cu

zile îMinte de plecarea din depozit;

•

zile înainte de retragerea din stațiunile de montă

- după

zile de la reîntoarcerea lor în depozit,

armăsarii din stațiunile permanente de montă la autorizare, de 2 ori pe an (febmarie-martie și octombrie-noiembrie);

iepele de reproducție, o dată pe an (febmarie - martie);

ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociații hipice și alte unități specializate, de două ori pe an, (februarie - martie, octombrie - noiembrie);

toate ecvideele în exploatare, o dată pe an, după dezinsecție (februarie -aprilie),

t) ecvideele seronegative din localitățile contaminate, ca și cele din zona de protecție de l

Km, în jurul hergheliilor, depozitelor de armăsari, sau altor unități specializate, se testează de două ori pe an (februarie

- martie și octombrie - noiembrie);

2. Supravegherea prin examene anatomopatologice și histologice la ecvinele moarte în perioada de

Notificarea se face conform ordinului

MAA

nr.

156/27.12.1999

pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor

Examenele se efectuează la LSVSJ și IDSA, după caz, pe probe de ser trnnsportate în termos cu gheață, nu mai târziu de trei zile de la recoltare.

Pmhele

Sc'1'

cu rezultat neconcludent

(duhi,x;)

sau cazuri.le de

liligi1J

irrregistrntc la

LVSJ

se trimit la IDSA ,

pentm f:xpcrtiză

Ecvideele reacționate pozitiv la testul Coggins sau ELISA se microcipează și se trimit în termen de

zile de la primirea buletinului de analiză la abator pentru tăiere la sala sanitară .

Localitățile indemne, în care s-au înregistrat uimi sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate și se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislația în vigoare pentru combatere .

Se interzice circulația ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din localități contaminate, în localități indemne.

Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din stațiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociații hipice sau

carantină sau în cazul suspiciunii bolii.

Respectarea prevederilor de eradicare rapida a AEI

Pen1ru exportul cabalinelor cu destinația sport să rezulte că animalele au fost testate pentru anemia infecțioasă, cu cel mult 3 luni înainte de export, prin imunodifuzie;

alte unități specializate, pentru a monta sau, a se monta în localități cu animale contaminate.

futroducerea de armăsari sau iepe de reproducție din unitățile și localitățile contaminate, în herghelii, hipodroame, stațiuni temporare sau pennanente de montă, depozite de armăsari, asociații hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene serologice negative efectuate Ia interval de 30 zile, într-0 perioadă de 40 zile, înaintea acestui transfer.

10.

Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acționat în stațiuni temporare de montă dacă nu au fost examinați serologic în perioada de carantină, după reîntoarcerea lor în herghelie sau din

stațiunile temporare de montă.

INFLUENTA ECVINĂ

B-206

l. In caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi de sânge,, la interval de 21 zile, și virusologice.

2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, la I0% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale nevaccinate.

Notificarea se face conform ordinului MM.nr

156/27.12.1999

ventru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

I. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge, după caz.

2. Supravegherea serologică se efectuează la IDSA, pe probe recoltate nentru examenul AIE.

RINOPNEUMONIA ECVINĂ

B-208

l. În caz ele suspiciune se efectuează examene serologice (ELlSA) pe probe perechi la interval de 21 zile, virusologice și histologice

2. Avortonii se examinează prin examen virusologie și histologic.

Notificarea se face conform ordinului MM.nr.

156/27.12,1999

ventru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

Examenele virusologice și serologice se efectuează la IDSA

_ Examenele histologice se efectuează la LSVSJ abilitate și după caz la IDSA pentru județele a căror LSVSJ nu sunt abilitate.

MORVA

B-209

Întregul efectiv ele ecvidee din tara este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:

Inspecție vizuală și anatomopatologică.

Supraveghere serologică prin RFC a:

- 5 % clin ecvideele în vârstă de peste 12 luni - o dată pe an;

Supravegherea prin testul alergic (maleinare intraderrnopalpebrală) la ecvideele:

folosite în scop de diagnostic didactic sau experimental;

cu reacții pozitive, dubioase sau anticomplementare la RFC.

supraveghere bacteriologică și histologică la animalele moarte și suspecte clinic în perioada de carantină profilactică .

Notificarea se face confonn ordinului MAA nr.

156/27.12.1999

pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

Examenele se efectuează la LSVSJ pe probe recoltate pmtm anemia infecțioasă ecvină.

Pmtm exportul de animale vii se vor rt.-.;p<:.-cta prevederile Ord. 486/2001, capitolul IV, punctul C

ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ

B-211

l .

Supraveghere serologică prin seroneutralizare sau ELISA :

armăsarilor de reproducție din herghelii și depozite, o dată pe an;

la 20% din iepele mame din herghelii și din unități specializate (o dată pe an);

Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.

în caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la

interval de 21 zile, și virusologice.

Pentru exportul de cabaline cu destinația sport să rezulte că animalele au fost

testate pentru arterită virală cu 21 de zile înainte de export, prin reacția de seroneutralizare.

Notificarea se face confonn ordinului MAA nr.

156/27.12.1999

pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea ,

declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor .

Examenele se efectuează la LSVSJ abilitate și după caz la IDSA pentru județele a căror LSVSJ nu sunt abilitate.

România nu importa ecvine cu arterita virala.

SINDROMUL RESPIRATOR SIDE REPRODUCȚIE LA PORCINE

B-257

Exploatațiile supuse programului de supraveghere vor expedia anual pmtru confirmarea indemnității 20 probe de ser de la porcii

în

vârstă de l 00-150 zile

pe perioada carantinei, de la animalele recent achiziționate se vor recolta 20 probe de ser de la porcii în vârstă de 100-150 zile.

în cazurile de suspiciune de boală:.

tmunene serologice pe probe pt:red1i recollate la interval de 45-60

zile,

examme viru. ologice, histologice și identificarea de genom vim.I specific prin PCR la IDSA.

4. Boala se confirmă

p1in

evidențierea seroconversiei sau prin izolarea virusu.lui /

detecția antigenului viral.

Notificarea se face confonn ordinului MAA nr.

156/27 .12.1999

pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

Exploatațiile infectate ce fac reproducție nu mai fac obiectul programului de supraveghere serologică, decât după repopulare cu porci ce provin din efective certificat indemne .

Exploatațiile profilate pe îngrășare și cele ce nu fac reproducție pe minim patru scroafe, nu fac obiectul Programului de supraveghere

4: Este permisă afluirea în alte exploatații indemne doar a loturilor

indemne la această boală.

5 .

Examenele de supraveghere serologică și de confirmare în cazuri de suspiciune de boală se execută la IDSA și LSVS udețene abilitate.

SALMONELOZE

TIFOZA AVIARĂ (fifopuloroza) (B

308) și PARATIFOZA (C

855)

1. Supravegherea se efectuează în confonnitate cu prevederile din ordinul

AVIARE

. Pe probele care se efectuează examenele pentru tifoză se realizează și cele pentru

MAPDR nr.

474/2001.

anexa 2, capitolul

paratifoză aviară.

2 .

Controlul serologic în exploatații, prin reacția de aglutinare cu sânge 2- Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, din punct de vedere al

integral (RASI)

se execută de către detinătoml păsărilor cu personal de

salmonelozelor, conform următorului program:

specialitate instruit și pe cheltuiala acestuia, sub supravegherea medicului

3. Vaccinarea antisalmoneilică a păsărilor este optională și se efectuează

a) Toate efectivele pentru producție comercială, exceptând efectivele de găini

veterinar oficial.

ouătoare sub 250 de păsări, vor

supuse controlului pentru salmoneloze;

numai

în

scop preventiv cu aprobarea ANSVSA in conditiile Ordinului

b} Toate efectivele de tineret destinate tăierii (găini, curci, rațe; gâște, fazani, struți,

MAAP nr

77/2003

prepelițe, etc) vor fi examinate bacteriologic pe cadavre, ultima examinare se

Vaccinarea se execută numai cu aprobarea ANSV în condițiile Ordinului efectuează cu 1 O

zile înainte de tăiere;

MAAPnr. 77/2003, publicat

în

MO nr. 157 bis din 3.12.2003. În

Control bacteriologic pe păsări bolnave și cadavre din zona de protec e a fermelor

exploatațiile de creștere intemsivă a păsărilor contravaloarea vaccinului și a de selecție, reproducție rase ușoare și reproducție rase grele.

manoperei se suportă de către proprietar.

c) Toate efectivele de găini ouătoare vor fi examinate pe perioada ouatului de două

4 .

în situația depistării unui caz pozitiv ,

se face recontrol Ia întregul efectiv,

ori la interval de 3 luni, pe cadavre;

inclusiv în unitățile la care s-a livrat material biologic din loturile respective

d) Pentru fermele de reproducție sa va proceda astfel:

5. (Pentru examene de laborator se recoltează probe constituite din :

ouă ,

embrioni, fecale diareice, deșeuri de incubație - în special puf din

Pentru fennele de bunici

eclozionator, coji de ouă din eclozionator, fecale proaspete, păsări vii

-pui de o zi: in ziua popularii pe probe de cadavre sau meconiu;

muribunde, reagenți pozitivi, cadavre proaspete sau congelate, organe

-pe durata vieții: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale;

(splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade), os lung nedeschis,

-pentru producție de ouă de incubat pe probe de fecale lunar din fiecare hală;

pentru izolare bacteriologică ,

iar pentru RSAL probe de sânge. Numărul

-din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morți sau

probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsâri sau mai mare trebuie

să

fie

meconiu.

de minim IO); Prelevarea probelor se efectuează conform prevederilor

Pentru ferme de părinți

ordinuluiMAPAMnr. 77/2003;

-pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau meconiu;

6. Păsările cu reacție pozitivă bacteriologică și la RSAL se elimina;

trimite la IDSA toate tulpinile din genul Salmonela rezultate in urma

-pe durata vie i cu 2 și 4 săptămâni înainte de declanșarea ouatului pe cadavre și pe

ă 7Analizele se efectuează Ia LSVSJ și/sau la IDSA .

LSVSJ obligatia de a

probe de fe.cale;

efectuarii examenului bacteriologic, in vederea tipizarii;

-din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morți sau

8. Din unitățile contaminate nu se admite introducerea de ouă la incubație;

meconiu.

9. Costurile examenelor de supraveghere sanitară veterinară sunt suportate

Toate păsările care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie de proprietarul animalelor.

să fie testate, inclusiv pommbeii.

Notificarea se face conform ordinului MAA nr.

156/27,12,1999

oentm

Toate probele care au reac onat dubios sau pozitiv la RASI, vor fi examinate prin

aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea - și

RSAL și examen bacteriologic.

notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

Pentru realizarea examenului pe fecale se efectuează pe un număr de minim 60 de probe de fe.cale.

MICOPLASMOZA

1. Toate probele provenite din ferme diagnosticate pozitiv la reac i serologice, vor 1.!".xamenele se efectuează la LSVSJ și IDSA.

RESPIRATORIE

fi examinate și prin alte metode de laborator.

2 .

In unitățile în care se practică vaccinarea, nu se efectuează examene

AVIARĂB-311

2. Examene hmareprin embrioteste pe embrioni morți în coajă, pui neeclozionați.

serologice sau alte examene de laborator

TULAREMIA

La iepurii domestici

1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr.

156/27.12,1999

}X!ntru

B-352

l Supravegherea morfopatologică și bacteriologică pe toate animalele moarte.

aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și

2. Supravegherea serologică prin RSAR la constituirea crescătoriei;

notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

II. La iepurii sălbatici prin examene morfopatologice și bacteriologice pe cei găsiți

2.Examenele se efectuează la IDSA, pe aceleași probe pe care se execută și

morți

examinările serologice pentru bmceloza și boala virală hemoragică .

BOALA VIRALA HEMORAGICĂ A IEPURELUI DE CASA(BVH)

B-353

Supravegherea anatomopatologică și virusologică (HA) a tuturor iepurilor morți din crescătorii și a celor morți în timpul tranzitului sau perioadelor de carantină.

Supravegherea serologică prin RIHA la:

din iepurii din crescătorii unde nu s-a vaccinat.

din iepurii aflați in gospodăriile populației

unde nu s-a vaccinat.

Notificarea se

face conform

ordinului

MAA

nr.

156/27

.I2.1999

pentru aprobare.a nonnei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

Examenele se efectuează la

LSVSJ și

IDSA

BOALAHEMO- RAGICA A JEPU- RELUIDECÂMP

(Sindromul iepurelui brun european)

Supravegherea anatomopatologică si virusologică la iepurii morți, vânați sau capturați;

I. Notificarea se face

conform

ordinului MAA nr.

156/27.12.1999

pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea

și

notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

2 .

Examenele se efectuează la

IDSA

cu reagenți asigurați de importatori

conform

caietului de sarcini.

SRPTICEMIA

HEMOR,.\GICA

VIRALĂ

LA SALMONn>E

(B•-401)

Supravegh<.."!"e prin examen clinico-anatomopatologic

și

diagno&tic de

laborator

prin izolarea

și

identificarea

age:nmlui

etiologic

li.1

toate unitiitile

salmonide inclusiv mediul nat11ral.

caz de necesi!ate diagnostic

complet

de laborator

1Notificarea

:ie

face conform Ord MAA nr. 156/27.12.1999 și Ord .

MAA nr. 211983.

2.Examerml clinic anatomopatologic se efoc1uează de către specialiști LSVS și/sau !DSA la LSVS, iar diaguostkul de laborator la IDSA

3 Examenul

cliniil

și/sau imafnmoparologic, prelevarea probelor și examenul de laborator se efoctu, ză în ermformitaw cu Ord. J\/L AP nr .

471/2002, Ord. MAAP241,2002 și Ord. MAAP 494,'2001.

In scopul detectării si indepărtil.rii paraziților vizibili, medicii veterinari de stat sau

,llt

p-::rsonal veterinar desemriat de autori1atea cr,mp,1rentă, vor supune pestele si produsele de pescărie unei inspecții viz.uale ,

înainte de preluc.,·rnre sau cnmeroializare. Peștii s a u părțile de .

pe s te infostate cn para;frți ,

nu trebuie comerdaliwte pe piață pentru consum uman și vor fi. dirijate pentru pref.1.1eran 1 '1n făina proteică sau di,,.tmgere.

Pestele cu formuțiuni parazitnre în țesu1urile comestibile profrmde care nu prezintă modific - ări organoleptice

ș i are aspect respingător se poate valorifica confonn preved e rilor legale in. vigoareo. Se exclude din consum pestele cu fonnajiuni parazit , ire în profonzime care produc modific:iri organoleptice si are aspect

respingiltor .

Pestele po:lte fi admis în consum illră restricJii dacă formațiunile pamzitare sunt sih.mte strict la nivelul 1ubului dig<:<:tiv sau la nivelul sewaselor viscerak si acestea se pot îndepărta 'în toml:ita1e.

NECRO:l...A

HEMATOPorn:r1cĂ

INFECfIOASĂ. A

SALMONil)JJ:LOR (IH05)

Supraveghere prin exmnen dinico-anaiornopatologk și diagnostic de laborator prin izolarea și identificarea ag,1ntului etiologic în tollk unitățile de salmonide in.clu5iv mediul natural

în

caz de necesitate diagnostic complet de laborator

l. Notificarea se face conform Onl MAA.nr. 156/27.12.1999.

Examenul clinic anatomopatologic se cfec1ucază ele către specialiști LSVS și:sm.1 IDSA la LSVS, iar diagnostkul de laborator la IDSA.

Examenul clink\ și/sau anatomopatologic, prelevm-ea probelor și examenul de laboratm se cfodueal.ă în conformi u 1te cu Ord.

Iv.IA.AP

nr .

47L'2002, Ord.

M:/1.AP

241 / 2002 și Ord .

MAAP 49-1 1 2001.

Mem pc .

4 și S ,

coli,ana 4

VIREMrAm: PRIMAVAUĂ A CRAPULU1

(B-4(i4)

Supraveghere prin examen clinico-anatomo1r<1tologic și diagnostic de laborator prin izolarea și identificarea agentului etiologic în toate amenajările piscicole de ciprinide indusiv mediul natural și Delta Dunării

în

caz. de ne.::esitatc diag.11os1lc complet ele laborator

NECROZA PANCREATICĂ

INFEC:J'IOASA A SALMONIDELOR

Supmveghere prin examen clinico-anatomopatologic și diagnostic dt laborator prin izolarea și identifo)area agentului etiologic 1n toate uniiilț:ile de salmonide indusiv mediul natural

ca z

ck: necesitate diagnostic complet de laborator

Yii:RSINJOZA

(BOALA GUR.4. ROȘIE.)

imlmouide

Supra ·eghere prin examen clinico--anatom(lpatologic și diagnostic de laborator prin izolarea și identifi irt a agentului e1i.ologi1) în to!lte unitățile de

salmonide

inclusiv mediul natural.

În caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

Notificarea se face confomi Ord. MAAnr.] 56/27.12.1999.

Examenul

clinic ,

arrntomopatologic se efrctuea?li de către specialiștii LSVS și/sau JDSA la LSVS sau IDS.A, diagnosticul de laborator

se stabilește

la LSVS sau IDSA, iar cnnfirmarea bolii la JDSA

tdem pc. 4 și 5, 1)oloana 4.

HOALA BACl'ERlANA

RfN"ICHIULUI LA

SALMONID!

ANEML\.

INFECfIOASA A

SOMONULUI

Supraveghere

prin examen clinico-anatomopatologic și diagnostic de la.borator prin

izolarea

și idenriffoarea agentului , tiologic în toate unitățile

de salnxmide inclusiv mediul natural.

În caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

N o1ificarea se face con:fmm Oni MAA nr. ] 56/27.l 2.1999.

Examenul clinic, anatomopatologic se efectuează de câtre specialiști LSVS și/sau JDSA la LSVS,

iar

dil1gnosticul

laborator la

msA.

Examenul dinic șîlsau anatomopatologic, prelevarea probelor

și

examenul dr:, laborator se efectuează în c:m1fon11itme cu Ord. MAAP nr. 471:2002, Ord. MA/\P 24112002 și Ord. MAAP 494/2001.

fclem pc. 4 și 5, ccfoana 4.

MIXOSOi\-HAZA

Supraveghere prin cxnmen clinic și dingnostic dt laborator prin identificarea.agentului etiologic.

În caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

Examenul clinic deâectueazii . de specialiștii LSVS sau IDSA, diagnosticul

stabilește la LSVS și se confirmă la IDSA.

Idem pc. 4 și 5, coloana 4

GIRODACflLAZA

r'\.lte boli ba, t!:1-i.ene:

Boala Columu:u-is

salrrwnide

J<:ritrodermatita la dprinhle

Supraveghere prin examen ci.inic, anmomopatologic și diagnostic de laborator în toate amenajările de salmonide și ciprinide inclusiv în mediul na1uml și Ddta Dunării .

În caz de necesit:1te diagnostic complet de laborator.

Examen clinic, anatomopatologic

ș i diagnostic de laboralor la LSVS

și confinnare

la [DSA. Idem p,:. 4 și 5, coloana 4.

Altt

boli para:1.itare:

-IHTIOI ◄ 'TilUA:l,A

CRIP'Wl.UAZA

Supmveghere prin examen dinic, miatomop11lologic și diagno:;t:ic de

laborator ·1n toate amen!\jMi!.i de ciprinide inclusiv

i'n

m,:diul natural și Delta Dunării, precum și fa mnem ările de salmonide.

C<lZ

de n0:esi!ate diagnostic complet de laborator.

HONA:'VUOZA

(B-431)

Supmvegherc prin exam,)n clinic, anatomopatologic și diagno:;tic de laborntor a moluștelor bivalve pt întreg litoralul românesc al

Ivfifrii

Negrn prin examen parazitologic și histopatologic - .

T.u

caz

de 11<."Cesi!ate dia.gnostic complet de laborator.

Examen clinic, anatomopatologic și prelucrnrea probelor se execut:'i de

specialiștii

LSVS șilsau lDSA, diagnosticul de laborator și co:nfinnarea bolii la IDSA.

Rec . oltarea probelor seva rea.liza confonn Ord. MAAP nr. 494i2001, 256/2002.

IJAPLOSPORmIOZA (B-432)

ARTEU,IOZA (U-434)

PERCHINSOZA

(B-433)

m.movm.ozA

{B- 435)

Suprave1 1ere prin c xamen cl:inico--anatomopatologic și diagnostic de laborator a moluștelor bivalve pr:. l'ntreg litoralul române.st, al M:'irii ]'fogrr:. prin examen histopatologic sau PCR

In caz de necesitate diagnostic complet de faborator.

Exame"Il clinico-anatomopatologic și prelucrarea probelor se t\Xeculă de specialiștii LSVS șilsau lDSA, diagno iicu[ de laborator și confirmarea bolii la IDSA

l\iBCROClTOZA

(B-436)

Supmveghere prin examen c.J.iuico-anatomopat:ologic și diagnostic de laborn1or a molu 1dor hivalve pe întreg litoralul românesc .

:Marii

Negre

prin

examen parazitologic și histopatologic.

c,12

de Il<};::esi1atc diagnostic: complet de laborator.

Examen clinico-anrdomopatologic și prelucrarea probelor st: ex, curii de

specialiștii

LSVS și/sau lDSA, diagnosticul de laborator și confirmarea bolii la IDSA.

Recoltarea 1,robelor se v realiza confmm

OrJ.

MAAP nr. 494/2001, 256/2002.

lCRE

El'\{BRIONATE

Det, rminareri con1mninaților

și

substanțelor

interzirie o dam pe an 'in perioada obținerii icrelor embrionate

- Se cfectueaz:'i la

serviciile

zonale de control reziduuri și IISPV

Alte boli p:ira:r.irnre al.e

moluștelor:

COCCIDIOZA

NEMATODOZE

RICiruTIOZA

Supraveghere pcin e:mmen cliniC(1-anatomopatologic și diagnostic de laborator a moluștelor bivalve pe întreg litn.rnlul româneșc al Mârii Negre prin e:<acncn parazitologic- și h istopatologki.

În caz. de

necesi1ate.

diagnostic complet de faborator.

Examm clinir,0--anatomopatologic și prelucrarea probelor se execută de specialiștii J...SVS șit,;au

:ms.A,

diagnosticul de 13.borator și confirmarea bolii la IDS.A .

Holi bncteriene 1n moluște bivalve:

VIBRIOZA

Contaminanți bach rieni și ,·irnli la molnște bivalve vii

Supraveghere prin diagnm:tic de laborator a motuștefor bivalve

îmreg litoralul românesc al Mării Negre utilizând metode di microbiologie pentru depismrea contaminanților .bacterieni

și

metode de biologie rnolecu[ară

pr:.ntru dett-:darr.ea contaminanților bacterieni și virali.

Recoltan:a și prelucrarea prohdor se execută de spedaliș1ii LSVS și/,au IDSA. diagnostkul ele laborator și c,mfinnarea prezenței contamirnmlilor la IDSA. Recoltarea probelor se rcalizea7..ă confo1m Ord MA.A.V 243!2002.

Biotoxine marine

Supra.veghere prin diagnostic de labn.mtor a moluștelor bivalve pe întreg litoralul romilnesc al Mării Negre utilizând me1ode biologice și HPLC pentru

depistarea biotoxinelor marine

5:1

Moluște asteropode (meki)

Supraveghere anatomopatologică ln ecosistemele spe,)ifice și terenuri identitkate de unde se recoltează melci;

2. Supra veghere parazitologică prin examen microscopic direct a O,1% clin exempliire[e rewltate penttu comercializare.

Batr:u:ieni

Supraveghere anaiomopatologicii

în

ecosistemele specifice concomitent cu examenul pentru ciprinide;

Supnweghere parazitologică prin examen microscopic direct a 0,1% din exemplarele recoltate pentru c-0merci.al.i?.are.

53 .

Crustacei (raci) PESTA RACILOR

l. Suprawghere anatornopatologk ă în ecosistemele specifice coneocniknt cu examenul pentru ciprinid<:;

Supraveghere prin examene bacteriologice si parazitologice la

O .1% din e:<emphirdt! recoltate pentru C{Jm, cializare.

54_

ACARI\.PIOZI\.

(ACAlUOZA

INTERNĂ)

B-451

Suprn.veghere; clinică și

:matomopatologi,:il

n s.!binelor lucrătoare, în perioada februarie - octomhrie la:

cel puțin 1s•,-;, din coloniile !.1upinelor "pepiniere mătci";

1 O -

15% din coloniile stupinelor de producție,

primavam după ie-mat și toamna după E:tupăritul pastoral · ,

la schimbarea vetrei stupinei;

ori <k cfite mi este nevoie.

2. Supravegherr:. prin examen anatomopatologic și parazitologic dti 2 ori pe an, pe probe de la stu.pinele examinate clinic și prin examen histopatologic la.10% din pmbele recoltate.

Notificarea se face confonn ordinului

.MAA

nr.

1S6i27,l2,l92!>

pentm aproba.rea normei sanitare vete1inare privind anunțarr:.a,. declararea și nolifican:.a unor. boli transmisihile ak m1imalelor.

Examenele de laborator se efetituează la I.D.S.A și L.S.V.S.J.

Diagnosticul de acarapioza se confirmă la IDSA, pentru probele pozitive.

Probele

pi.,'l1ttu

examenul de la!x)rator se constituie din 25-50g /probii albin,i vii și muribunde.

Dacă 1:e c-onfirmă diagnosticul, se fati examene de laborator, după caz, și la stupinele aflate pe o rază de .5 km în jurul stupinci ho.lnnve, la interval de 30 zjle.

LOCA AMERICAN.4. B- 452

I. Supraveghere clinică și anatomopatologică

puie111lui

nlbiniI, în perioada aprilie - septembrie

cel puțin l 5% clin c-olonii!e stupindor "pepiniere mătci";

lCl - 15%, din coloniile

:i1upinclor

de producție,

primăvarn după iemat și toamna după stupilritul pastmal;

la . schimbarea vetrei stupinei;

ori de ci\te ori

este

nevoie.

2, Suprawghere prin t xamen anatomopatologic și bactc rioln.gic, de 2 ori pe an ,

pe probe d.c la stupinelc <'.xamina1e dinic.

Notificarea se face conlbnn crrdinului MAA nr.

1Ș6i27,l.2,1999 ,

1:>e11tcu

aprob:m:a normei sanitim veterinare privind anunfilrea, declararea și notificarea unor boli transmi:;ibile ale

,mimatelor.

Examenele de laborator se efectuează la I.D.S.A

și

L.S . V.S.J.

Diagnostir:ul de locă americanii. se confornă la IDSA, pentru probelt, pozitive .

Probeh: penim examenul di: la . horator se constituie din faguri întrngi. sa . u porțiuni de min. 9 cni2.tprobă, fagure cu puiet căpăc-it cu modificări anatomopatologice .

Fagurii in1rcgi pol

conține

și mzervă de hram1 (miere

căpă.cit{t).

Dacă se confirmă diagnostiml,

i:e

fac examene de laborator, după caz ,

și Ia smpinelc aflate pe o ra7ă'i de

în jurul stupinei bohrnve, la interval de 30 zile.

LOCA ElJROPEANĂ n-453

I.. Supraveghere clinică și anatomopatologică - la fel ca la loca americană.

2. Supraveghere prin examen ;inatomopatologic și ba.ctericilogic, de 2 ori pe an, pe probe de la stnpinele examinate clinic.

1. Notificarea

Sț:

face mrfomi ordinului l'vlAA nr.

156,27.12,1292

pentm aprobarea normei sanitare veterinare privind 1munț1rea, declamrea și nolificarc a unor hnl.i mmsmisibile ale animalelor.

'2. Examenele de laborator se efectuează la I.D.S.A și L.S.V.S.J.

Diagnostkiul de locă eumpeană se confirmă la IDSA, pentru probele pozitive

Probele pentru examenul de laborator se constiEuie din faguri întregi sau po1țiuni de:

1 min. 9 cnltprobă, fagure c-u pufot "in diferite su,dii dr: dezvoltare (nt)t'ăpăcit și căpăcii) cu modificări anatomopatologice.

Dacă se confim1ă diagnosticul, se fac examene de lab()rator, după caz, și la stupinele ailate pe

o razăde 5 km injurul stupinei

bolnave, la interval de 30 zile.

N0SEMOZA ALBINELOR

Jl-454

l .

Supra.veghere clinică și anatomopatologică a miitcilor și albinelor lucrătoare, in perioada februarie - octombrie la:

cel puțin l 5% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"

- 10 - 15% din coloniile stupinelor de producție,

ii) primă.vara după. iernat și toarnna după stupii ritul pastoral;

b) la schimbarea ven:ei stupinei;

<:)

ori de

dHe

ori est(! nevoie.

2. Supraveghere prin examen anatomopatologic și parazitologic de 2 ori pe an,

J:>e_proț>t:_de la stu.pinele

examin11te din.ic

Notifk;irea se fuce o:mfonn ordinului Jl.,1A.A nr.

156,27.12.19?9

pentru aprot-mrea nonnei sanitare veterinare privind anunțarea, dedararea și notificarea unor boli transmisibile ak animalelor.

Examenele d i laborator se efectuează la I.D.S.A și L.S . V.S.J .

Probele

J){,'1l1m

ex:imt."Eiu.l de laborator e consti1u.ie din 25 - 50 g iprobil albine vii și/sau momte.

'4. Dacă se c.mfirmă diagnosticlll, se fac examene de laborator, după caz, și la stupinele aflate pe o rnz,\ dr:

km în jurul stupinei bolnave, la interval de 30 zile.

VAR00ZA B-455

Suprnvegherr: dinică și anatomopatologit)ă a întregii populații a co.Ionici de albine ,

în perioada februari<'. - octombrie la :

- cel puțin 15';·:, din coloniile &'tupinelor "pepiniere măt,'.i";

,- 10 - 15% din coloniile stupinelor de produc/ie ,

a) primăvara duptt iemrit și toamna dupi\ s1upăritnl pastoral; lb) la schimbarea vetrei stupinei;

c) ori de câte ori este nevoie .

2. Supraveghere prin examen anatomopatologic i;i parazitologic de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele examinate clinic.

No1itk11rna se fu.ce conform ordinului MAA nr.

1 6/27,12.1999

J)l;,'Iltm aprob,ir<'.a normei sanitare veierinan: privind ammțarea, dedararea și notifiearna unor boli transmisibile ale animalelor.

Examenele de laborator se efectuează la I.D . S . A și L . S.V.S.J .

Probele pt-mtm examenul de l _ abormor se constituie

d.in

25 - 50 g /probă albine vii și moa1te și faguri întregi sau porțiuni de min. 10!15 cm i prob1i, faf, m: cu puiet (căpfH:it) dt trântor și/sau albină l.ucrs.toarc .

•

'4.

Da,,ă se confomă diagnosticul, se fac c xamene de labnmfor, după caz, și la siupinele aflate pe o m:iă de S km înjuml -tnpinei boln.avt:, la interval. de 30 zile.

T:r.ifamentele pentru varooza se suportă de

bugetul de stat conform prevederii iL ii

nr. 89/28.04.1998.

RRAUL07... A

ȘI TROPILELAPS0Z..\

(X. l.5)

Supraveghere clinică și arrntomopaiologică la foi ca la vamx,ză

,2.

Supraveghem prin t xamcn llnatomopatologic și parnzitologfr) pe probe de la siupinele examinat<: dink:

J..

Examenele de laborator se. dectuează la I.D.S.A și L.S.V.S.J, pe prohc1 recolt .tc pentru varrooza

(p()

AMOI.-:BIOZA

l .

Supraveghere clinic,'i și anatomopaiologicil - la fel ca la nosemozil albinelor.

2. Sllprnveghcre prin examen anatomopatol,1gic și parnzitologic de 2 ori pe an ,

probe de la stupinele examinate clinic.

Examenele de laborator se efectuează la l.D.S.A și L.S . V . SJ pe probe recoltate penim aosemcr1,ilbinelor .

ASC0SFl:R0ZA Șl

ASPERGil,O.'..l.A

AUliNEL0R

Supraveghere clinii:it și anatomopatologică a în1rcgii popu!ati.i a coloniei de albine , în perioada aprilie - septembrie la:

cel puțin 15% din coloniile stupinelor ''pepiniere mătci";

10 - 15%, clin coloniile stllpinelor de producj:ic ,

aj prirnăvara după iernat și toamna după stupăritul pa::1toral; b) .la sdiimb,m:a vetrei stupind;

,<:)

ori. de aHe ori. t.-ste nevoie.

!2. Supraveghere prin examen anato . mopatologic și micologic de 2 ori pe an ,

probe de la sl11r_inele examinate ci.inic

Examenele de laborator se efectuează la I.D.S.A și L.S.V.S.J.

Probele pentru examenul de laborator

:Hi

cons1i.tuie .

din 25 g iprnbă. albin,: moar\! și porțiuni ck min .

10/l

cm/probă, fagur,,, cn puiet "in diferite stadii de dezvoltare, cu modificăii anatomopatologk,

PUIETUL ÎN SAC

Ș.I

BOALA BOTClLOR NEGRE

Supravi;;:ghere clinic,'i și anatomopaiologic,'i puietului de albine și a bot,'.i)or,

perioada aprilie• septembrie la:

cel puțin 15% din colcmiili::. stupinelor ''r.epiniere mătci";

10 - 15%, din co[oniilc stupindor de producJie,

primăvara după iernat

și

toamna după siupăritul pastornl;

la sc:himbart'-fL velrei stupinei;

ori de

câte ori

este

nevoie.

2. Supraveghere prin examen arnitorno:patologic, virnsologic prin ID.și bioprobii pe prnhe de la s1upinele erJUl1inatc clinic.

EY.am<mde de laborator se efel tucază la LD.S.A.

Probele pentm e:<am.erml. d, laborator se constituie din porțiuni

dr:-

min. JOII 5 ,'.m/probă, fagurt: cu puiet căpăcit și/sau 10--15 botd cu modificări anatom.opatologic:t .

BOLILE VIRALE

PARA.UZANTE ALE

ALBINl:LOR

ADULTE

Supraveghere clinkă și ,mato1nrJpato[ogic-ă a albinelor lucrătoari::., în pt'.rioada februarie - octombrie la:

cel pu1in 15% din coloniile slupinelor ''pepinic re mătci'';

!O -

15% din coloniile stupindor

d<:.

producție,

primăvnra după iem11t și toamna dupil stupăritul pastoral;

la schimbarea vetrei stupinei;

ori de

câte

ori este

nevoie.

Supraveghere prin examen anatomopatologic, histoparologic (10% din probele recoltate), virusologie prin

l.D. și

bioproh..q, pe

probe de lH

slupinele

examinate clinic.

l. Ex.'tmencle de laborator se efectuează la I.D . S . A .

2. Probele p<..'fl!rn examenul ck faborntor se constil11fo iiin 200g :probă albine vii și moat1e.

1•ou1mR1A

l. Supmveghere clinică și anatomopatologică la loturile de larve în toate fazele de creștem.

1. Notificarea se face conform ordinului l\{AA nr.

2. Supravi::.ghere clinică și anatomopatologic,'i la stadiile de r:.risalidă, fluture și pe fluxul

d,:-

producere a oului.

15 12712 lt)9

JX."'111ru aprobarea no □ nei sanitare veterinare

,3. Supraveghere prin c xamen anatomop!ll:ologic. și virusologie pe flec.arc stadiu biologic.

privind anuniarea ,

dedamrea și notificarea unor boli

transmisibile ale animalelor .

2 . .Examenele de laboratl)r se efoctLH ază la IDSA și/sau la

Supraveghere c.l!n!c ș! anatomopatl)log'.c.ă .

la lotu:!le de lti ve

!ll

toate foze):e de creșteri::. .

LSVSJ, cu confinnarea probelor pozitive la IDSA.

Supmveghern c-h_mca ș1 nnatmnopatolog1dl !a s:adnle e cn ahdă:fluture

ș1 ,:-

t ma.il _de producere a oul1.11. 3. Pc nfm examene ele laborator probele vor fi constituite

Supraveghere prm examen anatonmpatolog1c

și

ba,-:tenologi.c pe ttec:are stadm b1olog1c.

din:

I. Supraveghere clinică și anatomopatologicll. la loturili de larve în toate fazele de creștere.

- larve vii sau muribunde cn semne de boală·,

2 ,

Supmveg!Jere dinil'.ă și :matomopatolngil,ă la stadiile de crisalidă, t1uture și pe fluxul de producere a "ului. - 30. 50 larve mici/probă (vârstele I -

i:au 15-

lnrve

3. Supmveghere prin examen anatomopatol.ogic și parazitologic pe fiecare st.adiu biologi.c.

mari/probă (vârstde IV- V};

- 15 - 20 crisa!ide, 11u1uri/prob:'i;

. . _ .

, .

-l-2

gr. ouă/probă

Probele se recolteazii din fiecnre spa!ÎU

Supravegh, re cl!n:c: ș1 anatomopar.olog c la lotur:le de larv. 1 e 11 ,_toan: faze e de creștere.

. pentru incubație, creșt,:-re, sală de ir1flutunu·e, camere de

Supraveghere ch_mca

ș1

anatomopatologica a s 11d11le e c.n alLd _tluture

ș1

l?e fl_uxul _de producere a cmlu1. conservare, condiționare, pe fic

- are serie de creș1"ere și din

Supraveghere prm examen nnatomopHto!og1c ș1 parnz1tolog1c pe hecare swdm biologic.

toate loturile.

•

VIERMILOR DE

MA.TASE

R-36

FLAȘERIA

R-37

NOSKMO'ZA

VIBRMil,OR DE

MATASE

R-38

o ['"( ,

MUSCARDINA

R-40

ASPEGILOZA

VIERMlLORUl MATASE

L Supmveghere c - linică și anatomopato[ogidi

la foi ca la mm:cardină .

I. Examenele de laborator se efectuează la IDSA :}ifsau la

2. Supraveghere prin examen an!ltomopatologic și par1.1Zitologic de 2 ori pe an, pe probe tfo la stupi . 1rnle

LSVSJ, cu confomare.a

probelor pozitive la IDSA, pe probe

examinate c:linic.

recoltate pentm muscardina.

SEPTICEMJA

ȘI

AN.El\ J BNF'EC'fIOASA

A\ Il<,RMU,OR DE

MATASE

11.

Supraveghere clinică și anatomopatologică• la foi ca la Hașerie . .

I. Examenele d,,: lahorntor se efectuează la IDSA i;ilsm.1 la

:·. u rav e e- prin examen anatomopatologk și parazitologi(\ de 2 ori pe an, pe probt: de la ;;tupinele

LSVSJ, cu confim1area probelor pozitive la IDSA, pe probe

,,xannnate dmi,,.

recoltate pentm flașerio::.

c: Acțiuni de supraveghere sanitară veterinară a altor boli de interes economic

70.

DIAREEA

VffiALĂA BOVINELOR- BOALA MUCOASELOR (BVD-MD)

C-652

I.Supravegherea serologică prin VN, IFA sau ELISA:

a pentru toți taurii și bivolii autorizați pentru reproducție, o dată pe an, în fermele și gospodăriile în care nu se aplică programul de eradicare;

b .

. Pentru toate mamele de taur și candidatele mame de taur, odată pe an,

în

fermele și

gospodăriile

în

care nu se aplică programul de eradicare.

2. . Examene pentru depistarea vin1Sului sau antigenului viral:

pentru toți taurii și mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge prelevate pe anticoagulant;

pentru toți tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după vârsta de șase luni, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge prelevate pe anticoagulant.

supravegherea taurilor și bivolilor de reproducție din import, vaccinați anti BVD, pentru

depistarea excretorilor de vin1s,

3 .

în

caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice și serologice.

Examenele virusologi ce se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, leucoconcentrat

Examenele se efectuează la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală și la LSVSJ abilitate, după caz.

Animalele diagnosticate cu BVD-MD și folosite pentru reproducție, se elimină.

Controlul pentru verificarea stării de excretor pennanmt de vinis, se efectuează odată pe perioada de exploatare economică a animalului .

d: Acțiuni de supraveghere sanitară veterinară a bolilor tumorale

LEUCOZA BOVINĂ

B-108

ENZOOTICÂ

1 .

Notificarea se face confonn ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru I

.Sipravegherea serologică

la bovine

și

bubaline, astfel :

aprobarea normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și

taurii și bivolii de reproducție la autorizare de 2 ori pe an, prin ID și/sau ELISA;

notificarea unor boli transmisibile ale animalelor .

animalele de muncă, în vârstă de peste 24 luni, din efective indemne, de 2 ori pe 2. Examenele se efoctueam la LSVSJ ș i

ID8A, după caz ,

rc:gulă pe

an, prin ID sau ELISA, Ia interval de minim 4 luni;

aceleași probe care_s

re : lteazâ.

pentru hmcelo1ii numai de la imimafo din

toate bovinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de ferme sall gosp_?dării mdmdual::11fc tate.

. _

. leucoză odată pe an inclusiv din îngrășătorii la un interval mai mic de 12 Juni de Ia 3• Probele de sange se recolteaza mamtea tuberculmanlor

ș1

acțiumlor ultima ;ecoltare·

imunoprofilactice, sau după 21 zile de la efectuarea lor iar pentru femelele

animalele de'muncă în vârstă de peste 12 luni, din ferme și localități cu gospodârii g tante cu

?e zile n inte de_fătare

_și

la 30 de ile după fat re .

· md1 · V • 1duale supuse asanărn ··

pn · n extracț · ie, se testează d

on ·

pe an. prm •

E LIS A, la

4. In

•

zul u d nei L tu E m B on diagno

sticate h1stopa • tolog I 1 D c S c A are A

p tr enmte

•

intervaldeminim 4 Juni ·

susp1cmn_ea e.

,seexa eaz seroogrc a_

egu eectivA

•

care

provme anllllalul respectiv, rezultatul final mfinnand sau confinnand

) o te bovmele ș1 buba½ el m varst de peste 12 lum d

ferme sa 1 gospodaru diagnosticul histopatologic prezumtiv.

nd1viduale, use asa ăm nn extracț:Ie, sete st ează de

on pe an, pnn ELISA, la 5 .

Peclararea bolii se face dacii unul sau mai multe animale au reacționat mterval de mmun 4_1um ( r ul p

m. 236/2 02);

pozitiv la examenul serologic.

2 .

Supr "'.egherea h1st log1c_a a_ fec!1velor de bovme de reproducți dm go podam e 6. Probele de ser cu rezultat ne c oncludent (dubios) sau i:azurile de litigiu populaț1e1, fermele ș1 tentomle mdemne de Leucoză Enzootică Bovină, pnn i:nregistrate la LSVSJ se trimit la IDSA, pen1ru expertiză .

investigația oricărei tumori observate la examenul clinic în cursul inspecției cărnurilor 7 .

Unitățile și curțile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoza, în abator sau în cazul necropsiilor efectuate în întreprinderile de ecarisaj și în intrâ

în

regim de asanare prin extracție .

laboratoarele oficiale, în cazul în care animalele nu au fost testate serologic și la care 8 .

. Bovinele din unitățile și curțile în asanare prin depopulare totală nu se au fost observate modificări anatomopatologice.

mai examinează serologic, unnând a

proceda la asanarea prin

SPORADICĂ

depopularea totală;

Examene histologice efectuate la bovinele moarte

în

perioada de carantină 9. Bovinele reacționate pozitiv la examenele serologice, sau după caz profilactică după import, cu precizarea tipului celular de proliferare.

hematologice, din unitățile și loclaitățile în asanare prin extracție, se elimina

din efective prin abatorizare, sub supravegherea autorităților veterinare ;

1O .

Vi ț eii proveniți din vaci reacționate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare

sub

supravegherea autorităților veterinare. Autoritatea veterinară județeană competentă poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii vițelului unei vaci infectate, atunci când

lMAMIFERE

LEUCOZA BOVINĂ B-108

acesta a fost separate de mama lui imediat după tăiere. În acest caz, vițelul trebuie ca, după identificare, să rămână în exploata e până la vârsta de 24 luni și să fie testat în concordanță conform Ordinului MAAP nr. 236/2002; 1 L

Bovinele din unitățile și curțile în asanare prin extracție devin libere de LEB dacă: a) animalul reacționat pozitiv părăsește efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităților veterinare ; la fel se vor dirija și vițeii proveniți din vaci infectate (Ordinul MAAP nr. 236/2002; b) toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 hmi, au reacționat negativ la 2 testări serologice, realizate conform pct.l, subpunctul e., la cel puțin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv și ai oricăror descendenți ai acestuia (Ordinul MAAP nr. 236/2002; c) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative și toate efectivele legate epidemiologic cu efectivul infectat au fost supuse măsurilor stabilite la pct.l O, subpunct

(Ordinul MAAP nr. 236/2002;

12:

Examenele și precizarea diagnosticului histopatologic se efectuează prin metode omologate de comitetul tehnic de specialitate si aprobate de

ANSVSA.

Confirmarea diagnosticului histopatologic se efectueazâ la IDSA.

13.

Destinația cărnii și subproduselor comestibile de la animalele sacrificate diagnosticate cu leucoză enzootică bovină se stabilește prin examen hematologic pe probe recoltate de la animalele tăiate în abator și după caz examene hsitopatologice în conformitate cu prevederile legislației în

vigoare.

1.2.

ONCOPATII LA PASARI

LEUCEMIIȘI

LlMFOAME (Inclusiv BOALA MAREK), ALTE TUMORI

3.0 atenție deosebită se va acorda unnătoarelor boli tumorale induse viral:

fiecare LSVSJ si se comunică la IDSA pentru centralizare în "Registrul național de cancer la animale".

Supraveghere anatomoclinică, de abator(în cursul inspecției carcaselor) și de laborator a efectivelor de păsări de came și de reproducție.

Tumorile diagnosticate anatomoclinic, necropsie și cu ocazia inspecției carcaselor se vor investiga citologic și/sau histopatologic în proporție de l 00%, la animalele care nu au fost testate serologic și la care au fost observate modificări anatomopatologice.

boala Marek

leucoze aviare

Probele prelevate de sânge, alte lichide biologice, țesuturi se trimit la laboratorul de histopatologie însoțite de fișa oncologică tip cu precizarea datelor anatomoclinice, evolutive și epidemiologice privind interrelația posibilă "animal-om" -"om-animal"

în

boala canceroasă.

Examenele anatomopatologice și precizarea diagnosticului cito- histopatologic se efectuează la LSVSJ și IDSA prin metode uzuale și/sau speciale, după caz, stabilite

în

cadrul instructajelor anuale ale medicilor histopatologi, organizate

IDSA.

Tumorile se înregistrează

în

condicile de diagnostic histopatologic

LEUCEMII, LIMFOAME, CARCINOAME, SARCOAME, ALTE TUMORI

I. Supravegher,: prir1 examene hematologice

și

citomorfologice pentru animalele

'tn.

vârstă de peste 6 luni., având

în

vedem po8ihifa interrelație om- animal, animal - om

în

apariția bolilor leucerrrice

2. Tmnorilediagnosticate anatomoclinic și necropsic vor fi investigate cito- histopatologic.

l. Examenele hematologice și citomorfologice, cito-histopatologice pentru precizarea diagnosticului se efech1ează la cerere, contra cost, de personal instruit, la LSVSJ județene și IDSAdupă caz.

2. Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic histopatologic la fiecare LSVSJ județean și IDSA. Centralizarea tumorilor în Registrul Național de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secția de morfopatologie.

1.3.

ONCOPATII LA ANIMALE DE COMPANIE

e: Acțiuni de suprav_egh_ere

SECflUNEAID

!a_!l_i!ara v terinară a bolilor transmisibile de la animale vii la om (zoonoze)

Nr. crt.

BOALA/

(cod .

OIE)

STRATEGIA ȘI CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

PERSOANE JURIDICE ·

PERSOANE FIZICE

BACTERIOZE

AN1RAXUL B - 051

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

LEPTOSPIROZA B - 056

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

3 ,

FEBRA Q B -057

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

BRUCEWZA E - 001

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive .

TUBERCULOZA BOVINA B -105

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

MORVAB-209

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

TUIAREMIA B - 352

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive .

LISTERIOZA C -611

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

PASTEUREWZA C -617

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

10.

SALMONELOZA E-002

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

11.

RUJETULC-801

Supraveghere anatomopatologică și de laborator.

12.

STREPTOCOCIA R-015

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive .

13 .

STAFILOCOCIA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

14 .

YERSINIOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

14.

CAJ\1Pll.OBACTERIOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive .

15.

CLOSTRIDIOZE

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive .

16.

CHLAMYDIOZA AVIARĂ B-312

17.

COLIBACILOZA

157 H7)

Supraveghere anatomopatologicli și de laborator la speciile receptive .

II.MICOZE

18.

ASPERGILOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

19.

CANDIDOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive .

20 .

DERMATO-MICOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive .

21.

MICOTOXICOZA

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

III.

VIROZE

22.

FEBRA AFTOASA A-010

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

23.

FEBRA VĂil DE RIFf A-080

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

BOAIA DE NEWCASTLE A -160

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

25.

RABIAB-058

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

26. •

GRIPA (Influența)

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

27.

BOAIA CARRE C - 921

Supraveghere anatomopatologică și prin examene hem. t<'logice pentru puner în evid c n(ll a incluziunilor virale intr:.citopl : mnatice sr, e cificc la SPeciile recentive.

28 .

BOAIALYME

Supraveghere anatomopatologică

și

de laborator la speciile receptive .

29 .

BOAIA DE CRIMEEA- CONGO

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

30 .

ENCEFAUTA WESTNIIB

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive:

31.

ENCEFALlTA JAPONEZĂB-212

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

32 ,

GASTROENTERITA TRANSMISIBILĂ

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

33.

ENCEFALO-MIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ B-216

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive .

34,

ENCEFAUTA DE CĂPUȘI

Supraveghere de laborator la spociile roceptive.

35,

GASTRO-ENTERITA CU ROTAVIRUS

Supraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.

36.

ONCOPATII 1A ANIMALEI.E DE PRODUCȚIE, ÎN LIBERTATE ȘI EXOTICE.

Supraveghere anatomopatologică și priit

ex.,imt>JJ.e

hematologice periodice la speciile receptive .

IV.

PARAZITOZE

37.

COCHUOMYIA HOMJNIVORAX B-060

Supraveghere clinică la speciile receptive;

Identificarea agentului patogen (adulți

și

larve) se efectuează la LSVSJ și/sau IDSA

Specii receptive: toate mamiferele cu răni, inclusiv omul.

Femela depune până la 400 de ouă pe rănile deschise și în 24 de ore apar larvele care se afundă în țesuturile lezate, unde se transformă în stadiul II si III, în 10 zile .

In nomenclatorul OJE se intitulează "Viermele spiralat din

Lumea Noua"(America de Nord).

38.

CHRYSOJ\1Y A BEZZIANA B-061

Supraveghere clinică la speciile receptive.

Identificarea agentului patogen (adulți

și

larve) se efectue.ază la LSVSJ și/saulDSA

Specii receptive: de regula ouale sunt depuse pe cadavre și ocazional pe coipul animalelor vii. Larvele sunt obligatoriu miazigene.

In nomenclatorul OIE se intituleaza "Viermele spiralat din Lumea V eche" (Europa).

ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZA B- 053

Supravegherea prin examene: anatomopatologice și de laborator la speciile receptive.

Examenele se efectuează la LSVSJ și/sau IDSA.

Denumirea bolii include atât parazitoza determinate de Echinococcus granulosus, cât și Echinococcus IrA1ltilocularis. Animale receptive pentru ambele specii :

- gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică;

-gazde intermediare: copitate domestice și sălbatice (pentru

E. granulosus); rozătoare, copitate (pentru E .

multilocularis). Omul este receptive la ambele specii de parazit.

40.

CISTICERCOZA BOVINĂ B- 106

Supraveghere prin examene :

anatomopatologice și de laborator la speciile receptive.

Examenele se efectuează la LSVSJ și/sau IDSA.

Specii receptive:

- gazde definitive: omul;

-gazde intermediare: bovinele

41.

CISTICERCOZA PORCINA B- 252

Supravegherea prin examene: anatomopatologice si de laborator la spociile receptive .

Examenele se efectuează la LSVSJ și/sau IDSA

Specii receptive:

-gazde definitive: omul;

-gazde intermediare: porcinele

42.

TRICHINELOZA B- 255

Supraveghere prin examene specifice de laborator (examen trichineloscopic; examen prin digestie peptică; examen serologic prin ELISA), la speciile receptive.

Examenele se efectuează la LSVSJ și/sau IDSA.

Speciile receptive importante: porcul, mistretul, ursul, nutria, calul.

Conform Ordinului MAPDR nr. 247 din 2003, pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul MAAP 640/2002: "I.Toate animalele din specia porcină importate sau exportate se supraveghează serologic 100% prin testul ELISA.

Supravegherea serologică a efectivelor de porcine se efectuează, astfel:

în unitățile de selecție

- 100%,, din efectivele maică, o dată pe an;

la livrarea materialului biologic de reproduc(ie din exploatații

c tre beneficiar;

în exploatațiile de porcine fără antecedente, la prima semnalare prin examen trichineloscopic a unui caz de trichineloză, se vor controla serologic 100% porcinele din

efectivul matcă"

43.

LEISHMANIOZA B- 501

Supraveghere clinica, anatomopatologică și de laborator la animalele receptive. Identificarea agentului patogen, cât și a vectorilor se efectuează la LSVSJ și/sau IDSA .

Agentul etiologic este Leishmania spp. Transmiterea parazitului la animale și om este asigurată de vectori. Aceșlin sunt reprezentati de către insecte flebotomine, care fac parte din

!genurile Phlebotomus și Lutzomvia

44.

TOXOPLASMOZA C- 612

Supraveghere clinică, anatomopatologică și de laborator la animalele receptive.

Vezi "SECTlUNEA a II-a"

Acțiuni de supraveghere sanitară veterinară obligatorii în foncție de antecedentele epizootice.

45.

FASCIOLOZAC-621

Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive. Identificarea vectorilor și a agenților etiologici se efectuează la LSVSJ și/sau IDSA.

Animalele receptive: rumegătoarele, porcinele, cabalinele și onml. Injudețele cu evoluție clinică a fasciolozei se vor investiga și biotopii activi și potențial activi, pentru gazdele intermediare.

46.

FILARIOZE C- 622

Supraveghere prin examene anatomopatologice și prin xrmiefk }1< matok,gior, P< ) rk,dice la speciile receptive.

Identificarea vectorilor si a agenților etiologici se efectuează la LSVSJ și/sauIDSA.

Bolile mai frecvente din cadrul acestui grup sunt: parafilarioza cailor, filarioza canină, oncocercozele și setariozele .

Vectorii (care uneori sunt și gazde intermediare), filariozelor sunt insectele hematofage: Musca antwnnalis pentru parafilarioza cabalinelor; țânțarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya si Anopheles, pentru câine și uneori pisică; penim dirofilarioza cardio-vasculara; culicoizii, pentru oncocercoza cervicală Ia cal; simulidele pentru oncocercoza bovină și mai multe genuri și specii de insecte hematofage pentru setarioza

bovinelor.

47.

ANCILO-STOMOZA CARNIVORELOR

Supraveghere prin examene clinice, anatomopatologice si de laborator, la speciile receptive.

Identificarea agentului patogen se efectuează

LSVSJ și/sau IDSA.

Specii receptive: câinele și rar pisica și vulpea. La om, paraziții de la câine produc boală denumită "Larva migrans".

Ancilostornoza omului este cauzată de Ancylostoma duodenale și Necator americanus.

BAIANTIDIOZA

Supraveghere prin examene clinice și de laborator la speciile receptive. Identificarea agentului patogen se efectueazli la LSVSJ și/sau IDSA.

Speciile receptive

sunt:

porcinele

și

omul.

49.

HEMO-SPORIDIOZE

Supraveghere prin examene clinice, anatomopatologice

1 i prin ,n;.a=ne hr,matok,gi . .:e pe1fodi la speciile receptive.

Identificarea agentilor transmitatori și ai celor etiologici se efectuează la LSVSJ și/sau IDSA .

Vezi "SECTIUNEA a II"

Acțiuni de supraveghere sanitară veterinară obligatorie în funcție de antecedentele epizootice, pentru anaplasmoza, babesioza, nutalioza și theilerioza, la animale.

La om parazitează: Babesia gibsoni; B. bovis; B. rhodaini.

50.

HIMENO-LEPIDOZA

Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ și/sau IDSA.

Specii receptive: șoarecii, șobolanul, omul și uneori la câine și

maimuță. Parazitoza este cauzată de către: Hymenolepis nana și

H. diminuta.

51.

PNEUMOCISTOZA

Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator, la speciile receptive. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ și/sauIDSA.

Speciile receptive: oaia, capra, câinele, pisica, iepurele, cobaiul,

șoarecele, vulpea, calul, taurinele, porcul, omul și maimuța (cu predilecție tineretul).

SARCOCISTOZA

Supraveghere prin examene anatomopatologice si de laborator, la speciile receptive. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ și/sauIDSA

Speciile receptive: bovinele, ovinele, caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de casă, găina și omul.

TENIAZE

Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator, la speciile'reccptive. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ și/sau !DSA

Omul este gazda definitivă pentru Taenia saginata și Taenia solium (dar poate fi și gazdă intermediară) și gazdă intermediară pentru Echinococcus granulosus și E. rnultilocularis.

De asemenea la om mai parazitează: Dypilidium caninum;

Hymenolepis nana și H. dirninuta; Diphylobotrium latum

THEIAZIOZA

Supraveghere prin examene clinice si de laborator la eciile receptive.

Identificarea gazdei intermediare si a agentului etiologic se efectuează la LSVSJ și/sau IDSA.

Specii receptive: bovinele, cabalinele și

omul.

Gazdele intennediare: Musca convexifrosus, M.

ce1vina,

autumnalis, M. larvipara.

DERMATOZEPRODUSEDEACARIENil

Supraveghere prin examene clinice și prin teste de inmnitate m,:.:liată celular, test · e aforgologice la speciile receptive.

Examenele pentru identificarea agentilor patogeni se efectuează la LSVSJ și/sau

IDSA

Specii receptive: toate mamiferele și toate păsările.

Omul se contaminează prin contact cu animalele parazitate, adăposturi, ustensile, etc .

•

PARAZIȚI

ANIMALE

Acțiunile st1·ategice de supraveghere sa_nitară veterinarâ a reproducției,_și_ tulf!!i,rărilor_g_enetice

la animale.

Nr.

crt.

BOALA (Cod. OJE)

STRATEGIA

ȘI

CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

L SUPRAVEGHEREA TULBURARILOR PREPUBERALE ȘI DE REPRODUCȚIE (ANTEPARTUM, PARTURfTIE, POSTPARTUM) LA SPECIILE DE ANIMALE

DE INTERES ECONOMIC

AVORTURI

Supravegherea tuturor cazurilor de avort prin:

anchetă ginecologică;

examene clinice și de laborator specifice reproducției la femelele care au avortat (probe de sânge, avortoni

și

secreții);

examro de laborator (bacteriologic, mic.ologic) al materialului seminal utilizat în

exploatațiile de reproducție în care s-au înregistrat avorturi.

Toți avortonii, placenta, lichide placentare, probe

de sânge, la momentul avortului și după 21 de zile, de la producerea acestuia, se vor trimite la laborator pentru diagnostic, de către proprietar, cu respectarea prevooerilor legale.

Acțiunea de precizare

diagnosticului se desfășoară

LSVSJ și/sau IDSA.

Monitorizarea

avorturilor

de către DVSA

iud ene.

DEFECTE GENETICE

Supravegherea defectelor genetice la toate speciile de animale prin examen clinic.

Monitorizarea statistică trimestrială a defectelor

_genetice de către DVSAju_9ețene

TULBURĂRI DE

REPRODUCȚIE NEINFECflOASE

supravegherea tulburărilor de reproducție neinfecțioase prin:

l. examen clinic

2. examen de laborator (honnonal)

Acțiunea de precizare a diagnosticului se desfășoară

LSVSJ.

.Examenul hormonal

se e.foduează.

la IDSA/LSVSJ..

II.

SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGEIAT PENTRU

UTILIZARE

INTERNĂ, INCLUSW CERCETARE,

EXPORT_.,_IMPORT.

M.S.C.

(Material Saninal Congelat)

Material seminal congelat pentru export

Supravegherea prin examene specifice de laborator, prin sondaj, de la toți donatorii, pe un număr de minimum

paiete, semestrial.

Material saninal congelat importat:

Supraveghere profilactică prin examene specifice de laborator a șarjelor importate, pe un număr de minimum 6 paiete.

Material seminal congelat pentru producție internă, cercetare:

în caz de necesitate, în contextul investigațiilor complexe pentru tulburări de reproducție la femele sau masculi, pe un număr de minimum 6 paiete, provenite de la donatorii suspectați.

supmvegliere

profilactică,

semestrială,

a 10% cfo1 reproducători pe un num r minim

de 6

paiete/reproducător.

Examenele de laborator bactcriologicl\

n:1i.cologice,

para:âtologfoe (taur): hackxiologice, micologice (vier/țap/bm'bec), se efectuează la LSVSJ, iar

cde

:morfologice (taur, vier , (ap,berbec) și virnsologice (taur) se efectuează la fDSA, dacă laboratoarele jude(ene nu dispun de dotarea

corespi.mzritoare

sau nu au teist instruire

încă.

Materialul seminal destinat însămânțărilor artificiale trebuie să corespundă legislației în vigoare.

Prelevarea de probe se va face de către medicul

veterinar al autorității veterinare teritoriale competente

Examende de

. laborator se efecmeazii "in

c:1dru!

LSVSJ urilor

instrnite

și

în

JDSA pentru

LSVSV

neim:tmiEe inâi;

III.

SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARÂ A MATERIALULUI SEMINAL NEPRELUCRAT (,,CRUD") ȘI REFRIGERAT,

AUTOHTON/ T>E IlVlPORT,

PENTRU UTILIZARE

Supravegherea prin examene

specifice

de laborator, corespunzătoare speciei analizate, ele la toti donatorii autohtoni (reproducători autorizați), prin sondaj, semestrial.

Supravegl1erea im orturilor

se face numai pe haz.a certificatului internațional de sănătate.

Materialul seminal destinat însămânțărilor artificiale trebuie să corespundă legislației în

vigoare.

IV.

SUPRAVEGHEREA TULBURĂlULORJNFLAMA,TORII ALE GLANDEI MAMARE.

l.MAMITEIE

(MASTITELE)

Examen clinic al glandei mamare și al laptelui

Examenul clinic se efectuează la începutul și la jumătatea perioadei de lactație pentru vacile producătoare de lapte destinat procesării, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit,

prin

teste rapide specifice la fiecare sfert în parte, pentru depistarea mamitelor subclinice folosind produse omologate și înregistrate în România.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ, IDSA și alte laboratoare autorizate de IDSA.

Se interzice livrarea pentru procesare și consum uinan a laptelui preluat de la vacile unde au fost diagnosticate mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confamată printr-un examen de lahorator

(numărătoare

eelule

somatice).

. Rapo1-tarea trimestsială a realiziuii suprnveghe1i.i tulburărilor inflamatorii ale glandei mmnare se face

IDSA.

Nr crt.

DENUMIREA

ACTIUNII

STRATEGIA ȘI CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZÂRI TEHNICE

SUPRAVEGHEREA MEDIULUI PRIN:

ANALIZA POTABILITÂȚII APEI

Probe de apă, trimestrial, de la sursele de apă permanente (centrale) și semestrial din sursele sezoniere (de suprafață), utilizate de animale.

Probe de apă odată cu prelevarea probelor din fermele de ciprinide.

Se va întocmi un raport anual privind calitatea apei distribuite adăpării animalelnr

di:n

tu·itoriul af:lat sub supmvegbt1."e, care va fi înaintat lDS.A pt11tm centralizare în scopul realizării raprni11lui național.

Trimestrial la LSVSJ prin metode curente și speciale (determinarea indicatorilor organoleptici, fizici, chimici generali, chimici, toxici, bacteriologici, etc.), confonn metodelor omologate nr. 10.8, 10.9, 10.10, 10.11, 10.27, 10.29, 10.30, 10.37, 10.38,

10.39, 10.42, 10.43, 10.44, 10.45, 10.46, 10.48,

10.49, 10.50, 10.51, STAS 1342/91, STAS 3001/91, SR 2852/94, STAS ISO 5961/93, 3002/85,3026n6, 3048/1-77, 3048/2-90, 3049/88, 3069/87, 3638/86,

6322/61, 6324/61, 6325/75, 6328/85, 6329/90,

6363n6, 6364/78, 6536/87, 13158/93, Ord. MS.

1103/1995, HG 100/2002.

Gama indicatorilor se va stabili în concord1mt;l cu calitatea sursei de apă

:;:i

capacitatea de lucru a LSVSJ.

g: Ecopatologie și

protecția mediului

ANALIZA APELOR REZIDUALE

Probă de apă și de nămol (rezultat din sedimentarea apelor reziduale), trimestrial, din ferme, înainte de a părăsi teritoriul acestora ..

Trimestrial, la LSVSJ sau de câte ori impune situația, confonnmetodeloromologatenr. 10.4, 10.7, 10.11,

10.12, 10.31, 10.40, 10.41, STAS 4706/88, SR ISO

5667/10-88, ISO 5667/88-3, ISO 5667/88-4, SR ISO

5667/97-6, STAS 6560 / 82, STAS 6553/81, STAS

6954/82, STAS 7167/92, STAS 7112/83, STAS

7510/66, STAS 7661/89, STAS 7685n9, STAS

8683no, STAS 8900/1,2-71, STAS 8911/71, STAS

9187/84, STAS 9450 / 88, STAS 98&7n4, SR ISO

13216/94, STAS 12526/87, STAS 12200/85 STAS

12586/87, Ordinul 55/84 al M.A., Ord. MAPDR nr.

373/2001, HO 188/2002.

ANALIZA APELOR DIN BAZINELE PISCICOLE LACURI ȘI IAZURI AMENAJATE

PENTRU PISCICULTURĂ PRECUM ȘI DIN APE

CURGĂTOARE

Probe de apă de două ori pe an, sau de câte ori impune situația.

Semestrial, la LSVSJ sau de câte ori impune situația, confonn metodelor omologate nr. 10.4, 10.7, 10.8, 10.9,

10.10, 10.11, 10 . 29, 10.38, 10.40, 10.41, Ordinul MAAP 1146/2002.

Analiza aerului

Probă medie trimestrial din:

•

adăposturile de animale

•

din afara adăposturilor de animale

•

din jurul fermelor zootelmice pe o rază de 500

Examene hmare la LSVJ pentru examme fizico- chimice, bacteriologice și controlul gazelor de la sursele de poluare, conform SR ISO 4226/95, 9081:1/95,

STAS:1033/92, 12574/87, 10194/89, 10195/75, 10329/75,

10&12n6, I0&13n6,

10&14n6, 13000191.

5 ..

CONTROL SANITAȚIE

Se testează eficiența decontaminării:

în unități de creștere și exploatare a păsărilor și porcilor

în

sistem industrial, după fiecare decontaminare profilactică și de necesitate;

în PIF - cel puțin 5 obiective/săptămână

Examenele vor fi executate la LSVSJ și/sau IDSA

h: Diagnostic toxicologic și ecotoxicologic

Nr.

crt.

Specia

STRATEGIA ȘI CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere diagnostică a efectivelor de animale privind incidența unor compuși cu

potențial toxic asupra stării de sănătate a acestora (pesticide, compuși cu azot, metale grele, alcaloizi,

etc.)

Diagnostic de necesitate,

în

cazuri de intoxicație sau suspiciune de intoxicație .

Expertiză de diagnostic.

Monitorizarea programului de supraveghere

1. Examenele

efectuează la LSVSJ și/sau IDSA;

2, Proben esarepmtru stabilirea diagnosticului de: sânge, urină, lapte, păr sau conținut gastric, organe, țesut muscular etc., precum și furajele și apa folosite

în

hrănirea și adăparea animalelor (sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului

în

cazurile de intoxicație)

3..Metodedediagnostic: cod 7.2, 7.3, 7.6, 7.7, 7.9, 7.10,

7.11, 7.12, 7.13, 7.14, 7.15, 7.17, 7.18, 7.19, 7.20, 7.51, 7.59,

7.63, 7 . 64, 7.65, 7.70, 7.72, 7.74, 7.75, 7.76, 7.81, STAS

12266/84, STAS 9597/15-81, STAS 9597/17-86,

STAS 9597/16-86, STAS 13104/1992, SRISO 6491/1996, STAS 143-84, STAS 12587-87, STAS 10542/1-86,

STAS 12588-87, STAS 10314-84, STAS 13012-91,

STAS 12610-88, STAS 12788-89, STAS 8342/1-86. STAS 6353-85, STAS 8342/6-89, STAS 8342/5 - 90, STAS 8342/3-88, STAS 1342-91, STAS 4706-88, SR2852-94, SR8662-9/97, STAS 7685-79,

STAS 10847-77, SRISO 10523/1997, SR 13315/96, STAS 12650-88 etc.

Se execută la IDSA.

Rezultatele examenelor de laborator obținute în cadrul LSVSJ se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării.

SECȚIUNEA N-a

Acțiuni de supraveghere sanitară veterinară obligatorie în funcție de antecedentele epimotice

Nr. crt

Boala/ Cod OJE

STRATEGIA Șt CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

ANTRAX B-051

Supraveghere anatomopatologică a :

bovinelor ,

ovinelor, caprinelor ,

ecvinelor, porcinelor și speciilor receptive din mediul silvatic .

Supraveghere prin inspecție ante și post mortem a animalelor destinate tăierii :

bovine, ovine ,

caprine, ecvine

și

porcine.

Pentru exportul cabalinelor cu destinația măcelărie direct din abator se face vaccinare contra antraxului la animalele în vârsta de peste 6 luni;

Pentru exportul cabalinelor cu destinația măcelărie printr-o piață sau printr-un centm de colectare se face vaccinare contra antraxului Ia animalele în vârstă de peste 6 luni;

Pentru exportul cabalinelor cu destinația producție (creștere) și reproducție se face vaccinare

contra antrax.ului la animalele în vârstă de peste 6 luni.

Plata vaccinărilor se suportă de către deținătorul de animale pentru ecvinele destinate exportului.

Notificarea se face confonn ordinului MAA nr .

156/27.12.1999 pentru aprobarea nonnei sanitare

v eterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

în caz de suspiciune se prelevează:

de la animale vii: probe de sânge ,

frotiuri de sânge sau secreții sangvinolente;

de la cadavre nedeschise: probe de sânge ,

frotiuri de sânge sau secreții sangvinolente ;

de la cadavre deschise accidental sau animale sacrificate: probe splină, os lung nedeschis.

în cazurile de antrax localizat se prelevea:ză:

limfonoduri glosofaringiene, tonsile ,

țesut adiacent ;

lichid de puncție din edemele subcutanate .

Examenele se efectuează la LSVSJ .

în cazul confinnării bolii, prin examen de laborator, se aplică unnătoarele sancțiuni: carcasele, organele și subprodusele de la animale bolnave și cele care au

venit în contacfcu acestea, se confiscă si distrug .

LEPTOSPffiOZA B-056

La bovine:

Întregul efectiv de bovine din țară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:

Inspecție vizuală și anatomopatologică în zonele în care:

există antecedente epizootice de boală;

s-a diagnosticat recent boala;

Supraveghere serologica prin RMA cu setul de 7 serotipuri la:

taurii și bivolii de reproducție, la autorizare și ulterior o dată pe an în trimestrul IV

IO % din vacile, bivolițele, junincile și vițelele peste 12 luni - o data pe an, în trimestrul II sau IV în efective mai mari de 100 animale, sub 100 de animale se creste procentul astfel încât să se examineze minimmn 1O probe

în

cazurile de vânzare-cumpărare: - la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare;

animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică;

3.Examinarea histologică a avortonilor,

Examene histologice în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viței când se suspicionează boala.

Examenele se efectuează la LSVSJ

și

după caz la IDSA

Setul

7 serotipuri

Leptospira interrogans:

-pomona;

- tarassovi (hyos, mitis)

•

ichterohaemorrhagiae;

canicola

hebdomadis;

wolffi;

-hardjo

Setul

13 serotipuri de Leptospira interrogans pentru bovine din

import:

-pomona;

tarassovi ( hyos, mitis)

ichterohaemorrhagiae;

canicola

•

hebdomadis;

•

wolffi;

-hardjo;

•

ballum;

•

sejroe;

bataviae

australis;

gnppotyphosa

•

autumnalis;

4. Examenele se efectuează pe probele recoltate pentru bmceloză.

LEPTOSPffiOZA B-056

La cabaline:

I. Inspecție vizuală și anatomopatologică a cabalinelor în zonele în care:

există antecedente de boală;

s-a diagnosticat recent boala.

Supraveghere serologică prin RMA cu serul ce conține 8 serotipuri a:

armăsarilor reproducători din: stațiunile temporare și pennanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociații hipice, circuri, alte unități specializate, gospodăriile populației;

20% din iepele investigate pentru AIE ce se găsesc în unitățile menționate la alineatul a);

cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică;

în cazurile de vânzare-cumpărare:- la furnizor cu cel m1dt 3O zile înainte de livrare;

Pentru cabalinele din import se folosesc aceleași serotipuri ca pentru bovine din import Leptospira interrogans;

-pomona;

tarassovi ( hyos, mitis)

ichterohaemorhagiae;

canicola

hehdomadis;

-wol:fi;

balhun;

sejroe;

bataviae;

australis;

hardjo

autmnnalis;

grippotyphosa

III.

La porcine:

Întregul efectiv de porcine din țară să fie supus controlului sanitar veterinar oficial prin: 1 Inspecția vizuală în zonele în care:

există antecedente epizootice de boală;

s-a diagnosticat recent boala;

Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 4 serotipuri

la:

vierii (vierușii) nevaccinați antileptospiric sau IO% din cei vaccinați de două ori pe an, în trimestrele II și IV în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creste procentul astfel încât să se examineze minimum IO probe;

1O % din scroafele și scrofițele existente în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creste procentul astfel încât să se examineze minimum 1O probe;

•l O % din porcinele de reproducție în cazurile de vânwe - cumpărare, la furnizor cu cel muh 30 zile înainte de livrare;

la autorizarea vierilor și vierușilor pentru însămânțări artificiale sau pentru monta naturală;

porcinele destinate exportului - cu cel mult 30 zile înainte de livrare;

animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică;

g) la solicitare, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal.

3.Supraveghere histologică:

Supraveghere histologică a avortonilor;

Examene histologice în cazul înregistrării de mortalități la purceii sugari si tineret când se suspicionează boala.

Examenele serologice se execută la LSVSJ și IDSA pe probele recoltate pentm bmcelozâ folosindn-se următoarele serotipuri:

-pomona;

tarassovi ( hyos, mitis)

ichterohaemorrhagiae;

hardjo;

Pentm animalele din import se va folosi setul de 13 serotipuri Leptospira interrogans:

-pomona;

tarassovi ( hyos, mitis)

ichterohaemorrhagiae;

canicola

hebdomadis;

-wolffi;

ballum;

sejroe;

bataviae;

australis;

hardjo

autmnnalis;

grippotyphosa

IV.

La canide

Supraveghere clinică, anatomopatologică, serologică, hematologică și histologică.

8. Examenele serologice se efectuează la LSVSJ și

IDSA cu setul de 4 serotipnri: pomona, ichterohaemorrhagiae, canicola, hardjo.

TOXOPLASMOZA C-612

A.La ovine

Supravegherea serologica prin ELISA la:

1O % berbecii de reproductie din efectivele cu avorturi, înainte cu

săptămâni de perioada de montă sau recoltarea spermei pentru însamantari artificiale;

5% de la oile cu avorturi, la 7-14 zile după avort.

Examenele serologice se efectuează la IDSA și la LSVSJ cu personal ins1mit, pe probele care se recoltează pentru bmceloză. Nmnaml probelor recoltate și expediate la IDSA sau LSVSJ.

B. La porcine

Supraveghere serologica prin ELISA la:

vierii pentru reproductie din efectivele cu avorturi; scroafele de reproducție cu avo1turi

7-14 zile după avort.

Examenele serologice se efectuează la IDSA si Ia LSVSJ cu personal instruit, pe probe de ser care se recoltează pent:tu bruceloză. Numărul probelor recoltate și expediate la IDSA

sau LSVSJ, vor fi de 10% în cazul vierilor și de 5% în cazul scroafelor.

C. la camasiere

(pisici) Supraveghere serologică la cerere

Examenele ELISA se efectuează la IDSA sau LSVSJ, cu personal instruit la cerere, contra cost.

ECHINOCOCOZA (HIDATIDOZA)

B-053

Supraveghere prin examene coproparazitologice la toți câinii din ferme și/sau stâni, de două ori

Examenele se efectuează la LSVSJ.

ANAPLASMOZA

B-101 ȘI

BABESIOZA

B-102

Inclusiv

NUTA .

LIOZA .

La taurine

și

bubaline:

I. La taurine și bubaline:

Supraveghere fu zonele fu care:

există antecedente epizootice de boala

;

a. există antecedente epizootice de boală ;

s-a diagnosticat recent boala ;

b. s-a diagnosticat recent boala ;

celor în tranzit (în special în transhumanța);

c. a celor în tranzit (în special în transhumanții) ; 2.-Supravegherea hematologica prin efectuarea și examinarea frotiurilor de sânge Ia 10% din bovinele cu 2 ,

Supravegherea hematologica prin efectuarea

și

semne clinice, fu vârstă de peste 6 lun în perioadele de activitate maximii a căpușelor (mai-iunie și

examinarea frotiurilor de sânge la 10% din bovinele cu

cabalmelor

ȘI

septembrie-octombrie) ,

în funcție de zona geografica și condițiile climaterice ale anului respective.

semne clinice, în vârstă de peste 6 Iun în perioadele de

THEILERIOZA

activitate maximii

căpușelor (mai-iunie și septembrie-

B-111

octombrie), în funcție de zona geografică și condițiile

bovinelor și ovinelor

climaterice ale anului respective .

U .

La ovine și caprine:

La ovine pentru babesioză

și

anaplasmoză se

Supravegherea în zonele în care:

procedează ca

în

cazul bovinelor.

exis antec ente epizootice de boala ;

2. Pentru

theilerioză,

atât

la bovine, cât și la ovine,

în

s-a agnostr t recent boala_;

cazul examenelor hematologice negative, la animalele.

a annnalelor m transhumanța ;

. .

a ce

ora

flat

pen

•

oa dad

ecaran t·

fil t·

~ d

•

la care se

ft sus • p1c ·

10neaza

boala se efectuează m

2. Supravegherea hematologica prin

ma pro ac rea up unpo

din sânge la 5% din ovinele cu comp_ 1 e!ai:e otiun

din

·a1 I

tat

lll

unna

efectuarea și examinarea frotiurilor

mat

rezu

semne clinice în vârsta de peste

săptămâni,

în

perioadele de activitate maximii

căpușelor (mai-iunie și puncției limfonodunlor abdommalt .

septembrie-octombrie), în funcție de zona geografica și condițiile climaterice ale anului respectiv.

ID.

La cabaline:

cabaline

pentru

babesioză

și

anaplasmoză

I . Supravegherea clinicii a cabalinelor din zonele în care

procedează ca

în

cazul bovinelor.

există antecedente epizootice de boala ;

Pentru babesioză

și

anaplasmoză

celelalte specii

s-a diagnosticat recent boala ;

de animale se procedează ca în cazul bovinelor.

animalelor în tranzit prelungit (peste 45 zile);

In toate cazurile examenele se efectuează la

LSVSJ,

a celor aflate în perioada de carantina profilactica de import.

con:finnare

la IDSA.

2..Supravegherea hematologică prin efectuarea și examinarea frotiurilor de sânge la 10% din cabalinele cu

semne clinice în vârsta de peste 6 luni, în perioadele de activitate maxima a căpușelor (mai-iunie și

septembrie-octombrie) ,

în

funcție

zonageografic

și

condițiile

climaterice

ale

anuluir

eectiv .

IV.

La canide

Supraveghere clinică, serologică

și

hematologică în colectivitățile de animale cunoscute cu

antecedent{\ inclusiv in cazurile particulare.

METRITA

'Supraveghere prin examene clinice:

•

!Examenele se efectuează

la IDSA.

CONTAGIOASA

- în caz de suspiciune examene serologice și bacteriologice la iepe înainte de montă, armăsari la autorizare

ECVINĂ

pentru montă naturală și însămânțări artificiale,

(cai, măgari, catâri,

bardou) B-201

FEBRAQ

.Supraveghere

prin RFC

ELISA a bovinelor, ovinelor și caprinelor:

Examenele se efectuează

la LSVSJ

și

IDSA,

după caz.

B-057

a. 5% din efectivul de reproducție (dar nu mai puțin de 10 probe) din unitățile în care sau diagnosticat cazuri de febră Q la persoane ce au acces în fermă sau legături cu aceasta;

b .

în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14- 21 zile;

c. 0,2% din

ef ctivul_fennelor de producție.

BOALA DE

Supraveghere, serologică prin imunoelectroosmoforeză, la întregul efectiv, în perioada septembrie

Examenele se efectuează în fermă sau la

LSVS

ALEUTINE LA

octombtie, înainte de sacrificare

Județean

NURCI

Efectivul pentru reproducție, se retestează înainte de formarea familiilor.

Su2.mveghere prin examene histologice a 1- 3% din animalele care se sacrifică pentru

blană .

AGALAXU. CONTAGIOASA A OlLORSI

CAPRELOR B-154

Supraveghem prin 1: xamene clinice

În caz de suspiciune, examene serologice(ELTSA)

Examenele se dkmezii [a IDSA .

AVORTUL SALMONELIC AL Oll.,OR

(Chlamydio7.Jt

ovina)

B-156

Supraveglu.":re serologica prin RFC sau ELlSA

5% din efectivele de reprnducjie în care s-au semnalat în antecedmte cazuri de avort,

' ih cazurile de avort cu diagnostic neprecizat pe probe de sflngi;; rec.oltate după 14-21 zile.

Examenele se efectneaz,:i la

IDSA .

AVORTUL

SALMONELIC AL IEPELOR B-214

Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

Examenele se efectuează la LSVSJ și IDSA pe avortoni, învelitori și lichide fetale .

LISTERIOZA (C-611)

Examene de laborator pe probe de la animale moarte.

Examenele se efectuează la LSVSJ.

BOTULISM

· (C-615)

Supraveghere serologică pe probe provenite de la animale din speciile receptive ..

I .

Examenele se efectuează la LSVSJ și/sau IDSA.

2. Determinarea prezentei toxinei botulinice în probe

se face prin bioprobă pe șoareci și testele imunologice (ELISA, RIA s.a . )

SALMONELO ZA (C-620)

l. Supraveghere anatomopatologică și prin examene bacteriologice a animalelor din speciile receptive

2 .

Tineretul bovin și porcinele se supun inspecției ante și post mortem după cum urmează :

I-La bovine

lunar câte o probă de fecale din adăpostul pentru tineret;

10% din bovinele tăiate vor fi examinate

probe de limfonoduri. li- La porcine

lunar câte o probă de fecale din halele pentru purcei 2-6 luni și din maternitate;

10% din porcii tăiați vor fi examinali pe probe de limfonoduri .

3. Toate cazurile clinice de la toate speciile care prezintă semne clinice și pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate.

I. Examenele se efoctuează la LSVSJ iar tipizarea tulpinilor la IDSA și/sau IISPV .

Inspecția carcaselor și organelor se efectuează în abatoare de către medici veterinari de stal sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă.

. Probele recoltate (os lung, splină, porțiuni de ficat) se trimit la LSVSJ sau IISPV.

De la pasări se recoltează carcase întregi:

trimestrial pentru fiecare furnizor în cazul tăierilor normale din unități și ferme indemne.

zilnic pentru loturile care au prezentat semne clinice sau la care se constată leziuni suspecte.

Sancțiuni:

în cazul contaminării de profunzime (septicemie, bacteriemie) carnea si organele se confiscă în totalitate si se dirijează pentru prelucrarea în făină furajeră sau se denaturează.

subprodusele necomestibile se transfonnă în făinuri proteice sau, după caz, se prelucrează industrial, după o prealabilă dezinfecjie.

în cazul contaminării de suprafață a carcaselor sau organelor sau în cazul cărnii si subproduselor comestibile provenite de la animale sănătoase dar suspecte de contaminare se confiscă organele iar

carnea și grăsimile se dau în consum condiționat după sterilizare prin căldura.

Stndiul acarienilor si insectelor hematofage vectoare pentru agenții etiologici ai unor boli

virale, bacteriene si

Supravegherea arahnoentomologică în perioada mai-octombrie prin recoltarea și examinarea exemplarelor de acarieni și insecte hematofage, îndeosebi specii din genul culicoides.

Recoltarea insectelor he1natofage se face cu ajutorul capcanelor luminoase.

Examenele se efectuează la LSVJ abilitate și instruite, cu confinnare la IDSA

parazitare la om si animale

SECTRJNEA V:

ACȚIUNI DE PROFILAXIE SANITARĂ VETERINARĂ OBLIGATORII A BOLILOR LA ANIMALE

Acțiuni obligatorii de profiJaxie sanitară veterinară specifică

Profilaxia sanitară veterinară specifică a unor boli din lista "A" a O.1.E.

Nr. crt

BOALA (Cod.OIE)

STRATEGIA ȘI CONDUITA DE EXECUȚIE

PRECIZĂRI TEHNICE

PESTA PORCINA

CLASICĂ

A-130

Conform reglementărilor legale în vigoare (HG nr. l 026/2003, ordinul MAAP nr. 404/2002), în caz de necesitate.

Notificarea se face confonn Ord. MAA nr. 156/27.12.1999.

anticorpi pentru porcinele domestice și sălbatice.

BOALA DE NEWCASTLE

(Pseudopesta aviară) A-160

Conform normei sanitare veterinare privind acțiunile sanitare veterinare obligatorii și suportate de proprietarii de animale

I) ANBVSA suportă <:entravaloarea vaccinului pentrn pils:irile

proprietatea

pc-uoandor

fizice. in cazul utili, . .arii vaccim:uilor vii preparate din tulpini lentogene.

2) Supraveghere prin examen biochimic la 5% din probele de sânge,' seruri recoltate pentru controlul imunității în pseudopesta aviară.

În cazul apariției bolii măsurile de combatere se vor aplica cu aprobarea ANSVSA în funcție de situația epidemiologică din fiecare udeț, ținând cont de programul de profilaxie care se aplică.

În fermele de porcine în care se practică legal vaccinări antipestoase porcine, măsurile de biosecuritate vor

înăsprite, unitățile fiind

în

atenția specială a medicilor veterinari oficiali.

Se va efectua supraveghere prin examen biochimic la 5% din probele de sânge/ seruri recoltate pentru detecția de antigen viral și

Profilaxia sanitară veterinară specifică a unor boli din lista "B" a O.1.E.

ANTRAX

Vaccinarea speciilor receptive din zona Deltei Dunării și restul teritoriului este obligatorie și se efectuează în confonnitate cu prevederile ordinului MAAP nr. 226/2002.

Vaccinarea se efectuează în trim. II, completări lunare.

ANSVSA suporta contravaloarea vaccinului și a manoperei de vaccinare

în

Delta Dunării

și

a manoperei de vaccinare în restul teritoriului.

RABIA (Turbarea) B-058

l. Vaccinarea orală a vulpilor pe întreg teritoriul României confo1m programului aprobat.

efectuează vaccinarea generală a câinilor și pisicilor

în

vârsta de peste 3 luni o

dată

pe an, în lunile ianuarie, noiembrie, decembrie, și vaccinări

completare.

3 · .se

efectuează vaccinarea loturilor de animale suspecte de contaminare, preventiv sau de necesitate,

în

zone rabigene stabilite de direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului București.

Vaccinarea pe cale orală a vulpilor se efectuează

două ori pe an în lunile februarie-martie și noiembrie-decembrie, contravaloarea momelilor vaccinale fiind suportată

către ANSVSA. Contravaloarea manoperei de vaccinan pe cale orală a vulpilor este suportată de gestionarii fondurilor de vânătoare care sunt responsabili de efectuarea acestei acțiuni .

Momelile vaccinale sunt marcate cu marker pentru a ușura posibilitatea verificării eficienței vaccinării pe probe recoltate de la aceste animale.

Contravaloarea vaccinului și a manoperei pentru vaccinarea antirabică a câinilor și pisicilor proprietate a persoanelor fizice se suportă de către

prop1ietari.

ANSVSA suportă contravaloarea manoperei pentru vaccinarea contra rabiei a loturilor de animale suspecte de contaminare, din zone rabigene stabilite de

direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene

și

a municipiului București, responsabile de aplicarea vaccinării.

Acțiuni genei-ale de medicină veterinară preventivă, de protecția și bunăstarea animalelor și protecția mediului

INSTITUIREA

ȘI

RESPECTAREA

MASURILOR

GENERALE DE

PROFILAXIE

-Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi

accesului si ieșirii necontrolate a

Control permanent privind:

aplicarea și respectarea normelor sanitare veterinare,

în

organizarea și desfășurarea flmrului tehnologic;

accesul în ferme sau unități;

livrări de animale și produse;

condiții de igienă din adăposturi, spații de prelucrare și incinte;

respectarea parametrilor

microclimat

asigurarea echipamentului de protecție și materialelor de igimizare;

atestări medicale privind sănătatea personalului;

Control și supraveghere privind:

vânzările și cumpărările de animale;

aplicarea și respectarea condițiilor de carantină profilactică;

-respectarea regulilor de igienă privind creșterea animalelor, recoltarea, prelucrarea și valorificarea produselor de origine animală;

controlul privind respectarea interdicției creșterii animalelor pe

gropile de gunoi.

-Tehnologiile privind creșterea animalelor și sanitare veterinare pe specii.

Legea zootehniei nr. 72/2002,

-Ordinul

MS nr. 981/1994.

- HG 267/1991,

- HG nr. 794/1993

Legea protecției mediului Nr. 137/1995.

-Ordinele MAAP nr. 373/2001; 475/2001; 476/2001; 495/2001; 498/2001; 504/2001; 20/2002; 21/2002;

22/2002; 23/2002;

- HG nr 100/2002;

animalelor si

- amplasarea și sistematizarea unităților zootehnice, de

- HG nr.11812002;

personalului,

- Asigurarea ftmcționalității

producere a furajelor, de industrie alimentară și alte unităti cu profil zooveterinar indiferent de proprietate;

- potabilitatea apei;

OG nr. 4212004;

HG 1247/2002 privind stabilirea și

sanctionarea

contravt'nțiilor la nonnele sanitare veterinare.

dezinfectomlui mtier

- salubritatea forajelor;

-Alte reglementări în vigoare.

și a filtrului sanitar

- instituirea și respectarea condițiilor de carantină

- Se identifică și apreciază pe obiective, acțiuni și

veterinar;

profilactică;

efective ele animale.

-Amplasarea rampei

starea de sănătate a animalelor din zona de protecție a

de încărcare/

unităților industriale specializate și instituțiilor sanitare

descărcare animale la nivelul împrejmuirii;

-Asigurarea spațiului pentru executarea necropsiilor

- Ecarisarea corespunzătoare a fermelor,

exploatațiilor

veterinare, (unitățile de creșterea porcinelor nu angajează personal ce dețin porci în gospodăria proprie);

condițiile sanitare veterinare din târguri, baze și alte locuri de aglomerare temporară a animalelor,

mișcarea efectivelor de animale;

importul, exportul și tranzitul de animale, produse de origine animală, furaje și alte mărfuri care pot fi purtătoare de contagiu;

protecția animalelor pentru asigurarea stării de sănătate și a

individuale și a

capacității de producție;

teritoriului;

- protecția mediului.

BUNĂSTAREA

BUNĂSTAREA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI

l. OG nr. 4212004

ANIMALELOR

. controlul îndeplinirii de către mijloacele de transport și a containerelor pentru animale și alte

2. HG nr. 267/1991 privind aderarea României la viețuitoare de interes veterinar a condițiilor de transport legale pentru efectuarea unor astfel de

Convenția Europeană privind protecția animalelor in activități (ventilație, luminozitate, hrană, îngrijire, apă) pe căi rutiere, maritime, aeriene,

transportul internațional, publicata in Monitorul Oficial feroviare;

nr.llfdin 22.05.1991;

controlul densității de încărcare a animalelor și altor viețuitoare de interes veterinar în mijloace 3. Nota ck serviciu ANSV

nr. 155.008/9 .07

. 2003 de transport în funcție de specie, vârstă, greutate, categorie de producție, mărimea corporală și

refedtoare

la respeetarea

cerințelor

minime pentru stare fiziologică;

asig11rarea bunăstării animalelor în timpul transporlului

controlul echipamentelor utilizate pentru încărcarea și descărcarea animalelor în/ și din

(densitatea animak lor, intervalele

<l•

furajare

și

ele' mijloacele de transport;

adăpare, durata călătoriei și pt-'fioadele de odihnă,

d). controlul intervalelor de oprire, odihnă, furajare, adăpare și îngrijire a animalelor și a altor

condițiile pe care trebuie sft le 'În<kplinească vehkulelle 1

,viețuitoare de interes veterinar

în

timpul transportului acestora;

, are. transpmtă animale pe durate mai mari de 8 ort )

e) controlul stării de sănătate a animalelor înainte de îmbarcare, în timpul transportului la:

4. HO 1247:2002 privind stabilirea și sancționarea bazele de recepție, centrele de colectare, târgurile de animale, punctele de oprire la transfer și la

contravențiilor la rwnnele sanitare veterinare •

descărcarea acestora din mijloacele de transport;

Ordinul MAA nr. 170/13.09.2000 privind aprobarea

f).

controlul identificării și înregistrării animalelor și a altor viețuitoare de interes veterinar nonnei sanitare veterinare pentru protecția animalelor pe destinate transportului la încărcare, în timpul transportului, în bazele de recepție, centrele de timpul transportului;

colectare, târgurile de animale, punctele de oprire și transfer și la descărcarea animalelor;

6. HG 1247/2002 privind stabilirea și sancționarea

g).

controlul înregistrării transportatorilor de animale și a altor viețuitoare de interes veterinar și a contravențiilor la normele sanitare veterinare;

,mijloacelor de transport a animalelor precum și a autorizării acestora de către autoritatea 7 . Ordinul MAAP nr. 315/24.04.2003 pen1m /\probarea veterinară competentă;

nonnei sanitare veterinare privind protecția animalelor în

controlul documentelor de origine și veterinare pentru transporturile cu o durată mai mică de

timpul transportului,

referire la stabilirea pimctelor de ore;

oprire, a punctelor de transfer și a planului de rută în cazul

controlul autorizației de transport, a scrisorii de garanție, a planului de rută și a celorlalte transportului internațional.

documente însoțitoare pentru transporturile cu o durată mai mare de 8 ore;

8.Protocolul oficial 39294/3/848/l 993 între ANSV și

controlul punctelor de oprire și transfer pentru transportul de animale și alte viețuitoare de Direcția medicală din Ministerul Transporturilor privind interes veterinar, sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute de legislația în vigoare colaborarea în dommiul veterinar.

(autorizație veterinară, condiții de sănătatea animalelor și igiena adăpostirii, furajării, adăpării, 9.0rdinul MAA nr. 11/1998 privind Nonna sanitară

etc.) ;

veterinară referitoare la prerogativele și responsabilitățile

,k)

· evidența mijloacelor de transport înregistrate oficial pentru transportul animalelor și a altor me.dicale veta-inare din Ministerul Afacerilor Interne, viețuitoare de interes

veterinar

;

Ministerul Apărării, alte ministere și unități centrale ce au

1) evidența transportatorilor de animale autorizați de autoritate veterinară

strucnrri veterinare altele de cât MAA

evidența transporturilor de animale interne și internaționale cu origine sau destinație în județul IO. Ordinele MAAP nr: 414/2001; 74/2002. respectiv;

completarea trimestrială

a fișelo:r de control p:rivind lmn;1starea animalelor în 1impul

tran-sp01tului (densită\ile de încărcare pentru diforite

spedi,

intei-valele de furajare

și

de adăpare, durata călătoriei și perioadele de od.ihnă)

completarea fișei anuale de raportare privind respectarea legislației în domeniul. proH:--cției

.mimalelor în 1impul transpmtnlu.i (numiir de animale transportate: pentru sacrificare, expmtate, importate pmtru cmștere, alte animale transportate ; număr de inspecții : în timpul transpmiului rntier, Ia focul de destinatie ,

in târguri, la locul de pkcare, documentele co: □ trolate; num!'u· dej sancțiuni aplicate:

în

timpul transportului rntier, la locul de destinatie ,

în târguri, la locul tfo pkx:are, doc1m11.mtde controlate}

BUNĂSTAREA ANIMALELOR

BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAȚII

evaluarea sistemelor de creștere a animalelor în funcție de criteriile stabilite de ANSV și evidența semestrială a acestora

b).

controlul respectării normelor de igienă privind adăposturile, instalațiile și sistemele din dotarea acestora, sisteme de furajare, adăpare, de supraveghere și inspecție veterinară;

c).

controlul asigurării condițiilor de microclimat ( luminozitate, temperatură, umiditate, curenți de aer), ventilație, densitate de cazare și a echipamentelor pentru monitorizarea acestora;

d).

controlul libertății de mișcare a animalelor;

e) completarea fișelor de evaluare bianual;

controlul. aplicării tehnologiilor veterinare în unitllțik: de productie industriala a aoimaldor.

Ordinul MAA nr. 24/1982 ce aprobă "Tehnologiile de productie pentru animale";

Ordinul MAA nr. 55/1982 ce aprobă "Tehnologiile

sanitare

veterinare pentru animalele crescute în fermă";

Ordinul MAA nr. 168/13.09.2000 pmtru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind protecția animalelor de fermă;

4, Ordinul MAA nr. 169/13.09.2000 privind aprobarea normei sanitare veterinare privind protecția vițeilor;

Ordinul MAA nr.171/13.09.200 pentru aprobarea nonnei sanitare veterinare privind protecția purceilor;

Norma sanitară veterinară privind protecția găinilor ouătoare ținute în baterii, ordinul MAA nr. 462/2001;

Ordinul MAIA m. 76/1985 privind nonnativul veterinar pentru proiectarea, amplasarea construirea și dotarea obiectivelor zootehnice și

celor de industrie alimentară; 8: Legea m. 40/1975 privind creșterea și ameliorarea animalelor;

Ordinul MAA 6/1978 ce aprobă "Tehnologia sanitară veterinară pentru unitățile industriale de creștere a păsărilor";

10.

HG 1247/2002 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare;

11: Nota ANSV nr. 154.937/8.07

.2003

( modul de hrănire, si de

adăpare

al animaklor, modul de

inspl'Ctare al

acestora, modnl de .

' îngrijim,

condiții

dt. microclimat care1 trebuie asigurate în adăpost);

•

12.

'OG nr. 4212004;

13.

Leg('.a zootehniei nr .

72:2002.

PROTECfIA ANIMALELOR

Ordinul

lv1AAP

nr.

425/2002 pentru

aprobarea nonnei sanitare

PROTECȚIA ANJMALELOR ÎN TIMPUL TAIERJI SAU UCIDERil

veterinare privind protecția animalelor în timpul sacrificării sau a

a). controlul, evidența și existența autorizațiilor veterinare pentru proiectarea, construirea și uciderii;

dotarea abatoarelor și punctelor de tăiere;

2 ,

Legea zootehniei m. 72/2002;

b). controlul atestării veterinare a îndeplinirii de către animale a condițiilor pentru a fi tăiate sau

3 .

nr. 42,'2004;

ucise;

4. HG 1247(2002

privind

stabilirea

ăi

sancționarea

'c). controlul și existența condițiilor de descărcare, mișcare și cazare a animalelor, inclusiv a conlravențiilorla nonue.le sanitare veterinare;

celor transportate în containere

5 .

- Nola ANSV nr. 153.921/30 . 05.2003

d).

controlul și evidența condițiilor de manipulare, contenție, asomare, sângerare sau ucidere (respectarea

cerințelor

p('!llru

mișcarea

și

cazarea

1pentru cabaline, bovine, ovine, caprine ,

porcine și păsări;

animalelor în abatnare : cerinte gtme:rale ,

cerințe p<'nlrn:

e).

controlul și evidența procedurilor de ucidere a animalelor pentru blană;

animalele care nu si:mt livra t e

'în

containere sau cuști ;

f).

controlul și evidența procedurilor de ucidere a puilor de o zi neviabili sau supranumerari

contenția animalelor înainte de asomare. sacrificare sau precum

și

a embrionilor de pasăre:

ucidc1:e; asomarea sau uciderea animalclor. altele d<

- ât cele!

g). supravegherea și evidența tăierilor rituale religioase;

crescute pentm blană; uciderea puilor supranumerari și a

embrionilor din deșeurile de incubație)

II.

PROTECTIAANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE

1. Legea nr.69 din 1994 pentru aderarea României 1a

a).

controlul a igurării condițiilor de cazare, furajare, adăpare ,

odihnă, etc., din grădinile

Convenția Privind comerțul internațional cu specii sălbatice 1zoologice, rezervații naturale, parcuri zoologice

de faună și floră pe cale de dispariție adoptată la Washington

b).

evidența rezervațiilor sau parcurilor naturale, a gradinelor zoologice și parcurilor zoologice la 3 .Q3 .1973 publicată în Monitorul Oficial nr.211 din urbane și a speciilor de animale existente în acestea

12 . 08.1994

III. PROTECȚIA ANIMALELOR DIN FAUNA SĂLBATICĂ SAU PE CALE DE

2. OG nr. 42/2004;

DISPARIȚIE

3 .

OG nr. 37/2002 protru protecția animalelor folosite în

a).

controlul prohibiției sezoniere privind vânatul și pescuitul

scopuri științifice sau în alte scopuri experimentale

b).

supravegherea privind principalele boli diagnosticate la animale din fauna sălbatică

4 .

HG 1247!2002 privind stabilirea și sancționarea

c).

evaluarea acțiunilor de hrănire de necesitate a animalelor sălbatice din speciile necarnivore

contravențiilor la normele sanitare veterinare .

d).

evidenta faunei sălbatice existente și a bolilor diagnosticate la acestea

5. . Ordinul MAAP m. 143/1.04.2002 pentru aprobarea

IV.

PROTECflA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENfARE SAU ÎN

instrucțiunilor privind adăpostirea și îngrijirea animalelor

ALTE

SCOPURI

folosite în scopuri științifice sau în alte scopuri experimentale

a), evidența laboratoarelor ori a institutelor în care se manipulează germeni patogeni sau organisme

modificate

genetic

și în care se realizează experimente pe animale b) ,

evidența metodelor de experimentare utilizate

c),

evidența speciilor și numărului de animale vertebrate utilizate în experimentare

IlETERl\UNkRl Jlf::

.MEDIU

(unități zootehnice, sanitare Ycforinare și de industrie alitmml:ară)

Determinarea prin examene de laborator a emisiilor rezultate din i:ncinerarea deșeurilor toxice De ditre LS V

și IDSA, conforrn Ordinului MAAP nr.

și

de risc

(DTR}

37311001. Ordinului l\llAPA.11723:2003, Ordinului MAAP

Conirnlnl neutralizării

.D11?.

din apeleu:;mte

495 1 2001 HG 128/2002, HG 7& / 2000 ,

I..ei_ ea 426 i 2000 ,

HG Se prelevează probe reprezent a tive din punctele de conb·ol, înainte de debuș a rea li1 rețeaua de

155/l 999, HO 188/2002. JSO 5667-1 O,

Directiva

canalizare a localită\ilor sau

'in

receptorii naturali, conform programului de prelevare prevăzut 731404/EEC, Dirt'Cti.va 2000 / 76 : EC denonnele în vigo,ire

Determinarea prezenței

DTR

Detenninarea factorilor fizici, chimici

și

biologici de poluare care influentează sănătatea animalelor șiisau saluhti!atea proclrrselor provenite de la

aces1ea

Se recoltează probe de

a12a,_aer, sol

de două ori pe an

sa_ll

câte ori_iI!le_une

situația.

I TERMINARi'-:A REZUJUURJLOR l,A

ICRELE

:t:Ml.lRlONATI<

Exarnenele se efoclu, ază pe probe trimise de direcțiile sanitare vett."rinare judetene li1 IISPV.

Acțiuni 2enerale de medicină preventivă

EXPERTIZA

PAJIȘTILOR

NATURALE ȘI A

PĂȘUNILOR

Supraveghere înainte de începerea sezonului de pășunat/ recoltare și ulterior periodic atât a pășunilor, pajiștilor, cât și a dnunului de acces pentru animale, sub raportul:

prezenței biotopilor pentru paraziți și gazde intermediare;

prezenței plantelor toxice sau potențial toxice;

prezenței îngrășămintelor chimice sau pesticidelor;

prezenței resturilor metalice sau a cadavrelor;

modului de utilizare a suprafețelor (specii și grupe de vârstă, succesiunea acestora);

surselor de apă de

pajiști și pășuni. Se stabilesc măsuri privind:

desecarea z.onelor inundate sau împrtjmuirea ace.toca;

tratamente cu moluscocide a zonelor umede;

eliminarea corpurilor străine;

eliminarea plantelor toxice;

modul de utilizare a pășunii/pajiștei și furajelor recoltate de pe acestea.

Se identifică și apreciază pe număr de acțiuni și efective de animale, pe specii și categorii de vârstă

-La nivelul județului

întocmește harta cu biotopii activi și potențiali activi pentru faseioloză, dicrocelioză și parnmfistomozrt.

-Laborato,mfo de parazitologie vor avea în colectie molușie și gasteropode

gazde

intermediare din județul respectiv.

EXPERTIZA SANI- TARĂ VETERI-

•

NARĂ A FURA-

JELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIȚIA UNOR SITUAȚII MORBI-

I>E

Supravegherea prin examene de laborator în toate episoadele morbide sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele (de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice și minerale etc . )

1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, pre.mixuri.

2, Probele se examinează la LSVSJ și după caz la IDSA: botanic, organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic etc., conform metodelor omologate.

ACflUNI

PROFIIACTICE DE:

-DECONTA- MINARE

DERATIZARE ·

DEZINSECȚIE

Controlul executării în fermele gospodărești a două acțiuni generale de decontaminare și

deratizare:

primăvara și toamna.

In lăptării, puncte de tăiere, bazine de colectarea dejecțiilor și platforme de gunoi, se fac dezinsecții săptămânale, în funcție de intensitatea invaziei.

În unitățile zootehnice de tip industrial și fermele cu porcine și păsări, acțiunile DDD se execută în tot cursul anului,

111

foncție de fluxul tehnologic de producție.

în industria alimentară, unitățile și locurile autorizate în care se prelucrează și valorifică produse de origine animală, operațiunile DDD se înscriu în programele de igienizare și se execută, cel puțin o dată pe săptămână.

In cazuri de necesitate și la cerere

Lucrările DDD se execută numai de către personal

autorizat.

Deratizările vor cuprinde în mod obligatoriu și zonele de protecție din jurul unităților.

În situații de necesitate, acțiunile se execută conform

măsurilor stabilite prin programe de combatere sau asanare.

Acțiunile profilactice de decontaminare, deratizare și dezinsecție se execută la cerere pe cheltuiala proprietarului.

Atestarea eficienței decontaminării se face printr-un buletin de analiză emis de LSVSJ sau IDSA.

CONTROLUL PRIVIND IGIENA

VETERJNARĂ

Controlul aplicării și respectării normelor sanitare veterinare,

' privind:

colectarea, transportul și prelucrarea industrială a cadavrelor de animale, resturilor și deșeurilor de origine animală;

amenajarea și folosirea cimitirelor de animale, puțuri seci și crematoriilor;

•

igienizarea locurilor sau containerelor de colectare a cadavrelor și deșeurilor, după ridicarea și evacuarea acestora;

2- Controlul privind organizarea în mod corespunzător a acțiunilor de :

strângere a câinilor comunitari și supranumerari;

sterilizarea chirurgicală sau biologică a câinilor comunitari și

supranumerari;

eutanasia câinilor bolnavi comunitari și supranumerari;

-Norme și măsuri sanitare veterinare partea II-a, cap.III, pag. 157-163.

Organizarea și efectuarea acestor acțiuni revin autorităților administrației publice locale, formațiunilor specializate, conducătorilor de unități și cetățenilor.

-Norma metodologică comună MF și MAA nr. 5415 și 41540/1993, modificată cu nr .

8098/1994.

- Se identifică și apreciază pe obiective, acțiuni și

efective de animale.

SECTRJNEA VI:

1 .

Activitatea

cercetare, elaborare, asimilare, omologare metode și metodologii de diagnostic.

2 ;

Activitatea

evaluare a legislației sanitare veterinare românești și elaborarea noii legislații veterinare, armonizate cu cea a Uniunii Europene .

Activități în domeniul cercetării sănătății animalelor și mediului, a diagnosticului bolilor la animale.

Activitate

de elaborare și difuzare de materiale științifice în domeniul sanitar veterinar.

Instruire specialiști din DSVSA și LSVS județene de către specialiști din ANSVSA, IDSA, IISPV și ICPBMV .

Perfecționarea continuă a specialiștilor din ANSVSA, IDSA, IIPSV, ICPBMV, DSVSA și LSVS județene în țară și străinătate.

Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc și prognoze sanitare veterinare si protecția consumatorului.

Acțiuni de instruire, informare și educație sanitară veterinară a populației pentru apărarea sănătății publice si protecției consumatorilor.

Monitorizarea activităților și situației sanitare veterinare la nivel local,județean, al institutelor centrale de profil și Administrației Centrale Veterinare astfel :

MONITORIZAREA BOLILOR INFECTIOASE ȘI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE I.A

OM.

Prelucrarea statistică a activității de supraveghere prin examene de laborator a bolilor la animale.

Prelucrarea statistică a activităților de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om .

Elaborarea de analize epidemiologice și de risc privind animalele de import, la solicitarea

AVSA

Se execută la IDSA.

MONITORIZAREA DATELOR

LEGATE DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR,

ECOPATOLOGIE, ȘI LISTAREA FACTORII.OR DE

ruse

PENTRU

SĂNĂTATEA ANJMALELOR

Monitorizarea datelor obținute la nivelul

DVSA

și raportarea semestrială la

IDSA

și

IISPV.

La nivelul

DVSA,

monitorizarea datelor legate de controlul și supravegherea mediului înconjurător. Se va face pe circumscripții și localități.

Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSJ și

IDSA :

- semestrial în zone cunoscute ca poluate sau ipotetic poluate; se vor monitoriza:

arc,alul

p1ivinrl

perim<,tml

dispersie

u l pohL<1ntul11i și gradul de poluar

, , unitîi\ile polustoltfe cure

p,1t

intlu,mia

sănlit , lteaanimalelor

și cr,Jitater,

productiei .

3. Ideutiiforu · ea

și mc,nitoriz11rea

bolik , r prodnse de

agenti

pch.mn(i.

Monitorizarea , - c,ndi\ilor de

col::ctare,

epurltl'e

și

evacuare a apelor llzate

în

mediu, prnvenit e

din activitățile

zootehnice,

sanilaro;;-vs:terinare 5au de industrie alimentarii

.5. Identi.fa,urea

\,nităților zootehnic

, snniwre v,,t..-inare au

industrie

a!im.entarJj. care

1111

implem,,ntat

un r.istem

m,'lnagf.ment

me.diu

(SJl.1tvl.) în vederea

introducedi

for

într-o s,,hemli comu11ă

d e

mnnagement de mediu

i auditllre (EMAS)

R:.'lzultflteie

.rnportenză

anual la lDSA pt:ntrn

c e ntrnliznre .

MONITOR AR.EAAVORTURILORLA

ANIMALE

Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale și boli și se raportează semestrial la

IDSA

Se execută la IDSA.

MONITORIZAREA DATELOR IBGATE

DESUPRAVEGHEREA

ECOTOXICOLOGICÂ

Rezultatele examenelor de laborator obținute la LSVSAJ se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării

MONITORIZAREA

UNITArrr..oR

DE PRODUCERE A FURAJELOR

Monitorizarea condijiilor de producere, deporjtare, comercializare. și utilizare a produselor foraje-re

Monitori?..area condițiilor de functionare a unită(ilor producătoare de nutreturi

c:ombinaw.

Rewliatek: se

raportea:zA

anual la DSVSA

_jrnktene

respectiv amunicipiului București .

MONITORIZAREA

PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE IN DOMENIDL

IGIENEI SI SĂNĂTĂȚII PUBLICE

Gestionarea și prelucrarea statistică a activității pe linie de supraveghere prin inspecție și examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii și a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală și furaje se realizează de I.l.S.P.V București și se raportează trimestrial la ANSVSA.

MONITORIZAREA REZISTENTEI

ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE

PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A

-Efectuarea testelor de sensibilizare la substanțele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare și la alte specii bacteriene patogene (Staphilococcus spp, Escherichia coli ,

Listeria spp, Streptococcus spp ,

s.a.), izolate la IDSA și LSVS județene;

-Înregistrarea și prelucrarea computerizată a datelor privind rezistența la antibiotice .

Se execută la IDSA .

SECȚIUNEA VII:

Produse farmaceutice

Nr.

Crt

ACȚIUNEA TEHNICA

MĂSURl ȘI MODALITAȚI DE REZOL VARE

PRECIZARI TEHNICE

Acțiunea de supraveghere și control a produselor fannaceutice de uz veterinar

Controlul de stat al calită i produselor de uz veterinar indigene si din import in conformitate cu prevederile Legii sanitare veterinare, cu reglementările în vigoare și cerințele

OIE

prevăzute in Manualul de standarde pentru teste de diagnostic si vaccinuri si directivele U.E în domeniu (sistemul de farmacovigilență ,

respectarea regulilor si principiilor de buna practica de laborator (GMP) de către producătorii care fabrica medicamente de uz

veterinar).

Supravegherea pennanenta si controlul modului de realizare a acțiunii de import a produselor fannaceutice veterinare si

altor produse de uz veterinar (inclusiv furaje medicamentate și premixuri).

Monitorizarea reacțiilor adverse suspecte apărute în teritoriu unnare a utilizării produselor farmaceutice veterinare si obligația producătorului de a raporta aceste reacții la ANSV si ICPBMV, precum si obligația autorității competente veterinare de a supraveghea sistemul de farmacovigilență veterinară.

Urmărirea in condiții de teren a eficacității produselor farmaceutice si a altor produse de uz veterinar înregistrate in Registrul național al produselor farmaceutice si a altor produse de uz veterinar de la Agentia Nationala Sanitara .

) Asigurarea conform prevooerilor legale a supravegherii si controlului pe fluxul tehnologic de produc e a produselor farmaceutice de uz veterinar indigene garanție a asigurării calității, eficientei si siguranței produselor fabricate.

Supravegherea modului de păstrare, depozitare, difuzare si comercializare a produselor farmaceutice de uz veterinar in teritoriu si rolul și rolul autorității sanitare veterinare implicate in această acțiune.

-1.ANSV

-2 .

I.C . P . B.M.V.

3. D.S . V .

Județene

-1.ANSV

-2 .

ICPBMV

3 .

DSV Județene și Mun București

-ANSV

-2, ICPBMV

3 .

DSV Județene și Mun Buc

-ANSV

-2 .

ICPBMV

3 .

DSV Județene șiMun Buc

-ANSV

-2.ICPBMV

3 .

DSV Județene și Mun Buc

SECTIUNEA VIII-a

EXPERTIZA SANITARA VETERINARA A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA SI A FURAJELOR PENTRU APARAREA SANATATII PUBLICE SI SANATATII ANIMALELOR

DEPISTAREA PRINCIPALELOR BOLI TRANSMISIBILE LA OM

(ZOONOZE}

PRIN MANIPULAREA SI CONSUMUL UNOR PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA*

Nr. crt.

Boala (cod OIE)

Strategia și conduita de execuție

Precizări tehnice

TRICHINELOZA

(8-062)

I. ANIMALE

VII

li.CARNE

Carnea proaspătă și produsele din carne proaspătă provenite de la animale receptive, se admit pentru consum uman numai după efectuarea examenului trichineloscopic de către medici veterinari oficiali sau alti medici veterinari desemnati de autoritatea sanitara veterinara competenta, sau personal cu pregătire medie special instruit de către personalul de specialitate din DSVSA., verificat și atestat oficial în acest scop, sub supravegherea medicului veterinar.

Examenul trichineloscopic se efectuează la:

fiecare carcasa de vânat -mistret, urs;

fiecare carcasă de cal (numai prin metoda digestiei) ;

cărnurile provenite de la alte specii de animale receptive (nutrie, s.a.).

Examenul trichineloscopic se efectuează în circumscripțiile sanitare veterinare, CSVSA, laboratoarele DSVSA județene, IISPV, precum

și în laboratoarele de trichineloscopie autorizate.

I. ANIMALE VII

- suparveghere serologica a porcinelor vii (vezi Sectiunea III-a, lit.E); li.CARNE

Recoltarea si examinarea probelor pentru decelarea T. spiralis se efectuează printr-una din metodele aprobate, conform normelor sanitare veterinare în vigoare (Ord.MAA nr.45/1995). Examenul pentru decelarea Trichinellei sp. se efectuează prin:

Marcarea cărnurilor care au fost supuse examenului trichineloscopic se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare.

III.

MASURI si SANCTIUNI

Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată Trichinella spiralis se declară improprie consumului uman (Ordinul MAAP 401/2002, art. 6, lit.a, punctul 3)

OSVSA vor lua masuri pentru interzicerea vanzarii carnurilor la care a fost depistata T ichinella, distrugerea acestora, identificarea fermei (sursei) si initierea investigatiilor epidemiologice.

Toate cazurile de trichineloză constatate de către medicii veterinari care au efectuat examinarea cărnii, se notifica la DSVSA din judelui de provenienta a animalelelor. DSVSA notifica in aceeasi zi cazurile la IISPV si la ANSVSA.

toate animalele taiate pentru consum uman (porc domestic, mistreti, urs, cabaline si alte specii receptive) trebuie examinate la taiere pentru Trichinella.

fiecare porc tăiat;

carnea si produsele crude din carnea de porc sau vânat aduse în piete si alte locuri de desfacere autorizate

;

examen trichineloscopic direct prin compresie pe lama;

metoda digestiei :

digestie artificiala;

digestie artificiala pe probe colective;

cu agitator mecanic (tehnica de sedimentare);

cu agitator mecanic (tehnica de

izolare prin filtrare ")

CISTICERCOZA (B-252)

I. ANIMALE VII (bovine, porcine}

- bovinele si porcinele se supun inspectei ante mortem si post mortem.

li. CARNE SI ORGANE

Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune examinarii imediat după tăiere.

Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alti medici veterinari desemnati de autoritatea sanitara veterinara competenta.

I. ANIMALE VII (bovine, porcine)

Carnea infestată se supune următoarelor sancțiuni :

Grăsimea de porc se topeste la la temp.de 100°c, după care se poate utiliza pentru consum.

Masa gastrointestinală dacă nu prezintă chisti în musculatură, se poate utiliza în consum fără restricții. Toate cazurile de cisticercoză constatate, se comunică la DSVSA, de către medicii veterinari care au

efectuat examinarea cărnii, în al cărui teritoriu au fost diagnosticate acestea, precum și la DSVSA din județele_de

provenientă a animalelor, conform si_ș mului_rapid

de alertă.

ECHINOCOCOZA (HIDATIDOZA)

(B-053)

I. ANIMALE VII

- toate animalele din speciile receptive taiate pentru consum uman trebuie ex;:iminate <lupa taiere pentru echinococoza.

IT.

CARNE SI ORGANE

Carnea și organele provenite de la animalele receptive se supun inspecției după tăiere.

I. ANIMALE VII

- supravegherea prin examene de laborator (vezi Sectiunea III-a, lit.E)

II. CARNE SI ORGANE

- se examineaza fiecare carcasă și organele de bovine, porcine și ovine destinate consumului uman.

III. MASURI si SANCTIUNI

Carnea și organele infestate se supun următoarelor sancțiuni:

Toate cazurile de echinococoza constatate de către medicii veterinari care ali efectuat

examinarea cărnii, se notifica la DSVSA din judetul de provenienta

animalelelor, conform sistemului rapid de alerta

USTERIOZA

(C-611)

I. ANIMALE VII (bovine, porcine, ovine) Inspectia ante și post mortem se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alti medici veterinari desemnati de autoritatea sanitara veterinara competenta

IT.

PRODUSE

LACTATE,

PESTE

PRODUSE DIN PESCUIT

I. ANIMALE VII (bovine, porcine, ovine)

IT.

CARNE Sl ORGANE

III. PRODUSE LACTATE, PESTE SI PRODUSE DIN PESCUIT

Recoltarea de probe conform Sectiunii VIII lit.B

IV. MASURI SI SANCTIUNI:

In cazul confirmarii bolii, carnea, organele si grasimea, care nu prezinta modificari organoleptice se dirijeaza pentru prelucrare in produse supuse tratamentului termic.

In cazul confirmarii prezentei L.monocytogenes in produse lactate, peste si produse din

scuit acestea se retrag din consum, se confisca si se distrug

supravegherea prin examene de laborator (vezi Sectiunea lll-a, lit.E} li. C ARNE SI ORGANE

se examineaza fiecare carcasă de bovine, porcine, destinate consumului uman. 111.MASURI si SANCTIUNI

în cazul infestației generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări organoleptice se confiscă si se denaturează

;

în cazul infestatiei localizate, portiunile infestate se confisca, restul carnii se dă în consum conditionat după tratament termic prin fierbere sau congelare, atunci când caracterele organoleptice ale cârnii, organelor si subproduselor sunt normale (Ord.MAAP nr.401/2002 art.6}.

se confiscă si se denaturează în cazul prezentei chistilor hidatici în musculatură si organe;

organele cu infestatie slaba se dau in consum după extirparea portiunilor parazitate. Grăsimea se dă în consum :f'ară restricții.

supraveghere prin examene de laborator (vezi Sectiunea III-a, lit.E)

in caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung și porțiuni de ficat ; probele se examinează prin inoculări în medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4 - 8 °C) timp de o săptămână.

SALMONELOZA (C-620)

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele si pasarile se supun inspectiei ante și post mortem.

Examinarea animalelor vii si recoltarea de probe se efectuează in ferme si abatoare autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal veterinar desemnat de autoritatea sanitara veterinara competenta.

l · i.cARNE si ORGANE (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, pasari)

efectuează în unitati de taiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal veterinar desemnat de autoritatea sanitara veterinara competenta.

III. OUA

lnspectia si recoltarea de probe se efectuează in ferme, centre de colectare, depozite si unitati de procesare oua, unitati de desfacere, autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal veterinar desemnat de autoritatea sanitara veterinara competenta (vezi Sectiunea VIII-a, lit.B si lit.C)

IV .

ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALA

Alimentele de origine animala sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella, conform legislatiei in vigoare (vezi Sectiunea a

VIII-a, lit.B si lit.C).

Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectueaza conform normelor sanitare veterinare (vezi Sectiunea II-a,Iit.b)

Programul de control pentru Salmonella cuprinde recoltarea de probe si analize in conditiile legii

2..Carcase de pasari:

- se recolteaza carcase întregi ;

III.

MASURI si SANCTIUNI :

A.1.

In cazul carnii rosii si a camii de vanat se declara improprie consumului uman carnea de la animalele Ia care a fost diagnosticata salmoneloza acuta (Ordinul MAAP nr.401/2002 art . 6, lit.a, pct.l);

cazul identificarii in carnea rosie si carnea de vanat a prezentei Salmonellei enteritidis si / sau Salmonellei typhimurium, aceasta se confisca si

distruge ;

situatia identificarii altor tipuri din genul Salmonella la carnea rosie si carnea de vanat, aceasta se poate admite in consum uman in mod conditionat, dupa procesare si

tratament termic sub supraveghere sanitara veterinara, si consecutiv executarii unui control microbiologic pentru fiecare sarja de fabricatie care sa ateste ca aceasta este corespunzatoare microbiologic.

In cazul produselor din carne rosie si came

vanat la care s-a decelat prezenta S.enteritidis si / sau S.typhimurium, acestea se confisca si se distrug.

situatia identificarii altor tipuri din genul Salmonella la produsele din carne rosie si

carne de

vanat,

pot fi puse

consum uman numai acele produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitara veterinara si consecutiv efectuarii unui control microbiologic pentru fiecare sarja de fabricatie care sa ateste ca acestea sunt corespunzatoare microbiologic.

B.1.a)

Taierea in partida separata a loturilor de pasari la care in ferma s-a decelat prezenta in mod sporadic (neinvaziv) a Salmonellei (serotipurile S.gallinarum, S.pullorum, S.infantis, S.Berta, S.Thompson si altele) si luarea masurilor ce se impun, atat la ferme cat si la abator;

In cazul abatorizarii unor loturi de pasari, la care a fost decelata prezenta in mod sporadic ( neinvaziv) a S almonellei ( serotipurile S .gallinarum, S .pullorum, S .infantis, S.Berta, S.Thompson si altele), t aiate

n partida separata, c amea de pasare se poate admite in consumul uman, în mod conditionat, dupa procesare si tratament termic sub supraveghere sanitara veterinara si consecutiv efectuarii unui control microbiologic pentru fiecare sarja de fabricatie, care sa ateste ca aceasta este corespunzatoare

ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, pasari)

Examii1area carcaselor și organelor se

• lnspectia include si salile de transare sau unitaile de transare a carnii proaspete si a carnii de pasare, precum si depozitele destinate pentru aceste carnuri.

ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, pasari) :

II.

CARNE si ORGANE (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, pasari)

Carcase de bovine, ovine, caprine, porcine si cabaline:

se recolteaza probe de

tesut

(metoda distructiva) sau probe tampon (metoda ne distructiva) de pe suprafata carcasei, de la fiecare lot, randomizat;

noduli limfatici

ileo-cecali

de la bovine, ovine si porcine, recoltati randomizat la fiecare lot;

os lung nedeschis si tesut muscular (în cazul taierilor in abatoarul sanitar).

microbiologic;

Decizia poate fi luata avand în vedere situatia epidemiologica a efectivelor.

In toate cazurile in care s-a izolat S.enteritidis si / sau S.typhimurium carnea se confisca si se distruge.

DSVSA judetene si a municipiului Bucuresti organizeaza si monitorizeaza programul pentru recoltarea probelor in vederea efectuarii analizelor pentru Salmonella.

DSVSA judetene si a municipilui Bucuresti au obligatia de a notifica la ANSVSA orice situatie in care se depisteaza Salmonella la animale vii, produsele acestora, alimente de origine animala sau furaje, in vederea luarii masurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum si de a efectua investigatiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infectie sau contaminare.

cazul decelarii Salmonellei serotipurile S.gallinarum, S.pullorum, S.infantis, S.Berta, S.Thompson si altele in produsele din came, se adopta urmatoarea procedura:

Ouale provenite din ferme in care contaminarea cu Salmonella (serotipurile S.gallinarum, S.pullorum, S.infantis, S.Berta, S.Thompson si altele) a fost invaziva se confisca si se distrug.

Ouale provenite din ferme in care s-a decelat S.enteritidis si / sau S.typhimurium se confisca si se distrug.

In toate cazurile in care a fost depisata prezenta Salmonellei in carnea proaspata,

produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se confisca si se distrug;

produsele din came de pasare care mai pot fi supuse unui alt tratament termic, se trateaza termic sub supraveghere sanitara veterinara si se supun unui con rol microbiologic pentru fiecare sarja de fabricatie, care sa ateste ca acestea

sunt

corespunzatoare microbiologic.

semipreparatele culinare din came de pasare care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se confisca si se distrug.

in toate cazurile in care la examenul microbiologic s-a decelat S.enteritidis si / sau S,typhimurium produsele din carne de pasare se confisca si se distrug.

Loturile de carne de pasare dezosata mecanic la care s-a decelat Salmonella (serotipurile S.gallinarum, S.pullorum, S.infantis, S.Berta, S.Thompson si altele) se prelucreaza i n produse din came tratate t errnic in u nitati autorizate sanitar veterinar care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatura pentru înregistrarea grafica a temperaturii si duratei tratamentului termic (Ord.MAAP nr.655/2002 • ) sub supraveghere sanitara veterinara si se supun unui control microbiologic pentru fiecare sarja de fabricatie, care sa ateste ca acestea sunt corespunzatoare microbiologic. Loturile de came de pasare dezosata mecanic la care s-a decelat S.enteritidis si /sau S.typhimurium se confisca si se distrug.

Ouale provenite din ferme in care s-au depistat cazuri sporadice (neinvaziv) de Salmonella (serotipurile S . gallinarum, S.pullorum, S.infantis, S.Berta, S . Thompson si altele) se pot admite in consum numai clupa procesare in produse din oua tratate termic (Ord. MAAP nr.356/2002).

V. HRANA ANIMALA (Furaje)- (vezi Sectiunea VIII, lit..F)

carnea de pasare, alimentele de ongme animala sau hrana pentru animale (furaje), tulpina izolata se trimite la Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara pentru confirmare si tipizare.

Masurile si sanctiunile anterior precizate care se iau in cazul camii, camii de

pas re

si ot1_a_lof' se notifica autoritatii veterinare comp_etente.

TUBERCULOZA (B-105)

I. ANIMALE VII (bovinele, porcinele, ovinele, cabalinele, pasari)

- bovinele, porcinele, ovinele, cabalinele se supun examenului ante mortem si pot mortem; li.

CARNE

ORGANE

(bovine, ovine, porcine.cabaline}

lnspectia post mortem se

examinează inclusiv

ganglioni limfatici ai

I. ANIMALE VII (bovinele, porcinele, ovinele, cabalinele, pasari)

li.

CARNE si ORGANE (bovine, ovine, porcine, cabaline}

ln cazul animalelor care au reacționat pozitiv la testele alergice și/sau serologice, la care după tăiere prin inspecția post mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni:

capului și organelor.

Examinarea carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau

- mediastinali, eventual și mezenterici (dacă sunt măriți în volum), portali și retromamari; ln cazul suspiciunii de TBC se recolteaza probe de organe cu leziuni si ganglioni limfatici in vderea examinarii bacteriologice si histologice, dupa caz, conform normelor

sanitare veterinare. Se recoltează portiuni de organe cu leziuni și ganglioni limfatici

alt personal veterinar desemnat de autoritatea

sanitara veterinara competenta, conform

aferenți. În lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatic! cu leziuni.

Ord.MAAP nr.401/2002ă

ln cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiții normale, în caz

contrar animalele se dirijează către sala sanitară.

III. MASURI si SANCTIUNI

Sancțiunile de abator la carnea si organele mamiferelor se aplică în funcție de localizare și extinderea leziunilor si în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.

(8-303)

Pasările se supun inspecției individuale după

tăiere, prin examinarea carcasei și organelor. În caz de suspiciune se recoltează carcase

Sanctiunile de abator pentru carnea si organele de pasăre sunt următoarele:

- confiscarea carcasei si organelor în caz de infectie generalizată sau de leziuni pe organe însotite de slăbire avansată si de infiltratii în musculatura

;

întregi și organe cu leziuni (ficat, splină).

- confiscarea organelor cu leziuni si admiterea în consum, după sterilizare prin fierbere,

a carcasei dacă aceasta nu prezintă modificari.

LEPTOSPIROZA (8-056)

ANIMALE Vil

(bovinele, porcinele, cabalinele) bovinele, cabalinele și porcinele se supun

inspectiei (individuale) ante

și

post mortem .

li.CARNE SI

ORGANE

Examinarea carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea sanitara veterinara competenta.

ANIMALE VII (bovinele, porcinele, cabalinele)

îri

caz de suspiciune se recoltează:

III. MASURI si SANCTIUNI

Carnea si organele se supun următoarelor sanctiuni:

testarea bovinelor in ferme si supraveghere conform Sectiunii

11,

lit.b;

submaxilari, retrofaringieni, bronhici;

sânge și urină de la animalele în viață; li.CARNE SI ORGANE

se recolteaza porțiuni de rinichi și ficat de la animalele tăiate ;

se confiscă în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii ;

se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezentei leziunilor degenerative numai in ficat si a examenelui bacterilogic pozitiv;

grăsimea se dă în consum după topire iar glandele endocrine și sângele se confiscă

;

pieile se prelucrează prin sărare uscată și se livrează după

14 zile.

ANTRAX (B-051)

I. ANIMALE VII

- bovinele, ovinele, cabalinele și porcinele se supun inspecției ante și post mortem.

I. ANIMALE VII (bovinele, ovinele, cabalinele, porcinele)

- supraveghere anatomopatologica si de laborator pentru speciile receptive (vezi Sectiunea III-a, lit.e)

li.ORGANE

li. CARNE si ORGANE

- in forma localizata la porci (glosantrax) se recolteaza portiuni de splina, ganglioni

- Examinarea carcaselor se efectuează unități limfatici, os lung nedeschis de la animalele izolate sub restrictii ; de tăiere autorizate sanitar veterinar de către

li.

MASURI si SANCTIUNI :

medici veterinari oficiali sau sau alt personal - izolarea animalelor bolnave, serumizarea si tratarea cu antibiotice; veterinar desemnat de autoritatea sanitara -

acceptarea animalelor la taiere dupa 14 zile de la vindecare;

veterinara competenta.

animalele clinic sanatoase, provenind din loturi in care au existat cazuri de

antrax, se dirijeaza la abatorul sanitar sau se taie in sala normala, in partida separata, la sfarsitul zilei de lucru;

ln toate situatiile in care se suspicioneaza sau se confirma o forma de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om si a contaminarii mediului de lucru.

BRUCELOZA (B-103)

(B-151)

(B-152)

(B-153)

I. ANIMALE VII

I.ANIMALE VII (bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, iepuri)

li.CARNE SI ORGANE

Examinarea carcaselor se efectuează in unități ln caz de suspiciune precum și de la animalele reacționate pozitiv, se recoltează: de tăiere autorizate sanitar veterinar de către -

organe de la animalele tăiate ;

medici veterinari oficiali sau alt personal III. MASURI si SANCTIUNI

veterinar desemnat de autoritatea sanitara Carnea și produsele comestibile se supun următoarelor sancțiuni: veterinara competenta.

1). de la bovinele infectate:

-pieile se supun dezinfecției prin sărare timp de 60 zile dupa care se pot dirija la prelucrare

;

2). de la porcii din efectivele cu bruceloză:

- carnea și subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restrictii;

-organele cu leziuni se confiscă.

bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și - supraveghere anatomopatologica si de laborator pentru speciile receptive (vezi iepurii se supun inspecției ante și post mortem.

Sectiunea III-a, lît.e)

carnea si subprodusele comestibile, cu excepția ugerului, se sterilizează prin tratament termic și se dau în consum;

se confiscă si distrug ugerul, celelalte viscere necomestibile,glandele endocrine si sângele;

10.

CAMPILOBACTERI-

I. ANIMALE VII (bovine, porcine, pasari):

I. ANIMALE VII (bovine, porcine ,

pasari):

OZA

- bovinele, cabalinele și porcinele se supun

Supravegherea starii de sanatate, recoltarea de probe

examene de laborator (vezi Sectiunea 11, lit.b)

li. CARNE si ORGANE (bovine, ovine, porcine, pasari) Recoltarea de probe din :

Taierea in partida separata a loturilor de pasari la care s-a decelat prezenta de specii de Campylobacter termofile.

III. Recoltarea de probe din apa potabila.

IV.MASURI si SANCTIUNI

Carnea și organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

(B-104)

inspectiei (individuale) ante și post mortem .

li.CARNE S1 ORGANE

Examinarea carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate

sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de

autoritatea competenta.

11.

BOTULISM (C-615)

I. ANIMALE VII

- speciile receptive se supun inspectiei ante mortem;

lnspectia ante-mortem si post-mortem a animalelor se efectuează în unităti de tăiere autorizate sanitar veterinar de medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea veterinara competenta.

i. ANIMALE VII

ln caz de suspiciune se recoltează probe de sânge. I.CARNE SI ORGANE

ln caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală. Determinarea prezentei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobâ pe soareci si testele imunologice (ELISA, RIA s. a.)

111.MASURI SI SANCTIUNI

ln cazul in care este diagnosticata boala, carnea se declara improprie consumului uman, confisca si denatureaza.

12.

YERSINIOZA

I. ANIMALE VII (bovine,ovine, porcine, vanat, pasari):

- bovinele, ovinele, porcinele, vinatul si pasari se supun inspectiei ante- si post-mortem.

li.CARNE SI ORGANE

Examinarea carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea sanitara veterinara competenta.

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine, vanat, pasari) :

ln caz de suspiciune, se recolteaza :

III. MASURI si SANCTIUNI

Prevenirea contaminarii in abator prin utilizarea de tehnici de taiere imbunatatite care includ protejarea rectului cu punga de plastic .

Carnea, organele si grasimea, fara modificari organoleptice, se dirijeaza pentru prelucrare in produse supuse tratamentului termic.

carcase si organe de bovine, ovine, porcine ;

carcase si organe de pasare (pui broiler) ;

supraveghere anatomopatologica si de laborator (vezi Sectiunea III - a, lit.E) li. CARNE SI ORGANE

probe de pe suprafata carcaselor ;

ganglioni limfatici mezenterici, intestinul subtire, organele cu leziuni.

ESCHERICHIA COLI

O 157 H 7

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, pasarile)

- se supun inspectiei ante- si post-mortem. Examinarea carcaselor și organelor si recoltarea de probe se efectuează în unitâti de tâiere autorizate sanitar veterinar de medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat

autoritatea

veterinara

comQetenta.

I. ANIMALE VII ( bovine, ovine, caprine, porcine, pasari)

li.CARNE

III. MASURI si SANCTIUNI

Carcasele cu rezultate pozitive se confisca si denatureaza.

14.

TOXOPLASMOZA

(C-612)

Toate speciile de animale de interes economic se supun inspectiei post-mortem.

I. ANIMALE VII

- supraveghere clinica, anatomopatologica si de laborator pentru speciile receptive (vezi Sectiunea li-a, si a III-a, lit.E)

MASURI si SANCTIUNI:

Carnea, organele si grasimea, fara modificari organoleptice, se dirijeaza pentru prelucrare in produse s11puse tratamentului termic.

15.

PARAZITOZE LA PEȘTI

Fiecare lot de pește, icre și lapți se supun examenului prin inspecție vizuală.

Se recoltează probe reprezentative din fiecare lot de pește, icre și lapți.

ln scopul detectarii si indepartarii paraziților vizibili, medicii veterinari oficiali sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea veterinara competentă, vor efectua un control vizual randomizat (prion sondaj), pentru depistarea paraziților vizibili cu ochiul liber, înainte de prelucrare sau comercializare.

Peștele întreg sau pârtile parazitate din acesta nu trebuie comercializate pe piatâ pentru consum uman.

Pestele se admite în consum fără restrictii dacă formatiunile parazitare sunt situate numai la nivelul tubului digestiv sau la nivelul seroaselor viscerale si acestea pot fi

înde_Qărtate în totalitate.

se recolteaza probe de fecale in vederea examenului de laborator (vezi Sectiunea III-a, lit.E)

se recolteaza probe de pe suprafata carcaselor conform normelor sanitare veterinare in vigoare (Program ANSV nr.75544/05.02.98).

* -

ln toate cazurile

care se depisteaza boli transmisibile la om (zoonoze) prin manipularea si consumul unor produse de origine animala, este obligatorie notificarea prin Sistemul Rapid de Alerta

SUPRAVEGHEREA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR A UNITATILOR CARE PRELUCREAZA , DEPOZITEAZA 51 VALORIFICA PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA

Nr. crt.

UNITATEA

CONDUITA DE SUPRAVEGHERE SI CONTROL

PRIN INSPECTIE

Frecventa

PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

Natura probei

Frecventa recoltarii probelor pentru examenele de la litera C din

program

Precizări tehnice

Abator

Pe toata perioada activitatii

tesut muscular, organe {ficat, rinichi, splina ,

ganglioni) .

Probe de pe suprafața carcaselor de bovine, porcine, pentru testarea E .

coli si Salmonella

O data pe lună pentru fiecare specie .

Conform programelor specifice.

laborator necorespunzătoare, frecvența de recoltare a probelor va fi reconsiderată până la identificarea și eliminarea cauzei.

urma inspecției se

suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigații de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea

analizelor de laborator .

Abator de păsări

păsări/ an

Pe toata perioada

activitatii

tesut muscular, organe.

Probe de pe suprafața carcaselor pentru testarea E. coli si Salmonella

O data pe lună pentru fiecare

specie.

Conform programelor specifice.

Depozit frigorigic

Pe toata perioada activitatii

Produse antrepozitate

O data pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii..

Depozit frigorigic cu sală de tranșare

Pe toata perioada activitatii

Materii prime recepționate Produse finite

O data pe trimestru pentru fiecare sortiment.

de capacitate mare > 20 UVM/ săptămână

capacitate mică < 20UMV/saptamana

ln cazul unor

rezultate de

ln cazul în care în

de capacitate mare> 150000 păs8ri/ an

capacitate mică < 150000

de capacitate mare > 500 tone/an

capacitate mică< 500 tone/an

Unitati pentru prelucrare a carnii si a subproduselor comestibile

Pe toata perioada activitatii

materii prime

O data pe trimestru pentru fiecare specie.

, frecvența de recoltare a probelor va fi reconsiderată până la identificarea și eliminarea cauzei.

produse finite

O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse

6 .

Unitati depozitare, transare,prelucrare vanat

Pe toata perioada

activitatii

Materii prime receptionate

Produse finite

O data pe luna pentru fiecare

categorie de carne pe specii.

Depozit pentru subproduse necomestibile brute de origine animală (piei, lână, păr, coame, on-

qloane, pene, puf)

Trimestrial si ori de cate

ori se considera necesar

Produse recepționate

necorespunzătoare, frecvența de recoltare a probelor va fi reconsiderată până la identificarea și eliminarea cauzei.

Punct de colectare produse din

pescuiU cherhana

Lunar si in sezon ori de

cate ori este necesar

Produse recepționate

Vase fabrica

Semestrial

Produse finite

O data pe semestru pentru fiecare

specie si categorie de produse.

10.

Antrepozit frigorific pentru produse

din pescuit

Pe toata perioada

activitatii

Produse depozitate

O data pe trimestru pentru fiecare

categorie de produs

11.

Unități pentru prelucrarea produselor din

pescuit

Pe toata perioada activitatii

Materii prime

O data pe trimestru pentru fiecare specie

Produse finite

O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse.

12.

Punct pentru desfacerea peștelui și

produselor din pescuit

Ori de cate ori se

considera necesar

Peste s i

produse din pescuit

O data pe semestru pentru fiecare

specie si categorie de produse.

ln cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare

ln cazul în care în urma inspecției se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigații de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator.

unitati de transarea carne

unități pentru produse din carne

de capacitate mare> 7,5 tone/ săptămână

capacitate mică< 7,5 tone/ săptămână

unități pentru producerea cărnii preparate (unități tip carmangerie, unități pentru producerea de semipreparate culinare din carne și mixte)

unități prelucrare membrane naturale

ln cazul unor rezultate de laborator

ln cazul în care în urma inspecției se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigații de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator.

13.

Punct de colectare batracieni, crustacee,

gasteropode

Lunar si in sezon ori de

cate ori este necesar

Produse recepționate

O data pe semestru pentru fiecare

specie.

de laborator.

14.

Unitate de prelucrare batracieni, crustacee,

gasteropode, fructe de mare

Lunar si in sezon ori de cate ori este necesar

Materii prime

O data pe trimestru pentru fiecare specie

Produse finite

O data pe semestru pentru fiecare categorie de produse.

15.

Exploatatii de vaci producatoare de lapte materie prima destinat

procesarii

Trimestrial si ori de cate ori este necesar

Lapte materie prima

Cate o proba de la 5 % din vacile care produc lapte materie prima destinat procesarii industriale

ln cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, va fi reconsiderată frecventa de recoltare a probelor în cadrul programelor de autocontrol ale unitatilor care proceseaza laptele provenit de la exploatatiile respective, până la identificarea

si eliminarea cauzei

16.

Centru de colectare, racire si depozitare a laptelui

Lunar

Lapte materie primă recepționat

lntr-un trimestru vor fi acoperite toate centrele de colectare.

identificarea și eliminarea cauzei

17.

Fabrica de produse lactate

a} capacitate mare> 2.000.000 I/an

capacitate medie 500.000 -

2.000.000 I/an

capacitate mică< 500.000 I/an

Pe toata perioada activitatii

Materii prime

lntr-un trimestru vor fi acoperite toate rutele.

Produse finite

Lunar pentru produsele proaspete. Trimestrial pentru celelalte produse

- ln cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, frecvența de recoltare a probelor va fi reconsiderată până la identificarea și eliminarea cauzei.

18.

Punct de colectare si prelucrare a oualor

Lunar

Materii prime

O data pe lună pentru fiecare specie

Produse finite

O data pe luna pentru fiecare cateQorie de produs.

19.

Unități de prelucrare a mierii de albine si a altor produse apicole

Lunar

Miere si produse apicole

O data pe luna pentru fiecare categorie de produse.

ln cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, frecvența de recoltare a probelor va

reconsiderată până la identificarea și eliminarea cauzei.

ln cazul în care în urma inspecției se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigații de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor

20.

Depozit alimentar

Lunar

Produse alimentare de origine animala

- ln cazul în care în urma inspectiei se

suspicionează sau se

constată o neregulă care necesită investigații de laborator se vor preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator.

21.

Unitate de preambalare a

produselor alimentare de origine animala

Lunar

Produse alimentare de origine animala

22.

A. Unități de alimentatie publica

Trimestrial si ori de cate ori se considera ca nu sunt respectate conditiile de functionare sanitare veterinare si pentru siguranta

alimentelor

Materii prime de origine animală și semipreparate culinare negătite

B .

Unități de desfacere

- magazin alimentar și mixt, punct alimentar

Semestrial si ori de cate ori se considera ca nu sunt respectate conditiile de functionare sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor

Produse alimentare de origine animala

patiserie

Materii prime de origine animala

O dată pe semestru

C. Cattering

Pe toată perioada activității

Materii prime de origine

animală și semipreparate culinare negătite

O dată pe semestru

•

supermarket

măcelarie

hală pentru desfacerea produselor de origine animala

laboratoare de cofetărie și

* - Probele recoltate in conditiile precizarilor tehnice (coloana 5) vor fi insotite de o nota justificativa cu precizarea motivatiei recoltarii acestora in afara frecventei stabilite prin Programul de supraveghere.

EXPERTIZA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE ANIMALA PRIN EXAMENE DE LABORATOR CURENTE OBLIGATORII

Nr. crt

Produsul

Organoleptic

Microbiologic

Fizico-chimic

Came proaspătă și subproduse comestibile

Bacterioscopic /STAS 2356/82 Salmonella /SR ISO 6579/2003

Clostridii sulfitoreducatoare/metoda 1.1.S.P.V. Determinare specie

metoda USDA-FSIS - atunci cand se impune

E.coli O157:H1 pentru carnea de bovina coform programului ANSV aprobat cu nr. 1617/24 . 05 . 96

Testare carcaselor pentru E. coli si Salmonella de suprafata Prog. ANSV 78323/1998 și 74032/1999

Listeria monocytoqenes /SR ISO 11290/1/2/2000

Prospețime:

STAS 9065/7/74- azot usor hidrolizabil STAS 9065/8/74- determinarea pH-ului

STAS 9065/10/75- reactia Kreis si indicele de peroxid

STAS 9065/11/75 - reactia pentru H2S

Carne tocată și carne preparată (toate sortimentele din carne care nu au suportat tratament termic care să modifice structura fibrei musculare) .

Carne dezosata mecanic (MDM)

NTG/ SR ISO 4833/94

Salmonella/ SR ISO 6579/2003

Stafilococi coagulazo pozilivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 și 4832/92 Escherichia coti /SR ISO 7251/96

Clostridii sulfitoreducatoare/metoda 1.1.S.P.V.

Determinare specie

metoda USDA-FSIS - atunci cand se impune E.coli Om:H1pt carnea de bovina coform programului specific aprobat cu nr . 1617/24 . 05 . 96

Listeria monocytogenes /SR ISO 11290/1//2/2000

B. cereus/SR ISO 7932/2003

Prospețime:

STAS 9065/7/74- azot usor hidrolizabil

STAS 9065/10/75- reaclia Kreis si indicele de peroxid Pentru carnea tocata conform Ord. 490 / 2002

-continutul de grasime

-raportul colagen/proteina

Pentru carnea dezosata mecanic , parametrii fizico-chimici conform Ord 333/2002, cu modificarile si competarile ulterioare

Produse din came - tratate și salamuri crude-uscate

NTG/ SR ISO 4833/94

Salmonella/ SR ISO 6579/2003

Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme /SR ISO 4831/92 și 4832/92 Escherichia coli /SR ISO 7251/96

Clostridii sulfitoreducatoare/metoda 1.1.S.P.V. Determinare specie

metoda lmunoenzimatică - atunci cand se impune

Listeria monocytogenes /SR ISO 11290/1/2/2000

B. cereus/SR ISO 7932/2003

Prospețime:

STAS 9065/7/74- azot usor hidrolizabil

STAS 9065/10/75 - reactia Kreis si indicele de peroxid

Conserve în recipienți ermetic închiși

Proba termostatării și examen microbiologic/SR ISO 8924/95

Pentru conservele indigene de peste:

Histamina (la speciile din familiile

Scombridae

Clupeidae)*

prin metoda spectrofotometrica, HPLC sau ELISA.

STAS 6511/90- analize ponderale. STAS 9065/75 - determinarea NaCI% STAS 6510 /74- determinarea aciditatii Pentru conservele indigene din carne :

STAS 1089/ 71 - continutul de carne si grasime. STAS 1089/71 - continutul de grasime.

STAS 9065/7/74 - azot usor hidrolizabil. STAS 9065/75 - continutul de NaCI%.

Pește proaspăt și congelat întreg

Clostridii sulfitoreducătoare/metodaIISPV Examen parazitologic

Prospețime :

STAS 6513/78 - azot usor hidrolizabil Histamina (la speciile din familiile

Scombridae

Clupeidae)*

prin metoda spectrofotometrica, HPLC sau ELISA.

Pește proaspăt și congelat decapitat, eviscerat, filetat

NTG/SR ISO 4833/94

Salmonella/ SR ISO 6579/2003

Stafilococi coagulazo pozitivi /SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme /SR ISO 4831/92 și 4832/92 Escherichia coli /SR ISO 7251/96

Clostridii sulfitoreducătoare/metoda IISPV Examen parazitologic

Prospețime:

STAS 6513/78 - azot usor hidrolizabil Histamina (la speciile din familiile

Scombridae

Cfupeidae)*

prin metoda spectrofotometrica, HPLC sau ELISA.

Pește preparat - semiconserve (care nu a suportat tratament termic care să modifice structura fibrei musculare)

Salmonella/ SR ISO 6579/2003

Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme /SR ISO 4831/92 și 4832/92 Clostridii sulfitoreducătoare/metoda IISPV

Vibrio parahaemolyticus/ SR ISO 8914/92 Escherichia coli / SR ISO 7251/96

Drojdii și Mucegaiuri /SR ISO 7954/2001

Prospețime:

STAS 6513/78 - azot usor hidrolizabil

Produse din pește (preparate și semipreparate)

Salmonella/ SR ISO 6579/2003

Bacterii coliforme /SR ISO 4831/92 și 4832/92 Stafilococi coagulazo pozitivi/ /SR ISO 6888/1/2/2002

Prospețime:

STAS 6513/78 - azot usor hidrolizabil

Escherichia coli/ SR ISO 7251/96

Clostridii sulfitoreducatoare/metoda 1.1.S.P.V.

Icre, lapți și produse din icre și lapți

Salmonella/ SR ISO 6579/2003

Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme / SR ISO 4831/92 și 4832/92

Escherichia coli/ SR ISO 7251/96

Clostridii sulfitoreducatoare/meloda 1.1.S.P.V. Examen parazitoloqic

Prospețime:

STAS 6513/78- azot usor hidrolizabil

10.

Moluște, batracieni, gasteropode, crustacee

N.T.G./SR ISO 4833/94

Salmonella/ SR ISO 6579/2003

Stafilococi coagulazo pozitivi /SR ISO 6888/1/2/2002 Bacterii coliforme

SR ISO 4831/92 și 4832/92 Escherichia coli/SR ISO 7251/96

Clostridii sulfitoreducătoare/metoda IISPV Vibrio parahaemolyticus/ SR ISO 8914/92

Prospețime pentru batracieni:

STAS 6513/78 - azot usor hidrolizabil

11.

Lapte crud (materie primă} din centre de colectare si fabrici de procesare lapte

NTG. /SR ISO 6610/97

Salmonella/ SR ISO 6579/2003

Celule somatice. /SR ISO 13366-1/98** sau SR ISO 13366-3/97

Stafilococi coagulazo pozitivi /SR ISO 6888/1/2/2002 Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003

Bacterii coliforme / SR ISO 5541/1/94 și 5541/2/94 Escherichia coli/SR ISO 7251/96

Bacterii anaerobe sporogene gazogene (Weinzirl} / STAS 6349/5/80

Examen fizico-chimic conform Ord. 389 - 2002:

-punct crioscopie conform Ord. MAAP 1 O -

2001

-densitate cf.STAS 6347/73

-substanta uscata negrasa cf.STAS 6344/68

-proteina conform STAS 6355- 81

- grasime cf. Ord. 80- 2003

Lapte crud (materie primă) din exploatatiile de vaci producatoare de lapte destinat procesarii

NTG. / SR ISO 6610/97

Celule somatice. /SR ISO 13366-1/98**, SR ISO 13366-3/97 sau metode rapide

12.

Lapte consum, produse lactate și subproduse din lapte tratate termic

N.T.G.

SR ISO 6610/97

Stafilococi coagulazo pozitivi /SR ISO 6888/1/2/2002 Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003

Salmonella/ SR ISO 6579/2003

Bacterii coliforme/SR ISO 5541/1/94 și 5541/2/94 Escherichia coli/SR ISO 7251/96

Listeria monocytogenes /SR ISO 11290/1/2/2000 Drojdii și Mucegaiuri /SR ISO 7954/2001

Prospețime:

-aciditate cf.STAS 6353/75 la lapte si produse lactate acide

13.

Produse lactate din lapte netratat termic

Stafilococi coagulazo pozitivi /SR ISO 6888/1/2/2002 Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003

Prospețime:

-aciditate cf.STAS 6353/75

punct crioscopie conform Ord. MAAP 10 - 2001

grasime cf. Ord. 80

2003

Salmonella/ SR ISO 6579/2003

Bacterii coliforme/SR ISO 5541/1/94 și 5541/2/94 Escherichia coli/SR ISO 7251/96

Listeria monocytogenes /SR ISO 11290/1/2/2000 Drojdii și Mucegaiuri /SR ISO 7954/2001

14.

Ouă consum și produse din ouă

N.T.G .

/SR ISO 4833/94

Salmonella/ SR ISO 6579/2003

Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 și 4832/92 Escherichia coli/SR ISO 7251/96

Stafilococi coagulazo pozitivi /SR ISO 6888/1/2/2002 Enterobacterii/SR ISO 7402/96

Analize ponderale cf. STAS 142/80 .

Determinări de: acid 3-hidroxibutiric, acid lactic, acid succinic conform Ordinului MAAP 356/2002***

15.

Miere de albine

Drojdii și Mucega i uri/g/SR ISO 7954/2001

Examen fizico-chimic:

-continutul de apa cf . STAS784/89

-continutul de glucide cf . STAS784/3/89

-aciditate, indice diastazic,HMF,indice polen cf.STAS 784/3/89

16.

Preparate și semipreparate culinare prelucrate din materii prime de origine animală

N.T.G. /SR ISO 4833/94

Salmonella./ SR ISO 6579/2003 Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003

Listeria monocytogenes /SR ISO 11290/1/2/2000 Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 și 4832/92 Escherichia coli/SR ISO 7251/96

Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Clostridii sulfitoreducatoare/g . /metoda 1.1.S.P.V

Determinări

rapide efectuate pe autolaborator în de interes turistic sau alte programe de supraveghere

de necesitate

•

dis]!use de Autoritatea centrală

Determinări microbiologice

Teste de sanitație - metoda ATP total**** Potabilitate apă - metoda ATP total****

Determinări fizico-chimice

Examene de

prospetime prin

analize

pentru

(pH, aciditate, Nessler, H2S, Kreis) în funcție de produs.

Examene

rapide

prospetime pentru

determinarea:(azotiți, azotați, peroxidază, fosfatază, uree, glucoză) în funcție de produs.****

NOTA:

La tulpinile bacteriene patogene

(Salmonella

spp, Stafilococ coagulazo-pozitiv,

Bacilul cereus

Listeria monocytogenes)

izolate din produse alimentare se va monitoriza antibiorezistenta prin metoda difuzimetrică.

Parametrii microbiologici prevazuti pentru categoriile de produse de la punctul C se vor efectua în funcție de sortimentul produsului analizat în conformitate cu normativele legale în vigoare.

* Determinările d histamină se vor efectua la speciile respectiv pescuite de nave aparținând sau închiriate de persoane fizice sau juridice românești destinate pieței naționale.

** Aceasta determinare se face in decurs de 6-8 ore de la muls, laptele pastrindu-se in acest timp la temperatura de refrigerare.

***

Determinările vor fi efectuate începând cu semestrul al - II-lea 2005 după instruirea personalului de specialitate din teritoriu

**** Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate.

SUPRAVGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRA IN COMPOZITIA SAU VIN IN CONTACT CU MATERIILE PRIME SI PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALA

Nr. crt.

Produsul

Frecvența controlului

Organoleptic

Microbiologic

Fizico-chimic

Apa potabila

Lunar

Conform prevederilor Legii 458/2002

N.T.G. /STAS 3001/91

Bacterii coliforme /STAS 3001/91 Escherichia coli /STAS 3001/91 Streptococi fecali /STAS 3001/91

Clostridium perfringens /Directiva 98/83

Conformitate: Legea 458/2002

2 .

Aditivi alimentari și condimente

trimestrial

Salmonel!a/SR ISO 6579/2003

Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 și 4832/92 Escherichia coli./SR ISO 7251/96

Bacilus cereus/SR ISO 7932/2003

Clostridii sulfitoreducătoare/metod::i I.1.S.P.V Stafilococ coagulazopozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 Drojdii și Mucegaiuri/SR ISO 7954/2001

Materiale utilizate pentru preambalarea produselor de origine animală

trimestrial

N.T.G. /SR ISO 4833/94

Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 și 4832/92 Drojdii și Muceriaiuri/ SR ISO 7954/2001

NOTA:

Probele de apa recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu solutie 2 % de tiosulfat de sodiu inainte de a fi examinate microbiologic.

EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENTEI OPERATIUNILOR DE IGIENIZARE

Nr. crt.

Examene

Frecventa controlului

MicrobioloAic

Fizico-chimic

Teste de sanitație

Lunar

N.T.G./SR ISO 4833/94

Salmonella./ SR ISO 6579/2003

Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 și 832/92 Stafilococ cp/SR ISO 6888/1/2/2002 Enterobacterii/SR ISO 7402/96

Drojdii și mucegaiuri/SR ISO 7954/2001

Probe de pe suprafața carcaselor de bovine, porcine, păsări din abatoare

Lunar

Escherichia coli generica- Program ANSV 78323/98 Salmonella- Program ANSV 74032/99

Controlul eficienței acțiunilor DDD

Lunar

Teste de sanitație

Programe specifice

ln cazul unor rei..ultate de laborator necorespunzătoare frecvența cc,ntrolului va fi mărită până la obținerea de rezultate orespunzătoare

EXPERTIZA SANITARA VETERINARA A FURAJELOR

Nr. crt.

Grupa de furajele

Unitatile controlate

Examene de laborator

Frecventa recoltarii probelor*!

Nutreturi de volum

Ferme

Gospodării populație

Examen micologic - SR ISO 7954/2001

Substanțe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001;Ord. MMP 76/2003; Ord. AVSA 14/2004 Conform Ord.

MAAP 294/02

Trimestrial

Trimestrial randomizat

Nutreturi suculente

Ferme

Gospodării populație

Acizi de fermentație și pH- STAS 12254/84

Listeria monocitogenes (în caz de suspiciuni) - SR EN 11290-1/2000 Substante contaminante-STAS 9597/5/81; SR EN ISO

14181/20 '

01;Ord. MAAP 76/2003; Ord. AVSA 14/2004 Conform Ord.

MAAP 294/02

Trimestrial

Trimestrial randomizat

Materii prime vegetale pentru nutrețuri combinate (cereale și șroturi}

Unitati producatoare

de nutret combinat

Examen micologic - SR ISO 7954/2001 Indice de urează-SR ISO 5506/1995

Substante contaminante-STAS 9597/5/81; SR EN ISO

14181/20 '

01;Ord. MMP 76/2003; Ord. AVSA 14/2004 Conform Ord.

MAAP 294/02

Trimestrial prin sondaj dintr-un lot de recepție

Materii prime de origine minerală

pentru nutrețuri combinate (fosfați, carbonati)

Unitati producatoare

de nutret combinat

Substanțe conta_minante (metale grele) - Ord. MAAP 76/2003 Conform Ord. MMP 294/02

Trimestrial prin sondaj dintr-un lot de recepție

Făină de pește

Unitati furnizoare

Salmonella-Ordin MAPAM 723/2003-SR EN ISO 6579/2003 Enterobacterii - Ordin MAPAM 723/2003 - SR ISO 7402/1996 Identificarea microscopică a constituienților de natură animală in făina de pește - Ord. MMP 475/2001

Substanțe contaminante-STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001;Ord. MMP 76/2003; Ord. AVSA 14/2004 Conform Ord. MMP 294/02

O data pe lună din fiecare lot

Făinuri proteice de origine animală (făină de carne, de sânge, de oase) folosite în hrana carnasierelor

Unitati furnizoare

Salmonella-Ordin MAPAM 723/2003 - SR EN ISO 6579/2003 Enterobacterii . - Ordin MAPAM 723/2003- SR ISO 7402/1996

Substan ' te contaminante -STAS 9597/5/81; SR EN ISO

•

14181/2001;Ord . MAAP 76/2003; Ord. AVSA 14/2004 Conform Ord.

MAAP 294/02

O data pe trimestru prin sondaj dintr-um lot

Premixuri vitamino-minerale (zooforturi) Amestecuri minerale

Unitati producatoare

de nutret combinat

Substanțe contaminante (metale grele)-Ord. MAAP 76/2003 Conform Ord . MMP 294/02

Trimestrial din fiecare sortiment la unitățile cu o producție mai mare de 6000 tone/an

Anual din fiecare sortiment la unitățile cu o producție mai mică

de 6000 tone/an

Ferme

Substanțe contaminante (metale grele)- Ord. MAAP 76/2003 Conform Ord. MMP 294/02

O data pe trimestru prin sondaj

Premixuri sau concentrate proteino- vitamino-minerale

Unitati producatoare

de nutret combinat

Salmonella- SR EN ISO 6579/2003

Substanțe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001;Ord .

MMP 76/2003; Ord. AVSA 14/2004 Conform Ord .

MMP 294/02

Trimestrial din fiecare sortiment la unitățile cu o producție mai mare de 6000 tone/an -

Anual din fiecare sortiment la unitățile cu o producție mai mică

de 6000 tone/an

Ferme

Salmonella- SR EN ISO 6579/2003

Substanțe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001;Ord. MMP 76/2003; Ord. AVSA 14/2004 Conform Ord. MAAP 294/02

O data pe trimestru prin sondaj

Nutrețuri combinate

Unitati producatoare

de nutret combinat

Examen micologic SR ISO 7954/2001 Salmonella - SR EN ISO 6579/2003

Coccidiostatice**)-1SO 13210/1994; ISO 13236/1994; IONO 96/01

O data pe lună din fiecare rețetă

Substanțe contaminante - STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001;Ord. MMP 76/2003; Ord. AVSA 14/2004 Conform Ord. MMP 294/02

Identificarea microscopică a constituienților de natură animală-Ord. MMP 475/2001

Ferme Gospodării populație

Identificarea microscopică a constituienților de natură animală- Ord. MMP 475/2001

O data pe lună prin sondaj

Trimestrial randomizat (maxim 2 probe

/circumscriptie)

10.

Nutrețuri combinate pentru

rumegătoare

Unitati

producatoare

de nutret combinat

Salmonella - SR EN 12824/2001

Identificarea microscopică a constituienților de natură animală - Ord. MMP 475/2001

Substanțe contaminante-STAS 9597/5/81; STAS 9597/16/87; STAS 9597/17/87; STAS 9597/19/93; SR EN ISO 14181/2001 Conform Ord. MMP 294/02

Lunar din fiecare sortiment la unitățile cu o producție mai mare de 6000 tone/an Trimestrial din fiecare sortiment

1 aunitățile cu

o producpe mai mică de 6000 tone/an

Ferme Gospodării populație

Identificarea microscopică a constituienților de natură animală- Ord. MMP 475/2001

O data pe lună prin sondaj

Trimestrial randomizat (maxim 2 probe

/circumscriptie)

11.

Hrană pentru animale de companie -

conserve

Unități

producatoare

Termostatare 14 zile la 35°C

și

culturi microbiene pe medii aerobe și

anaerobe -SR 8924/1995

Trimestrial prin sondaj

dintr-un lot

12.

Hrană deshidratată pentru animale de companie

Unități producatoare

Salmonella - SR EN 12824/2001 Enterobacterii - SR ISO 7402/1996 Clostridium perfringens - SR EN 13401/2000

Substanțe contaminante- STAS 9597/5/81; SR EN ISO 14181/2001;Ord. MAAP 76/2003;

Ord. AVSA 14/2004 Conform Ord. MAAP 294/02

Trimestrial prin sondaj dintr-un lot

ln cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvența de recoltare a probelor va fi mărită până la obținerea de rezultate corespunzătoare

**)

Determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Amprol, Salinomicin) se efectuează la rețetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanțe.

EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII, PRODUSELE ACESTORA, ,FURAJE SI APA

Grupa și denumirea

Compușii

Specia de animale/ categoria de vârstă

Loc de recoltare

Substratul(rile) care se

recoltează

Numărul minim de probe recoltate (*) (care va fi defalcat pe trimestre și luni)

Grupa A

Substante cu efect anabolizant și substante neautorizate

A.1

Stilbene șiderivati

DES

Hexoestrol Dienoestrol

bovine

-viței

fermă-animale vii

urină

0,04 % din numărul de viței tăiați în anul precedent

-tineret

bovin

urină

0,04 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent

-vaci

urină

0,04 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent

fermă de creștere

furaje combinate

câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate

bovine

-viței

abator-animale tăiate

urină, bilă, ficat

0,03 % din numărul de viței tăiați în anul precedent

-tineret bovi11

urină, bilă, ficat

0,03 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent

-vaci

urină, bilă, ficat

0,03 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent

ovine

urină, bilă, ficat

0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent

caprine

urină, bilă, ficat

0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent

porcine

urină, bilă, ficat

0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

cabaline

urină, ficat

0,03 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent

păsări(**

fermă și abator

bilă, ficat, furaje

0,05% din productia de came (tone) a anului precedent

iepuri

fermă și abator

bilă, ficat

0,5 % din productia de carne (kg) a anului precedent

vânat de crescătorie

fermă și abator

bilă, ficat

0,5 % din productia de came (kQ) a anului precedent

pește de crescătorie

fermă piscicolă

pește

0.08 % din productia de pește (tone) a anului precedent

Analizele se efectuează la IISPV și sediile zonale pentru controlul reziduurilor.

A.2

Substanțe tireostatice

-2-metiltiouracil

-2-tiouracil

bovine

-viței

abator-animale tăiate

glanda tiroida, mușchi

0,03 % din numărul de viței tăiați în anul precedent

-tineret bovin

glanda tiroida, mușchi

0,03 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent

-vaci

glanda tiroida, mușchi

0,03 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent

ovine

glanda tiroida, mușchi

0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent

caprine

glanda tiroida, mușchi

0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent

porcine

glanda tiroida, mușchi

0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

cabaline

glanda tiroida, mușchi

0,03 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent

păsări

(**)

mușchi

0,05 % din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent

iepuri

fermă și abator

mușchi

0,5 % din producția de carne deiepure (kg) a anului precedent

vânat de crescătorie

fermă și abator

mușchi

0,5 % din productia de carne vânat (kg) a anului precedent

Analizele se efectuează la IISPV și sectiile zonale pentru controlul reziduurilor.

A.3

Steroizi

Oestradiol Testosteron

Nortestosteron Trenbolon Melengestrol acetat

bovine

-vitei

fermă -animale vii

ser, urină

0,04 % din numărul de viței tăiați în anul precedent

-tineret bovin

ser, urină

0,04 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent

-vaci

ser, urină

0,04

din numărul de vaci tăiate în anul precedent

fermă de creștere

furaje combinate

câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate

bovine

-viței

abator-animale tăiate

ser, urină, bilă, tesut

gras

0,03 % din numărul de viței tăiați în anul precedent

-tineret bovin

ser, urină, bilă, tesut

gras

0,03 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent

-vaci

ser, urină, bilă, țesut gras

0,03 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent

A.3

• Oestradiol

ovine

ser, urină, bilă, țesut Qras

0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent

Steroizi

Testosteron

Nortestosteron

Trenbolon Melengestrol acetat

caprine

ser, urină, bilă, esut Qras

0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent

porcine

ser, urină, bilă, țesut gras

0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

cabaline

ser, urină, tesut gras

0,03 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent

păsări

(**)

fermă și abator

ser, bilă, țesut gras, furaj

0,05

din producția de came de pasăre (tone) a anului precedent

iepuri

fermă și abator

bilă, ficat

0,5 % din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent

vânat de crescătorie

fermă și abator

bilă, ficat

0,5 % din productia de carne vânat (kg) a anului precedent

pește de crescătorie

fermă piscicolă

pește

0.08

din productia de pește (tone) a anului precedent

Analizele se efectuează la IISPV și sectiile zonale pentru controlul reziduurilor.

A.4

Lactone

ale acidului rezorcilic

Zeranol

bovine

-viței

fermă -animale vii

urină

0,04 % din numărul de viței tăiați în anul precedent

-tineret bovin

urină

0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent

-vaci

urină

0,04 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent

fermă de creștere

furaje combinate

câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate

bovine

-viței

abator-animale tăiate

urină, bilă

0,03 % din numărul de viței tăiați în anul precedent

-tineret bovin

urină, bilă

0,03 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent

-vaci

urină, bilă

0,03 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent

ovine

urină, bilă

0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent

caprine

urină, bilă

0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent

porcine

urină ,

bilă

0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

cabaline

urină

0,03 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent

păsări (**)

fermă și abator

bilă

0,05 % din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent

iepuri

fermă și abator

bilă

0,5 % din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent

vânat de crescătorie

fermă și abator

bilă

0,5 % din productia de carne vânat (kg) a anului precedent

Analizele se efectuează la IISPV și sectiile zonale pentru controlul reziduurilor .

A.5

Substanțe

beta agoniste

Clenbuterol

bovine

-viței

fermă -animale vii

urină

0,04 % din numărul de viței tăiați îh anul precedent

-tineret

bovin

-vaci

urină

0,04 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul

precedent

urină

0,04 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent

fermă de creștere

furaje combinate

câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate

bovine

-viței

abator-animale tăiate

urină, ficat

0,03 % din numărul de viței tăiați în anul precedent

-tineret

bovin

-vaci

urină, ficat

0,03% din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent

urină, ficat

0 , 03 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent

ovine

urină, ficat

0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent

caprine

urină, ficat

0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent

porcine

urină, ficat

0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

cabaline

urină, ficat

0,3 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent

păsări

(**)

fermă și abator

ficat

0,05 % din producția de carne de pasăre (tone) a anului

precedent

iepuri

fermă și abator

ficat

0,5 % din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent

vânat de crescătorie

fermă și abator

ficat

0,5 % din productia de carne vânai (kg) a anului precedent

Analizele se efectuează la IISPV și sectiile zonale pentru controlul reziduurilor .

A.6

Substanțe

incluse in anexa IV a Directivei

CEE 2377/90

Cloramfenicol

bovine

-viței

Fermă-animale vii

urină

0,01 % , dinnumărul de viței tăiați în anul precedent

-tineret bovin

urină

0,01 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent

-vaci

urină

0,01 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent

porcine

urină

0,002 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

bovine

-viței

abator-animale

tăiate

mușchi, ficat, rinichi

0,02 % din numărul de viței tăiați în anul precedent

-tineret

bovin

-vaci

mușchi, ficat, rinichi

0,02

din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent

mușchi, ficat, rinichi

0,02 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent

ovine

mușchi, ficat, rinichi

0,004

din numărul de ovine tăiate în anul precedent

caprine

mușchi, ficat, rinichi

0,004 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent

porcine

mușchi, ficat, rinichi

0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

cabaline

mușchi, ficat

0,02 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent

păsări(**)

fermă și abator

carcasă, ficat

O,1 % din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent

bovine, ovine, caprine

producător

lapte

0,01 % din productia de lapte (tone) a anului precedent

păsări

fermă

ouă

0,05 % din productia de ouă (in tone) a anului precedent

iepuri

fermă și abator

carcasă, ficat

0,5 % din producția de carne de iepure (kg) a anului

precedent

vânat de crescătorie

fermă și abator

mușchi, ficat

0,5 % din producția de carne de vânat (kg) a anului precedent

pește de crescătorie

fermă piscicolă

pește

0,2 % din productia de peste (tone) a anului precedent

albine

toate speciile

producător

miere

0,5 % din productia de miere (tone) a anului precedent

fermă de creștere

furaje combinate

câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate

Analizele se efectuează la IISPV i sectiile zonale pentru controlul reziduurilor.

A.6

Substanțe

incluse in anexa IV a Directivei CEE 2377/90

Dimetridazol

bovine

-viței

abator-animale tăiate

mușchi, ficat, rinichi

0,02 % din numărul de viței tăiați în anul precedent

-tineret

bovin

-vaci

mușchi, ficat, rinichi

0,02 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent

mușchi, ficat, rinichi

0,02 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent

ovine

mușchi, ficat, rinichi

0,004 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent

caprine

mușchi, ficat,

rinichi

0,004

din numărul de caprine tăiate în anul precedent

porcine

mușchi, ficat, rinichi

0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

cabaline

mușchi, ficat

0,02 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent

păsări(**)

fermă și abator

mușchi, ficat

O,1 % din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent

bovine, ovine, caprine

producător

lapte

0,01 % din productia de lapte (tone) a anului precedent

păsări

fermă

ouă

0,05 % din productia de ouă (în tone) a anului precedent

iepuri

fermă și abator

mușchi, ficat

0,5

din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent

vânat de crescătorie

fermă și abator

mușchi, ficat

0,5 % din producția de carne de vânat (kg) a anului

precedent

pește de crescătorie

fermă piscicolă

pește

0,2 % din productia de pește (tone) a anului precedent

albine

toate speciile

producător

miere

0,5 % din productia de miere (tone) a anului precedent

fermă de creștere

furaje combinate

câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate

Analizele se efectuează la IISPV și sectiile zonale pentru controlul reziduurilor.

A.6

Substanțe

incluse în anexa IV a Directivei CEE 2377/90

Nitrofurani

bovine

-viței

abator-animale tăiate

mușchi, ficat, rinichi

0,02 %

din

numărul de viței tăiați în anul precedent

-tineret

bovin

-vaci

mușchi, ficat, rinichi

0,02 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul precedent

mușchi, ficat, rinichi

0,02 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent

ovine

mușchi, ficat, rinichi

0,004 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent

caprine

mușchi, ficat, rinichi

0,004 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent

porcine

mușchi, ficat, rinichi

0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

r-::ih::ilinA

, r.hi fir.::it

0 fl?

clin

n11mi:m

rlP.

r-::ih::ilinA

t::ii;:itP.

În ::1n11I

"-· _.,_,

n::ic::::iri

{**\

•

fArm::i

;:ih;:itnr

m11c::r-hi fir-l'lt

()

0/n

rlin

nmrl11r-ti::i rlA r-::irnA rlA nl:l<:::irP (tnnA\ ::i ::in11l11i

hrwinP.

n\/ÎnP.

r.::inrinA

nrnrl, rr-::itnr

l::intA

() fl1 °/n rfin nrnrf11r.ti::i rfA br.to (tnnA\ ::i ::in11l11i nrP.r.P.rlAnt

păsări

fermă

ouă

0,05

din productia de ouă (in tone) a anului precedent

iepuri

fermă și abator

mușchi, ficat

0,5 % din producția de cc;1rne de iepure (kg) a anului _

precedent

vânat de crescătorie

fermă și abator

mușchi, ficat

0,5 % din producția de carne de vânat (kg) a anului precedent

pește de crescătorie

fermă piscicolă

pește

0,2 % din productia de pește (tone) a anului precedent

albine

toate speciile

producător

miere

0,5 % din productia de miere (tone) a anului precedent

fermă de creștere

furaje combinate

câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate

Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.

Grupa B - Medicamente veterinare și contaminanți

8 . 1. Substanțe antimicrobiene

8.1.

antibiotice,

bovine

abator-animale tăiate

mușchi, ficat, rinichi

0,05 % din numărul de bovine tăiate în anul precedent

Substanțe anti- microbiene

sulfamide, quinolone

ovine

mușchi, ficat, rinichi

0,02 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent

caprine

mușchi, ficat, rinichi

0,02 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent

porcine

mușchi, ficat, rinichi

0,01 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

cabaline

mușchi, ficat, rinichi

0,05 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent

păsări(**)

fermă și abator

mușchi, ficat, rin i chi

O,1 % din producția de carne de pasăre (tone) a anului

precedent

bovine, ovine, caprine

producător

lapte

0,01 % din productia de lapte (tone) a anului precedent

păsări

producător

ouă

0,05 % din productia de ouă (in tone) a anului precedent

iepuri

fermă și abator

mușchi, ficat, rinichi

0,7 % din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent

vânat de crescătorie

fermă și abator

mușchi ,

ficat, rinichi

0,5 % din producția de carne de vânat (tone) a anului precedent

pește de crescătorie

fermă piscicolă

pește

0,2 % din productia de pește (tone) a anului precedent

inel.Streptomicina

albine

producător

miere

1,0 % din productia de miere(tone) a anului precedent

Analizele se efectuează: pentru Substante antimicrobiene la IISPV și sectiile zonale pentru controlul reziduurilor

8.1.

Sulfamethazina,

bovine

abator-animale

tăiate

0 , 05 % din numărul de bovine tăiate în anul precede t

Sulfamide

Sulfamethina,

ovine

mușchi, ficat, rinichi

0,02 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent

Sulfathiazola,

caprine

mușchi, ficat, rinichi

0,02 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent

Sulfamethoxina,

porcine

mușchi, ficat, rinichi

0,01 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

Sulfaquinoxalina

cabaline

mușchi, ficat, rinichi

0,05 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent

păsări(**)

fermă și abator

mușchi, ficat, rinichi

O,1 % din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent

bovine, ovine, caprine

producător

lapte

0,01 % din productia de lapte (tone) a anului precedent

păsări

producător

ouă

0 , 05% din productia de ouă (în tone) a anului precedent

iepuri

fermă și abator

mușchi, ficat, rinichi

0,7 % din producția de carne de iepure (kg) a anului

precedent

vânat de crescătorie

fermă și abator

mușchi, ficat, rinichi

0,5 % din producția de carne de vânat (tone) a anului precedent

pește de crescătorie

fermă piscicolă

pește

0,2 % din productia de pește (tone) a anului precedent

albine

producător

miere

1,0 % din productia de miere (tone) a anului precedent

Analizele se efectuează la IISPV și sediile zonale pentru controlul reziduurilor.

8 . 2 .

Alte medicamente veterinare

8.2.a.

Substanțe antihelnitice

lvermectin

bovine

abator-animale tăiate

fermă și abator

țesut gras, ficat

0,01 % din numărul de bovine tăiate în anul precedent

ovine

tesut gras, ficat

0,005 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent

caprine

tesut gras, ficat

0,005 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent

porcine

tesut gras, ficat

0,005 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

cabaline

tesut gras, ficat

0,01

din numărul de cabaline tăiate în anul precedent

iepuri

carcasă, ficat

0,2

din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent

vânat de crescătorie

fermă și abator

țesut gras, ficat

0,2 % din producția de carne de vânat (tone) a anului precedent

pește de crescătorie

fermă piscicolă

pește

0,2

din productia de pește (tone) a anului precedent

bovine, ovine, caprine

producător

lapte

0,012 % din productia de lapte (tone) a anului precedent

Flubendazol

păsări(**)

fermă și abator

carcasă, ficat

0,02% din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent

Analizele se efectuează la IISPV și sectiile zonale pentru controlul reziduurilor.

B.2.b.

Coccidiostati ce

Monenzin Salinomicin

bovine

abator-animale tăiate

mușchi, ficat

0,01 % din numărul de bovine tăiate în anul precedent

ovine

mușchi, ficat

0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent

caprine

mușchi, ficat

0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent

porcine

mușchi, ficat

0,002 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

cabaline

mușchi, ficat

0,01 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent

păsări (**)

fermă și abator

carcasă, ficat

0,02% din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent

iepuri

fermă și abator

carcasă, ficat

0,2 % din producția de carne de iepure (kg) a anului

precedent

vânat de crescătorie

fermă și abator

mușchi, ficat

0,2 % din producția de carne de vânat (kg) a anului precedent

păsări

producător

ouă

0,02 % din productia de ouă (in tone) a anului precedent

Analizele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.

8.2.c.

Carbamați și piretroide

Carbaril

Carbofuran Cypermetrin Deltametrin

bovine

abator-animale tăiate

mușchi, ficat, rinichi

0,01 % din numărul de bovine tăiate în anul precedent

ovine

mușchi, ficat, rinichi

0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent

caprine

mușchi, ficat, rinichi

0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent

porcine

mușchi, ficat, rinichi

0,002 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

cabaline

mușchi, ficat, rinichi

0,01 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent

păsări (**)

fermă și abator

carcasă, ficat

0,02 % din producția de carne de pasăre (tone) a anului

precedent

iepuri

fermă

și

abator

carcasă, ficat

0,2 % din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent

Carbamați și

piretroide

vânat de crescătorie

fermă

și

abator

mușchi, ficat, rinichi

O,1 % din producția de carne de vânat (kg) a anului precedent

albine

producător

miere

1,0 % din productia de miere (tone) a anului precedent

Analizele se efectuează la IISPV și sectiile zonale pentru controlul reziduurilor.

8.2.d.

Tranchilizant eși

Beta blocante

Azaperon

Propriopromazina Carazolol

bovine

abator-animale

tăiate

mușchi, ficat, rinichi

0,01 % din numărul de bovine tăiate în anul precedent

ovine

mușchi, ficat, rinichi

0,003 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent

caprine

mușchi, ficat, rinichi

0,003 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent

porcine

mușchi, ficat, rinichi

0,003 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

cabaline

mușchi, ficat, rinichi

0,01 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent

Analizele se efectuează la IISPV și sectiile zonale pentru controlul reziduurilor.

8.2.e.

Agenti antiinflamatori

nesteroidici

Caprofen

Metamizol

bovine

abator-animale

tăiate

mușchi, ficat, rinichi

0,01 % din numărul de bovine tăiate în anul precedent

ovine

mușchi, ficat, rinichi

0,003 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent

caprine

mușchi, ficat, rinichi

0,003 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent

porcine

mușchi, ficat, rinichi

0,003 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

cabaline

mușchi, ficat, rinichi

0,01 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent

păsări(**)

fermă și abator

carcasă, ficat

0,02% din producția de carne de pasăre (tone) a anului precedent

iepuri

fermă și abator

carcasă, ficat

0,2 % din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent

vânat de crescatorie

fermă și abator

mușchi, ficat, rinichi

O,1 % din producția de carne de vânat (kg) a anului precedent

bovine, ovine, caprine

producător

lapte

0,01 % din oroductia de lapte (tone) a anului precedent

Anauzele se efectuează la IISPV și secțiile zonale pentru controlul reziduurilor.

Grupa și denumirea

Compușii

Specia de animale/ categoria de vârstă

Loc de recoltare

Substratul(rile) care se

recoltează

Numărul minim de probe recoltate (*) (care va fi defalcat pe trimestre și luni)

B.3. Alte substante și contaminanti din mediul înconjurător

8.3.a.

Pesticide organoclorur ate

și PCB (***)

alfa HCH

Undan beta HCH

DDT total Aldrin Dieldrin Endrin Heptaclor PCB

bovine

abator-animale tăiate

țesut gras

0,03 % din numărul de bovine tăiate în anul precedent

ovine

tesut gras

0,006 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent

caprine

țesut gras

0,006 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent

porcine

tesut gras

0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

cabaline

tesut gras

0,03

din numărul de cabaline tăiate în anul precedent

păsări(**)

fermă și abator

tesut Qras (carcasă)

0,04

din productia de carne (tone) a anului precedent

toate speciile

producător

produse din came

0,01 % din productia (în tone) a anului precedent

bovine, ovine, caprine

producător

lapte, produse lactate

0,02 % din productia de lapte {tone) a anului precedent

păsări

producător

ouă

0,02 % din productia de ouă (in tone) a anului precedent

pește de crescatorie

fermă piscicolă

pește

O,1 % din productia de pește (tone) a anului precedent

iepuri

fermă și abator

țesut gras (carcasă)

0,2 % din producția de carne de iepure (kg) a anului precedent

vânat de crescătorie

fermă și abator

țesut gras (came)

0,2

din producția de carne de vânat (kg) a anului .

precedent

vânat împușcat

depozit

țesut gras (carne)

0,2 % din producția de carne de vânat (kg) a anului precedent

albine

producător

miere

0,5 % din productia de miere(tone) a anului precedent

toate speciile

fermă de creștere

furaje

câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate

toate speciile

fermă de creștere

apa

câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate

Analizele se efectuează la IISPV și sectiile zonale pentru controlul reziduurilor

8.3.b.

Pesticide organo- fosforice

Phosdrin

Phorate Di Syston Diazinon Ronnel Paration

Metil Paration Malation

bovine

abator-animale tăiate

țesut gras, ficat

0,01 % din numărul de bovine tăiate în anul precedent

ovine

tesut gras, ficat

0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent

caprine

tesut gras, ficat

0,002

din numărul de caprine tăiate în anul precedent

porcine

tesut gras, ficat

0,002 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

cabaline

tesut gras, ficat

0,01 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent

păsări(**)

fermă și abator

carcasă, fict

0,02 % din producția de carne de pasăre (tone} a anului precedent

bovine, ovine, caprine

producător ·

lapte

0,002% din productia de lapte (tone) a anului precedent

păsări

producător

ouă

0,005 % din productia de ouă (in tone) a anului precedent

Etion

albine

producător

miere

0,2 % din productia de miere(tone) a anului precedent

toate speciile

fermă de creștere

furaje

câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate

toate speciile

fermă de creștere

apa

câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate

Analizele se efectuează la IISPV și sectiile zonale pentru controlul reziduurilor.

B.3.c.

Metale grele (***)

Pb ,

Cd, As

bovine

abator-animale tăiate

mușchi, ficat, rinichi

0,02 % din numărul de viței tăiați în anul precedent

Pb, Cd, As

ovine

mușchi, ficat, rinichi

0,005 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent

Pb ,

Cd ,

caprine

mușchi, ficat, rinichi

0,005 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent

Pb , Cd,As

porcine

mușchi, ficat, rinichi

0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

Pb ,

Cd, As

cabaline

mușchi

0,02 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent

Pb,Cd

păsări(**)

fermă și abator

carcasă, ficat

0,03 % dinproducția de carne pasăre (tone) a anului precedent

Pb , Cd

toate speciile

producător

produse din came

0 , 01% din productia în tone a anului precedent

bovine, ovine, caprine

producător

lapte, produse lactate

0,01 % din productia în tone a anului precedent

Pb , C::I

păsări

producător

·ouă

0,01 % din productia de ouă (in tone) a anului precedent

Pb , Cd , Hq

pește de crescătorie

fermă piscicolă

pește

O,1 % din productia de pește (tone) a anului precedent

Pb,Cd

albine

producător

miere

0,4 % din productia de miere (tone) a anului precedent

Pb, Cd, As

iepuri

fermă și abator

carcasă, ficat

0,5 % din producția de carne de iepure (kg) a anului

precedent

Pb ,

Cd, As

vânat de crescătorie

fermă și abator

mușchi, ficat

0,2 % din producția de carne de vânat (kg) a anului

precedent

Pb ,

Cd, As

vânat împușcat

depozit

mușchi, ficat

0,2 % din producția de carne de vânat (kg) a anului precedent

Pb , Cd

toate speciile

fermă de creștere

furaje

câte o probă corespunzatoare loturilor de animale te.state

Pb ,

Cd ,

Cu, Zn

toate speciile

fermă de creștere

apa

câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate

Analizele se efectuează la IISPV i sectiile zonale pentru controlul reziduurilor.

8.3 . d.

Micotoxine

Aflatoxina B1

bovine

abator-animale tăiate

mușchi, ficat, rinichi

0,02 % din numărul de bovine tăiate în anul precedent

Aflatoxina B1

ovine

mușchi, ficat, rinichi

0,003 % din numărul de ovine tăiate în anul precedent

Aflatoxina B1

caprine

mușchi ,

ficat ,

rinichi

0,003 % din numărul de caprine tăiate în anul precedent

Aflatoxina

porcine

mușchi, ficat, rinichi

0,002 % din numărul de porcine tăiate în anul precedent

Aflatoxina B1

cabaline

mușchi, ficat, rinichi

0,02 % din numărul de cabaline tăiate în anul precedent

Aflatoxina B1

păsări(**)

fermă și abator

carcasă, ficat

0,02 % din producția de carne de pasăre (tone) a anului pecedent

Aflatoxina

toate speciile

producător

produse din came

0,01 % din productia în tone a anului precedent

Aflatoxina M1

bovine, ovine, caprine

producator

lapte ,

produse lactate

0,01 % din productia in tone a anului precedent

Aflatoxina 81

păsări

producator

ouă

0,01 % din productia de ouă (in tone) a anului precedent

Aflatoxina 81

pește de crescătorie

fermă piscicolă

pește

O,1

% din productia de pește (tone) a anului precedent

Aflatoxina

albine

producător

miere

0,3% din productia de miere (tone) a anului precedent

Aflatoxina 81, Ochratoxina A

toate speciile

fermă de creștere

furaje

câte o probă corespunzatoare loturilor de animale testate

Analizele se efectuează la IISPV și sectiile zonale

pentru controlul reziduurilor.

8.3.e

Coloranți

Malachite green

pește de crescătorie

fermă piscicolă

pește

O,1 % din producția de pește (tone) a anului precedent

Analizele se efectuează la IISPV și sectiile zonale pentru controlul reziduurilor.

(*) Numărul minim de probe recoltate se calculează în funcție de numărul de animale tăiate sau producțiile obținute în anul precedent, dar nu va fi mai mic de 1 probă/ trimestru pentru fiecare specie în parte.

(**) Pentru păsări, iepuri și vânat de crescâtorie o parte din probe (-40%) vor fi recoltate direct din fermele de producție - recoltarea se va face de către medicul

veterinar oficial, de la animale sacrificate în scop de diagnostic. La recoltările din fermă se vor recolta și furaje.

(***) Pentru contaminanți (pesticide organoclorurate și metale grele) la care s-au semnalat frecvent depașiri ale limitelor maxime admise (la anumite specii sau produse) se impune ca în zonele în cauză intensitatea controlului să fie marită prin recoltări de probe cu o frer;vență dublă fată de program

Observatie:

- Substanțele analizate, frecvența de recoltare, expedierea către laborator și examinarea probelor se face în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul M.A.A.P.numărul 357/2001 (conformă cu Directiva 96/23/CEE, Deciziile 97/747/CEE și 98/179/CEE).

- Examenele pentru reziduuri la produsele de origine animala provenite din import, se efectueaza conform prevederilor Ordinului M.A.A.P. nr.

234/2001, privind admiterea la import a produselor de origine animala, cu completariel si modificarile ulterioare.

DETERMINAREA GRADULUI DE CONTAMINARE RADIOACTIVA A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA SI A FURAJELOR

Nr.

crt.

Produsele care se controleaza

Natura probei

Frecventa recoltarii probelor si examinarii

Materii prime și produse de origine animala.

Tesuturi comestibile, preparate si produse finite de origine animala, ingrediente.

- STAS 12327/1985

O dată pe trimestru la unitatile producatoare

Furaje

Nutreturi fibroase, suculente, grosiere, fainuri proteice, premixuri, materii prime si nutreturi combinate- STAS 12327/1985

O dată pe trimestru in ferme si fabrici de nutreturi combinate.

Apă

Apa din unitățile de industrie alimentară

Apa utilizată în fermele de creștere a animalelor

O dată pe an din unități de industrie alimentară O dată pe an din fermele de creștere

Observatie:

- Determinarea gradului de contaminare radioactive a produselor de origine animala provenite din import, se efectueaza conform prevederilor Ordinului M.A.A.P. nr. 234/2001, privind admiterea la import a produselor de origine animala, cu completariel si modificarile ulterioare.

P R E fi U R I L E

publicațiilor legislative pentru anul 2005

— pe suport tradițional —

Valoarea

crt.

anual

— lei —

Nr.

Denumirea publicației

abonamentului

abonamentului trimestrial

— lei —

Trim. I

Trim. II

Trim. III

Trim. IV

Monitorul Oficial, Partea I, în limba română

12.340.000

3.085.000

2. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*)

2.135.000

—

Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară

9.480.000

2.370.000

Monitorul Oficial, Partea a II-a

15.000.000

3.750.000

Monitorul Oficial, Partea a III-a

3.040.000

760.000

Monitorul Oficial, Partea a IV-a

12.820.000

3.205.000

Monitorul Oficial, Partea a VI-a

11.820.000

2.955.000

Colecția Legislația României

3.130.000

782.500

9. Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative

5.190.000

1.297.500

10.

Repertoriul actelor normative

800.000

—

11.

Decizii ale Curții Constituționale

565.000

—

12.

Ediții trilingve

3.000.000

—

*) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori.

Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament.

Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următorii difuzori:

COMPANIA NAfiIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A.

— prin oficiile sale poștale

RODIPET — S.A.

— prin toate filialele

INTERPRESS SPORT — S.R.L.

— București, str. Hristo Botev nr. 6

(telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)

PRESS EXPRES — S.R.L.

— Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37;

0745.133.712)

M.T. PRESS IMPEX — S.R.L.

— București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15;

255.48.16)

INFO EUROTRADING — S.A.

— București, Splaiul Independenței nr.

202A (telefon/fax: 212.73.54)

ACTA LEGIS — S.R.L.

— București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)

CURIER PRESS — S.A.

— Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)

MIMPEX — S.R.L.

— Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)

CALLIOPE — S.R.L.

— Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52,

0244/51.48.01)

ASTOR-MED — S.R.L.

— Iași, str. Sucidava nr. 2, bl. U2, sc. C, ap. 2 (telefon/fax: 0232/27.91.76, 0232/25.84.27)

ART ADVERTISING — S.R.L.

— Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II

(tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99)

ZIRKON MEDIA — S.R.L.

— București, str. Călin Ottoi nr. 29

(tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30)

*) Aprobat prin

Ordinul nr. 149 din 30 decembrie 2004 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 125 din 9 februarie 2005

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.